Sunteți pe pagina 1din 37

Întroducere

Odată cu începerea dezvoltării economice a societăţii se produce simultan şi dezvoltarea transportului


auto.în republica Moldova 80% din volumul total de trasportări a mărfurilor şi pasagerilor revine
transportului auto. Pentru asigurarea funcţionării normale a transportului auto este necesar ca simultan
să se dezvolte mijloacelor de transport să se producă dezvoltarea bazei tehnice şi de producţie.
O mare însemnătate la soluţionarea acestei probleme revine teoriei, metodice şi practicii proiectării sau
reconstrucţiei a staţiilor de service auto
Dezvoltarea bazei tehnice şi producere rămîne în urma tempourilor de dezvoltare a parcului de
automobile.
Diagnosticarea tehnică prezintă un complex de legităţi şi principii pe baza cărora se formează sistemul
de diagnosticare, în care intră obiectivul diagnosticării, caracterizate de anumiţi parametri de
diagnosticare, mijloace tehnice, precum şi metodele şi organizarea procesului tehnologic de
diagnosticare.
Sarcinile impuse diagnosticării tehnice sunt următoarele:
-Stabilirea defectelor care au dereglat starea de bună funcţionare a automobilelor şi capacitatea de
funcţionare a acestuia sau au provocat funcţionarea anormală.
-Determinarea cu o anumită precizie a stării tehnice , în urma căruia se poate constata pierderea
capacităţii de funcţionare anormale a automobilului.
-Selectarea datelor pentru prognozarea resursei remanente sau pentru evaluarea probabilităţii
funcţionării.
-Selectarea datelor pentru prognozarea resursei remanente sau pentru evaluarea probabilităţii
funcţionării sigure a automobilelor în perioada dintre controloare.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Principiul de funcţionare a instalaţiei de alimentare prin injective de benzina e următorul: la pornirea
contactului cu cheia,combustibilul este transportat din rezervorul de combustibil (prin conductele de
combustibil) și presurizat cu ajutorul pompei de combustibil. Menținerea presiunii corecte de
combustibil se face printr-un regulator de presiune.  Adesea o distribuire a carburantului este utilizat
pentru a diviza alimentarea cu combustibil în numărul necesar de cilindri. Injectorul injectează
combustibil lichid în aerul de admisie (locația injectorului de carburant variază între sisteme).

*Injectoare *Pompă de combustibil *Regulator de presiune a combustibilului *Unitate de control a


motorului *Cablajul *Diverși senzori Crank / Cam Poziție: senzor cu efect Hall *Debit de
aer: senzor MAF , uneori, acest lucru se deduce cu un senzor MAP *Oxigen a gazelor de
eșapament: senzor de oxigen , senzor de OUG , senzor UEGO

Unitate de control al motorului

Unitatea de control a motorului este esențială pentru un sistem EFI. ECU interpretează datele de la
senzori de intrare, printre alte sarcini, se calculează cantitatea corespunzătoare de combustibil pentru a
injecta.

Injector

Când semnalat prin unitatea de comandă a motorului injectorul de


carburant se deschide și pulverizează combustibilul sub
presiune în motor. Durata injectorului deschis
(numit impulsului ) este proporțională cu cantitatea de
combustibil livrată. În funcție de proiectarea sistemului,
momentul când se deschide injector este fie relative la
fiecare cilindru în parte (pentru un sistem de injecție a
combustibilului secvențial), sau injectoare pentru mai multe
butelii, pot fi semnalate pentru a deschide în același timp
(într-un sistem de incendiu lot).

1 Acul injectorului. 2 Miez magnetic. 3 Înfăşurare


magnetică.

4 Conexiune electrică. 5 Filtru.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Pompă de combustibil

Pompa electrică de benzină este fixată în rezervor, fiind imersata


în benzină şi este comandată de calculator, prin intermediul unui
releu. La punerea contactului, cu cheia in poziţia M (motor), dar
fără a se porni motorul, pompa va fi alimentată cu curent numai
pentru 3-4 sec. Pompa va debita permanent numai atunci cand
calculatorul primeşte semnal de la senzorul de turaţie şi trebuie să
asigure un debit de min. 65l/h si presiunea de 1-1,1 bari la 12 V. 

1 Pompa electrică de benzină.


2 Placă suport.
3 Joja de combustibil.
4 Sorb.
Filtru de carburant.

Impurităţile conţinute de carburant pot împiedica buna funcţionare a injectoarelor şi a regulatorului


de presiune.Pentru a curăţa carburantul de aceste impurităţi este montat un filtru în serie cu circuitul de
benzină între pompă şi injectoare.
         Poate fi echipat cu o sită care opreşte
particulele de hârtie filtrantă care s-ar putea desprinde. De
aceea este obligatorie respectarea sensului de montaj al
filtrului.
1 Carcasa.

2 Etansare.

3 Carcasa filtrului.

4 Obturator.

5 Nervura.

6 Element filtrant din hârtie.

7 Support element filtrant.

8 Sita.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Regulatorul de presiune 

Regulatorul de presiune controlează debitul pe retur către


rezervor pentru a obţine o presiune diferenţiala
constantă între amontele si avalul
injectorului.Regulatorul de presiune funcţioneză pe baza
presiunii din colector.Rolul său este de a adapta
presiunea carburantului în funcţie de presiunea din
colectorul de admisie.

1 Admisia. 2 Returul spre rezervor.

3 Supapa. 4 Membrana. 5 Arc. 6 Racord la colectorul de admisie.

7 Presiune colector.

Captorul de turaţie si poziţie ( captor volant motor ).

El are rolul de a informa calculatorul asupra:

·       Vitezei de rotaţie

·       Poziţiei motorului.

Cele două informaţii sînt obţinute de un captor magnetic fix care


transmite calculatorului imaginea electrică a coroanei danturate
care se roteşte solidar cu arborele cotit.

