Fractura de Antebrat

TRAUMATISMELE MEMBRELOR SUPERIOARE
(FRACTURA ANTEBRATULUI)
Traumatismul defineste ansamblul tulburarilor de ordin local si general care

se instaleaza consecutiv actiunii asupra organismului, a unei forte externe
denumita in general agent vulnerabil.
Dintre traumatisme in general 75% intereseaza extremitatile.
ANATOMIA MEMBRULUI SUPERIOR
SCHELETUL SI ARTICULATIILE :
Scheletul membrului superior este alcatuit din centura scapulara si membrul

superior propriu-zis.
2 scapule.
• Clavicula este situata anterior si se intinde transversal, de la manubriul
sternal pana la scapula.Clavicula se formeaza prin osificare desmala.In
diafiza ei apare primul punct de osificare al scheletului.Dezvoltarea
claviculei este conditionata de miscarile de lateralitate ale membrului
superior, abductia si adductia.Clavicula este asezata sub piele si formeaza
linia dintre gat si trunchi.Are forma literei S, in pozitie culcata.
• Scapula se aplica pe fata posterioara a toracelui.Este un os lat si subtire, de
forma triunghiulara, cu baza in sus.Largirea bazei si dezvoltarea spinei
scapulei maresc capacitatea functionala a membrului superior, pe ea
prinzandu-se multi muschi.Spina scapulei se termina lateral cu o prelungire
turtita de sus in jos, numita acromion prin care se face articularea cu
clavicula.Acromionul se afla deasupra articulatiei scapulo-humerale.
Unghiul lateral al scapulei prezinta o cavitate articulara numita cavitate
glenoida care se articuleaza cu capul osului humerus, formand articulatia
scapulo-humerala sau a umarului.Scapula se leaga de torace prin muschi.
Scheletul membrului superior propriu-zis este format din :
1. scheletul bratului- humerus
2. scheletul antebratului- radius si ulna
3. scheletul mainii- oasele carpiene, metacarpiene si falange.
• Humerusul este un os lung, alcatuit din corp si 2 epifize.Epifiza

superioara prezinta un cap articular cat 1/3 dintr-o sfera, numit capul
humeral prin care se articuleaza cu cavitatea glenoida.
Epifiza inferioara este mult latita transversal.Ea prezinta lateral o fata
articulara sferica, numita condilul humeral prin care se face articularea cu
capul radiusului.
Medial prezinta o fata articulara in forma de mosor prin care se articuleaza
cu ulna .Pe fata posterioara a epifizei inferioare se afla fosa olecraniana,
situata deasupra mosorului humeral.In fosa olecraniana patrunde olecranul
ulnei.
• Radiusul este de asemenea un os lung, format di diafiza si 2 epifize.Capul

radiusului se articuleaza cu condilul humeral, pe de o parte si cu epifiza
superioara a ulnei, formand articulatia radio-ulnara superioara.
Epifiza inferioara este mult mai voluminoasa si are forma de prisma
patrulatera.Fata ei laterala se prelungeste in jos cu o proeminenta ascutita,
apofiza stiloida a radiusului.
Inferior epifiza inferioara se articuleaza cu primul rand al oaselor carpului,
formand articulatia cranio-carpiala.Marginea mediala a capului radiusului
este legata de marginea laterala a corpului ulnei prin membrana interosoasa.
• Cubitus sau ulna este osul medial al scheletului antebratului.

Epifiza superioara este mai voluminoasa si prezinta anterior o fata articulara
scobita, numita incizura trohleara prin care se articuleaza cu trohleea
humerala formand articulatia humero-ulnara.
Epifiza inferioara sau capul ulei este mai mica si prezinta medial apofiza
stiloida ulnara.Lateral capul ulnei se articuleaza cu radiusul, formand
articulatia radio-ulnara inferioara.Interior capul ulnei se articuleaza cu osul
piramidal al carpului.
Scheletul mainii este format din :

-oase carpiene in numar de 8 dispuse pe 2 randuri transversale.Oasele
carpiene se articuleaza intre ele ; superior se articuleaza cuoasele
antebratului, articulatia radio- si cubito-carpiana ; inferior se articuleaza cu
metacarpienele prin articulatiile carpo-metacarpiene,
-oasele metacarpiene sunt in numar de 5.Se articuleaza cu randul inferior
carpian prin articulatia carpo-metacarpiana si cu prima falanga a degetelor-
articulatiile metacarpo-falangiene.
-falangele-cu exceptia policelui care are numai 2 falange- restul degetelor au
cate 3 falange.Privite de sus in jos falangele se numesc proximala, medie si
distala.
Falangele se articuleaza cu metacarpul si intre ele prin articulatiile
interfalangiene.
Articulatiile membrului superior :

1. Articulatia sterno-claviculara, permite miscari de ridicare, coborare,
proiectie inainte si inapoi si combinarea lor(circumductia).
2. Articulatia acromio-claviculara, asigura miscari solidare cu ale
claviculei.
3. Articulatia scapulo-humerala sau umarului- miscari posibile : flexia,
extensia, abductia, adductia, rotatia mediala si laterala si circumductia.
4. Articulatia cotului este o diartroza completa care face legatura intre
humerus, radius si ulna.
Din punct de vedere functional este formata din 3 articulatii :
4. humero-ulnara
5. humero-radiala
6. radio-ulnara proximala.
Cavitatile articulare comunica intre ele, dar exista o singura capsula
articulara.
Miscarile in articulatia cotului sunt de flexie si extensie in jurul axului
transversal care trece prin trohlee si condilul humeral.
5. Articulatia radio-ulnara distala permite miscari de pronatie si
supinatie.
6. Articulatia mainii este formata din articulatia :
7. radio-carpiana, intre radius si primele 3 oase ale randului proximal
carpian
8. intercarpiana, intre randul proximal si distal al oaselor carpului
9. cubito-carpiana
10. carpo-metacarpiana, intre oasele randului distal al carpului si baza
metacarpienelor.
In articulatia mainii se realizeaza miscari de flexie, extensie si inclinatie
laterala si mediala.
- Articulatia policelui permite urmatoarele miscari :
- flexia sau opozitia policelui
- extensie
- abductie-adductie
- circumductie
7. Articulatiile degetelor sunt :
- metacarpo-falangiene cu miscari de flexie-extensie si abductie-
adductie
- interfalangiene cu miscari de flexie-extensie
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR
Sunt in general muschi lungi, care asigura miscari rapide si ample.Ei pot sari
peste 2 articulatii, contribuind la miscarea mai multor segmente ale
membrelor. Sunt inervati de ramurile anterioare ale nervilor spinali, prin
intermediul plexului brahial.
Muschi care actioneaza asupra centurii scapulare

Fac legatura membrului superior cu trunchiul.
Sunt situati la nivelul toracelui anterior si posterior.
Muschiul trapez-situat in planul superficial al muschilor spatelui.Se intinde
de la craniu pana la jumatatea spatelui.Are forma triunghiulara cu baza pe
coloana toracica si varful pe clavicula si spina scapulei.Este inervat de
nervul accesor si ramuri din plexul cervical.Miscari :ridica si coboara
umarul, face extensia capului.
Muschiul romboid-este acoperit de trapez.Miscari : ridica umarul si il trage
inapoi, apropiind marginea scapulei de coloana vertebrala.
Muschiul dintat anterior- asezat pe peretele lateral al toracelui.Miscari :
ajuta la ridicarea bratului pana la verticala, intervine in inspiratia fortata,
fiind un muschi inspirator auxiliar.
Muschiul pectoral mic-intervine in inspiratia fortata si proiecteaza umarul
inainte.
Muschiul subclavicular-este un muschi inspirator auxiliar intervenind in
inspiratia fortata.
Muschi care actioneaza asupra articulatiei scapulo-humerale
Au originea pe oasele trunchiului si centurii scapulare si insertia pe

humerus.Dupa actiunea pe care o executa se impart in:
Muschi abductori ai bratului :
-deltoid
-supraspinos
Muschi adductori ai bratului :

-pectoralul mare
-latissimus dorsi
-rotundul mare
Muschi flexori ai bratului :

-deltoid
-pectoralul mare
-biceps brahial
Muschi extensori ai bratului :

-deltoid
-latissimus dorsi
-rotundul mare
-tricepsul
Muschi rotatori mediali ai bratului :

-deltoid
-rotundul mare
-latissimus dorsi
-pectoralul mare
Rotatia laterala este executata de :

-deltoid
-infraspinos
-rotundul mic
Muschi care actioneaza asupra articulatiei cotului
Sunt dispusi pe fata anterioara si posterioara a bratului si executa miscari de

flexie si extensie a antebratului pe brat
Muschii flexori ai antebratului pe brat sunt asezati in portiunea anterioara a
bratului :
-biceps brahial
-brahialul
-brahio-radialul
Muschiul extensor al antebratului pe brat este muschiul triceps brahial.
Muschi care actioneaza asupra articulatiei radio-ulnare
Executa miscari de pronatie(rotundul pronator, patratul pronator) si

supinatie(supinator, biceps brahial, brahio-radialul).
Muschi care actioneaza asupra articulatiei mainii
Muschii flexori ai mainii sunt dispusi in loja anterioara a bratului :

-muschiul radial al carpului
-muschiul palmar lung
Sunt inervati de nervul median
-muschiul flexor ulnar al carpului, inervat de nervul ulnar
-muschii flexori ai degetelor
Muschii extensori ai mainii sau flexori dorsali, dispusi in loja laterala si
posterioara a antebratului.Sunt inervati de nervul radial :
-muschiul lung extensor radial al carpului
-muschiul scurt extensor radial al carpului
-muschiul extensor ulnar al carpului
Muschii abductori ai mainii realizeaza inclinatia laterala, flexia laterala sau
abductia mainii, indepartand-o de planul medio-sagital :
-muschiul flexor radial al carpului
-muschii extensori radiali ai carpului(lung,scurt)
-muschiul extensor al degetelor
Muschii adductori ai mainii executa inclinatia mediala, flexia mediala sau
adductia mainii, apropiind-o de planul mediosagital :
-muschiul flexor ulnar al carpului
-muschiul extensor ulnar al carpului
Muschi care actioneaza asupra degetelor

Se grupeaza in :
-muschi lungi care vin in regiunea antebratului, contribuind la miscarile din
articulatia mainii
-muschi scurti, muschi proprii ai mainii
Pentru miscarile complexe ale policelui si degetului mic exista grupe
musculare individualizate.
Muschii flexori ai degetelor actioneaza asupra articulatiilor metacarpo-
falangiene si interfalangiene.Sunt situati in regiunea palmara a mainii :
-muschiul flexor superficial al degetelor
-muschiul flexor profund al degetelor
-muschii lombricali
-muschii interososi
Muschii extensori ai degetelor sunt muschi lungi, situati pe fata posterioara a

antebratului:
-muschiul extensor al degetelor
-muschii extensori ai policelui(lung,scurt)
-muschiul extensor al indexului
-muschiul extensor al degetului mic
Muschii abductori ai degetelor:

-muschii interososi dorsali pentru degetele II-V
-muschii abductori ai policelui(lung,scurt)
-muschiul abductor al degetului mic
Muschii adductori ai degetelor :

-muschii interososi palmari
-muschiul adductor al policelui
Aponevroza palmara
Este o lama triunghiulara, cu baza distal si varful proximal, situata in
regiunea palmara mijlocie, imediat sub piele.
Este formata din fibrele longitudinale ale tendonului muschiului palmar
lung, care se desfac in evantai, si din fibre transversale.
In dreptul articulatiilor metacarpo-falangiene , fibrele transversale ale
aponevrozei formeaza arcade digitale si interdigitale.
Tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor

Tendoanele muschilor flexori ai degetelor sunt cuprinse inteci fibroase
captusite de o membrana sinoviala care le favorizeaza alunecarea .
Exista deci digitale, care invelesc tendoanele la nivelul degetelor, si teci
carpiene, situate sub ligamentul transvers al carpului.
Au o deosebita importanta practica, pentru ca de-a lungul lor se pot propaga
infectii ale mainii.
FRACTURILE
Prin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui

os, aparuta in urma unui traumatism.
Fractura nu este numai un simplu accident traumatic, cu repercusiune
locala , ci si un proces patologic complex, care angajeaza intreg
organismul.Fractura este deci si o boala generala(dereglari posttraumatice
generale), declansata mai ales prin intermediul sistemului nervos.
Etiologie
In marea majoritate a cazurilor, actiunea agentului traumatic trebuie sa fie
foarte violenta pentru a produce o fractura.La persoanele in varsta, la care
exista un proces de rarefiere(distrugere) a structurii osoase- osteoporoza-
rezistenta osului scade foarte mult, astfel incat fractura se poate produce si
dupa traumatisme mici. Spre exemplu un batran poate face o fractura de col
femural chiar daca a cazut in timp ce mergea, dar o persoana tanara poate sa
nu faca fracturi chiar daca a cazut de la cativa metri inaltime.Copiii fac rar
fracturi datorita elasticitatii oaselor lor.Oasele ‘patologice’ care au in ele
abcese sau formatiuni tumorale, se fractureaza cu usurinta la nivelul leziunii,
pentru ca acolo structura osoasa normala nu mai exista si este inlocuita de
abces sau de masa tumorala lipsita complet de rezistenta.Fracturile sunt
frecvente mai ales datorita accidentelor de circulatie, de munca sau
practicarii sporturilor.
Clasificarea fracturilor:
In functie de aspectul fracturii:

-fracturi inchise=segmentele osoase sunt acoperite integral de piele
-fracturi deschise=tegumentul si straturile de sub el au fost lezate fie de
agentul vulnerant, fie de fracturile osoase-dinauntru in afara- si osul ajunge
in contact cu exteriorul.
Dupa tipul fracturii :

-fracturi incomplete=in care linia de fractura nu intereseaza toata
circumferinta osului.
a.fisura=este tipul cel mai simplu de fractura, este vorba de o simpla
plesnitura a osului
b.fractura in ’lemn verde’ =apare la copii, oasele fiind foarte elastice.Se
vindeca repede si nu este urmata de tulburari functionale ulterioare
c.infundarea=apare de obicei la oasele craniului si la cavitatea cotiloida a
osului coxal.
-fracturi complete=linia de fractura intereseaza doua segmente sau mai
multe fragmente
-fracturi fara deplasare=cand nu a avut loc deplasarea fragmentelor osoase
-fracturi cu deplasare=cand fragmentele osoase sunt deplasate intre ele
longitudinal, lateral, prin rasucire etc.
Dupa mecanismul de producere a fracturilor :

-fracturi directe=fractura se produce la locul unde a actionat agentul
traumatic vulnerant
-fracturi indirecte=se produc la distanta de locul de actiune a fortei
traumatice.
Ele iau nastere prin :

-indoire, cand traumatismul se exercita pe o anumita zona a osului ,iar
fractura se produce in alta parte, de obicei acolo unde arhitectonia osoasa are
zone mai slabe sau la punctul de curbura maxima
-rasucire, atunci cand un segment de membru e fixat pe loc iar membrul
continua rasucirea
-tractiune(smulgere) ; in acest tip de fractura se produc de obicei fracturi
mici, parcelare, ale protuberantelor osoase pe care se insera tendoanele sau
ligamentele.
Leziunile partilor moi :

Adeseori , in timpul sau dupa fracturarea unor oase, se produc leziuni ale
partilor moi, fie prin agentul cauzal, fie prin fragmentele ascutite ale oaselor
fracturate.Pot fi lezati :muschi, tendoane, vase, nervi, tegumentul.Lezarea
muschilor si a tendoanelor duce la tulburari de miscare ;lezarea vaselor
produce hematoame locale sau chiar necroze si gangrene, prin neirigarea
teritoriilor asigurate de artera respectiva.Leziunile nervoase pot provoca
aparitia unor paralizii sau tulburari senzoriale.Lezarea(ruperea) pielii si
iesirea prin placa a unui capat osos fracturat creeaza o fractura deschisa.
Simptomatologie
Fractura impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi, inclusiv

hematomul local sau difuz, constituie focarul de fractura.Acest focar de
fractura este centrul de unde pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al
fracturii.
Semne generale :bolnavul traumatizat, cu fractura, are o stare generala mai

mult sau mai putin alterata, de obicei o indispozitie generala ; poate prezenta
frisoane si temperatura ce poate ajunge chiar la valori ridicate(39°C).Aceste
fenomene dispar dupa imobilizare in scurt timp, fara sa fie nevoie de un
tratament special.
Semne locale :
-Durerea este un semn constant si valoros. Este o durere puternica, intr-un
punct fix si care se intensifica mult atunci cand miscam fragmentele
osoase.Durerea poate localiza destul de exact locul fracturii.Ea poate fi si un
element şocogen important, care sa declanseze prin ea insasi socul traumatic.
-Echimoza apare la scurt timp dupa ce s-a produs fractura in cazul fracturilor
oaselor superficiale si mult mai tarziu atunci cand fractura se gaseste intr-un
segment de os acoperit de mase musculare mari, in care caz difuzarea
sangelui spre suprafata se face mai greu.
-Hematomul este de obicei redus.Daca s-a produs ruperea unui vas mare, el
poate fi si extrem de voluminos, declansand chiar un soc hemoragic.
-Deformarea regiunii este un semn extrem de important .Se pot constata
defecte in continuitatea normala a celor doua fragmente osoase.Aceasta
deformare este foarte usor vizibila la oasele care se gasesc in contact direct
ci pielea, cum ar fi :clavicula, radiusul, oasele mainii.Deformarile iau uneori
aspecte tipice, pe baza carora se pune cu usurinta diagnosticul de
fractura.Spre exemplu fractura extremitatii distale a oaselor antebratului se
numeste ‘fractura in dos de furculita’.Deformarea regiunii poate fi insa si un
semn inselator, ea putand fi determinata numai de un simplu hematom sau
de o luxatie.
-Intreruperea continuitatii osului poate fi constatata odata cu deformarea
regiunii sau fara sa fie deformare evidenta.
-Scurtarea regiunii este de cele mai multe ori insesizabila.Este evidenta
pentru unele oase lungi unice(humerusul).Trebuie sa stim ca exista scurtare
si in cazul unei luxatii, ceea ce impune un examen atent pentru a stabili in
mod exact leziunea.
-Impotenta functionala se datoreaza lipsei de continuitate a parghiei
osoase.Impotenta functionala in cazul fracturilor incomplete sau cu
fragmente bine angregate, este mai putin evidenta.Trebuie cunoscut bine
acest aspect, pentru ca un accident cu fractura angregata sau incompleta sa
nu fie lasat sa faca miscari care pot sa dezangreneza fragmentele osoase sau
sa rupa complet osul, inrautatind starea fracturii si scazand sansele de
vindecare.
-Frecatura osoasa.Miscarea fragmentelor osoase produce un zgomot
caracteristic-o frecatura , o crepitatie- care daca se poate percepe poate fi un
undiciu foarte important.Frecatura este un semn usor de pus in evidenta si
extrem de util in cazut fracturilor costale.
-Mobilitatea anormala.Atunci cand executand manevre asupra oaselor pe
care le banuim fracturate, constatam mobilitatea anormala a acestora, avem
certitudinea de fractura.Manevrele pentru depistarea fracturii pe aceasta cale
trebuie sa fie foarte blande, deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este
extrem de dureroasa.
-Flictenele sunt rezultatul decolarii epidermei catre plasma sau sangele iesit
din focarul de fractura.Constituie un semn aproape constant, dar tardiv.
-Temperatura ridicata locala.Tegumentele din jurul focarului de fractura au o
temperatura mai ridicata, semn al vasodilatatiei locale crescute.
-Edemul local se explica tot prin vasodilatatie ca si prin tulburari circulatorii
locale care apar fie reflex, fie determinate de modificari patologice locale-
compresiuni pe vasele de intoarcere.
Examenul radiologic.In orice suspiciune de fractura este obligatoriu sa se

execute un examen radiologic.Acesta precizeaza diagnosticul , arata cu
exactitate sediul si aspectul fracturii, daca exista sau nu deplasare a
fragmentelor osoase, daca fractura este cominutiva, daca exista scurtare
osoasa.Pe baza radiografiei se poate face si prognosticul fracturii si mai ales
se poate stabili atitudinea terapeutica.Este deci un examen prin care se
confirma , sau se infirma, existenta unei fracturi ca si aspectul acesteia.
Evolutia
Evolutia normala a unei fracturi este catre formarea unui tesut de reparatie
de tip osos care se numeste calus si care va suda intre ele fragmentele
osoase, realizand refacerea continuitatii osului, deci vindecarea biologica si
functionala.Pentru a ajunge la vindecare se trece prin faza de calus
conjunctiv numit si calus fibros sau calus moale si prin faza de calus
osos.Constituirea calusului osos si consolidarea definitiva se fac intre 30 si
90 de zile.Calusul osos se modeleaza cu timpul si ia in final aproape aspectul
normal al osului.
Constituirea calusului osos si variatiile de timp pana la consolidarea
definitiva depind de :
-varsta bolnavului.Cu cat bolnavul cu fractura este mai tanar, cu atat
procesul de vindecare este mai rapid.
-dimensiunile osului.Durata de consolidare a oaselor groase este mai lunga
decat cea a oaselor subtiri.
-modul de asezare a fragmentelor osoase.Fragmentele osoase care se gasesc
in contact intim formeaza calusul osos mult mai repede decat cele care sunt
distantate, cu atat mai mult, daca intre acestea se gaseste un fragment de
muschi.
-numarul total al fracturilor concomitente.Accidentatii cu mai multe fracturi
concomitente se vindeca mai lent decat cei cu o singura fractura.
-starea biologica generala.Accidentatii cu stare generala mai buna se vindeca
mai usor decat cei cu boli cronice, in convalescenta, diabetici, cei cu
tulburari hormonale.
-calitatea tratamentului care se aplica.
Semnele vindecarii fracturii sunt :disparitia durerii in focarul de fractura

(spontana, la palpare si la efort) ; revenirea la normal a temperaturii locale ;
disparitia edemului ; disparitia mobilitatii anormale ; disparitia impotentei
functionale(reluarea miscarilor).
De o majora utilitate este examenul radiologic, care da informatii asupra
modului de constituire a calusului si a calitatii acestuia, precum si asupra
pozitiei fragmentelor osoase dupa consolidarea osului fracturat, asa incat
niciodata nu trebuie afirmat ca o afractura este pe cale de consolidare sau s-a
consolidat, daca nu s-a facut in prealabil un examen radiografic.
Complicatiile fracturilor
-Socul traumatic si socul hemoragic
-Flebita.Este o complicatie frecventa si adeseori foarte grava.Apare datorita
tulburarilor circulatorii si de coagulabilitate cu punct de plecare din focarul
de fractura si imobilizarii.
-Embolia
-Congestia pulmonara.E un accident frecvent la batrani , mai ales atunci
cand ei stau complet intinsi in pat.Se instaleaza precoce si daca nu se iau
masuri terapeutice complicatia poate fi grava.
-Diabetul si uremia.Daca existau pot sa se accentueze de cele mai multe ori
dupa fracturi.
-Hemartroza.Poate aparea in cazul fracturilor din vecinatatea
articulatiilor.Incorect tratata poate duce la artroza cu sechele importante in
viitor.
-Interpunerea de parti moi intre fragmentele osoase poate duce la intarzierea
formarii calusului.
-Compresiunea sau lezarea unor vase importante sau a nervilor, poate avea
urmari grave
-Calusul intarziat
-Calusul vicios.Daca fractura nu a fost redusa corect sau daca in focarul de
fractura s-a produs o supuratie , apare un asa-nimit calus vicios, care
depaseste mult limitele osului si care e neregulat.
-Pseudartroza, inseamna formarea intre fragmentele fracturate a unui tesut
fibros, in locul unuia dur, osos.
Tratamentul fracturilor :
Primul ajutor:
-O fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu, chiar la locul
accidentului.Imobilizarea se va face si atunci cand suspicionam o fractura.
Pentru imobilizarea provizorie improvizata, se vor folosi atele confectionate
din scanduri ,coji de copac, bastoane, bete, invelite intr-un material moale-
panza,stofa,vata-care se vor pune de o parte si de alta a segmentului zonei
fracturate a membrului respectiv si se vor strange, moderat intre ele cu o fasa
sau alt sistem de strangere.Prin aceasta strangere nu trebuie impiedicata
circulatia normala a sangelui.Ori de cate ori este posibil vor fi folosite pentru
imobilizare atele gata confectionate din scanduri sau dun sarma, cu care
trebuie sa fie dotate toate posturile de prim-ajutor, dispensarele si
autosanitarele.
Se va administra bolnavului la locul accidentului un calmant :Mialgin,
Fortral,Piafen, Algocalmin care inlatura durerea si contribuie la evitarea
aparitiei socului traumatic.
-Se vor lua masurile ca la locul accidentului si in cursul transportului pana la
spital, in timpul examenelor clinice si radiologice, capetele osoase sa nu se
deplaseze mai mult decat au fost ele deplasate in momentul cand s-a produs
fractura.
-Se vor lua masuri ca fragmentele osoase sa nu raneasca formatiuni din
jur.Se va avea grija ca fragmentele osoase ale unei fracturi sa nu raneasca
pielea, intrucat capetele osoase luand contact cu exteriorul, fractura inchisa
se transforma intr-o fractura deschisa.
-Fractura bolnavului trebuie imobilizata provizoriu, transportul trebuie facut
numai cu bolnavul absolut intins, asigurandu-se imobilizarea corpului.In
lipsa acesteia, accidentatul se transporta pe o tablie de usa sau pe o scandura
lata.
Tratamentul de specialitate
In spital se vor face: diagnosticul clinic si cel radiologic, reducerea si

imobilizarea fracturii, imobilizarea durand pana la vindecarea completa.
Reducerea unei fracturi se face intotdeauna sub anestezie, deoarece prin
aceasta se evita aparitia unui soc traumatic si se obtine o relaxare musculara,
conditie esentiala pentru reducerea corecta a fracturii.
Pentru fracturile recente ale oaselor subtiri si acoperite de o masa musculara
moderata –fracturile extremitatilor distale ale antebratului- se poate realiza o
anestezie buna prin infiltrarea de Procaina sau Xilina 0,5%, in focar.Pentru
reducerea celorlalte fracturi este indicata anestezia rahidiana, peridurala sau
cea generala.
-Tratamentul ortopedic (reducerea ortopedica)

