Lucrarea de laborator nr.

4
Cercetarea zgomotului industrial
Scopul lucrării: a lua cunoştinţă de metodica cercetării zgomotului industrial, metodele de normare,
aparatul şi metodele de măsurare, măsurile şi mijloacele de protecţie.

4.1. Acţiunea zgomotului asupra omului

Acţiunea zgomotului asupra omului depinde de mai mulţi factori: caracteristicile zgomotului,
durata acţiunii, calităţile individuale ale omului (starea fizică şi psihică).
Acţiunea negativă a zgomotului influenţează mai întâi de toate asupra organelor auditive şi
se manifestă în trei forme: obosirea auzului, traumă sonoră, hipoacuzie profesională.
Zgomotul influenţează negativ asupra proceselor fiziologice, provocând, în primul rând,
îngustarea capilarelor, mărirea tensiunii arteriale şi dereglarea activităţii cardiovasculare, mărirea
conţinutului de zahăr în sânge: în al doilea rând, spasme ale tractului intenstinal, micşorarea
contracţiilor stomacale, eliminării sucului gastric şi salivei, ceea ce duce la bolile de gastrită şi ulcer
stomacal.
Zgomotul exercită o acţiune nemijlocită asupra scoarţei cerebrale.

4.2 Caracteristicile zgomotului

4.2.1.Caracteristicile fizice

Zgomotul este îmbinare haotică de sunete.

Sunetul – oscilaţii elastice ale particulelor mediului (gazos, lichid, solid), ce se răspândesc în formă
de unde.
Caracteristicile fizice: frecvenţa oscilaţiilor, intensitatea (puterea) sunetului, presiunea
sonoră.
În dependenţă de frecvenţă, sunetele se împart în: infrasunete – frecvenţa mai mică de 16
Hz, sunete auzite – de la 16 până la 20000 Hz, ultrasunete – frecvenţa mai mare de 20000 Hz.
Intensitatea (puterea) sunetului I, (Vt/m2) este fluxul energiei sonore ce trece într-o unitate de
timp printr-o unitate de suprafaţă perpendiculară direcţiei răspândirii undei sonore.
În cazul sursei sonore (punctiforme) energia emisă se răspândeşte în formă de undă sferică.
La o distanţă mare de sursa punctiformă ne putem imagina că unda sonoră se propagă după legea
undei plate. Trecerea undei sonore provoacă schimbarea presiunii, numită presiune sonoră.
Presiunea sonoră P, (Pa) – diferenţa dintre valoarea momentană a presiunii absolute la
trecerea undei sonore prin punctul dat al spaţiului şi presiunea mijlocie a mediului neexcitat
(neperturbat).

4.2.2. Caracteristicile psihofiziologice

Zgomotul este un fenomen ce provoacă senzaţii subiective neplăcute, care, în anumite

condiţii, poate duce la boli profesionale.
Caracteristicile psihofiziologice: intervalul de frecvenţă, volumul sonor şi nivelul volumului
sonor.
Analizatorul uman al sunetelor (urechea) deosebeşte sunetele în diapazonul de la 16 până la
20000 Hz. Sunetele de diferite frecvenţe sunt percepute de organul auditiv în mod diferit. Regiunea
frecvenţelor rezonante, în care sunetul se intensifică în percepţia omului, se află în limitele de la 2
până la 5 mii Hz. Mărirea frecvenţei sunetului, subiectiv, este percepută ca creşterea tăriei acestuia.
Intervalul de frecvenţă perceptibil este împărţirea diapazonului de frecvenţe ale sunetelor
auzite în game de frecvenţă (octave). Gama de frecvenţe (octava) este diapazonul de frecvenţe, în
care limita de sus a frecvenţei fs întrece de 2 ori limita de jos a frecvenţei fj. Octava se notează prin
valoarea sa medie geometrică:
 fm,g= f s  f j ,