   El este de tip inductiv ( generează un curent )

El se compune dintr-un bobinaj înfăşurat în jurul unui magnet


permanent.Dispune la capătul său de un element numit coroana
danturată Această coroană prezintă mai mulţi dinţi. De fiecare
dată cînd un dinte trece prin faţa captorului, are loc o modificare a
cîmpului magnetic ceea ce conduce la o inducţie a unui curent în
bobinaj.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Calculatorul electronic analizează:

1.   Tensiunea. Ea este proporţională cu viteza piesei mobile şi este în acelaşi timp funcţie de distanţa
ce separă captorul de corana danturată ( întrefierul )

2.   Frecvenţa. Enumerînd impulsurile într-un anumit interval de timp, calculatorul poate deduce


viteza.El poate compara două
masurători de viteză succesive şi astfel
sa afle acceleraţia.

Imaginea electrică transmisă de

 captor către calculatorul de injecţie.

Captorul de presiune absolută ( la injecţia de tip presiune/turaţie )

Are rolul de a informa calculatorul asupra presiunii din colectorul de admisie.

Este montat cât mai aproape de colector pentru a


reduce timpul de răspuns al calculatorului..

Este de tip piezo-rezistiv.

Acest semnal este unul din


parametrii principali pentru calculul
 timpului de injecţie şi de aprindere.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Captorul de temperatură a lichidului de răcire din motor.
Captorul de temperatură informează calculatorul de injecţie
asupra temperaturii lichidului de răcire. Este compus dintr-o dulie
filetată care conţine o rezistenţă pe baza de semiconductor (
termistantă ) având caracteristica CTN sau CTP.

Temperatura lichidului de răcire exercită  o mare influenţă asupra


consumului de carburant. O sondă de temperatură integrată în
circuitul de răcire măsoară temperatura motorului şi transmite un

semnal electric către calculator. Calculatorul exploatează valoarea


rezistenţei care variază în funcţie de  temperatură. În plus
calculatorul poate  adopta strategii particulare ( îmbogăţirea amestecului la rece)

1 Conector. 2 Corp. 3 Termistanta.

Captorul de temperatură a aer.

Este construit dupa acceaşi tehnologie ca şi captorul temperatura apa.

Densitatea aerului admis depinde de temperatura sa.

Pentru a compensa acest fenomen, un captor de temperatură este montat


în canalizaţia de admisie a aerului, iar acesta trimite informaţia
temperatură aer la calculatorul de injecţie.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Potenţiometrul de sarcină cu informaţia PR
(picior ridicat) PA (picior apăsat total). clapeta
motorizată include actuatorul, supapa cu
clapeta si potentiometrii de poziţie ai clapetei
(potentiometrul 1 si 2) integrate într-un singur
corp. Actuatorul constă într-un motor pe curent
continuu cu angrenaj cu faza dublă care comandă poziţia clapetei controlînd în acest fel trecerea
aerului de admisie al motorului; actuatorul acţionează într-un interval de curent care determină
mişcarea clapetei din poziţia inchis la minim în aceea de deschidere minimă; în cazul unei defecţiuni
supapa cu clapeta revine in poziţia mecanică minimă. În cazul înlocuirii acestuia se va proceda astfel:
cheia în poziţie de CONTACT ON timp de 5 secunde fără a se apăsa pedala de acceleraţie, frîna sau
ambreajul.

Senzorul de detonaţii.

Este constituit dintr-un corp care este înşurubat în chiuloasa sau în blocul motor şi care în interiorul
său are un disc din ceramică piezo-electrica comprimat de o masă metalică menţinută de un inel elastic

Masa metalică este supusă vibraţiilor motorului şi comprimă


mai mult sau mai  puţin elementul piezo-electric. Acesta din
urma emite impulsuri electrice care sunt trimise spre
calculator. În cazul  existenţei detonaţiilor, apar vibraţii de o
anumită frecvenţă care se transformă în impulsuri electrice de
acceaşi frecvenţă. Calculatorul primeşte aceste informaţii,
detectează unde s-a produs detonaţia si corectează avansul
necesar pentru fiecare cilindru. Apoi, dacă fenomenul nu mai
este sesizat de senzor, calculatorul readuce, puţin câte puţin,
avansul la valoarea  

inţială din cartogramă urmând o strategie bine determinată.

1 Blindaj. 2 Corp. 3 Şurub. 4 Element piezo. 5 Masa metalică.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Sonda de oxigen ( sonda λ )

Componenţa unei sonde de oxigen.

Rolul său este de a informa calculatorul despre conţinutul de oxigen din gazele de eşapament.

Un senzor denumit senzor de oxigen sau sonda lambda  l este montata pe galeria de eşapament sau în
apropiere de intrarea catalizatorului.

1 Teaca de protecţtie. 6 Conectori electrici.


2 Element ceramic. 7 Ceramica scăldata de gaze de eşapament.
3 Filet. 8 Ceramica scăldata de aer curat
4 Dulie de contact. 9 Rezistenţa de încălzire.
5 Dulie de protecţie.

Funcţionarea sondei se bazează pe faptul că ceramica utilizată conduce ionii de oxigen la temperaturi
mai mari de 300°C.  În anumite faze de funcţionare dacă temperatura sondei este insuficientă, ea este
încazită electric.

2.2Defecţiunile posibile, simptomele şi cauzele apariţiei acestora.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Simptomele Cauzele posibile Defectiunile
Motorul nu porneşte Traseul de benzină colmatat, Pompă defect,
Pompa de benzină defectă, Traseu colmatat.
Presiunea benzinei prea
mică
Motorul porneşte dar se Traseul de benzină colmatat, Pompă defect, Traseu
opreşte imediat Presiunea benzinei prea colmatat. Debitmetru de aer
mică, Debitmetru de aer defect,
defect, Turaţii de reglanţi
nereglată.
Ralanţi instabili Aer fals, Presiunea benzinei Debitmetru de aer defect
prea mică, Debitmetru de Pompă defect sau Traseul de
aer defect, Conexiuni benzină colmatat
imperfecte
Turaţtie de ralanţi incorectă Aer fals Supapa de aer nu Debitmetru de aer defect,
funcţionează corect Supapa de aer defect
Debitmetru de aer defect,
Obtulatorul deschis sau
incomplete închis
Motorul se opreşte în rulaj Aer fals, Presiunea benzinei Pompa defect, Traseul de
prea mică, conexiuni benzină colmatat
imperfect bloc electronic
defect
Consumul mare de Sesizorul termic defect, Sesizorul termic defect,
combustibil Debitmetru de aer defect, Debitmetru de aer defect
injector de pornire neetans
Motorul nu dezvoltă putere Presiunea benzinei prea Pompa defect, Traseu
mică, Aer fals, Traseul de colmatat. Debitmetru de aer
benzină colmatat, Presiunea defect,
benzinei prea mică,
1.7 Calculul suprafeţei de producţie a sectorului (zonei).
Suprafeţele încăperilor de producţie, pot fi determinate utilizînd următoarele metode:
- analitică, în funcţie de suprafaţa specifică, ce revine pentru un automobil, o unitate de utilaj
tehnologic sau un loc de muncă;
- grafică, în funcţie de schema de planificare, pe care, în scară determinată, sânt reprezentate