Dupa efectuarea anesteziei, reducerea se face de multe ori cu destula
usurinta.Totdeauna sunt necesare 3 persoane pentru reducerea corecta a unei
fracturi.O persoana face extensia, o alta persoana face contraextensia.Dupa
ce segmentele osoase s-au indepartat suficient intre ele, medicul chirurg sau
ortoped face reducerea fracturii asezand fragmentele osoase cap la cap si cat
mai corect in axul osului.Aceasta manevra se numeste reducere
ortopedica.Este metoda cea mai simpla si totodata cea mai eficace, motiv
pentru care ea este prima metoda care trebuie folosita.
Este indicat sa se controleze radiologic situatia fragmentelor osoase si apoi
sa se aplice aparatul gipsat pentru imobilizare.Imediat dupa aplicarea
aparatului gipsat, se face obligatoriu inca un control radiologic, pentru a se
vedea daca segmentele osoase fracturate sunt bine reduse.In caz contrar
aparatul gipsat se scoate si se reiau manevrele de reducere.Daca nu se
reuseste o reducere corecta se va face reducerea prin tractiune continua sau
reducerea sangeranda (chirurgicala).
-Extensia continua
In unele fracturi mai ales la cele produse la oase pe care se insera mase mari
musculare care trag segmentele osoase in diferite directii, reducerea
fragmentelor nu se poate face de cele mai multe ori pe cale ortopedica.In
acest caz ,daca nu se intervine chirurgical, se recurge la extensia continua, pe
membrul respectiv.Extensia se aplica fie cu benzi de leucoplast, fie cu o
brosa Kirschner (andrea subtire metalica) care se trece prin os si este prinsa
apoi intr-o potcoava ortopedica.De aceasta potcoava se leaga o sarma moale
care se trece peste un scripete si de care se agata greutati in functie de forta
musculara care trebuie invinsa.
-Tratamentul operator al fracturilor (reducerea chirurgicala, sangeranda)

Ori de cate ori reducerea unei fracturi nu a reusit pe cale ortopedica si nici
prin extensie continua, se va recurge la reducerea pe cale chirugicala.
Sunt de altfel fracturi care nici nu se pot reduce corect decat prin operatie,
cum sunt fracturile de rotula, cele de olecran.Foarte greu de redus corect
sunt fracturile care se produc deodata la ambele oase ale antebratului, cele cu
mai multe fragmente, cele care au interpuse parti moi.Uneori este necesar sa
se foloseasca procedeul chirurgical pentru a evita lezarea partilor moi sau
pentru a repara unele leziuni musculare, ale vaselor sau ale nervilor, produse
de fractura.Reducerea pe cale chirurgicala este relativ usoara.Mentinerea
oaselor fracturate in pozitie corecta este insa foarte dificila, motiv pentru
care se folosesc diferite sisteme de contentie : incercuire cu sarme, fixarea cu
placi si suruburi, incercuire cu tija metalica, fixare cu brose etc.Fara indoiala
ca manevrele folosite si materialele straine introduse pot determina o osteita
sau o osteomielita, nesudarea oaselor.Dupa reducerea pe cale sangeranda
peste segmentul fracturat se aplica un aparat gipsat.Durata de imobilizare a
fracturilor reduse pe cale chirurgicala este de obicei cu 20-30 de zile mai
lunga decat cea pe cale ortopedica.
FRACTURILE OLECRANULUI
Etiologie.
Sunt fracturi ale adolescentei si adultului, produse prin traumatism
direct(cadere pe cotul indoit, lovituri), traumatism indirect (cadere pe mana,
cu antebratul intins) sau contractie violenta a tricepsului.
Anatomie patologica.
Fractura poate fi la baza, in mijlocul corpului olecranului sau la varf.Unele
fracturi situate in mijlocul corpului sunt fara deplasare.De obicei insa,
fragmentul proximal este tras in sus prin contractia tricepsului, despartirea
fragmentelor putand ajunge pana la 5 cm.
Dezlipirea epifizara este foarte rar observata.Nucleul osos apare la 10-12 ani
si se sudeaza la 20 de ani.
Simptome.
Pozitia bolnavului seamana cu cea din fractura claviculei.Exista tumefactie a
regiunii, echimoza tardiva, hemartroza, impotenta functionala, durere vie in
punct fix. Cand antebratul este indoit, se poate simti o infundare brusca intre
fragmente. Radiografia de profil ne arata forma fracturii si eventualele
complicatii.
Complicatii.
O data cu fractura au loc si ruperi ale capsulei articulare, hematom,
hemartroza ; uneori se asociaza cu fracturi ale extremitatii distale ale
humerusului sau ale coronoidei.
Prognosticul.
Cand se produce o pseudartroza, chiar daca ea este fibroasa si relativ stransa,
impotenta functionala este foarte insemnata.
Tratament.
In cazul fracturilor fara deplasare, cu capetele angrenate, vindecarea poate
avea loc printr-o imobilizare, timp de 3-4 saptamani, intr-o gutiera gipsata.
Cand fragmentele sunt indepartate, se procedeaza totdeauna la operatie, si
anume la strangerea fragmentelor prin fir metalic.
PLAN DE INGRIJIRE
Nume :N
Prenume :M
Sex :F
Varsta :26 ani
Religia :ortodoxa
Domiciliul :Focsani(urban)
Ocupatia :profesoara
Nu se stie alergica la nici un medicament si aliment
Data internarii : 11.01.2006
Ora internarii :12,40
Obisnuinte de viata : fumeaza 1 pachet tigari/zi, consuma alcool ocazional
Inaltime :175cm
Greutate :65Kg
Conditii de viata :apartament cu 2 camere, locuieste singura
Date stabile :Gr AII Rh+
Antecedente personale fiziologice :menarha la 13 ani, menstruatie
regulata=4 zile la un ciclu de 29 de zile
Antecedente personale patologice :apendicectomie la 11 ani, bolile
infectioase ale copilariei
Antecedente heredocolaterale :nici un membru al familiei nu este in evidenta
cu boli cronice sau infectioase
Motivele internarii : -durere violenta la nivelul bratului care se accentueaza
la
miscarea membrului
-impotenta functionala
Functii vitale :
TA=140/70mm Hg
R=23r/min
T=37°C
P=95b/min
Functii vegetative :
-scaun normal=1/zi
-diureza prezenta≈1100ml
Istoricul bolii:
Pacienta a suferit un traumatism la nivelul bratului in urma caderii de la
acelasi nivel(gheata) cu antebratul sub torace.Acuza durere locala intensa,
amplificata la miscare.
Diagnostic medical :Fractura de antebrat
La examenul clinic se constata :
-deformarea regiunii
-scurtarea segmentului afectat
-mobilitate anormala
-crepitatie osoasa
-intreruperea continuitatii osoase
-netransmisibilitatea miscarii
Data/or Nevoi afectate Obiective Implementare
a
11.01.0 1.Nevoia de a evita pericolele -Normalizarea valorilor -Discut cu bolnava si
6 pulsului, respiratiei si TA necesitatea internarii,
12,40 DN :Vulnerabilitatea fata de efectuarii tehnicilor l
pericole fi supusa, ii fac cunos
-Combaterea durerii restul echipei de ingr
-tahipnee 23r/min pentru a-i inspira incr
-tahicardie 95b/min -Suprimarea anxietatii si siguranta.
-durere nelinistii
-HTA 140/70 mmHg -Conduc bolnava in s
-anxietate(neliniste, agitatie) -Prevenirea complicatiilor prezint celorlalte boln
imediate si tardive instalez in pat, intr-o
DN :Risc de complicatii antalgica.
imediate : -Bolnavul sa beneficieze
-soc traumatic de un mediu de siguranta. -Masor si notez funct
-flebita vitale.
-embolie
-compresiunea sau lezarea -Recoltez sange pentr
unor vase importante sau a (VSH, glicemie) si le
nervilor laborator.
-interpunerea de parti moi
intre fragmentele osoase -Administrez conform
indicatiei medicului o
DN :Risc de complicatii algocalmin iv, PEV c
tardive : fiziologic +vit B1,B6
-calus intarziat tablete/zi si fraxiparin
-calus vicios seara.
-pseudartroza
-echimoze -Insotesc bolnava la s
de radiologie pentru
DN :Risc de infectii efectuarea unei radio
nosocomiale si iatrogene indicatia medicului.
-In urma rezultatului

radiologic, insotesc b
sala de tratament, und
indicatia medicului sp
practic imobilizarea
segmentului in aparat
apoi insotesc bolnava
si o instalez in pat.
-Efectuez toate tehnic

conditii perfecte de a
antisepsie.
-Merg la laborator pe
rezultatele analizelor
-Bolnava sa ocupe pozitii

confortabile si sa se poata
mobiliza cat mai curand
2.Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura -Imobilizarea segmentului
in aparat gipsat -Explic bolnavei nece
DN :Imobilitatea punerii in repaus a
-incapacitatea efectuarii -Combaterea durerii segmentului lezat si p
miscarii de factori mecanici
-miscari limitate
-Supraveghez bolnav
DN :Postura inadecvata in efectuarea toaletei
-intreruperea continuitatii
osoase -Administrez algocal
-durere conform indicatiei m
-dificultate de a ramane in
pozitie functionala a -Ajut bolnava ori de c
segmentului este nevoie pentru a-s
-pozitie fortata schimba pozitia corpu
-La indicatia medicul

specialist imobilizez
segmentul in aparat g
Bolnava sa prezinte o
respiratie si o circulatie
adecvata
3.Nevoia de a respira si a avea Normalizarea si
o buna circulatie mentinerea in limite Port discutii linistitoa
fiziologice a functiilor bolnava pentru comb
DN :Dispnee vitale
-tahipnee 23r/min anxietatii, ii explic ne
-tahicardie 95b/min internarii si efectuarii
-HTA 140/70mmHg interventiilor si a tehn
-anxietate ulterioare
Masor si notez functi
Instalez bolnava in pa
pozitie antalgica dupa
Bolnava sa cunoasca efectuat imobilizarea
importanta satisfacerii
nevoii
4.Nevoia de a se imbraca si Bolnava sa se poata
dezbraca imbraca si dezbraca
Supraveghez bolnava
DN :Dificultatea de a se
imbraca si dezbraca Ii explic legatura dint
-miscari limitate vestimentara, imagin
de sine
Incurajez bolnava
Ii acord timp suficien

se imbraca si dezbrac
ajut
Sugerez apartinatoril
Bolnava sa fie informata procure haine largi us
imbracat cu mod de i
Suprimarea anxietatii simplu
5.Nevoia de a invata si sti
DN :Anxietate
-informare insuficienta despre Ofer bolnavei inform
evolutia bolii despre traumatismul
un ton cat mai optimi
Informez bolnava des

conduita din spital si
externare
Bolnava sa fie echilibrata

psihic, sa aiba un somn
calitativ si cantitativ bun
6.Nevoia de a dormi si a se
odihni
DN :Dificultate in a se odihni
-durere Instalez bolnava in pa
-agitatie
-facies crispat Educ bolnava sa evite
copioase si emotiile
Ofer bolnavei ceai de

asigur un climat core
al mediului ambiant
Bolnava sa se alimenteze
si sa se hidrateze Administrez conform
fiola algocalmin im
Combaterea anxietatii
7.Nevoia de a bea si a manca
DN :Alimentatie inadecvata
prin deficit
-inapetenta Discut cu bolnava pe
-anxietate afla ce alimente prefe
Bolnava sa prezinte incerc sa i le pun la d
eliminari fiziologice
Ii explic necesitatea h
8.Nevoia de a elimina
DN :Eliminari inadecvate prin
deficit
Hidratez bolnava sufi
Raport de predare a serviciului de tura
Predau bolnava N.M cu diagnosticul fractura de antebrat
Prezinta stare generala alterata cu :

-TA 130/60mmHg
-puls 83b/min
-respiratie 18r/min
-temperatura 37°C
De urmarit si monitorizat functiile vitale.

