Sunteți pe pagina 1din 9

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Departamentul Regional de Studii


pentru Managementul Resurselor de Apărare
Braşov

PROIECT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

TEMA : Importanța empatiei în dezvoltarea inteligenței emoționale a


liderului

Masterand: Stănescu Paula- Adriana

Data înmatriculării: 28.09.2019

Îndrumător ştiinţific:

Braşov
2020
CUPRINS

A. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI - INTRODUCERE


Ideea principală care a stat la baza realizării acestui proiect de cercetare
științifică este aceea că liderul reprezintă un pion foarte important într-o organizație,
deoarece persoanele care se află în vârful piramidei sunt cele care influențează în
mod cert productivitatea și reușita obiectivelor organizației, precum și faptul că se
dovedește a fi necesară conștientizarea existenței unei capacități empatice în fiecare
lider, dar și descoperirea unor capacități constituitive ale fenomenului empatic și
antrenarea lor în mod individual de către aceștia.
Consider că inteligența emoțională deține un rol extrem de important în cariera
unui lider, deoarece aceasta reprezintă o mai bună înțelegere a emoțiilor, la
gestionarea eficientă a propriilor sentimente și emoții, înțelegerea celor din jur și
îmbunătățirea imaginii personale. Emoțiile reprezintă o sursă foarte utilă de informații
care ne ajută să excelăm în mediul social.
Permanent se pune întrebarea ”Liderul se naște sau devine?”. Din experințele
avute și din studiile realizate am descoperit faptul că orice individ poate deveni lider,
deoarece este posibil ca acesta să dobândească competențele necesare unui lider.
În ciuda faptului că toți oamenii dețin capacitatea de a deveni lideri, va exista
permanent o diferență între liderul înnăscut și liderul format pe parcursul vieții sau
activității într-o organizație.
Liderii au ca responsabilitate fundamentală inducerea de trăiri pozitive
subordonaților lor. Acest lucru se întâmplă în momentul în care un lider crează
rezonanță, adică un rezervor de elemente pozitive care eliberează toate lucrurile
bune din oameni, ceea ce înseamnă că, la origine, rolul de bază al artei de a
conduce se bazează pe natura emoțională.
Calitatea de a fi un lider empatic reprezintă o premisă a optimizării relațiior
liderului cu oamenii pe care îi conduce și o condiție pentru o comunicare eficientă.
Ce este empatia? Empatia este caracteristica oamenilor capabili să se
gândească și la persoanele din jurul lor, nu doar la ei înșiși. Persoanele empatice
sunt capabile să simtă ce simt și ceilalți, să se identifice cu ei și cu emoțiile lor și să
ajungă până în punctul în care simt la fel ca persoana pentru care simt empatie.
Daniel Goleman afirmă în cartea sa ”Inteligență emoțională în leadership” că
”Liderii inspirați vibrează, iar organizațiile lor intră în rezonanță cu ei.” Un liderpoate
transmite prin muncă, vorbe, gesturi, sfaturi ceea ce poate deveni un scop comun
pentru întreaga sa organizație. Nu este ușor să transmiți ceea ce vrei și ceea ce
trebuie, celorlalți, atunci când în joc este scopul de a a tinge succesul, acest lucru
este într-adevăr o calitate cu care unele persoane se nasc, pe când altele o
dobândesc.
Liderii empatici se străduiesc să se transpună în pielea celorlați și să prezică
ceea ce ar simți ei într-o anumită situație. Spre deosebire de simpatie, empatia este
neutră. Liderii care depășesc granițele empatiei, tind să absoarbă problemele
celorlați și să șile atribuie, implicându-se să găsească soluții sau rezolvări ale
problemei. Sunt situații în care aceștia adoptă problemele celorlați în mod persoal,
devenind astfel cosumatoare de energie proprie în scopul alinării suferinței celor din
jur, acesta fiind considerat un dezavantaj al persoanelor empatice.
Din orice perspectivă am privi empatia, aceasta este o calitate a liderilor
incapabili să simtă egoism.