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


elemntele necesare;
- grafo-analitică, combinînd metodele menţionate.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


In proiectul de an, suprafeţele încăperilor de producţie vor fi determinate utilizînd metoda analitică.
Valoarea coeficientului kd depinde de modalitatea de amplasare a posturilor în încăperile de
producţie; vezi fig.1.1

kd=6..7 kd=4..5 kd=4..5

Fig.1.1 Modalitatea de amplasare a posturilor şi valoarea coeficientului densităţii


amplasării posturilor.
Suprafaţa încăperilor de producere de CîZ, RT, RC, şi diagnosticare cât şi a
sectoarelor de sudare - tinichigerie, demontare a pneurilor, lemnărie şi RC a
caroseriei pot fi determinate astfel:
Si = FA- ΣXi-Kd; m2 (1.10)
Unde: Si=7,2•2•5=72 m2 12x6
FA- suprafaţa de gabarit a automobilului ;
ΣXi - numărul sumar de posturi în zona respectivă;
IQ - coieficientul densităţii amplasării posturilor.
Valoarea coieficientului Kd depinde de modalitatea de amplasare a posturilor în încăperile de
producţie (vezi figura 1.1).

Suprafaţa încăperilor de producţie pentru lucrări în sectoare ce nu sunt implicate mai sus pot fi
determinate astfel:
Si = ΣFut•kd;
Unde: Si =14,4•5 (1.11)

EFut- suprafaţa totală ocupată de utilajul tehnologic în plan, m ;


Kd - coieficientul densităţii amplasării utilajului (vezi [9] p.159).

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Devierea valorilor adoptate ale suprafeţelor, de la cele caculate se admite în limita:
20 % pentru încăperi cu suprafaţa mai mică de 100 m ;

10 % pentru încăperi cu suprafaţa mai mare de 100 m2 ;


Primim suprafaţa sectorului de:
Si = 72
Alegem după standard: Si = 72

1.8 Calculul iluminării şi ventilaţiei a sectorului.

1.8.1 Calculul gradului de iluminare presupune determinarea suprafeţei de iluminare a ferestrelor şi


numărului acestora.
Suprafaţa de iluminare a ferestrelor poate fi determinată astfel:

Sil=Si • α, m2 72•0,3=21,6 (1.12)

S; - suprafaţa sectorului respectiv, m2;


a - coieficientul de iluminare (vezi [9], tab.l p.204).
Sil =21,6
Numărul de ferestre poate fi determinat în felul următor:
S il 21,6
N F= =2 (1.13)
S F 10,8
În care:
SF = 3• 3,6=10,8
NF =2
1.8.2 Calculul sistemului de ventilare presupune determinarea volumului de aer refulat din spaţiul
sectorului, productivităţii şi puterii ventilatorului pentru a selecta motorul electric necesar.
Producitvitatea ventilatorului poate fi determinată astfel:
Wv = Vs • Kaer, m3/h
Unde: 302,4•4=1209,6
Vs - volumul sectorului respectiv, m3;

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Kaer - coeficientul de aerisire (vezi [9], tab.2 p.204).
Vs=Si • h, m3
Unde: Vs=12•6•4=302,4
h - înălţimea sectorului - 4m
VS= 302,4
Wv=1209,6
Reieşind din valoarea calculată a productivităţii sunt selectate tipurile de
ventilatoare şi numărul acestora (vezi [9], tab.3 pag. 205).
Alegem ___2___ventilatoare de modelul ЗВР-3 de tip centrifugal cu productivitatea 800 m3 / oră.
Puterea ventilatorului poate fi determinată în felulu următor:
W v ∙ P v ∙ nv 1209,6 ∙ 250 ∙2
Nv = , kw N v = =3,66
3600 ∙102 ∙ ήv ∙ή an 3600 ∙102 ∙0,45 ∙ 1
în care:
Wv - productivitatea ventialtorului selectat, m3 /h;
Pv- presiunea dezvoltată de ventilator, Pa (vezi [9], tab.3 pag.205);
nv- numărul de ventilatoare;
ήv - randamentul ventilatorului (vezi [9], tab.3 pag.205);
ήan - randamentul angrenării; ήan=1.
Nv = 3,66 kw

Reieşind din valoarea calculată a puterii sunt selectate tipurile de motoare electrice necesare.
Puterea de instalare a electromotorului poate fi determinată astfel:

Ninst=α• Nv, kw Ninst= 1,1•3,66 (1.17)


Unde:
α- coieficientul de rezervă a puterii (α= 1,1... 1,5).
Ninst= 4,026
1.9 Calculul energetic al postului (sectorului).
1.9.1 Cheltuielile anuale de energie pot fi determinate după următoarea relaţie.
W=Wc+Wil, kw; (1.50)
Unde: 4138,911+987,4224= 5126,3334 kw

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Wc — cheltuielile de energie la funcţionarea utilajelor, kw ;
Wil — cheltuielile de energie pentru iluminarea sectorului, kw.