De efectuat tratamentul conform FO :
-algocalmin 1 fiola im in caz de nevoie
-fraxiparina 1 fiola seara
-vitamina B1 1 fiola
-vitamina C 1 tableta de 3 ori pe zi
-PEV cu ser fiziologic
De urmarit diureza.
a
12.01.0 1.Nevoia de a se misca si a avea Bolnava sa ocupe Supraveghez bolnava
6 o buna postura pozitii confortabile in efectuarea toaletei
8,30 DN :Imobilitate Sa efectueze miscari
-incapacitatea de a efectua adecvate starii sale Ii recomand schimbar
miscari corpului periodic
-miscari limitate
O ajut in efectuarea tu
actiunilor
DN :Postura inadecvata,
manifestata prin pozitie fortata
determinata de aparatul gipsat
Bolnava sa se poata Supraveghez bolnava

2.Nevoia de a se imbraca si imbraca si dezbraca
dezbraca Ii acord timp suficien
DN :Dificultate in a se imbraca se imbraca si dezbrac
si dezbraca Ii ofer imbracaminte l
-durere
-miscari limitate
Bolnava sa prezinte
tegumente si mucoase Ajut bolnava sa-si fac
3.Nevoia de a-si mentine
tegumentele si mucoasele curate Pregatesc materialele
integre si curate baie
DN :Carente de igiene Sa-si redobandeasca
stima de sine Asigur temperatura ca
-miscari limitate (20-22°C) si a apei (3
Ajut bolnava sa se im
se pieptene, sa-si faca
cavitatii bucale
Ii explic bolnavei imp
mentinerii curate a
tegumentelor, pentru
imbolnavirilor
Bolnava sa beneficieze
4.Nevoia de a dormi si a se de somn calitativ si
odihni Ofer bolnavei o cana
cantitativ cald inainte de culcare
DN :Insomnie
-somn intrerupt Observ, notez calitate
-durere somnului, gradul de s
al celorlalte nevoi
Administrez algocalm
im la indicatia medicu
5.Nevoia de a evita pericolele de un mediu de
DN :Vulnerabilitatea fata de siguranta fara accidente Asigur conditii de me
pericole si infectie adecvate pentru a evit
-predispozitie la raniri pericolele prin accide
DN :Risc de complicatii(calus Informez si stabilesc i

intarziat, calus vicios, echimoze) cu bolnava planul de
al starii de sanatate si
DN :Risc de infectii rezistentei organismu
nosocomiale
Creez un mediu optim
bolnava sa-si poata ex
emotiile, nevoile
Invat bolnava tehnici

relaxare, o incurajez s
Asigur legatura cu fam

vizite frecvente
Efectuez toate tehnici
conditii perfecte de as
antisepsie
Predau bolnava NM cu diagnosticul fractura de antebrat
Prezinta stare generala relativ buna :

-diureza 1300ml/zi
-scaun 1/zi
De urmarit diureza.
a
13.01.0 1.Nevoia de a se misca si Bolnava sa ocupe Invat bolnava care este postu
6 a avea o buna postura pozitii confortabile adecvata si cum sa efectueze
17,00 exercitii musculare pasive
DN :Imobilitate
-limitarea amplitudinii Sa efectueze miscari O supraveghez
miscarilor adecvate starii sale
-incapacitate de a efectua Suplinesc bolnava in satisfac
miscari nevoilor sale, si o servesc cu
necesare
DN :Postura inadecvata :
-pozitie fortata de aparatul Administrez algocalmin la
gipsat indicatia medicului 1 fiola im
Bolnava sa se poata
2.Nevoia de a se imbraca imbraca si dezbraca Supraveghez bolnava
si dezbraca
DN :Dificultate in a se O incurajez
imbraca si dezbraca
-dificultate de a-si Ii acord timp suficient pentru
mobiliza membrul imbraca si dezbraca
superior O ajut
-durere Ii ofer imbracaminte lejera
-miscari limitate
de un somn Ajut bolnava sa-si planifice
3.Nevoia de a dormi si a corespunzator calitativ activitatile cotidiene
se odihni si cantitativ
DN :Insomnie Identific cauza oboselii
-somn intrerupt
-durere Ii ofer un pahar cul apte cald
asigur un climat corespunzat
DN :Dificultate in a se
odihni : Administrez conform indicat
-durere locala
-agitatie medicului 1 fiola algocalmin
de un mediu de
4.Nevoia de a evita siguranta fara Asigur conditii de mediu ade
pericolele accidente si infectii pentru a evita pericolele prin
DN :Vulnerabilitatea fata accidentare
de pericole : Informez si stabilesc impreun
-predispozitie la raniri bolnava planul de recuperare
-anxietate stariid e sanatate si crestere a
rezistentei organismului
DN :Risc de complicatii si Efectuez toate tehnicile in co
de infectii nosocomiale perfecte de asepsie si antisep
PLAN DE INGRIJIRE 2
Nume :A
Prenume :B
Varsta :49 ani
Sex :f
Domiciliul:urban
Ocupatie:croitor
Data internarii:1.01.2006 Ora 10,00
Conditii de viata :apartament cu 3 camere, locuieste cu sotul
Obisnuinte de viata :nu fumeaza, nu consuma alcool
Nu se stie alergica la nici un medicament sau aliment
Date stabile : Grup o1, Rh –
APF :menarha la 14 ani
APP :apendicectomie la 10 ani, bolile infectioase ale copilariei
AHC :nici un membru al familiei nu este in evidenta cu boli cronice sau
infectioase
Motivele internarii :durere vie la nivelul bratului ce se intensifica la
miscarea segmentului, impotenta functionala
Functii vitale :
-TA 140/70mmHg
puls 95b/min
temperatura 36,8
respiratie 22r/min
Istoricul bolii :Pacienta a suferit un traumatism la nivelul bratului prin

cadere pe treptele din fata blocului.Acuza durere locala intensa, amplificata
la miscarea segmentului.
Examenul clinic :
-crepitatie osoasa
Diagnostic clinic :Fractura de antebrat.

a
1.01.06 1.Nevoia de a evita -Normalizarea valorilor Discut cu bolnava si ii explic
10,00 pericolele pulsului, respiratiei si necesitatea internarii, a
TA efectuarii tehnicilor la care va fi
DN :Vulnerabilitatea supusa, ii fac cunostinta cu
fata de pericole -Combaterea durerii restul echipei de ingrijire, pentru
a-i inspira incredere si siguranta.
-tahipnee 22r/min -Suprimarea anxietatii
-tahicardie 95b/min si nelinistii -Conduc bolnava in salon si o
-durere prezint celorlalte bolnave, o
-HTA 140/70 mmHg -Prevenirea instalez in pat, intr-o pozitie
complicatiilor imediate
-anxietate(neliniste, si tardive antalgica.
agitatie)
-Bolnavul sa -Masor si notez functiile vitale.
DN :Risc de beneficieze de un mediu
complicatii de siguranta. -Recoltez sange pentru analize
imediate : (VSH, glicemie) si le duc la
-soc traumatic laborator.
-flebita
-embolie -Administrez conform indicatiei
-compresiunea sau medicului o fiola algocalmin iv,
lezarea unor vase PEV cu ser fiziologic +vit
importante sau a B1,B6 ; vit C 3 tablete/zi si
nervilor fraxiparina 1 fiola seara.
-interpunerea de
parti moi intre -Insotesc bolnava la serviciul de
fragmentele osoase radiologie pentru efectuarea unei
radiografii, la indicatia
DN :Risc de medicului.
complicatii tardive :
-calus intarziat -Efectuez toate tehnicile in
-calus vicios conditii perfecte de asepsie si
-pseudartroza antisepsie.
-echimoze -Merg la laborator pentru
DN :Risc de infectii rezultatele analizelor recoltate
nosocomiale si
iatrogene
-Bolnava sa ocupe
pozitii confortabile si sa
se poata mobiliza cat
mai curand -Explic bolnavei necesitatea
2.Nevoia de a se punerii in repaus a segmentului
misca si a avea o -Imobilizarea lezat si protejarea de factori
buna postura segmentului in aparat mecanici
gipsat
DN :Imobilitatea -Supraveghez bolnava si o ajut
-incapacitatea -Combaterea durerii in efectuarea toaletei zilnice
efectuarii miscarii
-miscari limitate -Administrez algocalmin
conform indicatiei medicului
DN :Postura
inadecvata -Ajut bolnava ori de cate ori este
-intreruperea nevoie pentru a-si schimba
continuitatii osoase pozitia corpului
-durere
-dificultate de a -La indicatia medicului
ramane in pozitie specialist imobilizez segmentul
functionala a in aparat gipsat
segmentului
-pozitie fortata
Bolnava sa prezinte o
adecvata
Normalizarea si Port discutii linistitoare cu

3.Nevoia de a respira mentinerea in limite bolnava pentru combaterea
si a avea o buna fiziologice a functiilor anxietatii, ii explic necesitatea
circulatie vitale internarii si efectuarii
interventiilor si a tehnicilor
DN :Dispnee ulterioare
-tahipnee 23r/min
-tahicardie 95b/min Masor si notez functiile vitale
-HTA 140/70mmHg
-anxietate Instalez bolnava in pat in pozitie
antalgica dupa ce s-a efectuat
imobilizarea
Bolnava sa cunoasca
nevoii

4.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Ii explic legatura dintre tinuta
imbraca si dezbraca vestimentara, imagine si stima
de sine
DN :Dificultatea de
a se imbraca si Incurajez bolnava
dezbraca
-miscari limitate Ii acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca si o ajut
Sugerez apartinatorilor sa-i

procure haine largi usor de
imbracat cu mod de inchidere
simplu
Bolnava sa fie
informata
Suprimarea anxietatii
Ofer bolnavei informatii despre
5.Nevoia de a invata traumatismul suferit pe un ton
si sti cat mai optimist
DN :Anxietate Informez bolnava despre
-informare conduita din spital si de dupa
insuficienta despre externare
evolutia bolii
Bolnava sa fie
echilibrata psihic, sa
aiba un somn
calitativ si cantitativ
bun
Instalez bolnava in pat
6.Nevoia de a dormi
si a se odihni Educ bolnava sa evite mesele
DN :Dificultate in a copioase si emotiile
se odihni
-durere Ofer bolnavei ceai de tei, asigur
-agitatie un climat corespunzator al
-facies crispat mediului ambiant
Administrez conform FO 1 fiola

algocalmin im
Bolnava sa se
alimenteze si sa se
hidrateze
Discut cu bolnava pentru a afla
7.Nevoia de a bea si ce alimente prefera si incerc sa i
a manca le pun la dispozitie
DN :Alimentatie
inadecvata prin Ii explic necesitatea hidratarii
deficit
-inapetenta Bolnava sa prezinte
-anxietate eliminari fiziologice
Hidratez bolnava suficient

8.Nevoia de a
elimina
DN :Eliminari
inadecvate prin
deficit
Predau bolnava AM cu diagnosticul fractura de antebrat

