Sunteți pe pagina 1din 5

LP3.

Microscopia: preparate microscopice, coloranţi, coloraţii

Microscopul permite evidenţierea şi studierea caracterelor morfologice şi de structură ale


microorganismelor.

1.Microscopul optic (păţi componente)

Partea mecanică este formată din: talpa de susţinere (în care este inclus sistemul de
iluminare), masa port-obiect, suportul condensatorului, braţul pe care este fixat tubul
microscopului, dispozitive de focalizare (macroviza şi microviza).

Sistemul optic este format din două sisteme de lentile cuplate: obiectivul (amplasat spre
obiectul de examinat), şi ocularul (prin care examinăm preparatul de studiat).

Fig.1. Componentele microscopului optic

Obiectivul formează imaginea reală, mărită şi răsturnată a preparatului examinat iar ocularul
preia imaginea şi o transformă într-o imagine virtuală, mărită şi dreaptă.

2.Examenul microscopic

Prin examenul microscopic sunt evidenţiate caracterele morfologice şi de colorabilitate ale


bacteriilor. Se examinează microscopic fie un preparat umed (necolorat: „între lamă şi
lamelăˮ), fie un preparat fixat şi colorat (frotiu).

1
a.Efectuarea preparatelor microscopice umede „între lamă şi lamelăˮ

Pe o lamă de microscop (curată), se depune cu ansa bacteriologică o picătură din produsul de


cercetat care se acoperă cu o lamelă. Se examinează cu obiectivul de 40x. Preparatele
microscopice umede se utilizează pentru studiul spirochetelor, fungilor, a mobilităţii
microbiene.

b.Efectuarea frotiului

Frotiul este materialul microbian etalat în strat subţire pe suprafaţa unei lame de microscop
(curate şi degresate).

Timpii de efectuare a frotiului

Etalarea: produsul de examinat se întinde cu ansa sterilă, uniform, central, pe o suprafaţă de


2cm.

Uscarea se face la temperatura camerei.

Fixarea se face cu căldură, prin trecerea lamei cu frotiul în sus, de câteva ori, timp de 5-10
secunde prin flacără. După încălzire lama nu trebuie să frigă când atingem dosul mâinii.

c.Colorarea

1.Coloraţia simplă utilizează un singur colorant (frecvent albastru de metilen), şi evidenţiază


morfologia şi aşezarea bacteriilor. Se acoperă frotiul cu albastru de metilen şi se menţine 30-
60 secunde. Se spală apoi cu apă de robinet iar după uscare se examinează cu obiectivul de
100x (imersie). Examinare microscopică: toate elementele din câmp apar colorate în albastru.

Fig.2.Coloraţia cu albastru de metilen- bacili Fig.3.Coloraţia cu albastru de metilen- coci

2
2.Tehnica coloraţiei Gram:

-Colorarea: frotiul se acoperă cu soluţia violet de genţiană 1 minut, iar apoi se spală cu apă de
la robinet;

-Mordansarea: se acoperă frotiul cu soluţie Lugol timp de 1 minut după care se varsă;

-Decolorarea: frotiul se acoperă cu amestecul alcool-acetonă 5-15secunde, iar apoi se spală


cu apă de la robinet;

-Recolorarea: frotiul se acoperă cu fucsină (diluată 1/10) timp de 1 minut iar apoi se spală şi
se usucă; se examinează cu obiectivul de 100x (imersie).

Bacteriile Gram pozitive rezistă la decolorare şi se colorează în violet. Bacteriile Gram


negative sunt decolorate de alcool-acetonă şi recolorate în roşu de fucsină. Comportarea
diferită a bacteriilor la coloraţia Gram este în funcţie de structura peretelui celular: mai gros,
constituit din peptidoglican la bacteriile Gram pozitive şi mai subţire la cele Gram negative.

Fig.4.Coloraţia Gram- bacili Gram pozitivi Fig.5.Coloraţia Gram- coci Gram pozitivi şi coci Gram negativi

şi bacili Gram negativi

3.Tehnica coloraţiei Ziehl-Neelsen:

-Colorarea: frotiul se acoperă cu fucsină Ziehl şi se încălzeşte de 3-4ori în interval de 3-5


minute cu o lampă de spirt, până la emiterea de vapori (se evită fierberea);

-Decolorarea: se face prin acoperirea frotiului cu amestecul decolorant;

-Recolorarea: se acoperă frotiul cu soluţie de albastru de metilen timp de 1 minut; se spală şi


se usucă.

Examinare microscopică: bacilul tuberculozei rezistă la decolorarea cu acid şi alcool şi se


colorează în roşu iar celelalte elemente se colorează în albastru.

3
Bacilii acido-alcoolo-rezistenţi apar coloraţi în roşu iar celelalte bacterii în albastru.
Examinarea se face la microscopul optic cu obiectivul cu imersie având condensatorul ridicat.
Se depune o picătură de ulei de cedru pe frotiul uscat, se coboară tubul cu ajutorul
macrovizei, privind lateral, până când lentila obiectivului a ajuns în picătura de ulei de cedru.

Fig.6.Coloraţia Ziehl-Neelsen- bacilii acido-alcoolo-rezistenţi

Categorii microscopice de bază

Coci

Stafilococi: coci sferici în grămezi, Gram pozitivi.

Streptococi: coci sferici în lanţuri, Gram pozitivi.

Pneumococi: diplococi lanceolaţi, Gram pozitivi.

Neisserii: diplococi în boabe de cafea, Gram negativi.

Bacili

Pseudomonas, enterobacterii: bacili Gram negativi.

Bacili antracoizi: bacili mari cu capete retezate, uneori în lanţuri cu spor central, Gram
pozitivi.

Clostridii: bacili sporulaţi cu spor deformant, Gram pozitivi.

Vibrioni: bacili în formă de virgulă, Gram negativi.

Mycobacterii: bacili fini, uneori ramificaţi, acido-alcoolo-rezistenţi.

4
Fig.7.Tipuri morfologice de bacterii: A = diplococi; B = streptococi; C = stafilococi; D = bacili; E = cocobacili;
F = bacili fusiformi; G = forme bacilare filamentoase; H = vibrioni; I = spirili; J = sarcina