1.9.2 Cheltuielile de energie la funcţionarea utilajelor poate fi calculat în felul


Următor:
Wc= Σ R y i • T e f • ή î • ή , kW (1.51)

Unde: 8,975•2196•0,7•0,3=4138.911

ΣRyi — suma totală de energie cheltuită a utilajelor, kW;


Tef-fondul tipului real de lucru a utilajelor în dependenţă de evidenţa foloâitii, ore;
ή î - coieficientul încărcării utilajului; ή î = 0,7...0,8;
ή - coiefcientul de cerere, ή = 0,3...0,5.
Wc = 4138,911
1.9.3 Cheltuielile de energie pentru ilumunare a sectorului poate fi determinat astfel:
Wil = R •Fy • Tan (1.52)
Unde: 15•72•914,28 =987422,4/1000= 987,4224 .

R- norma cheltuielilor de energile la iluminarea 1m , R=15...20 W/h-m2 ;


Fy - suprafaţa sectorului m2 (tab. 1.3);
Tan -cantitatea de ore lucrătoare a energiei timp de un an, Tan=800 ore pentru 7ore pe schimb.
Wil= 987,4224
W= 991561,311

1.10 Cerinţele generale de construcţie, planificarea postului

La proiectarea ITA construcţia încăperilor de producţie trebuie prevăzută de forma dreptunghiulară în


plan, utilizînd elemente tipice standarte. Majoritatea încăperilor de producţie trebuie să fie de tip
carcasă, formată din coloane amplasate într-o reţea determinată şi panele standarde.
Încăperile de producţie cu un etaj pot avea următoarele reţele standarte de coloane, multiple la 6/18x12
sau 24x12m. în proiectele de reconstrucţie se permite de a stabili pasul coloanelor egal cu 6 sau 9
metri. Pentru construcţiile cu mai multe etaje se admit reţele cu parametri mai mici. înălţimea

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


încăperilor de producţie trebuie să fie divizibilă la 0,6 dar nu mai mică de 3
m. Cele mai răspîndite sunt încăperile cu înălţimea de 6 m.
Secţiunea şi dimensiunile coloanelor sunt standartizate şi depind de
dimensiunile, de gabarit ale construcţiei la locul amplasării pe perimtrul
acesteia:
•400x400mm — pentru încăperile idustriale, cu distanţa între coloane de pînă
la 24 m şi pasul de 6 , înălţimea de pînă la 7,2 m.
•500x500mm - pentru încăperile industriale, cu distanţa între coloane de pîna la 24 m şi cu pasul de 12
m, înălţimea pînă la 10,8m.
Grosimea pereţilor, încăperilor depinde de destinţia acestora şi materialul de construcţie şi poate avea
următoarele valori: 50, 380, 510 sau 640mm.
Lăţimea ferestrelor, porţilor trebuie să fie divizibilă la 600mm, iar înălţimea - 600mmpentru ferstre şi
1200 pentru porţi. La Î.T.A. sunt utilizate porţi cu următoarele dimnesiuni: 2,6m x 3,0m; 3,6m x 3,6m;
4,0m x 3,6m; 4,0m x 4,2m. înălţimea ferestrelor : l,2m; 2,4; 3,6m. Lăţimea ferestrelor: l,5m; 2.0m;
l,0m; 4,0m. Tipul învelişului podelei încăperilor de producţie depinde de particularităţile lucrărilor
tehnologice şi necesitatea deplasării automobilelor prin încăperile respective.

Reţeaua coloanelor, m - 6 / 2 4 x 1 2 Dimnesiunile ferestrei, m – 2,4x4


Dimensiunile coloanelor, mm – 400x400 Dimnesiunile porţii, m - 4x3,6
înălţimea încăperii, m - 4 Tipul podelei - Teracota

2.7 Întocmirea raportului de diagnosticare

Modelul autovehicolului ---------------------------------Mercedes Benz E-280

Tipul diagnosticării --------------------------------------- Instalatia de alimentare

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Durata de funcţionare -------------------------------------70000km

Informaţii cu privire la deranjamentele maşinii--------Nu sunt

Rezultatele controlului exterior---------------------------Nu sunt depistate defecţiuni

Valoarea parametrilor Concluzie


Denumirea despre

admisibilă

de limită

De
părţii starea

fapt
componente Parametrii stării tehnice tehnică
Calitatea 1. Debitul dezvoltat de pompa 1l-2l 2l 1.8l
pompei
2. Presiunea in sistem 0,8-1.2kg/cm2 1.2kg/cm2 1kg/cm2 Buna
Verificarea 3. Etansietatea sistemului
100% 100% 100% Ideala
furtunurilor
4. Rezistenta injectoarelor
14Ω - 17Ω 17 Ω 16 Ω Buna
Verificarea
injectoarelor
5. 5.Uniformitatea de injectia a Ideala Ideala Ideala Ideala
injectoarelor

În rezultatul diagnosticării instalatiei de alimentare prin injecţie de benzină s-a constatat că starea
tehnică a lui este favorabilă şi se admite cu automobilul în exploatare.

Inginer-diagnostician (student) ………………………………………………… Petco Serghei

Inginer-tehnolog(lector)………………………………………………………….. Bagrin Gheorghe

1.3 Calculul manoperei anuale.


Aprecierea manoperei anuale a lucrărilor de RT şi RC.
Manopera anuală a lucrărilor de RT şi RC la SSA se calculează după următoarea relaţie:
A ∙ La ∙t
T= , om ∙h
1000

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


unde: A - numărul de automobile desrvite la SSA în an (vezi tab. 1.1);
La- parcursul anual mediu a unui automobil (vezi tab. 1.1);
t - manopera specifică a lucrărilor de RT şi RC la 1000 km, (vezi tab. 1.1).
2100∙ 19500 ∙2,7
T= ,=110565
1000
Repartizarea manoperei anuale după tipuri şi locul de efectuare.
Pentru aprecierea manoperei anuale a fiecărui sector şi zone maoperă anuală a lucrărilor de RT şi RC
se repartizeză pe tipuri de lucrări şi locul de efectuare a lucrărilor utilizând recomandaţiile surselor
bibliografice şi sunt instalate în tab. 1.2.
Repartizarea manoperei anuale după tipuri de lucrări şi locul de efectuare Tabelul 1.2.
Distribuirea după Distribuirea după locul de
tipuri de lucrări efectuare a lucrărilor
Tipuri de lucrări
La posturi La sector

