Laborator nr.

ANALIZA ECONOMETRICĂ A ACŢIUNILOR

UNEI FIRME LA BURSĂ

1.Prezentarea problemei
Într-o economie de piaţă, investitorii financiari sunt permanent interesaţi de
evoluţia acţiunilor la bursă. Fiind o perioadă de criză, valoarea cursului de
tranzacţionare a acţiunilor a avut variaţii haotice. Consultând datele oferite de
Bursa de Valori Bucureşti se observă o atenuare a variaţiei cursului acţiunilor
urmând o traiectorie ascendentă.
Un fenomen economic poate fi influenţat de un singur factor sau de mai mulţi.
Modelul liniar simplu este cel mai simplu model econometric sau cea mai simplă
schemă explicativă a dependenţei dintre două variabile. În economie există situaţii
în care un rezultat sau un fenomen poate fi explicat într-o proporţie ridicată doar de
influenţa unui singur factor. Acest factor apare în modelul econometric drept
variabilă independentă, iar restul influenţelor este preluat de variabila reziduală.
Modelul de regresie liniară simplă exprimă legătura dintre două variabile şi ia
forma:
Y    X  (1)
unde: Y este variabila dependentă, aleatoare, X este variabila independentă, non-
aleatoare şi  este variabila aleatoare eroare sau reziduu.
Parametrii ecuaţiei de regresie sunt:
  - ordonata la origine arată valoarea variabilei Y când X = 0;

Y
  - panta dreptei, numit şi coeficient de regresie,   .
X
În ecuaţia de regresie  şi  sunt parametri necunoscuţi. Semnul parametrului de
regresie  indică direcţia legăturii dintre cele două variabile corelate.
O valoare yi a variabilei condiţionate Yi X  xi , i  1, n se poate scrie:
yi     xi   i (2)
Valoarea parametrilor de regresie se estimează pe baza estimatorilor ̂ şi ˆ .
Folosind date înregistrate asupra unui eşantion de n perechi de observaţii asupra
variabilelor X şi Y, se calculează estimaţiile a şi b ale parametrilor  şi  .
Estimarea punctuală a parametrilor ecuaţiei de regresie se determină cu ajutorul
metodei celor mai mici pătrate. Intervalul de încredere pentru coeficientul de

regresie  estimat pentru un eşantion observat este definit de relaţia: b  t / 2  sˆ .

Analog, pentru parametrul  , se determină intervalul: a  t / 2  sˆ .

Testarea parametrilor şi a modelului de regresie se realizează după schema clasică
a unui procedeu de testare parcurgând următoarele etape: formularea ipotezelor,
alegerea pragului de semnificaţie  , alegerea statisticii test adecvate, determinarea
unei valori teoretice a testului, în funcţie de legea de repartiţie şi de pragul de
semnificaţie ales, calcularea unei valori a statistici test pe baza datelor de la nivelul
unui eşantion şi aplicarea regulii de decizie de acceptare sau de respingere a
ipotezei nule.
Testarea semnificaţiei coeficientului de regresie  pleacă de la formularea
următoarelor ipoteze:
H0 :   0
H1 :   0
Dacă respingem ipoteza H0, cu un prag de semnificaţie  ales, atunci legătura
dintre cele două variabile X şi Y este semnificativă. În practica economică se
consideră, de regulă, un   0.05 , adică se consideră un risc de 5% de a respinge pe
ipoteza H0, atunci când aceasta ar fi adevărată.
Intensitatea legăturii se poate măsura cu ajutorul coeficientului de corelaţie şi a
raportului de corelaţie. Valoarea coeficientului de corelaţie este cuprinsă între -1 şi
+1.
Ipotezele modelului de regresie sunt: normalitatea erorilor, homoscedasticitate,
necorelarea erorilor, lipsa corelaţiei dintre variabila independentă şi variabila
eroare.
2. Analiza descriptivă a variabilelor modelului
Pentru estimarea modelului de piaţă am considerat evoluţia tranzacţiilor acţiuni
TGN în perioada 1.04.2009 - 4.05.2009.