2 din 9
Empatia asigură pasul spre responsabilitatea de bază a liderului, aceasta
generând rezonanță. Dacă el este conștient de sentimentele altora și încearcă să
înțeleagă sentimentele și emoțiile, liderul poate să spună și să acționeze în modul cel
mai adecvat,fie că trebuie să rezolve temerile, să calmeze furia, să se alăture în
momentele fericite sau să cultive o atmosferă de cooperare și încredere.
Armonizarea permite conducătorului să înțeleagă ce sunt valorile și prioritățile
comune care pot ghida grupul. Un lider care nu are capacitatea de a empatiza va
răspunde, fără să conștientizeze,într-un ton greșit. Cuvintele și faptele sale vor
genera reacții negative în cadrul grupului acestuia. Empatia îi permite unui lider
accesul la canalele emoționale dintre ei și subordonați.
Capacitatea empatică a liderilor este cea care determină eficacitatea cu care
aceștia identifică,gestionează și direcționează sentimentele celor cu care lucrează,
ajuutând grupul să-și atingă obiectivele stabilite anterior. Sub conducerea unui lider
empatic,oamenii se bucură de un nivel comun de înțelegere, de a împărtăși idei,
învătând unul de la celălalt, luând decizii de colaborare și finalizând acțiuni. Între
membri grupului se crează o legătură emoțională care le permite să păstreze
concentrarea chiar și în cazul producerii de schimbări și profunde incertitudini.
Am considerat importantă abordarea acestei temei pentru a scoate în evidență
faptul că dacă un lider nu se implică emoțional, acesta nu poate gestiona situația, nu
poate fi numit un adevărat conducător. Și atunci, care ar fi consencințele pentru o
echipă de lucru când liderul este incapabil să-și stăpânească emoțiile și furia cauzată
de neînțelegerea experințelor subordonațior (lipsa empatiei) sau nu arată ceea ce
simte în jurul lui?

B. STADIUL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIU


De-a lungul timpului au fost realizate numeroase studii în domeniu, încercând
să se identifice în primul rând importanța inteligenței emoționale a unui lider în
conducerea unui organizații, precum și rolul pe care îl deține empatia în dezvoltarea
inteligenței emoționale a unui lider și modul în care aceasta influențează procesul de
conducere.
La începutul cercetărilor, Howard Gardner a fost cel care a remarcat faptul că
există mai multe tipuri de inteligență și că, de exemplu, dacă un copil nu era bun la
aritmetică, era din simplul fapt că acesta era înzestrat cu alte capacități. Cele cinci
tipuri de inteligență definite de Gardner sunt : Inteligența Matematică-Logică,
Înteligența Interpersonală, Inteligența Spațială, Inteligența Ritmic-Muzicală,
Inteligența Intrapersonală, Inteligența Kinestetică și Inteligența Lingvistic-Verbală.
Interpersonalul și intrapersonalul sunt considerate două inteligențe diferite și
acestea corespund cu termenul de Inteligență Emoțională. Psihologii Peter Salovey
și John Meyer au fost primii care au folosit acest termen, în anul 1990.
În literatura de specialitate liderul este descris ca fiind o persoană, aflată sau
nu într-o funcție de conducere, care are capacitatea să mobilizezeenergiile celorlalte
persoane dinorganizație și să-i angajeze în diferite acțiuni, folosindu-se de
personalitatea, inteligența, experiența sa,prin farmec, energie și siguranță.
Modelul conducerii bazată pe inteligență emoțională și apoi pe capacitatea de
a da dovadă de empatie este construit pornind de la conexiunile cu neurologia.
Descoperiri revoluționare din domeniu cercetărilor asupra creierului arată că stările
de spirit și acțiunile liderilor au un impact decisiv asupra celor pe care îi îndrumă, și
aruncă o lumină nouă asupra puterii pe care conducerea bazată pe inteligență