-TA 140/60mmHg
-puls 83b/min
-respiratie 18r/min
-temperatura 37°C

-fraxiparina 1 fiola seara

a
2.01.06 1.Nevoia de a se misca si Bolnava sa ocupe pozitii Supraveghez bolnava si o a
12,00 a avea o buna postura confortabile in efectuarea toaletei zilnic
DN :Imobilitate Sa efectueze miscari
-incapacitatea de a adecvate starii sale Ii recomand schimbarea po
efectua miscari corpului periodic
-miscari limitate
O ajut in efectuarea tuturor
actiunilor
manifestata prin pozitie
fortata determinata de
aparatul gipsat

2.Nevoia de a se imbraca imbraca si dezbraca Ii acord timp suficient pent
si dezbraca se imbraca si dezbraca , o a
imbraca si dezbraca Ii ofer imbracaminte lejera
-durere
-miscari limitate
de somn calitativ si Ofer bolnavei o cana cu la
3.Nevoia de a dormi si a cald inainte de culcare
se odihni cantitativ
DN :Insomnie Observ, notez calitate, oraru
-somn intrerupt somnului, gradul de satisfa
-durere al celorlalte nevoi
Administrez algocalmin 1 f
im la indicatia medicului
de un mediu de siguranta
4.Nevoia de a evita fara accidente si infectie Asigur conditii de mediu
pericolele adecvate pentru a evita
DN :Vulnerabilitatea fata pericolele prin accidentare
de pericole
-predispozitie la raniri Informez si stabilesc impre
cu bolnava planul de recup
DN :Risc de al starii de sanatate si creste
complicatii(calus rezistentei organismului
intarziat, calus vicios,
echimoze) Creez un mediu optim pent
bolnava sa-si poata exprim
DN :Risc de infectii emotiile, nevoile
nosocomiale
Invat bolnava tehnici de
relaxare, o incurajez sa cite
Asigur legatura cu familia p

vizite frecvente
Efectuez toate tehnicile in

conditii perfecte de asepsie
antisepsie

Predau bolnava AM cu diagnosticul fractura de antebrat

-TA 140/60mmHg
-puls 80b/min
-respiratie 18r/min
-temperatura 37°C

Data/or Nevoi afectate Obiective Implementar

a
1.Nevoia de a se misca si Bolnava sa ocupe pozitii Invat bolnava care est
3.01.06 a avea o buna postura confortabile adecvata si cum sa efe
exercitii musculare pa
DN :Imobilitate
15,00 -limitarea amplitudinii Sa efectueze miscari O supraveghez
miscarilor adecvate starii sale
-incapacitate de a efectua Suplinesc bolnava in
miscari satisfacerea nevoilor s
servesc cu cele necesa
DN :Postura inadecvata :
-pozitie fortata de aparatul Administrez algocalm
gipsat indicatia medicului 1
Bolnava sa se poata imbraca

2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca Supraveghez bolnava
si dezbraca
DN :Dificultate in a se O incurajez
imbraca si dezbraca
-dificultate de a-si Ii acord timp suficient
mobiliza membrul se imbraca si dezbraca
superior O ajut
-durere Ii ofer imbracaminte l
-miscari limitate
Bolnava sa beneficieze de un
somn corespunzator calitativ Ajut bolnava sa-si pla
3.Nevoia de a dormi si a si cantitativ activitatile cotidiene
se odihni
DN :Insomnie Identific cauza obosel
-somn intrerupt
-durere Ii ofer un pahar cul ap
si asigur un climat
DN :Dificultate in a se corespunzator
odihni :
-durere locala Administrez conform
-agitatie indicatiei medicului 1
algocalmin im
Bolnava sa beneficieze de un
4.Nevoia de a evita mediu de siguranta fara Asigur conditii de me

pericolele adecvate pentru a evit
DN :Vulnerabilitatea fata accidente si infectii
pericolele prin acciden
de pericole : Informez si stabilesc i
-predispozitie la raniri cu bolnava planul de
-anxietate recuperare al stariid e
si crestere a rezistente
organismului
DN :Risc de complicatii si
de infectii nosocomiale Efectuez toate tehni
conditii perfecte de a
antisepsie
PLAN DE INGRIJIRE3
Nume :C
Prenume :D
Sex :M
Varsta :30 ani
Religia :ortodoxa
Domiciliul :Focsani(urban)
Ocupatia :constructor
Nu se stie alergic la nici un medicament si aliment
Data internarii : 5.01.2006
Ora internarii :15.00
Obisnuinte de viata : fumeaza 1 pachet tigari/zi, consuma alcool
Inaltime :175cm
Greutate :65Kg
Conditii de viata :apartament cu 2 camere, locuieste singur
Date stabile :Gr AII Rh+
Antecedente personale patologice :apendicectomie la 11 ani, bolile
infectioase ale copilariei
Antecedente heredocolaterale :nici un membru al familiei nu este in evidenta
cu boli cronice sau infectioase
Motivele internarii : -durere violenta la nivelul bratului care se accentueaza
la
miscarea membrului
-impotenta functionala
Functii vitale :
TA=130/70mm Hg
R=22r/min
T=37°C
P=95b/min
Functii vegetative :
-scaun normal=1/zi
-diureza prezenta≈1100ml
Istoricul bolii:
Pacientul a suferit un traumatism la nivelul bratului in urma caderii de la
acelasi nivel(gheata) cu antebratul sub torace.Acuza durere locala intensa,
amplificata la miscare.
Diagnostic medical :Fractura de antebrat

La examenul clinic se constata :
-crepitatie osoasa
-intreruperea continuitatii osoase

a
5.01.06 1.Nevoia de a evita -Normalizarea valorilor Discut cu bolnavul si ii explic
16,00 pericolele pulsului, respiratiei si necesitatea internarii, a
TA efectuarii tehnicilor la care va fi
DN :Vulnerabilitatea supus, ii fac cunostinta cu restul
fata de pericole -Combaterea durerii echipei de ingrijire, pentru a-i
inspira incredere si siguranta.
-tahipnee 22r/min -Suprimarea anxietatii
-tahicardie 95b/min si nelinistii -Conduc bolnavul in salon si il
-durere prezint celorlalti bolnavi, il
-HTA 140/70 mmHg -Prevenirea instalez in pat, intr-o pozitie
-anxietate(neliniste, complicatiilor imediate antalgica.
agitatie) si tardive
-Masor si notez functiile vitale.
DN :Risc de -Bolnavul sa
complicatii beneficieze de un mediu -Recoltez sange pentru analize
imediate : de siguranta. (VSH, glicemie) si le duc la
-soc traumatic laborator.
-flebita
-embolie -Administrez conform indicatiei
-compresiunea sau medicului o fiola algocalmin iv,
lezarea unor vase PEV cu ser fiziologic +vit
importante sau a B1,B6 ; vit C 3 tablete/zi si
nervilor fraxiparina 1 fiola seara.
-interpunerea de
parti moi intre -Insotesc bolnavul la serviciul de
fragmentele osoase radiologie pentru efectuarea unei
radiografii, la indicatia
DN :Risc de medicului.
complicatii tardive :
-calus intarziat -Efectuez toate tehnicile in
-calus vicios conditii perfecte de asepsie si
-pseudartroza antisepsie.
-echimoze
-Merg la laborator pentru
DN :Risc de infectii rezultatele analizelor recoltate
nosocomiale si
iatrogene
-Bolnavul sa ocupe
pozitii confortabile si sa
se poata mobiliza cat
2.Nevoia de a se mai curand -Explic bolnaveului necesitatea
misca si a avea o punerii in repaus a segmentului
buna postura -Imobilizarea lezat si protejarea de factori
segmentului in aparat mecanici
DN :Imobilitatea gipsat
-incapacitatea -Supraveghez bolnavul si il ajut
efectuarii miscarii -Combaterea durerii in efectuarea toaletei zilnice
-miscari limitate
-Administrez algocalmin
DN :Postura conform indicatiei medicului
inadecvata
-intreruperea -Ajut bolnavul ori de cate ori
continuitatii osoase este nevoie pentru a-si schimba
-durere pozitia corpului
-dificultate de a
ramane in pozitie -La indicatia medicului
functionala a specialist imobilizez segmentul
segmentului in aparat gipsat
-pozitie fortata
Bolnavul sa prezinte o
adecvata
Normalizarea si Port discutii linistitoare cu

3.Nevoia de a respira mentinerea in limite
si a avea o buna bolnavul pentru combaterea
fiziologice a functiilor anxietatii, ii explic necesitatea
circulatie vitale internarii si efectuarii
DN :Dispnee interventiilor si a tehnicilor
-tahipnee 23r/min ulterioare
-tahicardie 95b/min
-HTA 140/70mmHg Masor si notez functiile vitale
-anxietate
Instalez bolnavulin pat in pozitie
antalgica dupa ce s-a efectuat
imobilizarea
Bolnavul sa cunoasca
nevoii
Bolnavul sa se poata
4.Nevoia de a se imbraca si dezbraca Supraveghez bolnavul
imbraca si dezbraca
Ii explic legatura dintre tinuta
DN :Dificultatea de vestimentara, imagine si stima
a se imbraca si de sine
dezbraca
-miscari limitate Incurajez bolnavul
Ii acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca si il ajut
Sugerez apartinatorilor sa-i

procure haine largi usor de
imbracat cu mod de inchidere
simplu
Bolnavul sa fie informat
Suprimarea anxietatii
5.Nevoia de a invata
si sti Ofer bolnavului informatii
despre traumatismul suferit pe
DN :Anxietate un ton cat mai optimist
-informare
insuficienta despre Informez bolnavul despre
evolutia bolii conduita din spital si de dupa
externare
Bolnavul sa fie
echilibrat psihic, sa aiba
un somn
calitativ si cantitativ
bun
6.Nevoia de a dormi
si a se odihni Instalez bolnavul in pat
DN :Dificultate in a
se odihni Educ bolnavul sa evite mesele
-durere copioase si emotiile
-agitatie
-facies crispat Ofer bolnavului ceai de tei,
asigur un climat corespunzator
al mediului ambiant
Administrez conform FO 1 fiola
Bolnavul sa se algocalmin im
alimenteze si sa se
hidrateze
7.Nevoia de a bea si
a manca Discut cu bolnavul pentru a afla
DN :Alimentatie ce alimente prefera si incerc sa i
inadecvata prin le pun la dispozitie
deficit
-inapetenta Ii explic necesitatea hidratarii
-anxietate Bolnavul sa prezinte
eliminari fiziologice
8.Nevoia de a
elimina Hidratez bolnavul suficient
DN :Eliminari
inadecvate prin
deficit

Predau bolnavul CD cu diagnosticul fractura de antebrat

-TA 140/60mmHg
-puls 80b/min
-respiratie 18r/min
-temperatura 37°C

6.01.06 1.Nevoia de a se misca si Bolnavul sa ocupe pozitii Supraveghez bolnavul si il a

12,00 a avea o buna postura confortabile in efectuarea toaletei zilnice
DN :Imobilitate Sa efectueze miscari
-incapacitatea de a adecvate starii sale Ii recomand schimbarea poz
efectua miscari corpului periodic
-miscari limitate
Il ajut in efectuarea tuturor
actiunilor
manifestata prin pozitie
fortata determinata de
aparatul gipsat
Bolnavul sa se poata Supraveghez bolnavul
2.Nevoia de a se imbraca imbraca si dezbraca Ii acord timp suficient pentr
si dezbraca se imbraca si dezbraca , il a
imbraca si dezbraca Ii ofer imbracaminte lejera
-durere
-miscari limitate
Bolnavul sa beneficieze Ofer bolnavului o cana cu l
3.Nevoia de a dormi si a de somn calitativ si cald inainte de culcare
se odihni cantitativ
DN :Insomnie Observ, notez calitate, oraru
-somn intrerupt somnului, gradul de satisfac
-durere al celorlalte nevoi
Administrez algocalmin 1 f
im la indicatia medicului
Bolnavul sa beneficieze
de un mediu de siguranta Asigur conditii de mediu
4.Nevoia de a evita fara accidente si infectie adecvate pentru a evita
pericolele pericolele prin accidentare
DN :Vulnerabilitatea fata
de pericole Informez si stabilesc impreu
-predispozitie la raniri cu bolnavul planul de
recuperare al starii de sanat
DN :Risc de crestere a rezistentei
complicatii(calus organismului
intarziat, calus vicios,
echimoze) Creez un mediu optim pentr
bolnavul sa-si poata exprim
DN :Risc de infectii emotiile, nevoile
nosocomiale
Invat bolnavul tehnici de
relaxare, il incurajez sa cite
Asigur legatura cu familia p
vizite frecvente
Efectuez toate tehnicile in

conditii perfecte de asepsie
antisepsie
Predau bolnavul CD cu diagnosticul fractura de antebrat