% om-h % om-h % om-h


Diagnosticarea 5 5528,25 100 5528,25 - 0
RT în volum total 25 27641,2 100 27641,2
5528,25 - 0
De ungere 4 4422,6
55 100 4422,6
5 - 0
Reglarea unghiului roţilor 5 5528,2 100 5528,25 - 0
Reparaţia şi reglarea frînelor 5 5528,25 100 5528,25 - 0
RT a dispozitivelor electrotehnice 5 5528,25 80 4422,6 20 1105,65
RT a sistemului de alimentare 5 5528,25 70 3869,775 30 1658,475
RT a bateriei de acumulatoare 2 2211,3 10 221,13 90 1990,17
Pneuri 5 5528,25 30 1658,475 70 3869,775
Caroserie (tinichigerie,sudare, arămărie)
10 11056,5 75 8292,375 25 2764,125

Vopsire 10 11056,5 100 11056,5 - 0


Tăpeţărie şi armătură 1 1105,65 50 552,825 50 552,825
De prelucrare mecanică 8 8845,2 - 0 100 8843,2
Reparaţia agregatelor 10 11056,5 50 5528,25 50 5528,25
Total 100 110565 - 84250,53 - 26314,47

Aprecierea manoperei anuale a sectorului proiectat se efectuează pe baza


punctului valorilor din tabelul 1.2 în dependenţă de destinaţia sectorului şi tipurile
de lucrări, efectuate.
T a = 3869,775

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


1.4 Calculul numărului de posturi.
Post se numeşte suprafaţa în plan a încăperii ocupată de autovehicul. Se disting
posturi de lucru, auxiliare şi de aşteptare.
La posturile de lucru se îndeplinesc operaţiile principale sau elementele
principale ale procesului de producţie.
La posturile auxiliare se îndeplinesc lucrările de pregătire — încheiere, precum
şi lucrările ce nu s-au îndeplinit la posturile de lucru.
Posturile de aşteptare se organizează înaintea fiecărei linii în flux (un post de
aşteptare înaintea fiecărei linii). La posturile de aşteptare se petrece încălzirea
automobilului, precizarea volumului de lucru, care trebuie realizat, aşteptarea
eliberării postului de lucru.
Aprecierea numărului de posturi pentru RT şi RC pot fi determinate după
formula:
Ta ∙ φ 3869,775 ∙1,3
X= , om∙ h X= =1,14
F p ∙ Pm 2196 ∙2

în care: Ta - manopera lucrărilor efectuate la posturi, om-h (vezi p. 1.3);


- coeficientul neuniformităţii încărcării posturilor, = 1,03... 1,4;
Fp - fondul anual de timp al postului respectiv, ore ;
Pm - numărul mediu de muncitori care lucrează concomitent la un post,
Pm =1..2;

Fondul anual de timp al postului respectiv poate fi determinat după formula următoare :

Fp=Zla • Tsch • c • ή, ore

Unde:
Zla— numărul de zile lucrătoare în an, zile (vezi tab. 1.1)
Tsch - durata schimbului de ore (vezi tab. 1.1);
c - numărul de schimburi (vezi tab. 1.1);
ή - coieficientul de folosire a timpului de lucru al postului, ή = 0,9.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Fp= 2196 ore
X= 1,14

1.5 Calculul numărului de muncitori productivi în sectorul de producţie.

Numărul de muncitori producivi include efectivul muncitorilor din diferite zone şi sectoare de
producţie, care sunt implicaţi nemijlocit în procesul de realizare a lucrărilor de diagnosticare a
automobilelor.
Este necesar de prevăzut:
numărul de muncitori productivi, conformlistei personalului angajat
numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari.
Numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari se determină pentru fiecare sector de producţie
în parte, prin relaţia:
Ta 3869,775
PT = P = =1,59
F lm T 2424
unde:
Ta - volumul anual de lucru în sectorul respectiv, om-h,
Flm - timpul anual disponibil unui loc de muncă, ore .
Poate fi determinat în felul următor:
Flm= [Zca- (Z0+Zs)]• Tsch, ore: (1.5)
Flm=[365-(52+10)] •8 =2424
in care:
Zca - numărul de zile calendaristice, zile;
Z0- numărul zilelor de odihnă în an, Z0=52 zile - pentru 6 zile de lucru şi Z0=104 - pentru 5 zile de
lucru;
Zs - numărul zilelor de sărbători legale în an;
Tsch - durata schimbului de lucru, ore.
Flm=2424
Pt =1.71
Numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat se determină pentru fiecare
sector de producţie în parte, prin următoarea relaţie:

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Ta 3869,775
unde: PL P L= =1.83
Fl 2112
Fl - timpul anual disponibil al unui muncitor pentru scopuri direct productive, şi poate fi determinat în
felul următor:
Fl= [FLM - (Zc • Tsch)]• b, ore (1.7)
încare: Fl = [2424-(28•8)]•0.96=2112
Zc - numărul zilelor de concediu în an, Zc =28zile;
b - coiefîcientul ce ia în vedere zilele absentate motivat de la lucru, (b=0,96...0,98).
Fl= 2112
PL=1,83
1.6 Selectarea utilajului tehnologic şi inventarului de producţie.

Utilajul tehnologic include totalitatea standurilor staţionare şi mobile, strungurilor, dispozitivelor şi


aparatelor, necesare pentru realizarea lucrărilor de diagnosticare.
Inventarul de producţie include totalitatea meselor şi băncilor de lucru, stelajelor, dulapurilor, tumbelor
şi urnelor.
Dacă utilajul este tehnologic este folosit pe întreaga durată a schimbului de lucru, atunci numărul
unităţilor de utilaj respectiv se determină reeşind din volumul de lucru, realizat cu ajutorul acestuia şi
timpul anual disponibil al utilajului.
Deci, numărul unităţilor de utilaj tehnologic poate fi determinat după următoarea relaţie:
T ut 3869,775
X ut = X ut = =2.11
F ut 1830
Tut - volumul anual de lucru realizat cu ajutorul utilajului tehnologic respectiv, om-h.
Fut - timpul anual dispoibil al utilajului, ore.
Din baza tehnico – materială a diagnosticării fac parte completele de diagnosticare: standurile, utilajul,
aparatele şi dispozitivele, precum şi posturile, sectoarele de diagnosticare,în cadrul staţiilor de service
auto. Postul (sectorul, zona) este destinat pentru efectuarea lucrărilor de diagnosticare, de depistarea
defecţiunilor automobilului, agregatului in timpul exploatării.