Tabelul 1. Evoluţia tranzacţiilor acţiunilor TGN în perioada 1.04.2009 -

4.05.2009
Data Volumul Valoarea
4.05.2009 2750.00 401701.4
30.04.2009 4515.00 647314.5
24.04.2009 2700.00 358336.1
23.04.2009 411.00 53384.00
22.04.2009 1499.00 195084.5
21.04.2009 4709.00 598495.7
17.04.2009 985.00 128282.8
16.04.2009 3579.00 456260.1
15.04.2009 5771.00 728165.7
14.04.2009 3851.00 487252.5
13.04.2009 2210.00 284856.6
10.04.2009 2585.00 329358.0
9.04.2009 1852.00 232824.7
8.04.2009 971.00 116784.1
7.04.2009 658.00 80218.50
6.04.2009 1634.00 203731.1
3.04.2009 1930.00 237887.2
2.04.2009 3313.00 402100.4
1.04.2009 1209.00 141461.9

În analiza noastră am luat drept variabile volumul tranzacţiilor şi valoarea totală a

acestora.
Pe baza datelor din tabelul 1, obţinem figura 1, care evidenţiază o legătură directă,
liniară între volumul tranzacţiilor şi valoarea acestora. Prin urmare, pentru cazul
considerat, estimarea valorii tranzacţiilor se efectuează cu ajutorul ecuaţiei de
regresie liniară: y  a  bx  e .
 800000

700000

600000

500000

400000

300000

200000

VALOARE
100000

0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

VOLUM

Figura 1. Legătura dintre volumul tranzacţiilor şi valoarea acestora

Valorile zilnice ale tranzacţiilor TGN şi volumul acestora sunt prezentate în tabelul
2.

Tabelul 2. Indicatori ai statisticii descriptive

Descriptive Statistics

N Minimum Maximum Mean Std. Deviation

VOLUM 19 411.00 5771.00 2480.6316 1491.2681
VALOARE 19 53384.00 728165.70 320184.2 196640.2538
Valid N (listwise) 19

Volumul mediu al tranzacţiilor este de 2480.6316, iar valoarea medie a acestora

este de 320184.2.
Rezultatele estimării modelului de piaţă, prin metoda celor mai mici pătrate, pentru
valoarea tranzacţiilor TGN în perioada 1.04.2009 - 4.05.2009 sunt prezentate în
următoarele tabele:

Tabelul 3. Variabilele modelului de regresie

Variables Entered/Removedb

Variables Variables
Model Entered Removed Method
1 VOLUMa . Enter
a. All requested variables entered.
b. Dependent Variable: VALOARE

Tabelul 3 prezintă variabilele modelului: volum este variabila independentă şi

valoare este variabila dependentă.
 Tabelul 4 . Estimarea modelului de regresie
Coefficientsa

Standa
rdized
Unstandardized Coeffici 95% Confidence
Coefficients ents Interval for B
Std. Lower Upper
Model B Error Beta t Sig. Bound Bound
1 (Constant) -5034.86 9839.971 -.512 .615 -25795.4 15725.667
VOLUM 131.103 3.424 .994 38.293 .000 123.880 138.327
a. Dependent Variable: VALOARE

Ecuaţia estimată este:

yx  5034.86  131.103 x (3)
Deoarece Sig. asociat testului z pentru testarea ordonatei la origine este mai mică
decât riscul asumat de   0.05 se respinge ipoteza H0. Aşadar, ordonata la origine
este semnificativ diferită de zero. La o creştere cu o unitate a indicatorului volum,
valoarea tranzacţionată creşte în medie cu 131.103 lei pe zi. Conform tabelului 4,
cu o probabilitate de 0.95 parametrul  şi respectiv  al modelului nostru este
acoperit de intervalul (123.880,138.327) şi respectiv (-25795.4,15725.667).
Pentru un prag de semnificaţie  , se citeşte din tabelul Student o valoare teoretică

a testului t / 2;n  2 = 2.11 care va fi comparată cu valoarea calculată la nivelul

eşantionului observat. Pentru testarea semnificaţiei coeficientului de regresie  se

foloseşte statistica definită de raportul t, care este o statistică ce urmează o lege de
repartiţie Student de 17 grade de libertate. Din tabelul 4 avem t = 38.293. Pentru

un risc   0.05 , dacă tcalc  t / 2;n  2 (38.293 >2.11) se respinge ipoteza H0, adică

coeficientul de regresie  este considerat semnificativ diferit de 0 .

Tabelul ANOVA prezintă estimaţiile celor două componente ale variaţiei , gradele
de libertate corespunzătoare, estimaţiile varianţelor explicată şi reziduală, valoarea
calculată a raportului Fischer şi semnificaţia testului.

Tabelul 5. Tabel ANOVA

 ANOVAb

Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.