-TA 140/60mmHg
-puls 80b/min
-respiratie 18r/min
-temperatura 37°C

Data/or Nevoi afectate Obiective Implementar
a
1.Nevoia de a se misca si Bolnavul sa ocupe pozitii Invat bolnavul care es
3.01.06 a avea o buna postura confortabile postura adecvata si cu
efectueze exercitii mu
DN :Imobilitate pasive
15,00 -limitarea amplitudinii Sa efectueze miscari
miscarilor adecvate starii sale Il supraveghez
-incapacitate de a efectua
miscari Suplinesc bolnavul in
satisfacerea nevoilor s
DN :Postura inadecvata : servesc cu cele necesa
-pozitie fortata de aparatul
gipsat Administrez algocalm
indicatia medicului 1
Bolnavul sa se poata imbraca

2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca Supraveghez bolnavul
si dezbraca
DN :Dificultate in a se Il incurajez
imbraca si dezbraca
-dificultate de a-si Ii acord timp suficient
mobiliza membrul se imbraca si dezbraca
superior
-durere Ii ofer imbracaminte l
-miscari limitate
Bolnavul sa beneficieze de
un somn corespunzator Ajut bolnavul sa-si pla
3.Nevoia de a dormi si a calitativ si cantitativ activitatile cotidiene
se odihni
DN :Insomnie Identific cauza obosel
-somn intrerupt
-durere Ii ofer un pahar cu lap
si asigur un climat
DN :Dificultate in a se corespunzator
odihni :
-durere locala Administrez conform
-agitatie indicatiei medicului 1
algocalmin im
Bolnavul sa beneficieze de
un mediu de siguranta fara Asigur conditii de me
4.Nevoia de a evita adecvate pentru a evit
accidente si infectii
pericolele pericolele prin acciden
DN :Vulnerabilitatea fata Informez si stabilesc i
de pericole : cu bolnavul planul de
-predispozitie la raniri recuperare al starii de
-anxietate si crestere a rezistente
organismului
DN :Risc de complicatii si Efectuez toate tehni

de infectii nosocomiale conditii perfecte de a
antisepsie
Fişe tehnice
Evaluarea funcţiilor vitale
Funcţiile vitale includ: respiraţia, pulsul, tensiunea arterială şi

temperatura. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai stării de
sănătate sau de boală.
Observarea şi măsurarea respiraţiei

· Scop: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un
indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al
prognosticului.
· Elemente de apreciat: tipul respiraţiei, amplitudinea mişcărilor

respiratorii, ritmul, frecvenţa.
· Materiale necesare: ceas cu secundar, creion de culoare

verde sau pix cu pastă verde, foaia de temperatură.
· Intervenţiile asistentei: aşezarea pacientului în decubit dorsal,

fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată; plasarea
mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui; numărarea
inspiraţiilor timp de un minut; consemnarea valorilor obţinute
printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală
a foii reprezintă două respiraţii); unirea cu o linie a valorii
prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei; în alte
documente medicale se poade nota cifric valoarea obţinută,
cât şi caracteristicile respiraţiei; aprecierea celorlalte elemente
ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a
mişcărilor respiratorii.
Măsurarea pulsului
11. Scop : evaluarea funcţiei cardio-vasculare
12. Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvenţa, celeritatea,
amplitudinea
13. Locuri de măsurat: oricare arteră accesibilă palpării şi care
poate fi comprimată pe un plan osos (arteră radială, femurală,

humerală, carotidă, temporală, superficială, pedioasă)
14. Materiale necesare: ceas cu secundar, creion roşu sau pix cu
mină roşie.
15. Intervenţiile asistentei: pregătirea psihică a pacientului;

asigurarea repausului fizic şi psihic 10-15 minute; spălarea pe
mâini; reperarea arterei; fixarea degetelor palpatoare pe
traiectul arterei; exercitarea unei presiuni asupra peretelui
arterial cu vârful degetelor; numărarea pulsaţiilor timp de 1
minut; consemnarea valorilor obţinute printr-un punct pe foaia
de temperatură, ţinând cont ca fiecare linie orizontală a foii
reprezintă patru pulsaţii; unirea valorii prezente cu cea
anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei; consemnarea în
alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor
pulsului.
Măsurarea tensiunii arteriale

16. Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a
inimii, rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul

vaselor)
17. Elemente de evaluat: tensiunea arterială sistolică (maximă) şi
diastolică (minimă)
18. Materiale necesare: aparat pentru măsurarea tensiunii

arteriale (cu mercur Riva-Rocci, cu manometru, oscilometru
Pachon, stetoscop biauricular, tampon de vată, alcool, creion
roşu sau pix cu mină roşie)
19. Metode de determinare: palpatorie, auscultatorie.
20. Intervenţiile asistentei:
5. Pentru metoda auscultatorie: pregătirea psihică a pacientului,
asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute, spălarea

pe mâini, se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,
sprijinit şi în extensie, se fixează membrana stetoscopului pe
artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei, se
introduc olivele stetoscopului în urechi, se pompează aer în
manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la
dispariţia zgomotelor pulsatile, se decomprimă progresiv aerul
din manşetă prin deschiderea supapei până când se percepe
primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea tensiunii
arteriale maxime), se reţine valoarea indicată de coloana de
mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnată, se
continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice, se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau
de acul manometrului, în momentul în care zgomotele dispar,
aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă, se notează
pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de
culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate
coloană de mercur, se unesc liniile orizontale cu liniile verticale
şi se haşurează spaţiul rezultat, în alte documente medicale se
înregistrează cifric, se dezinfectează olivele stetoscopului şi
membrana cu alcool.
6. Pentru metoda palpatorie: determinarea se face prin palparea
arterei radiale, nu se foloseşte stetoscopul biauricular, etapele

sunt identice metodei ascultatorii, are dezavantajul obţinerii
unor valori mai mici decât realitatea, palparea pulsului periferic
fiind posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii
exterioare.
Puncţiile - generalităţi.
21. Definiţie.
Puncţia este operaţia prin care se pătrunde într-un vas, într-o
cavitate naturală sau neoformată, într-un organ sau orice ţesut al
organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. În practică se
execută următoarele puncţii: venoasă, arterială, pleurală,
abdominală, pericardică, articulară, rahidiană, osoasă, a vezicii
urinare, a fundului de sac Douglas, puncţie biopsică şi puncţia unor
colecţii purulente.
22. Scop.
23. explorator: se stabileşte prezenţa sau absenţa lichidului dintr-o
cavitate (pleurală, abdominală, articulară); se recoltează lichidul

din cavitate în vederea examinării pentru a se stabili natura,
cantitatea şi caracteristicile acestuia; în acelaşi scop se
efectuează şi puncţiile biopsice în diferite organe pentru a se
obţine fragmente de ţesuturi necesare examinărilor
histopatologice.
24. terapeutic: evacuarea lichidului abundent din cavitate (prin ac
sau prin aspiraţie), puncţia numindu-se evacuatoare;

administrarea de medicamente, lichide hidratante, aer sau alte
soluţii în scop de tratament.
25. Pregătirea puncţiei
26. materiale: se pregătesc materialele generale şi specifice
fiecărei puncţii; pentru dezinfecţie şi protecţia mâinilor – apă

curentă, săpun, alcool medicinal, mănuşi de cauciuc sterile - ;
pentru dezinfecţia şi protecţia câmpului cutanat (locul puncţiei)
– apă, săpun, aparat de ras, alcool iodat, tinctură de iod, alcool
medicinal, pense, porttampon, câmpuri sterile pentru izolarea
locurilor - ; pentru anestezia locală – soluţii anestezice (xilină
1%), seringi sterile, ace sterile - ; instrumente specifice puncţiei
– ace trocare - ; vase colectoare – eprubete, vase colectoare
gradate, cilindru gradat, lame de microscop, sticlă de ceasornic
- ; materiale pentru pensarea locului puncţiei; tampoane
comprese sterile, romplast; materiale pentru colectarea
deşeurilor; taviţă renală; găleţi.
27. pacientul: pregătirea psihică constă în informarea lui,

încurajarea şi asigurarea confortului; pregătirea fizică constă în
asigurarea poziţiei corespunzătoare fiecărei puncţii.
28. Execuţia puncţiei.
Puncţia venoasă se execută de către asistenta medicală, celelate

puncţii fiind executate de către medic, ajutat de una sau două
asistente, în salon sau în sala de tratament.
Asistenta protejează patul sau masa pe care se execută puncţia,

asigură poziţia corespunzătoare, pregăteşte câmpul cutanat:
dezinfecţie tip 1 – cu tampon îmbibat în alcool, se badijonează
tegumentul timp de 30 sec. (pentru puncţia venoasă); dezinfecţie tip 3
– constă în spălarea regiunii, raderea pilozităţilor, degresare,
badijonarea cu alcool iodat de două ori (pentru celelalte puncţii).
Supraveghează pacientul în timpul puncţiei, înmânează medicului
instrumentele în condiţii de asepsie, participă la recoltarea şi
evacuarea produselor din cavitatea puncţionată, ingrijeşte locul
puncţiei.
29. Îngrijiri ulterioare
Pacientul este instalat comod în pat şi supravegheat; este suplinit

pentru satisfacerea nevoilor sale.
30. Pregătirea produsului recoltat
31. pentru examenele de laborator eprubetele se etichetează, se
completează formularele de trimitere;
32. se măsoară cantitatea.
33. Reorganizarea
Materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregătesc

pentru o nouă sterilizare, deşeurile se îndepărtează.
34. Notarea puncţiei
Se face în foaia de temperatură sau de observaţie, menţionându-

se cantitatea de lichid evacuat, aspectul lui, puncţia albă (dacă prin
puncţia exploratorie nu se obţine lichid, accidentele şi incidentele
produse în timpul puncţiei).
Puncţia venoasă.
35. Definiţie
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă

prin intermediul unui ac de puncţie.
36. Scop
- explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator

(biochimie, hematologie, serologie, bacteriologie)
- terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecţiei
şi perfuziei intravenoase; recoltarea sângelui în vederea transfuziei
sale; executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui;
sângerare 300 – 500 ml în edem pulmonar acut, hipertensiune
arterială.
37. Locul puncţiei
- venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică) unde se formeaza

un „M” venos prin amastomozarea lor; -venele antebraţului; -
venelede pe faţa dorsală a mâinii; - venele subclaviculare; - venele
femurale; - venele maleolelor interne; - venele jugulare şi epicraniene
(mai ales la sugari).
38. Pregătirea puncţiei
- materiale de protecţie: perna elastică pentru sprijinirea braţului,

muşama, aleza; - pentru dezinfecţia tegumentului tip 1; - instrumentar
şi materiale sterile (ace de 25 - 30mm diametrul 6/10, 7/10, 10/10
mm, în funcţie de scop, seringi de diferite capacităţti, pense, mănuşi
chirurgicale, tampoane. Alte materiale: garou sau bandă Esmarc,
eprubete uscate şi etichetate, cilindru gradat, fiole cu soluţii
medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală.
- pacientul - pregatirea psihică: se informează asupra scopului

puncţiei; - pregătirea fizică pentru puncţia la venele braţului,
antebraţului: se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient
cât şi pentru asistentă (decubit dorsal); se examinează calitatea şi
starea venelor având grijă ca hainele să nu impiedice circulaţia de
întoarcere la nivelul braţului; se aşează braţul pe perniţă şi muşama
în anducţie şi extensie măximă; se dezinfectează tegumentele; se
aplică garoul la o distanţă de 7 – 8 cm deasupra locului puncţiei,
strângându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a
comprima artera; se recomandă pacientului să strângă pumnul,
venele devenind astfel turgiscente.
39. Execuţia puncţiei
Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav:

se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4 – 5 cm sub locul
puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra
ţesuturilor vecine; se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul
ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul
degetelor; se pătrunde cu acul traversând tegumentul în direcţie
oblică (unghi de 30 de grade), apoi peretele venos învingându-se o
rezistenţa elastică, până ce acul înaintează în gol; se schimba
direcţia acului 1 – 2 cm în lumenul venei; se controlează pătrunderea
acului în venă prin aspiraţie cu seringa; se continuă tehnica în funcţie
de scopul puncţiei venoase; în caz de sângerare, se prelungeşte acul
de puncţie cu un tub de polietilenă care se introduce în vasul colector,
garoul rămânănd legat de brat; se îndepărtează staza venoasă după
executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului; se aplica
tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a
acului şi se retrage brusc acul; se comprimă locul puncţiei 1 - 3
minute, braţul fiind în poziţie verticală.
Îngrijirea ulterioară a pacientului - se face toaleta locală

tegumentului; se schimbă lenjeria dacă este murdară; se asigură o
poziţie comodă în pat; se supraveghează pacientul.
40. Accidente
Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos);

străpungerea venei (perforerea peretelui opus); ameţeli; paloare;
lipotimie.
Recoltarea produselor biologice