Utilajul tehnologic si inventarul de productie

Nr Denumirea Model,tipul Dimensiun Nr. Suprafat Putere

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


utilajului i de De a a
tehnologic a gabarit, unit ocupata, kw
inventarului mm ati m2
de producţie
1. Utilajul tehnologic

1 Instalaţie 400x400 1 1.6


1pentru
curăţarea
sistemului de
alimentare prin
benzină

2 Dispozitiv 360x305 1
pentru
încarcarea
acumulatoarelo
r
3 Utilaj de 600x400 1 0,24 0,24
diagnosticare
computerizata

VA
S 5051 B
4 Tester pentru KTS 340
motor

5 Lampa YT-7312 400x300 1


stroboscopică
pentru
verificarea

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


stării MDG
benzină 12v

6 Videoscop
industrial 9v YT-7291 200x300 1

7 Compresor aer SHU10300 1580x570 1

8 Tester pentru ZR36BEBPS 300x200 1


verificarea
stării tehnice a
catalizatorului

9 Instalaţie de Draper 37825 800x550 1 1.35 0.025


curăţire a
pieselor
sistemului de
alimentare şi a
altor sisteme

10 Tester pentru LR 180/2 300x250 1


verificarea
presiunii în

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


sistemul de
alimentare

11 Scaner pentru EETM303E14IN 300x200 1


verificarea
tuturor
sistemelor
automobilului

12 Dispozitiv CNC 801 385x400 1 0,024


pentru
curăţarea
injectoarelor
atît benzin cît şi
diesel poate
verifica opt
injectoare
concomitent

2.Aparate de măsură şi instrumente

13 Multimetru Eedm501b 80x156 1


pentru
verificarea
tensiunii
rezistenţei şi
intensităţii

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


14 Furtun pentru SPR-12-6.5 6.5x10 1
transmiterea
aerului sub
presiune

15 Cheie 960-BGS 1
Dinamometric
ă pentru
strîngerea
injectoarelor
sau a altor
elemente cu o
anumită forţă
16 Dulap cu toate Hazet 179-10 527x398 1 0.6
tipurile de chei

3.Inventarul de producţie
17 Panoi de incendiu 750x360 1

Panou pentru
stingerea

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


incendiului

18 Banca pentru BTK 218 1500x600 1


aparate de
măsură

19 Dulap pentru AMF-180 1900x500 1


instrumente

20 Tumba MBP-671 800x400 1


portativa
pentru
instrumente

21 Scaun de AKPO-3749 500x550 1


birou

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


4.Mijloace de ridicare-transportare

22 Sistem de 920 1
evacuare a
gazelor arse
pe sine

23 Elevator Heshbon HL-25H 1000x352 1 5,544 4,4


pentru 0
ridicarea
automobilelor
la postul de
reglare

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


1.2 Selectarea datelor iniţale şi normative.
Datele inţiale pentru efectuarea calculul tehnologic la proiectarea sau reconstrucţia SSA sunt:

• numărul de automobile ce sunt desrvite la SSA în an şi timpul staţiei de


servis (univesală sau specializată pe anumite modeluri);
• parcursul mediu anual a automobilelor (pentru SSA urbane);
• numărul de intrări a autombilelor la staţie pe an;
• regimul de funcţionare la SSA;
• programa anuală de producere (numai pentru SSA specializate);
• numărul de automobile realizate pe an.
Parcursul mediu anual a autoturismelor constituite 8000...18000km.
Numărul de intrări la staţie pe zi pentru SSA urbane constituie 2...5. Numărul de intrări la
staţie pe zi pentru SSA rutiere se determină în dependenţă de intensitatea de circulaţia a automobilelor
pe drumul auto.
Regimul de funcţionare a staţiei de servis auto este determinat de numărul de zile lucrătoare pe
an (Z]a) numărul de schimburi (c) şi durata schimbului de muncă (tsch).
Datele iniţiale normative sunt indicate în tabelul 1.1.

Nr. Denumirea indicilor Valoarea


ord. indicilor
1 Numărul de posturi.
2 Numărul de automobile deservite la SSA pe an, A. buc. 2100
3 Parcursul mediu anual a unui autoturism La, km. 19500 km
4 Frecvenţa de intrări la SSA a unui autoturism pe an. II
5 Regimul de funcţionare la SSA
• numărul de zile lucrătoare, zla 305

• durata schimbului, tsch 8

• numărul de schimburi, c PA. 2051. 02. 25. 01.DT. I


6
Monepera specifică a lucrărilor de RT şi RC la 1000 km parcurşi, t,
2.7
om-h.
Datele initiale normative Tabelul 1.1.

18. Chişinău: UTM, 1999.


19. Jomiru V.N., Amariei VI „Spravo cinic po diagnostiche tehnicescogo sostoiania
avtomobilei” - Chişinev: Cartea Moldovenească, 1989.
20. ,, Obslujivanie normî tehnologhicescogo proiectirovania predpriatii
avtomobilinogo transporta ONTP-Ol-91 ”-M.; 1991.
21. http://www.e-automobile.ro/

22. http://www.autototal.ro

23. http://www.piterinstrument.ru

24. http://www.Tachopro.org

25. http://www.paginideaur.md

26. http://www.autoscaners.ru

2.3 Parametrii şi mijloacele de diagnosticare

1. Ermicitatea – se verifică dacă nu sunt scurgeri de benzină pe tot traseul de la rezervor pîna la rampa
de combustibil şi se utilizeaza două metode de diagnosticare: cea subiectivă şi cea obiectivă.În cea
obiectivă vom folosi în calitate de utilaj ochii iar în cea subiectivă vom folosi aparatul de detectare a
vaporilor de benzina.

2. Presiunea - presiunea în sistem se verifică cu ajutorul manometrului şi astfel vom putea vedea ce
presiune creează pompa automobilului şi în ce stare este ea.

