Sunteți pe pagina 1din 8

Microbiologie LP7

Diagnosticul de laborator în infecţiile tractusului urinar

Infecţiile de tract urinar afectează toate vârstele, la nou-născuţi şi sugari prevalenţa


este mai mare la băieţi decât la fete, ulterior raportul se inversează din ce în ce mai mult până
la vârsta adultă. Invazia tractului urinar se produce pe cale ascendentă (cea mai importantă
pentru bacteriile condiţionat patogene). În ordinea infectării sunt următoarele bacterii:
Escherichia coli, Proteus mirabilis, Klebsiella pneumoniae, enterococi, Enterobacter spp.,
Pseudomonas aeruginosa, Proteus, stafilococi coagulazo-negativi, Staphylococcus aureus,
Corynebacterium urealyticum, virusuri (adenovirusuri serotip 11 şi 21 care pot da cistită
acută hemoragică abacteriană). Calea hematogenă sau descendentă presupune evoluţia
prealabilă a unei infecţii sistemice cu bacteriemie sau septicemie.

Sedimentul urinar este examenul microscopic al urinii. În cadrul sumarului de urină se


efectuează determinările fizico-chimice (pH, densitate, glucoză, corpi cetonici, urobilinogen,
pigmenţi biliari, etc.).

 Urocultura cantitativă. Urocultura cu ansa calibrată

Sunt necesare anse calibrate de platină sau din material plastic (sterile, de unică
folosinţă). Se utilizează o placă Petri cu mediul geloză-sânge şi o alta cu un mediu slab
selectiv favorabil bacililor Gram negativi (ex: Mac Conkey sau Levine=geloză lactozată cu
eozină şi albastru de metilen); se poate utiliza şi un mediu slab diferenţiat AABTL (geloză
lactozată cu albastru de bromtimol).

Fig.1 Compoziţia mediului Mac Conkey alături de placa Petri cu acest mediu

Fig.2 Compoziţia mediului Levine alături de placa Petri cu acest mediu

1
Microbiologie LP7

Se deschide recipientul în care s-a recoltat urina, se sterilizează „la roşu ˮ ansa de
platină, se răceşte atingându-se de pereţii interiori ai acestuia şi se încarcă ansa astfel încât să
se observe o peliculă din lichid în bucla ansei. Se va însămânţa prin descărcarea ansei pe
toată suprafaţa mediului, se închide capacul plăcii Petri, se va resteriliza ansa „la roşu ˮ şi se
introduce proba în termostat.

 Interpretarea rezultatelor

Se numără diferenţiat, pe tipuri coloniile dezvoltate. Se utilizează formula: X=N x D x


1/volumul însămânţat. X este numărul de UFC/ml urină (UFC= unităţi formatoare colonii); N
este numărul de colonii de pe placă iar D este factorul de diluţie.

Când urina s-a recoltat în condiţii sterile pe plăci se dezvoltă un singur tip de colonii.
Dacă X=< de 105 UFC/ml urină rezultatul este negativ. Pentru X> de 105 UFC/ml urină se
vor alege colonii bine izolate şi se prelevează o singură colonie pentru obţinerea unei culturi
pure în vederea identificării şi pentru efectuarea antibiogramei. Dacă două tipuri de colonii
depăşesc fiecare 105 UFC/ml urină cel mai frecvent proba este considerată contaminată şi se
repetă recolta.

 Identificarea

După obţinerea unei culturi pure se va face identificarea biochimică prin sisteme biochimice.
Se utilizează sisteme multitest care includ TSI (triple sugar iron), MIU (mobilitate, indol,
uree), MILF (mobilitate, indol, lizină, fenilalanină), citrat Simmons.

a.Mediul TSI(triple sugar iron)

Pe mediul TSI se urmăreşte fermentarea glucozei, lactozei, zaharozei; producerea de gaz,


producerea de hidrogen sulfurat (H2S).

Fig.3 Compoziţia mediului TSI (triple sugar iron)

2
Microbiologie LP7

Fig.4 Mediul TSI (triple sugar iron): în coloana dreaptă jos (fermentarea glucozei), în coloana înclinată sus
(fermentarea lactozei şi zaharozei), la mijloc (producerea de hidrogen sulfurat)

b.Mediul MILF (mobilitate, indol, lizină, fenilalanină)

Fig.5 Compoziţa mediului MILF (mobilitate, indol, lizină, fenilalanină)

Pe mediul MILF se urmăreşte producerea de indol, mobilitatea.

I+ M- I+,M+

Fig.6 Mediul MILF : înroşirea hârtiei de filtru (producerea de indol), estomparea traiectului de însămânţare şi
opacifierea mediului (mobilitate pozitiv)

3
Microbiologie LP7

c. Mediul MIU (mobilitate, indol, uree)

Fig.7 Mediul MIU (mobilitate, indol, uree): se urmăreşte producerea de urează de către bacterii; înroşirea
mediului= producerea de urează

d. Mediul citrat Simmons

Fig.8 Compoziţia mediului citrat Simmons

Fig.9 Mediul citrat Simmons: se urmăreşte metabolizarea citratului de căre bacterii, mediu albastru (bacteria
este capabilă se metabolizeze citratul), mediu verde (bacteria nu este capabilă se metabolizeze citratul şi nu
creşte pe mediu)

4
Microbiologie LP7

 Diagnosticul de laborator al principalelor microorganisme care produc infecţii ale


tractului urinar

1.Escherichia coli

Face parte din familia Enterobacteriaceae, sunt microorganisme saprofite sau condiţionat
patogene. Diagnosticul este bacteriologic.

