POVESTE DE SEZON, CU CAPRE.

Povestea ce urmează, nu îmi aparține, este inspirată de o glumă,destul de

reușită aș spune, ce a circulat și probabil mai circulă pe la noi. Pentru că
basmul este terapeutic în sine și pentru că îmi pare de actualitate, o să încerc
să transform bancul într-o scurtă poveste, aducând pe ici, colo scurte
modificări.
Țin să specific,încă de la început, că orice asemănare cu fapte reale, la
fel, orice fel de comparație între ordonanțele militare 1,2,3 → n și caprele
din poveste este pură coincidență. Dacă este cineva care vede și crede altfel,
îl acuz aici de rea credință și o aplecare exagerată spre teoriile
conspiraționiste.
Acestea fiind lămurite să începem basmul:

„Într-o insulă oarecare, a fost odată, un popor, care trăia simplu și fericit.
Nu aveau nevoie de cine știe câte pentru a fi fericiți.Majoritatea locuitorilor
se ocupau cu agricultura și creșterea caprelor.Si pentru că aveau o climă
blândă, obțineau câte doua recolte pe an,fără să muncească prea mult, iar
caprele pășteau libere toată ziua, prin pajiștea insulei.

Mai mult decât valorile materiale, pentru ei era importantă dragostea, iar
din această cauză, încă de tineri, erau educați astfel încât să se deschidă
pentru oferirea și primirea iubirii. Aproape fiecare își găsea perechea cu care
să împărtășească iubirea; despărțirile erau rare și de comun acord .

Locuitorii nu aveau dușmani, nu purtau războaie, erau plini de sănătate și

vitalitate și își dedicau majoritatea timpului artei agriculturii, căprăritului
și iubirii. Aveau de ce să fie mulțumiți și fericiți cu viața lor. Singurul
impediment, să ii spunem așa, era suprafața restrînsă a insulei, unde, terenul
era inteligent drămuit deja de multe generații,între suprafețele de locuit,
pajiște și terenul pentru cultivarea hranei.

Acest stil de viață ținea deja de mulți, mulți ani și pentru că locuitorii se
iubeau mult, aveau de toate,trăiau fericiți,au ajuns să se înmultească peste
măsură, astfel încât,dacă în trecutul nu foarte îndepărtat, în fiecare locuință
trăiau 3-4 persoane, acum, erau câte 8 sau chiar 10 persoane. Problema spațiului
personal în locuințe devenea de importanță vitală.

Locuitorii insulei erau conduși de Sfatul Iluminaților, un grup de 8

persoane, alese să facă acest lucru deoarece, nu aveau nici aptitudini ca
agricultori, nici ca vraci sau altă indeletnicire necesară locuitorilor. Nu se
apela prea des la sfatul lor sau la judecata lor, deoarece,cel mai des
locuitorii își rezolvau problemele singuri,pană ca acestea sa devină adevărate
probleme. Însă, pentru că era o comunitate care se baza pe echitate și
compasiune și pentru că Sfatul Iluminaților exista de pe vremea când erau
conflicte cu insula vecină, au ales să îi păstreze pe cei 8,deși, nu exista nici
un motiv practic pentru acest lucru.

Odata, cu apariția acestei probleme de spațiu locativ, negăsind nici o

rezolvare care să îi satisfacă, locuitorii au trimis o delegație la cei 8,
pentru o soluție. După dezbateri care au durat câteva zile, Sfatul Iluminaților
a decretat urmatoarele: Pentru rezolvarea lipsei de spațiu, în fiecare casa, va
fi adusă o capră de pe pajiște, care se va hrăni și odihni acolo. După o
săptămână, în funcție de cum evoluează lucrurile, ne vom reîntâlni și vom lua o
nouă hotarâre.

Bineînțeles că, după o săptămâna, reprezentanții locuitorilor au revenit,

nemultumiți de noile probleme care au apărut prin aducerea dobitocului în casă.
 Din nou ,după dezbateri care au durat câteva zile, Sfatul Iluminaților a
decretat urmatoarele: Pentru rezolvarea lipsei de spațiu, în fiecare casă,va fi
adusă o a doua capră de pe pajiște, care, se va hrăni și odihni acolo. După o
săptămână, în funcție de cum evoluează lucrurile, ne vom reîntâlni și vom lua o
nouă hotărâre.

După următoarea săptămână, situația era și mai critică,așa că, au revenit cu noi
plângeri care, pe lângă lipsa spațiului, se refereau la mizeria mare care se
aduna în casă,la distrugerea mobilierului, mirosul greu.

Din nou ,după dezbateri care au durat câteva zile, Sfatul Iluminaților a
decretat urmatoarele: Pentru rezolvarea lipsei de spațiu, în fiecare casă, va fi
adusă o a treia capră de pe pajiste, care se va hrăni și odihni acolo. După o
săptămână, în funcție de cum evoluează lucrurile, ne vom reîntâlni și vom lua o
nouă hotarâre.

După încă o săptămână, situația era și mai critică,așa că, au revenit cu alte
plângeri care, pe lângă lipsa spațiului, mizeria mare care se aduna în casă,
distrugerea mobilierului, mirosul greu, imposibilitatea de a se odihni,de a face
dragoste. Locuitorii sunt obosiți acum, iar proverbiala lor stare de fericire și
iubire s-a dus. Ce este de făcut acum, voi sunteți intelepți și singura noastră
speranță este ce hotărâți voi pentru noi.

Din nou ,după dezbateri care au durat câteva zile, Sfatul Iluminaților a
decretat urmatoarele: Pentru rezolvarea lipsei de spațiu, din fiecare casa va fi
scoasa o capra și remutata pe pajiste,unde se va hrăni și odihni. După o
săptămână, în funcție de cum evoluează lucrurile, ne vom reîntâlni și vom lua o
nouă hotărâre.

În următoarea săptămână, reprezentanții locuitorilor au revenit, de data

aceasta,zâmbind mulțumiți și au spus: da, mulțumim, acum ne este mult mai bine.
Știam că ne putem baza pe sfatul vostru, deși, deseori, ne-am îndoit de
înțelepciunea voastră.Nu știm ce ne-am fi făcut fără voi.

Iar, locuitorii au plecat voioși,convinși că au găsit rezolvarea problemei lor.

Iară eu, am incălecat pe o șa și v-am terminat povestea.
Așa.”