Diapazonul auditiv al omului este împărţit în opt octave cu valorile medii geometrice: 63,
125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz.
Volumul sonor este aprecierea subiectivă a sunetului prin valoarea senzaţiilor percepute de
ureche.
O dependenţă directă între caracteristicile fizice ale sunetului şi percepţia fiziologică a lui nu
există. Ea depinde de particularităţile aparatului auditiv.
Cu intensificarea sunetului omul simte creşterea volumului sonor, care într-adevăr este cu
mult mai mică decât creşterea reală a energiei sau presiunii sonore.
Ca unitate de măsură a nivelului presiunii sonore este acceptat 1 Bell, ce corespunde
senzaţiei de schimbare a sunetului de 2 ori. Însă urechea omului deosebeşte clar schimbarea
nivelului sonor cu 0,1 Bell, adică cu 1 dB (deciBell).
Nivelul presiunii sonore este folosit pentru măsurarea zgomotului şi aprecierea acţiunii lui
asupra omului.
Nivelul volumului sonor este aprecierea fiziologică a sunetului în dependenţă de frecvenţă.

4.3. Clasificarea zgomotului

Conform standardului de stat ( GOST 12.1.003 - 83 SSBT „Sum. Obşcie trebovania

bezopasnosti”), zgomotul este clasificat după spectru şi caracteristicile temporare.
Spectrul de frecvenţe sunt repartizarea nivelurilor presiunii sonore după game de frecvenţe
(octave).
După caracterul spectrului, zgomotul se împarte în: zgomot de bandă largă – cu spectrul
continuu mai lat decât o octavă şi tonal – cu spectrul discret, în care componentele de frecvenţă sunt
despărţite una de alta prin intervale de frecvenţă destul de însemnate.
După caracteristicile temporare, zgomotul se împarte în: permanent, nivelul căruia în timpul
schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decât cu 5 dB A şi variabil (întrerupt, impulsiv,
oscilator în timp), nivelul sunetului căruia în timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimbă în timp
cu mai mult de 5 dB A.
4.4. Normarea zgomotului

Normarea zgomotului constă în calcularea şi alegerea valorilor admise, ce caracterizează

zgomotul, care, acţionând permanent asupra muncitorului în tot timpul activităţii de muncă, nu
provoacă boli.
Normarea zgomotului se efectuează conform standardului de stat (GOST 12.1.003 - 83) prin
2 procedee: după spectrul-limită(S.L.) şi după nivelul sunetului în dB A.
S.L. este un ansamblu al nivelurilor admisibile ale presiunii sonore în cele 9 game de
frecvenţe (octave) cu valorile medii geometrice 31.5, 63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 6000,
8000 Hz.
EXEMPLU. S.L. – 80 indică spectrul-limită cu nivelul admisibil al presiunii sonore 80 dB
în octava cu valoarea medie geometrică a frecvenţei de 1000 Hz.
Normarea, conform spectrului-limită, este de bază pentru zgomotul permanent cu acţiunea de
diferite durate.
Normarea zgomotului, conform nivelului sunetului, în dBA este bazată pe măsurările pe
scara A a sonometrului, care imită sensibilitatea organului auditiv la zgomotul real – ca o îmbinare
de sunete cu frecvenţă diferită. Nivelul sunetului în dBA este folosit pentru aprecierea aproximativă
a zgomotului permanent, deoarece în acest caz nu este considerat spectrul.
Nivelul sunetului este legat de S.L. corespunzător prin următoarea dependenţă:

dB A=SL+5 (dB).
 Zgomotul la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelurile admisibile, valorile cărora
sunt indicate în normativul *Protecția contra zgomotului* E.04.02-2014 tab.1
Zonele cu nivelul sunetului mai înalt de 80 dBA trebuie să fie marcate cu semne de pericol.
Administraţia este obligată să-i asigure pe angajaţii ce muncesc în aceste zone cu mijloace de
protecţie individuală.

4.5. Mijloacele şi metodele de protecţie antizgomot

Conform normativului E.04.02-2014 (pct. 4,3) , protecția contra zgomotului poate fi obținută
prin metode constructiv-acustice, folosirea mijloacelor şi metodelor de protecţie antizgomot.
Conform standardului de stat (GOST 12.1.029 - 80), mijloacele de protecţie antizgomot se
împart în:
 mijloace individuale de protecţie;
 mijloace şi metode de protecţie colectivă.
Mijloacele de protecţie individuală antizgomot includ: căşti-antizgomot; bucşe-antizgomot;
coifuri-antizgomot; costume-antizgomot.