şi patologice
Generalităţi
41. Importanţa examenelor de laborator
Completează sinptomatologia bolilor cu elemente obiective;

confirmă sau infirmă diagnosticul clinic; reflectă evoluţia bolii şi
eficacitatea tratamentului; confirmă vindecarea; semnalează apariţia
unor complicaţii; permite depistarea îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a
persoanelor sănătoase purtătoare de germeni patogeni.
42. Rolul asistentei
Asistenta trebuie să respecte anumite reguli: orarul recoltărilor;

pregătirea psihică; pregătirea fizică (regim alimentar, repaus la pat,
aşezarea în poziţie corespunzătoare în funcţie de recoltare;
pregătirea materialelor şi a instrumentelor necesare recoltării;
efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism; completarea
imediată şi corectă a buletinului de analiză; etichetarea produsului
prin scriere directă pe recipient sau pe etichete bine fixate pe
recipient; expedierea şi transportul produselor recoltate se va face
astfel încât acestea să ajungă la laborator în starea în care au fost
prelevate din organism; să le trimită imediat, pentru a evita alterarea
produselor recoltate, iar când se transportă în altă unitate, să se
ambaleze corespunzător.
Recoltarea sângelui
Sângele se recoltează pentru examene: - hematologice,

biochimice, bacteriologice, parazitologice, serologice.
Recoltarea se face prin: - înţepare la pulpa degetetului, lobul

urechii (la adult), faţa plantară a halucelui, călcâi (la copil); puncţie
venoasă; puncţie arterială.
Recoltarea sângelui venos cu sistem vacuumtainer
43. Avantaje
Această metodă asigură: confortul pacientului, calitatea probei de

sânge, securitatea personalului medical.
44. Pregătire
- materiale: holder (un tub de plastic care prezintă la partea

superioară amboul la care se ataşează acul de puncţie prin înfiletare,
iar la partea inferioară două aripioare), acul de puncţie protejat de
carcasa bicoloră; tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori
convenţionale; materiale necesare efectuării puncţiei venoase.
- pacientul: pregătire psihică (se anunţă şi i se explică necesitatea

şi inofensivitatea tehnicii) pregătirea fizică (recoltarea se face
dimineaţa pe nemâncate; se asează pacientul în decubit dorsal,
confortabil cu membrul superior în abducţie, extensie şi supinaţie.
45. Execuţie
Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile

sterile, verifică banda de siguranţă a acului, îndepărtează carcasa de
culoare albă a acului prin mişcări de răsucire, înfiletează capacul liber
al acului în holder, alege locul puncţiei şi îl aseptizează, îndepărtează
carcasa colorată a acului.
Execută puncţia venoasă: introduce tubul în holder apucând

aripioarele cu indexul şi mediul, iar cu policele împinge tubul în holder
şi astfel va fi străpunsă diafragma gumată a dopului; după prelevarea
sângelui se scoate tubul din holder prin mişcări de împingere asupra
aripioarelor laterale şi i se imprimă mişcări uşoare de inclinare -
răsucire pentru omogenizarea cu aditivul, se introduce tubul următor,
se retrage acul din venă şi se face o compresiune asupra locului
puncţiei timp de 1 – 3 min fără a flecta antebraţul pe braţ.
46. Pregătirea probelor pentru laborator
Se etichetează tuburile; se trimit la laborator.
De ştiut :
Tuburile vacuumtainer se utilizează în funcţie de codul de culoare

a dopului de cauciuc astfel :
- Roşu şi portocaliu pentru chimie clinică: electroforeză,

transaminaze, amilazemie, fosfatază, uree sanghină, glicemie, acid
uric, creatinină, bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie,
lipemie, rezervă alcalină, imunograma, proteina „C” reactivă, Latex,
Helicobacter, teste de disproteinemie, antigen Australia, Walter-Rose,
Rh, grup sanguin, ASLO, RBW.
- Negru: seditainer pentru determinarea VSH-ului (se agită după

recoltare printr-o mişcare lentă)
- Bleu : pentru determinări de coagulare – fibrinogen; - timp de

protrombină (se agită după recoltare cu mişcări lente)
- Mov : pentru determinări hematologice – EDTA-K; hematocrit, HLG

cu formulă leucocitară; indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM;
rezistenţă globulară (se agită după recoltare prin mişcări lente)
- Verde : vacumtainer cu litiu heparină pentru analize biochimice.
Când se recoltează mai multe probe de la acelaşi pacient,

umplerea tuburilor vacumtainer se face în următoarea ordine: tuburi
fără aditivi, tuburi pentru probe de coagulare, alte tuburi cu diverşi
aditivi.
Administrarea medicamentelor pe cale orală
47. Definiţie
Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor,

acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a
intestinului subţire şi gros.
48. Scop
Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor;

efecte locale: favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive,
protejează mucoasa gastrointestinală, înlocuieşte fermenţii digestivi,
secreţia gastrică,(în cazul lipsei acestora), dezinfectează tubul
digestiv; efecte generale: medicamentele administrate pe cale orală
se resorb la nivelul mucoasei digestive, pătrund în sânge şi apoi
acţionează asupra unor organe, sisteme, aparate (antibioticele,
vasodilatatoarele, cardiotonicele, sedativele).
49. Contraindicaţii
Administrarea medicamentelor pe cale orală: medicamentul este

inactivat de secreţiile digestive, medicamentul prezintă proprietăţi
iritante asupra mucoasei gastrice, pacientul refuză medicamentele,
se impune o acţiune promptă a medicamentelor, medicamentul nu se
resoarbe pe cale digestivă, se impune evitarea circulaţiei portale.
50. Forma de prezentare a medicamentelor
Lichide: soluţii, mixturi, infuzii, decocturi, tincturi, extracte, uleiuri,

emulsii; solide: pulberi, tablete, drajeuri, granule, mucilagii.
51. Pregătrirea administrării medicamentelor

Pacientul este informat asupra efectelor urmărite prin
administrarea medicamentului respectiv şi a eventualelor efecte
secundare, i se dă în poziţie şezând dacă starea lui permite.
Materiale: lingura, linguriţa, pipeta, sticla picurătoare, pahar gradat,
ceaşca, apă, ceai, lapte.
52. Administrarea medicamentelor
Lichidele: siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii; se măsoara doza

unică cu paharul, ceaşca de cafea; mixturile, soluţiile, emulsiile se
măsoară cu lingura, linguriţa; tincturile, extractele se dozează cu
pipeta sau sticla picurătoare. Medicamentele lichide se pot dilua cu
ceai, apă sau se administrează ca atare, apoi pacientul bea apă,
ceai.
Solidele: tabletele, drajeurile se aşează pe limba pacientului şi se

înghit ca atare. Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei
sublinguale (nitroglicerină) se aşează sub limbă. Pulberile divizate în
casete amilacee sau capsule cerate se înmoaie înainte caseta în apa
şi se aşează pe limbă pentru a fi înghiţită. Pulberile nedivizate se
dozează cu linguriţa sau cu vârful de cuţit. Granulele se măsoară cu
linguriţa. Unele pulberi se dizolvă în apă, ceai şi apoi se
administrează sub formă de soluţii ( purgativele saline).
53. Reorganizarea
Instrumentele folosite se dezinfectează, se spală.

Administrarea medicamentelor
pe cale parenterală
54. Definiţie
Calea parenterală, în înţelesul strict al cuvântului, este calea care

ocoleşte tubul digestiv. Dat fiind faptul că în afara injecţiilor şi alte căi
ocolesc tubul digestiv (ex. calea respiratorie) noţiunea de calea
parenterală a fost reconsiderată, păstrând în sfera ei numai calea
injectabilă de administrare a medicamentelor. Injecţia constă în
introducerea substantelor medicamentoase lichide în organism, prin
intermediul unor ace care traversează ţesuturile, acul fiind adaptat la
seringă.
55. Avantajele căii parenterale
Dozarea precisă a medicamentelor, obţinerea unui efect rapid

posibilitatea administrării medicamentelor la pacientul inconştient, cu
hemoragie digestivă, vărsături.
56. Scopul injecţiilor
Explorator – care constă în testarea sensibilităţii organismului faţă

de diferite substanţe. Terapeutic – administrarea medicamentelor.
Injecţia subcutanată: scop terapeutic, locul injecţiei – regiuni

bogate în ţesut celular lax, extensibil: faţa externă a braţului, faţa
superoexternă a coapsei, faţa supra – şi sub spininoasă a
omoplatului, regiunea subclaviculară, flancurile peretelui abdominal.
Soluţii administrate: soluţii izotone nedureroase, solutii cristaline
(insulina, histamina, cofeina). Resorbţia începe la 5 - 10 minute de la
administrare, durează în funcţie de cantitatea administrată.
Injecţia intramusculară: scop terapeutic. Locul injecţiei – muşchii

voluminoşi lipsiţi de trunchiuri mari de vase şi nervi: regiunea
superoexternă a fesei, faţa externă a coapsei în treimea mijlocie, faţa
externă a braţului în muşchiul deltoid. Soluţii administrate: soluţii
izotone, soluţii uleioase, soluţii coloidale cu densitate mare. Resorbţia
începe imediat după administrare se termină în 3 – 5 minute şi este
mai lentă pentru soluţiile uleioase.
Injecţia intravenoasă: scop explorator (se administrează substanţa

de contrast radiologic) şi terapeutic. Locul injecţiei – venele de la
plica cotului, venele antebratului, venele de pe faţa dorsală a mâinii,
venele maleolare interne şi venele epicraniene. Soluţii administrate:
soluţii izotone şi soluţii hipertone. Resorbţia instantanee.
57. Pregătirea injecţiei
Materiale: seringi sterile cu o capacitate în funcţie de cantitatea de

soluţie medicamentoasă. Se utilizează seringi de unică folosinţă în
ambalaj individual care prezintă următoarele avantaje: condiţii
maxime de sterilitate, risc de contaminare a pacientului redus,
economie de timp, manipulare uşoară. Acele se găsesc împreună cu
seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate; se pregăteşte
un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi altul pentru
injectare. Medicamentul prescris se poate prezenta: ca medicament
direct injectabil, în fiole sau flacoane cu doză unică sau multiplă în
seringa gata pregătită de întrebuiţare, ca medicamente indirect
injectabile: pudre sau produse liofilizate în fiole sau flacoane cu dop
de cauciuc însoţite sau nu de solvent. Fiolele, flacoanele sunt
etichetate, menţionându-se numele medicamentului, calea de
administrare, termenul de valabilitate. Alte materiale: tampoane
sterile din vată şi tifon, soluţii dezinfectante (alcool) lampă de spirt,
tăviţă renală, garou de cauciuc, perniţă, muşama.
58. Pregătirea pacientului pentru injecţie
Pregătirea psihică – se informează privind scopul si locul injectiei

si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei.
Pregatirea fizica – se aseaza in pozitie confortabila in functie de tipul
si locul injectiei.
59. Încărcarea seringii
Se spală mâinile cu apă curentă, se verifică seringă şi acele