3 din 9
emoțională și apoi pe capacitatea empatică a liderului, și anume puterea de a inspira
și stimula pasiunea și entuziasmul, de a susține motivația și devotamentul oamenilor
și de a inspira încredere, de a da dovadă de înțelegere față de oamenii cu care liderii
lucrează.
Responsabilitățile principale ale unui lider sunt acelea de a induce entuziasm,
optimism, pasiunea și de învesti încredere și înțelegere în subordonați pentru
activitățile de desfășurat, precum și de acultiva o atmosferă de cooperare în mediul
organizațional. Fiecare dintre domeniile inteligenței emoționale conform modelului
oferit de Daniel Goleman, contribuie la conducerea rezonantă cu un set esențial de
abilități. Domeniile acestea sunt strâns interconectate, între ele există o relație
dinamică. De exemplu un lider nu își poate stăpâni în modcorespunzător emoțiile
dacă nu are cunoștință de existența lor. Iar dacă emoțiile liderului au scăpat de sub
control, atunci abilitatea lui de a gestiona relațiile are și ea de suferit.
Autocunoaștere este cea care facilitează atât empatia, cât și stăpânirea de
sine, însă acestea două combinate permit o bună gestionare a relațiilor. Liderii care
nu dispun de o capacitate empatică în relații cu oamenii, își pot ieși din fire ca reacție
la acțiunile acestora. Autocunoașterea joacăun rol foarte important în ceea ce
privește empatia liderului.
Empatia asigură pasul către responsabilitatea de bază a liderului- generarea
rezonanței. Dacă este conștient de sentimentele celorlați și dă dovadă de înțelegere
a trăirilor, emoțiilor acestora, liderul poate să spună și să acționeze în cel mai potrivit
mod,fie că trebuie să aplaneze temerile, să calmeze furia, să se alăture veseliei sau
să cultive o atmosferă de cooperare și încredere.
Un lider eficient se folosește de capacitățile empatice pentru realizarea
cunoașterii interpersonale. În conformitate cu spusele lui S. Marcus, rolul empatiei în
cunoașterea interpersonală este cel puțin la fel de important ca și cel al factorilor
intelectuali și se manifestă printr-un stil apreciativ.
Există o serie de studii care sugerează că empatia joacă un rol deosebit de
important în eficiența și emergența leadership-ului. Pescosolido susține că membrii
grupului care au capacități mai mari au șanse ridicate să apară ca lideri informali în
grupuri de muncă. Într-un câmp calitativ de studiu a 20 de grupuri, aleși Pescosolido
a descoperit că membrii cu o empatie ridicată înțelegeau mai bine reacțiile
emoționale la evenimente de muncă și apoi erau capabili foarte ușor și corect să
afișeze un răspund emoțional potrivit la eveniment.
Cercetătorii au menționat de multe ori importanța faptului că liderii
transformaționali au o bună capacitate empatică, fiind foarte receptivi la emoțiile
celorlalți (Bass, Avolio, 1994).

C. DIRECŢII DE CERCETARE PROPUSE

Din nefericire, empatia, contrar importanței dovedite, este lăsată deseori de o


parte de către lideri, deoarece, când avem mai multă nevoie de ea, suntem cel mai
puțini deschiși către ea- respectiv atunci când suntem supuși (ca lideri) stresului,
neînțelegerii sau disconfortului, suntem iritați la rândul nostru sau ne apărăm. În
astfel de momente comentariile noastre reflectă în mod automat perspectiva pe care

4 din 9
o avem. Ne grăbim să ne apărăm poziția, să ne argumentăm comportamentul și să
atacăm atitudinea unor alte persoane (subordonați), fapt ce creează o atitudine ostilă
și la rândul ei stresantă în climatul organizațional. Rezultatul acestor acțiuni este o
escaladare emoțională care în final este contraproductivă pentru cei implicați.
Având în vedere că acest domeniu al inteligenței emoționale, empatia, este de
multe ori ignorată și de tot atâtea ori, acest lucru dăunează liderilor, indiferent de
poziția ocupată, indiferent dacă ne referim la o organizație militară sau o organizație
civilă, am ales ca tema cercetării mele să se bazeze pe rolul pe care îl deține
empatia în dezvoltarea inteligenței emoționale a unui lider. În cadrul cercetării am
urmărit diferența dintre ce semnifică empatia pentru liderii cu o vechime mai mică de
10 ani și între cei cu o vechime mai mare de 10 ani; diferența dintre cei care se află
în funcții mai mici și între cei care se află în funcții mai înalte, precum și ceea ce
semnifică empatia pentru un lider feminin, față de un lider masculin ( de exemplu
femeile sunt oricum sensibile din fire, având o capacitate empatică dezvoltă, acest
lucru le-ar putea împiedica să-și exercite atribuțiile funcțiilor așa cum ar trebui).
Tema cercetării va consta într-o analiză a 154 de cadre militare și studenți
din instituțiile militare de învătămând, atât femei, cât și bărbați.
Obiectivele propuse se referă la:
- identificarea nivelului de inteligență emoțională la un lider, precum și rolul pe
care îl joacă empatia în dezvoltarea inteligenței sale emoționale;
- măsurarea intenției subiecților de a-și îmbunătăți sau schimba, acolo unde
este cazul, percepția despre importanța empatiei în conducerea unei organizații.
Ipotezele cercetării
- exista unui grad înalt de inteligență emoțională în rândul fiecărui lider supus
cercetării;
- fiecare lider consideră importantă capacitatea empatică în dezvoltarea
inteligenței emoționale a unui lider, precum și în procesul de conducere al unei
organizației.
Universul populației și eșantionarea
-universul populației cuprinde un număr de 154 de cadre militare și studenți
din cadrul instituțiilor militare de învățământ;
- a fost utilizată o eșantionare de intenționalitate.
Selectarea metodei de cercetare
Metoda de cercetare aleasă a fost ancheta, întrucât răspunsurile necesare
atingerii obiectivelor trebuie să fie măsurabile și cât se poate de clare, iar
instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul.
Definirea conceptelor
Conceptul central al proiectului se referă la evidențierea importanței pe care
atât cadrele militare. cât și studenții o acordă empatiei.
Construcția instrumentului
Chestionarul a fost construit din întrebări menite să scoată în evidență
inteligența emoțională a unui individ, precum și gradul de empatie pe care aceștia îl
dețin prin întrebări cum este întrebarea nr.11 Sunt capabil/ă să îmi controlez starea
de spirit atunci cand este necesar? sau întrebarea nr.14 Îmi pasă dacă ceilalți pot fi
afectați de cuvintele sau acțiunile mele.