4.5.1. Determinarea micşorării necesare a zgomotului la locul de muncă

Reducerea necesară a zgomotului la locurile de muncă în încăperea unde se află o singură

sursă de zgomot se calculează după formula:
Lnec=L - Ladm ,
unde: L – nivelul de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul sunetului (dBA) provocat de sursa
de zgomot la locul de muncă (se măsoară cu sonometrul);
Ladm – nivelul admisibil de octavă al presiunii sonore (dB) sau nivelul admisibil al sunetului
(după tab. 4.1.).

4.5.2. Reducerea zgomotului cu ajutorul capotei fonoizolante

Prin izolaţia acustică a capotei se subînţelege micşorarea puterii sonore a zgomotului, emis
de sursa de zgomot în mediul înconjurător, în rezultatul izolării sursei cu ajutorul capotei.
În multe cazuri, capota fonoizolantă este unicul mijloc efectiv de micşorare a zgomotului
produs de instalaţiile tehnologice sau unele părţi ale lor. Capota permite de a micşora simţitor
zgomotul în nemijlocita apropiere a sursei, la cele mai apropiate locuri de muncă, ceea ce nu permit
a face alte mijloace.
Capota poate acoperi sursa de zgomot în întregime fiind instalată pe podea, sau poate închide
numai părţile mai zgomotoase ale instalaţiei, cauza fiind particularităţile de exploatare şi deservire
ale sursei, întărirea făcându-se direct de corpul maşinii prin intermediul unor căptuşeli
fonoizolatoare. Variantele constructive ale capotei, de asemenea, pot fi diferite: capota poate
cuprinde nemijlocit sursa de zgomot sau poate fi instalată la o anumită distanţă de sursă.
 Tabelul 4.1.
Nivelurile admise ale presiunii sonore la locurile de muncă

5. Măsurarea zgomotului
Ordinea de lucru:
1. De măsurat nivelul şi spectrul zgomotului sursei de zgomot atunci când lipsesc mijloacele de
protecţie antizgomot, de comparat nivelurile măsurate cu cele admisibile, conform normativului, tab.
4.1.
2. De măsurat nivelul sunetului şi spectrul zgomotului sursei în prezenţa mijloacelor de
protecţie antizgomot, de comparat nivelurile măsurate cu cele admisibile şi de apreciat eficacitatea
mijloacelor de protecţie antizgomot.
Zgomotul la locurile de lucru, în încăperile de producţie, se măsoară conform standardului de
stat (GOST 12.1.050 - 86) la nivelul de 1,5 m de la podea, sau la nivelul urechilor muncitorilor când
sunt conectate nu mai puţin de 2/3 din utilajele instalate.
Pentru măsurarea zgomotului în prezenta lucrare de laborator, este folosit aparatul „VŞV-
003-M2” vibrosonometru (fig.1), construit pe principiul transformării oscilaţiilor sonore (mecanice)
în semnale electrice proporţionale, care se amplifică şi, trecând prin filtrele de octavă, sunt
înregistrate de acul aparatului, scara căruia este gradată în dB. Aparatul „VŞV-003-M2” constă din
aparatul de măsurare şi microfonul M-101 (fig.2)
 Fig. 1. Vibrosonometru VȘV-003-M2

Fig.2 Microfonul M-101

5.1. Măsurarea nivelului sunetului

Poziția inversoarelor pe panoul aparatului „VȘV-003-M2”;