3. Debitul pompei – pentru a verifica debitul creat de pompă avem nevoie de un manometru la care
vom conecta un furtun spre rampa de combustibil şi alt furtun într-un vas gradat apoi vom conecta

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


motorul şi vom apasa pe butonul de la manometru pentru a scurge combustibilul în vas într-o unitate
de timp si vom compara valorive cu cele a producatorului.

4. Rezistenţa şi tensiunea – vom verifica rezistenţa şi tensiunea la injectoare, debitmetru de aer,clapeta


de acceleraţie,sonda de oxigen pîna şi după catalizator,la pompa de combustibil şi alţi actori.

5. Neuniformitatea injectoarelor – se va verifica neuniformitatea de înjectare a jectoarelor cu ajutorul


standului LAUNCH CNC 801.

6. Etansietatea injectoarelor – se va verifica etansietatea injectoarelor la standul LAUNCH CNC 801

7. Circuitul de gaze – se va verifica starea tehnică a catalizatoruluil cu ajutorul unui aparat special
pentru verificarea presiunii create în el şi se va verifica starea supapei EGR.

2.5 Normarea tehnică a operaţiilor de diagnosticare.

Nr. Denumirea operaţiilor şi conţinutului trecerilor Utilajul de bază Timpul de


efectuare
A00 Amplasarea automobilului la post Manual 2 min
5
A01 Verificarea presiunii în sistemul de alimentare Manometru 10 min
0
A01 Verificarea debitului de combustibil Vas gradat 10 min
5
A02 Verificarea rezistenţei injectoarelor Multimetru 10 min
0

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


A02 Verificarea etansietăţii injectoarelor LAUNCH CNC 8 min
5 801
A03 Verificarea neuniformităţii de injectare a LAUNCH CNC 7 min
0 injectoarelor 80
A03 Curăţarea injectoarelor Curăţarea sistemului de LAUNCH CNC 10 min
5 combustibil 801
A04 Curăţarea sistemului de combustibil W68406 RCPIII 7 min
0
A04 Verificarea rezistenţei şi tensiunii debitmetrului Multimetru 3 min
5
A05 Verificarea senzorului de poziţie a clapetei de Multimetru 5 min
0 acceleraţie
A05 Testarea catalizatorului Tester catalozator 10 min
5
A06 De demontare Manual 3 min
0
Total 85 min

2.6 Elaborarea fişelor de diagnosticare

Diagnosticarea sistemului de alimentare

A 005 De pregătire
B Postul de diagnosticare a instalaţiei de alimentare
O1 Instalarea automobilului la post
O2 De conectat la toba de esapament sistemul de eliminare a gazelor arse
T Manual
O3 De deschis capota automobilului
T Manual

A 010 De diagnosticare a presiunii in sistemul de alimentare


B Manometru
O1 De demontat returul combustibilului
T Manual
O2 De montat manometrul pentru verificarea presiunii în rampă
T Manual
O3 De pornit motorul
T Manual
O4 Citim indicaţiile de pe manometru
R Valoarea indicată de pe manometru 6 bar
O5 De oprit motorul

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


A 015 De diagnosticare a debitului de combustibil
B Manometru
O1 De montat la manometru un furtun si de introdus in vas gradat
T Manual
O2 De pornit motorul
T Manual
O3 De apasat butonul de pe manometru pentru a curge combustibilul in vas
T Manual
O4 Citim indicaţiile de pe vasul gradat
R Valoarea indicată de pe manometru 1.5 l/min
O5 Deconectăm motorul
T Manual
O6 Demontăm manometru
T Manual
O7 Montăm returul în rampă
T Manual

A 020 De diagnosticare a rezistenţei injectoarelor


B Multimetru
O1 De demontat conexiunele de la injectoare
T Manual
O2 De conectat multimetru la primul injector pentru verificarea rezistenţei
T Manual
O3 Citim indicaţiile de pe multimetru
T Manual
R Valoare indicată de pe multimetru 15ohm
O4 Schimbăm multimetru la injectorul doi
T Manual
O5 Citim indicaţiile de pe multimetru
T Manual
R Valoarea indicată pe manometru 15.2 ohm
O6 Schimbăm multimetru la injectorul 3
T Manual
O7 Citim indicaţiile de pe multimetru
R Valoare indicată pe multimetru 14.9 ohm
O8 Schimbăm multimetru pe injectorul patru
T Manual
O9 Citim indicaţiile de pe multimetru
R Valoare indicată pe multimetru 14.8 ohm
O10 Demontăm multimetru şi conectăm conexiunile
T Manual

A 025 De verificare a etansietatii şi neuniformitatea de injectare


B Stand CNC 801
O1 De demontat conexiunile de la injectoare
T Manual

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


O2 De demontat furtunurile de la injectoare
T Manual
O3 De demontat injectoarele
T Manual
O4 De montat injectoarele la stand CNC 801
T Manual
O5 De conectat standul pentru verificarea injectoarelor
T Manual
O6 Programăm standul pentru verificarea etansietăţii
T Manual
O7 Verificam daca nu sunt scurgeri din injector
T Vizual

A 030 De diagnosticare a neuniformităţii de


injectare

B Stand CNC 801


O1 Programăm standul pentru verificarea neuniformităţii de injectare
T Manual
O2 Verificăm în ce formă injectorul pulverizează combustibilul
T Vizual

A 035 De curaţare a injectoarelor


B Stand CNC 801
O1 Programăm standul pentru operaţia de curăţare a injectoarelor
T Manual
O2 Aşteptăm pină se va sfirşi operaţia de curăţare
O3 Demontăm injectoarele de la stand
T Manual
O4 Montam injectoarele in ciuloasă
T Manual
O5 Conectam conexiunile si conductele in injectoare
T Manual
A 040 De curăţit conductele de combustibil
B Stand pentru curatarea sistemului de alimentare
O1 De conectat o parte a standului cu ajutorul furtunului la rampa
T Manual
O2 De demontat furtunul de la pompa de combustibil
T Manual
O3 De montat cealalta parte a standului la furtunul de la pompă