5 din 9
D. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A. (2005). Inteligenţa emoţională în
leadership, Editura Curtea Veche, Bucureşti;

2. Mafred Kets de Vries, Leadership. Arta şi măiestria de a


conduce,Bucureşti, Editura Codex, 2003;

3. Marcus, S. (1997). Empatie şi personalitate, Editura ATOS, Bucureşti;

6 din 9
E. SCHEME ŞI ANEXE

Anexa 1

Chestionar

Nume: _____________________ Unitate


militară:__________________

Gen:_______________________

A. De cât timp lucrați în organizație.

2-5 ani 5-8 ani 8-11 ani peste 11 ani

B. Ce vârstă aveți:

Mai puțin 25 ani 25-35 ani 35-45 ani peste 45 ani

1.Când trebuie să mă prezint într-o singură proproziție sau mai puțin, mi se pare
greu.

(1)Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

2.Îmi cunosc prioritățile în carieră și îmi pot desfășura activitatea în orice unitate.

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

3.Știu clar unde vreau să fiu în următorii 5 ani.

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

4.Îmi pot da seama cu ușurință atunci când devin defensiv/defensivă;

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

5.Sunt conștient de punctele forte și de slăbiciunile mele:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

6.Când mă gândesc la cee ace mă conduce și mă motivează, uneori ma simt confuz:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

7.Când greșesc, nu îmi este frică să recunosc:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

8.Am un set bine dezvoltat de standard și principia profesionale care să-mi ghideze
comportamentul:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total
7 din 9
9.Reușesc să fac față unor situații ambigue și incerte

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

10.Mă simt neliniștit/ă atunci când trebuie să îmi împărtășesc emoțiile:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

11.Sunt capabil/ă să îm controlez starea de spirit atunci când este necesar:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

12.Foarte rar mă simt furios/ depresiv/ anxios fără motiv:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

13.Când vorbesc cu cineva, încerc să mă pun în locul ei/lui:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

14.Îmi pasă dacă ceilalți pot fi afectați de cuvintele sau acțiunile mele:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

15.Mă simt în largul meu cu oameni pe care nu îi cunosc:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

16.Mă simt confortabil în relația cu ceilalți:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

17.Mă simt inconfortabil în situațiile în care trebuie să socializez.

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

18.Oamenii sunt conștienți de ceea ce le pot oferi

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

19.Pot face lucrurile de unul singur, fără să am ajutor din partea celorlați.

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

20.Reușesc să mă stăpânesc ușor atunci când cineva țipă la mine.

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

21.Constat ca pot ramâne rece în pofida agitației din jurul meu:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

22.Mi-e greu sa inteleg cum anumite lucruri pot tulbura oamenii atit de mult:

8 din 9
(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

23.Pot lua decizii fara sa ma impiedic de sentimentele altora:

(1) Acord total (2) De acord (3) Neutru (4) Dezacord (5) Dezacord total

9 din 9