 Genul de lucru – controlarea sursei , peste 2 minute – S (încet);
 Genul măsurărilor ( inversorul ФЛТ, Hz ) – A ;
 Divizorul I (ДЛТ1,dB) – 80 ;
 Divizorul II (ДЛТ2,dB)– 50;
 Toate butoanele sunt deconectate.
Trebuie să lumineze indicatorul 130 dB. De efectuat măsurarea nivelului sunetului,
amplasând preamplificatorul ВПМ-101 cu capsulă microfonică spre sursa de zgomot.
Cuplând cu tumblerul T1 sursa de zgomot, aduceți acul aparatului de măsurare în dreapta de
zero a scării dB, schimbând poziția inversorului divizorul I (ДЛТ1,dB).
Valoarea nivelului măsurat al sunetului se determină prin sumarea indicațiilor inversoarelor
(Divizorul I + Divizorul II) + valoarea indicată de acul aparatului VȘV-003-M2. Înscrieți
valoarea nivelului sunetului în coloniţa corespunzătoare a tab. ***
 5.2. Măsurarea spectrului zgomotului

Poziţia inversoarelor pe panoul aparatului „VȘV-003-M2”;

 Genul măsurărilor ( inversorul ФЛТ, Hz ) – ЛИН ;
 Divizorul I (ДЛТ1,dB) – 80 ;
 Divizorul II (ДЛТ2,dB)– 50;
 Toate butoanele sunt deconectate.
Trebuie să lumineze indicatorul 130 dB.
Cuplând cu tumblerul T1 sursa de zgomot, aduceţi acul aparatului de măsurare în dreapta de
zero a scării dB schimbând poziţia inversorului (ДЛТ1,dB), apoi fixaţi poziţia inversoarelor: genul
măsurărilor inversorul ( ФЛТ, Hz) – ОКТ, inversorul (ФЛТ-ОКТ) frecvenţele Hz – 31,5 ;63
(butonul kHz/Hz – conectat ), pentru frecvențele kHz - 0,125; 0,25; 0,5; 1; 2; 4; 8 (butonul kHz/Hz
– deconectat )
De adus acul în dreapta scării dB, schimbând poziţia inversorului (ДЛТ2,dB) (ДЛТ1,dB
rămâne neschimbat).
Valoarea măsurată a nivelului presiunii sonore în octave se va determina prin sumarea
indicaţiilor inversoarelor (Divizorul I + Divizorul II) + valoarea la care indică acul.
De înscris valorile nivelurilor de octavă ale presiunii sonore în coloniţele corespunzătoare ale
tab. 4.2 , construiți graficul spectrului zgomotului (fig. 3).
Tabelul 4.2

Spectrul zgomotului Nivelurile presiunii sonore, dB, în octave cu frecvența Nivelul

medie geometrică, Hz sunetului,
31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 dB A
Fără mijloace de protecție
L
Conform NCM E.04.02-
2014 Ladm
Cu mijloace de protecție
Lcap
Micşorarea reală a
zgomotului L-Lcap.
Fonoizolaţia necesară a
mijloacelor de protecţie
antizgomot L-Ladm.+5
 Figura 3. Graficul spectrului sunetului

5.3. Conţinutul dării de seamă

1. Tema şi scopul lucrării.

2. Tabelul rezultatelor cercetării zgomotului.
3. Graficul spectrelor zgomotului.
4. Concluzii.

5.4. Întrebări pentru autocontrol

1. Zgomotul şi acţiunea lui asupra organismului uman.

2. Caracteristicile zgomotului(fizice şi psihofiziologice).
3. Clasificarea zgomotelor.
4. Metodele de normare a zgomotului.
5. Aparatul şi metodele de măsurare a zgomotului.
6. Mijloacele de protecţie individuale contra zgomotului.
7. Metodele organizatoric-tehnice de protecţie antizgomot.
8. Metodele acustice antizgomot.
9. Măsurile arhitectoral-planificatoare antizgomot.

5.5. Bibliografie

1. NCM E.04.02-2014. Protecția contra zgomotului.

2. STAS 12.1.003-83 SSBT. Obşcie trebovania bezopasnosti. M.: Izdatelistvo standartov, 1985.
3. STAS 12.1.029-80. SSBT. Sredstva i metodî zaşcitî ot şuma. Clasificaţia. –M.: Izdatelistvo
standartov, 1981.
4. STAS 12.1.050.86. SSBT. Metodî izmerenia şuma na rabocih mestah. –M.: Izdatelistvo
standartov, 1986.
5. Pașaportul tehnic vibrosonometrului VȘV-003-M2.