(capacitatea, termenul de valabilitate al sterilizării), se verifică
integritatea fiolelor sau flacoanelor, eticheta, doza, termenul de
valabilitate, aspectul soluţiei, se îndepărtează ambalajul seringii, se
adaptează acul pentru aspirat soluţia, acoperit cu protectorul şi se
aşează pe o compresă sterilă.
7. Aspirarea conţinutului fiolelor: se goleşte lichidul din vârful fiolei
prin mişcări de rotaţie, se dezinfectează gâtul fiolei prin

famblare sau prin ştergere cu tampon îmbibat în alcool, se
deschide fiola astfel: se ţine cu mana stângă, iar cu policele şi
indexul mâinii drepte protejate cu o compresa sterilă se
deschide partea subţiată a fiolei. Se trece gura fiolei deschise
deasupra flăcării. Se introduce acul în fiola deschisă, ţinută
între policele, indexul şi degetul mijlociu al mâinii stângi,
seringa fiid ţinută în mâna dreaptă. Se aspiră soluţia din fiola,
retrăgând pistonul cu indexul şi policele mâinii drepte şi având
grijă ca bizonul acului să fie permanent acoperit cu soluţia de
aspirat; fiola se răstoarnă progresiv cu orificiul în jos. Se
îndepărtează aerul din seringă, fiind în poziţie verticală cu acul
îndreptat în sus, prin împingerea pistonului până la apariţia
primei picături de soluţie prin ac. Se schimbă acul de aspirat cu
cel folosit pentru injecţia care se face.
8. Dizolvarea pulberilor: se aspiră solventul prin seringă, se
îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează

dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului. Se
pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce
cantitatea de solvent prescrisă. Se scoate acul din flacon şi se
agită până la completa dizolvare.
9. Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc: se

dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea
alcoolului, se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu
cantitatea de soluţie ce urmează a fi aspirată, se introduce acul
prin dopul de cauciuc în flacon, până la nivelul dopului şi se
introduce aerul, se retrage pistonul sau se lasă să se golească
singur conţinutul flaconului în seringă sub presiunea din flacon.
Acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul
pentru injecţie.
Injecţiile – execuţie
Injecţia subcutanată
60. Executarea: asistenta îşi spală mâinile, dezinfectează locul
injecţiei. Pentru injecţia pe faţa externă a braţului poziţia

pacientului este şezând, cu braţul sprijinit pe şold. Se prinde
seringa pregătită ca un creion cu mâna dreaptă, se face o cută
a pielii între indexul şi policele mâinii stângi, care se ridică după
planurile profunde, se pătrunde brusc cu forţă la baza cutei
longitudinal 2 – 4 cm. Se verifică poziţia acului prin retragerea
pistonului, dacă nu s-a pătruns într-un vas sanguin. Se
injectează lent soluţia medicamentoasă, prin apăsarea
pistonului cu policele mâinii drepte, se retrage brusc acul cu
seringa şi se dezinfectează locul injecţiei, masându-se uşor,
pentru a favoriza circulaţia şi deci resorbţia medicamentelor.
61. Accidente: durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase,
ruperea acului, hematom prin lezarea unui vas mai mare.
62. Intervenţii: se retrage acul puţin spre suprafaţă, extragerea
manuală sau chirurgicală a acului, se previne prin verificarea

poziţiei acului înainte de injectare.
Injecţia intramusculară
Locul injectţei îl constituie muşchii voluminoşi, lipsiţi de

trunchiuri importante de vase şi nervi, a căror lezare ar putea provoca
accidente. În muşchii fesieri se evită lezarea muşchiului sciatic:
cadranul superoextern fesier – rezultat din întretăierea unei linii
orizontale care trece prin marginea superioară a marelui trohanter,
până deasupra şanţului interfesier, cu alta verticală perpendiculară pe
mijlocul celei orizontale; când pacientul este culcat, se caută ca
repere, punctele Smirnov şi Barthelmy (punctul Smisnov este situat la
un lat deget deasupra şi înapoia marelui trohanter; punctul Barthelmy
e situat la unirea treimii externe cu cele două treimi interne a unei linii
care uneşte splina iliacă anterosuperioară cu extremitatea şanţului
interfesier), când pacientul este în poziţie şezând injecţia se poate
face în toată regiunea fesieră deasupra liniei de sprijin.
63. Pregătirea injecţiei. Materiale: seringi sterile cu o capacitate în
funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă. Se utilizează

seringi de unică folosinţă în ambalaj individual care prezintă
următoarele avantaje: condiţii maxime de sterilitate, risc de
contaminare a pacientului redus, economie de timp,
manipulare uşoară. Acele se găsesc împreună cu seringa în
acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate; se pregăteşte un
ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi altul
pentru injectare, se încarcă seringa. Pacientul: se informează,
se recomandă să se relaxeze musculatura, se ajută să se
aşeze comod în poziţie decubit ventral, decubit lateral,
ortostatism, şezând, se dezbracă regiunea.
64. Executarea: asistenta îşi spală mâinile, dezinfectează locul
injecţiei, se întinde pielea între index şi policele mâinii stângi şi

se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu
acul montat la seringă, se verifică poziţia acului prin aspirare,
se injectează lent soluţia, se retrage brusc acul cu seringa şi
se dezinfectează locul, se masează uşor locul injecţiei pentru
a activa circulaţia, favorizând resorbţia.
65. Ingrijirea ulterioară a pacientului: se aşează în poziţie

comodă, rămânând în repaos fizic 5 – 10 minute.
66. Incidente şi accidente: durere vie, prin atingerea nervului
sciatic sau a unor ramuri ale acestora, paralizia prin lezarea

nervului sciatic, hematom prin lezarea unui vas, ruperea
acului, supuraţie aseptică, embolie, prin injectarea accidentală
într-un vas a soluţiilor uleioase.
67. Intervenţii: retragerea acului, efectuarea injecţiei în altă zonă,
respectarea zonei de elecţie a injecţiei, retragerea manuală

sau chirurgicală a acului, se verifică poziţia acului, se folosesc
ace suficient de lungi pentru a pătrunde în masa musculară.
Injecţia intravenoasă
68. Execuţia injecţiei: asistenta îşi spală mâinile, se alege locul
puncţiei şi se dezinfectează, se execută puncţia venoasă, se

controlează dacă acul este în venă, se îndepărtează staza
venoasă prin desfacerea garoului, se injectează lent ţinând
seringa în mâna stângă iar cu policele mâinii drepte se apasă
pe piston, se verifică periodic dacă acul este în venă, se retrage
brusc acul, când injectarea s-a terminat; la locul puncţiei se
aplică tamponul îmbibat în alcool, compresiv.
69. Îngrijirea ulterioară a pacientului: se menţine presiunea la locul
injecţiei câteva minute, se supraveghează în continuare starea

generală.
70. Incidente şi accidente: injectarea soluţiei în ţesutul perivenos,
manifestată prin tunefierea ţesuturilor, durere; flebalgia produsă

prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante,
valuri de căldură, senzaţii de uscăciune în faringe, hematom
prin străpungerea venei, ameţeli, lipotimie, colaps.
71. Intervenţii: se încearcă pătrunderea acului în lumenul vasului
continuându-se injecţia sau se încearcă în alt loc; injectare

lentă, se întrerupe injecţia şi se anunţă medicul.
Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica

a sistemului osteo-articular
Explorarea radiologica a sistemului osteo-articular se

efecuteaza de catre medic prin radiografie. Citirea radiografiilor se
face la negatoscop.
72. Scop: studierea morfologiei osului si functionalitatii unor
articulatii osoase din sistemul osteo – articular pentru stabilirea

diagnosticului de luxatie, fractura sau ale afectiuni care
modifica structura osului.
73. Pregatirea psihica a pacientului: se anunta pacientul si i se
explica necesitatea tehnicii, precum si conditiile in care se

efectueaza (examinarea in obscuritate si cu ajutorul unor
aparate speciale.
74. Pregatirea fizica a pacientului: se dezbraca regiunea ce
urmeaza a fi examinata; la fenei parul lung se leaga de

crestetul capului; se indeparteaza margelele si lantisoarele de
la gat, precum si obiectele radiopace din buzunar; se ridica
pansamentul (daca exista) de pe regiunea ce urmeaza a fi
explorata; unguentele sau alte forme medicamentoase se
indeparteaza prin spalare cu alcool sau benzina; daca membrul
examinat nu poate fi mentinut fara atele in pozitie necesara, se
vor folosi atele transporente pentru razele X; se administreaza
pacientului un medicament analgezic, in cazul in care miscarile
ii provoaca dureri (fracturi, luxatii, artrite acute); se efectueaza
o clisma evacuatoare, in cazul radiografiilor oaselor bazinului,
nu se executa in traumatisme recente; se administreaza
substante de contrast dupa ce in prealabil s-a facut testarea
pacientului, sau se unmple cavitatea articulara cu aer sau
oxigen, pentru evidentierea cartilajelor articulare daca medicul
solicita; se ajuta pacientul sa se aseze si sa pastreze pozitia
indicata de medic in functie de regiunea ce se examineaza.
75. Ingrijirea dupa tehnica: se ajuta pacientul sa se ridice de pe
masa de radiografie si sa se imbrace; pacientul este conduc la

pat; examenul radiologic efectuat se noteaza in foia de
observatie (si data).
BIBLIOGRAFIE:
Chirurgie vol II- Acad. Prof.dr.N.Hortolomei
Prof.dr.I.Turai
Manual de chirurgie si specialitati inrudite- Popa Florin
Anatomia si fiziologia omului- Roxana Maria Albu,

Mioara Mincu
Urgente medico-chirurgicale- Lucretia Titirca

Limbă

Fractura de Antebrat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Fractura de Antebrat

Încărcat de

Drepturi de autor:

TRAUMATISMELE MEMBRELOR SUPERIOARE

Traumatismul defineste ansamblul tulburarilor de ordin local si general care

ANATOMIA MEMBRULUI SUPERIOR

Scheletul membrului superior este alcatuit din centura scapulara si membrul

• Humerusul este un os lung, alcatuit din corp si 2 epifize.Epifiza

• Radiusul este de asemenea un os lung, format di diafiza si 2 epifize.Capul

• Cubitus sau ulna este osul medial al scheletului antebratului.

Scheletul mainii este format din :

Articulatiile membrului superior :

MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR

Muschi care actioneaza asupra centurii scapulare

Muschi care actioneaza asupra articulatiei scapulo-humerale

Au originea pe oasele trunchiului si centurii scapulare si insertia pe

Muschi adductori ai bratului :

Muschi flexori ai bratului :

Muschi extensori ai bratului :

Muschi rotatori mediali ai bratului :

Rotatia laterala este executata de :

Muschi care actioneaza asupra articulatiei cotului

Sunt dispusi pe fata anterioara si posterioara a bratului si executa miscari de

Muschi care actioneaza asupra articulatiei radio-ulnare

Executa miscari de pronatie(rotundul pronator, patratul pronator) si

Muschi care actioneaza asupra articulatiei mainii

Muschii flexori ai mainii sunt dispusi in loja anterioara a bratului :

Muschi care actioneaza asupra degetelor

Muschii extensori ai degetelor sunt muschi lungi, situati pe fata posterioara a

Muschii abductori ai degetelor:

Muschii adductori ai degetelor :

Tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor

Prin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui

In functie de aspectul fracturii:

Dupa tipul fracturii :

Dupa mecanismul de producere a fracturilor :

Ele iau nastere prin :

Leziunile partilor moi :

Fractura impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi, inclusiv

Semne generale :bolnavul traumatizat, cu fractura, are o stare generala mai

Examenul radiologic.In orice suspiciune de fractura este obligatoriu sa se

Semnele vindecarii fracturii sunt :disparitia durerii in focarul de fractura

In spital se vor face: diagnosticul clinic si cel radiologic, reducerea si

-Tratamentul ortopedic (reducerea ortopedica)

-Tratamentul operator al fracturilor (reducerea chirurgicala, sangeranda)

-In urma rezultatului

-Efectuez toate tehnic

-Bolnava sa ocupe pozitii

-La indicatia medicul

Masor si notez functi

Ii acord timp suficien

Informez bolnava des

Bolnava sa fie echilibrata

Ofer bolnavei ceai de

Raport de predare a serviciului de tura

Predau bolnava N.M cu diagnosticul fractura de antebrat

Prezinta stare generala alterata cu :

De urmarit si monitorizat functiile vitale.

Bolnava sa se poata Supraveghez bolnava

DN :Risc de complicatii(calus Informez si stabilesc i

Invat bolnava tehnici

Asigur legatura cu fam

Raport de predare a serviciului de tura

Predau bolnava NM cu diagnosticul fractura de antebrat

Prezinta stare generala relativ buna :

Istoricul bolii :Pacienta a suferit un traumatism la nivelul bratului prin

Diagnostic clinic :Fractura de antebrat.

Normalizarea si Port discutii linistitoare cu