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


T Manual
O4 De conectat standul
T Manual
O5 De pornit regimul de curaţare a conductelor de benzină
T Manual
O6 De deconectat standul si de demontat de la furtunurile automobilului
T Manual
O7 De conectat furtunurile la pompa si rampă
T Manual

A 045 De diagnosticare a rezistenţei şi tensiunii debitmetrului


B Multimetru
O1 Conectarea multimetrului la pin 2-4 pentru verificarea rezistentei
T Manual
O2 De citit indicaţiile de pe multimetru
T Vizual
R Datele indicate pe manometru sunt 5000 ohm
O3 De demontat multimetru
T Manual
O4 De deconectat motorul

A 050 De diagnosticare a senzorului de poziţiei a clapetei de acceleraţie


B Multimetru
O1 De montat multimetru la senzorul de poziţie a clapetei
T Manual
O2 De citit indicaţiile de pe multimetru cu clapeta în poziţie închisă
R Valoarea indicată pe multimetru 0,7 V
O3 De citit indicaţiile de pe multimetru cu clapeta deschisă
R Valoarea indicată pe multimetru 4V
O4 De demontat multimetru de la senzor clapetei de acceleraţie
T Manual

A 055 De diagnosticare a starii tehnice a catalizatorului


B Tester catalizator Tester de verificare a gazelor arse
O1 De demontat senzorul de oxigen
T Manual
O2 De montat trecerea corespunzătoare în locul senzorului
T Manual
O3 De introdus furtunul în trecere şi de conectat motorul
T Manual
O4 De citit indicaţiile de pe manometru
R Rezultatul de pe manometru 5 bar
O5 Oprim motorul şi demontăm furtunul şi trecerea
T Manual

A 060 De demontare

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


O1 De verificat conexiunea tuturor conectoarelor
T Manual
O2 De închis capota automobilului
T Manual
O3 De demontat sistemul de evacuare de la toba de eşapament
T Manual
O3 De deplasat automobilul de la post
1.11 Tehnica securităţii în cadrul postului de producţie

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate naţionala care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia naţionala in
condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolva de răspundere pe cei ce desfasoara aceste


activitati, fiind necesara luarea oricăror alte masuri pentru asigurarea securităţii muncii in condiţiile
concrete de desfăşurare a activitatii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac pa rte dintr-un sistem unitar de reglementari privind
asigurarea sanatatii si securităţii in munca, sistem compus din:

-Norme generale de protecţie a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii si de medicina


muncii, in general valabile pentru orice activitate;

- Norme specifice de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii, specifice unor
anumite activitati sau grupe de activitati.

Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate naţionala indiferent de forma
de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activităţile pe care le reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii, urmăreşte corelarea


prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara
a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


de securitate a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei
abordări procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat compus din:

Executant, sarcina de munca, mijloace de producţie, mediul de munca.


Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securităţii muncii
constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza
pentru:
- Activitaţile de concepţie şi proprietate a echipamentelor şi tehnologiilor
- Autorizarea funcţionării unităţilor
- Instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii
- cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si responsabilităţilor.

"Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul inter n" au fost structurate după tipul
mijlocului cu care se efectuează transportul intern, adica mijloace auto, mijloace de transport feroviar
si mijloace de ridicat.

Normele mai cuprind un capitol cu prevederi de proietc.are privind mijloacele de transport, Prevederi
care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate prin standardele in domeniu.

În cadrul postului de diagnosticare şi întreţinere tehnică a instalaţiilor de alimentare problema


principală a igienei lucrului este găsirea metodei de asigurare a omului de primejdie, asigurarea
sănătăţii. în multe cazuri în Î. T. lucrătorii şi muncitorii sunt înconjuraţi de factori primejdioşi.

În acest caz în organizaţiile sistemei profilactorice, igienei trebuie să i se atragă un rol mai mare. Acest
sistem scade procentul înalt al primejdiilor ce influenţează asupra sănătăţii omului.

Praful ce se conţine în aer în cantităţi mari influenţează asupra sănătăţii omului. La muncitorii care
timp îndelungat se află în condiţii cu procent mare de praf în aer, se dezvoltă bolile în locurile
aspiratorice nas, gură plămâni.

Una din cele mai mari boli a plămânilor din cauza prafului este silicoza, care apare de la pătrunderea
prafului în plămâni în componenţa căruia intră un procent major de Si O2.

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


Silicoza se dezvoltă încet şi poate fi observat tocmai peste 8-10 ani de lucru în zone cu praf. Dacă
construcţia concentraţiei lucrului în praf este înaltă atunci silicoza se dezvoltă timp de 2-3 ani. La
îmbolnăvirea cu silicoză lucrătorii se plâng de oboseală, în timpul lucrului fizic, durere în partea
pieptului şi tuşă uscată uşoară.

După trecerea unui timp, muncitorii observă oboseli dese, tusa grea, bronhită, şi în stadia a treia apar
oboseli rapide chiar şi în cazul când omul se odihneşte, tusa cu concentraţie mare de salivă, inima
slăbeşte, circulaţia sângelui se îngreunează.

La efectuarea operaţiilor de diagnosticare şi întreţinere tehnică a instalaţiei de alimentare cu injecţie de


benzină asupra organismului uman, poate influenţa toate sursele periculoase ce apar din cauza că nu se
folosesc corect utilajele de control.

Accidentile pe locul de muncă pot apărea din cauza neetanşării instalaţiilor lubrifiante, nefixarea
corespunzătoare a automobilului lo verificare, neexecutarea tehnicii securităţii la locul de muncă, nu
sunt respectate condiţiile climaterice a postului, iluminarea insuficientă şi gradul de ventilare, ceea ce
duce neapărat la apariţia traumatismului uman.
Pentru înlăturarea tuturor neajunsurilor, trebuie de respectat

următorilor parametri trebuie să fie:


temperatura aerului pe perioada rece 16 18°C
temperatura aerului pe perioada caldă 18 20°C
umeditatea reală 60 40%
Normele de eluminare pentru sectorul electrotehnic 200lx. Nivelul de zgomot admisibil 80 dBA

PA. 2051. 02. 25. 01.DT.


PA. 2051. 02. 25. 01.DT.

S-ar putea să vă placă și