Caractere morfologice şi tinctoriale: sunt bacili Gram negativi cu o lungime de 2-3 μm şi o


grosime de 0,5 μm, ciliaţi, mobili, nesporulaţi.

Fig.10 Frotiu colorat Gram: bacili Gram negativi--> Escherichia coli


Cractere de cultură: formele S dau naştere unor colonii netede, bombate, cu margini
regulate, cu diametrul de 2-3mm. Foemele R sunt caracteristice unor colonii rugoase cu
margini neregulate. Pe mediul geloză-sânge produce colonii S, mici, alb-cenuşii, unele pot
determina hemoliză beta. Pe mediul Mac Conkey formează colonii S, mici. Pe mediul Levine
coloniile au culoare negricioasă cu luciu metalic.

Fig.11 Mediul geloză-sânge Fig.12 Mediul Levine


-->colonii de Escherichia coli -->colonii de Escherichia coli

Caractere biochimice şi metabolice: sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe; posedă


un bogat echipament enzimatic, fermentează lactoza, produc indol, sunt oxidază negative; nu

5
Microbiologie LP7

descompun ureea, nu descompun proteinele cu formare de H 2S, nu folosesc citratul ca unică


sursă de carbon.

Fig.13 Caractere biochimice şi metabolice --> Escherichia coli

2.Proteus mirabilis

Diagnostic bacteriologic

Caractere morfologice şi tinctoriale: sunt bacili Gram negativi de mărimi variabile de


la 2 μm la forme filamentoase (zeci de μm), au cili peritrichi (conferă mobilitate).

Caractere de cultură: pe mediul geloză-sânge invadează rapid mediile solide iar din
locul inoculării valuri succesive de cultură migrează concentric până la marginea mediului
sau până la întâlnirea cu valul migrator al altei tulpini. În acest caz migrările se opresc la 1-2
mm distanţă, între ele trasâdu-se o linie de demarcaţie (fenomenul Dienst). Pe mediile
selective formează colonii de tip S, lactozo-negative, cu centrul negru şi nu manifestă
fenomenul de migrare.

Fig.14 Fenomenul Dienst

Caractere biochimice şi metabolice: sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi; germenii


posedă un echipament enzimatic bogat, prezintă o urează, fenilalanindezaminază, formează
H2S (hidrogen sulfurat), fermentează glucoza cu producere slabă de gaz.

6
Microbiologie LP7

Fig.15 Caractere biochimice şi metabolice --> Proteus mirabilis

3.Klebsiella pneumoniae

Diagnostic bacteriologic

Caractere morfologice şi tinctoriale: sunt bacili Gram negativi dispuşi în lanţuri


scurte, 2-3 bacili cu capete rotunjite sunt înconjuraţi de o capsulă comună; sunt imobili şi
nesporulaţi.

Fig.16 Frotiu colorat Gram: bacili Gram negativi--> Klebsiella pneumoniae

Caractere de cultură: formele capsulate au caracteristice colonii mari de 2-4 mm,


vâscoase. Fermentează lactoza, pe AABTL produc colonii de tip M cu aspect de picătură de
miere (galbene, lucioase, care se scurg uşor). Coloniile dezvoltate pe mediul geloză-sânge nu
sunt hemolitice.

Fig.17 Colonii de tip M de Klebsiella pneumoniae pe mediul AABTL

7
Microbiologie LP7

Caractere biochimice şi metabolice: sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi;


fermentează glucoza, lactoza şi alte zaharuri cu producere de mari cantităţi de gaz, nu
produce indol şi H2S, reacţia roşu metil este negativ şi testul la fenilalanindezaminază sunt
negative, formează acetil-metil-carbinol (reacţia Voges Proskauer pozitivă), descompun ureea
şi cresc în prezenţa citratului.

Fig.18 Caractere biochimice şi metabolice --> Klebsiella pneumoniae

4.Pseudomonas aeruginosa

Caractere morfologice: sunt bacili Gram negativi, scurţi, drepţi, subţiri; nu formează
spori, nu prezintă capsulă în mod obişuit, sunt mobili.

Fig.19 Frotiu colorat Gram: bacili Gram negativi--> Pseudomonas aeruginosa

Caractere de cultură: formează colonii netede, rugoase sau gelatinoase. Pseudomonas


aeruginosa produce mai multe tipuri de pigment dintre care:

-piocianina este un pigment nefluorescent verde-albăstrui care difuzează în mediu (este


specific pentru această specie, nefiind produs de o altă specie bacteriană);

-pioverdina este un pigment fluorescent galben-verzui ce poate fi produs şi de alte specii de


Pseudomonas);

-piorubina este un pigment roşu închis.

O tulpină de Pseudomonas aeruginosa poate produce unul sau mai mulţi pigmenţi sau nici un
pigment. Pe mediul geloză-sânge unele tulpini formează colonii gri lucioase cu hemoliză
beta. Caractere biochimice şi metabolice: sunt germeni strict aerobi, produc oxidază.