1 Regression 688036348153.6 1 688036348153.559 1466.4 .000a
Residual 7976661249.561 17 469215367.621
Total 696013009403.1 18
a. Predictors: (Constant), VOLUM
b. Dependent Variable: VALOARE

Din tabelul 5, valoarea Sig. pentru testul F este mai mică decât 0.05, adică modelul
construit explică dependenţa dintre variabile printr-o legătură liniară, care este
considerată semnificativă.

Tabelul 6. Model summary

Model Summaryb

Adjusted Std. Error of Durbin-W

Model R R Square R Square the Estimate atson
1 .994a .989 .988 21661.3796 .593
a. Predictors: (Constant), VOLUM
b. Dependent Variable: VALOARE

Estimaţiile raportului de corelaţie şi ale raportului de determinaţie sunt prezentate

în tabelul 6 şi anume R = 0,994 şi R2 = 0,989. Valoarea foarte mare a raportului de
corelaţie arată că legătura dintre cele două variabile este foarte puternică.
Testul Kolmogorov- Smirnov este utilizat pentru a testa dacă distribuţia erorilor
urmează o lege de distribuţie normală şi din tabelul 7 se observă că valoarea Sig.
este mai mare decât riscul   0.05 , aşadar, cu o încredere de 95% putem afirma că
ipoteza de normalitate a erorilor se acceptă.

Tabelul 7. Testul Kolmogorov- Smirnov

 One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

Unstandardiz
ed Residual
N 19
Normal Parameters a,b Mean -7.06723E-05
Std. Deviation 21051.07617
Most Extreme Absolute .257
Differences Positive .257
Negative -.150
Kolmogorov-Smirnov Z 1.119
Asymp. Sig. (2-tailed) .163
a. Test distribution is Normal.
b. Calculated from data.

Testarea corelaţiei neparametrice între ˆi şi Volum, se realizează cu ajutorul

testului Student, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8. Rezultatele testării coeficientului de corelaţie Spearman între ˆi şi

Volum
Correlations

Unstandardiz
VOLUM ed Residual
Spearman's rho VOLUM Correlation Coefficient 1.000 -.321
Sig. (2-tailed) . .180
N 19 19
Unstandardized Residual Correlation Coefficient -.321 1.000
Sig. (2-tailed) .180 .
N 19 19

Deoarece Sig t .= 0.180, care este mai mare decât   0.05 , testul student realizat
asupra coeficientului de corelaţie indică lispa unei legături semnificativă între erori
şi variabila independentă, adică modelul este homoscedastic.
Testarea autocorelării erorilor se realizează cu Runs tes. şi rezultatele acestui test
sunt date în tabelul de mai jos:

Tabelul 9. Rezultatele testului Runs

 Runs Test

Unstandardiz
ed Residual
Test Valuea -4943.807617
Cases < Test Value 9
Cases >= Test Value 10
Total Cases 19
Number of Runs 8
Z -.935
Asymp. Sig. (2-tailed) .350
a. Median

Semnificaţia testului are valoarea 0.350, care este mai mare pragul de semnificaţie
0.05, se ia decizia de a se acceptă ipoteza nulă, adică erorile nu înregistrează
fenomenul de autocorelare.

3.Concluzii
În acestă lucrare am analizat influenţa volumului tranzacţiilor acţiunilor TGN în
perioada 1.04.2009 - 4.05.2009, asupra valorii de tranzacţionare a acţiunilor, într-
o perioadă de recesiune economică . Utilizând baza de date oferite de www.bvb.ro,
şi analizând aceste date cu ajutorul unui model de regresie liniară, observăm că
valoarea de tranzacţionare a acţiunilor este influenţată semnificativ volumului
tranzacţiilor şi la o creştere cu o unitate a indicatorului volum, valoarea
tranzacţionată creşte în medie cu 131.103 lei pe zi. Rezultatele testării

coeficientului de corelaţie Spearman între ˆi şi Volum ne arată că modelul este

homoscedastic, iar Testul Kolmogorov- Smirnov şi testul Runs ne indică faptul că
erorile urmează o distribuţie normală şi nu sunt autocorelate .

4.Bibliografie
[1]. Jaba, E., Statistica, Ediţia a treia, Editura Economică, Bucureşti, 2002;
[2]. Jaba, E., Grama, A. - Analiza statistica cu SPSS sub Windows, Polirom, Iaşi,
2004;
[3]. Jaba, E., Jemma, D. - Econometrie, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006;
[4]. Mihoc, G., Craiu, V. - Tratat de statistică matematică, volumul I, Editura
Academiei R.S.R., Bucureşti, 1976;
[5]. Nenciu, E. - Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Editura
Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi, 1984;
[6]. www.bvb.ro