Titlu: Identitate. Memorie colectivă. Oraș.

/ Apologia memoriei colective

Subtitlu: Reabilitare urbană prin integrarea ansamblurilor istorice în
țesuturi existente

Cuprins:

Capitolul 1: Introducere. Considerații generale

a. Identitatea națională– Într-o societate care se află în permanentă stare de mișcare,
identitatea se definește ca un ansamblu diacronic de similarități și interese ale
indivizilor care compun societatea. Introducând noțiunea de identitate putem stabili
termenii cheie ai lucrării, cât și conceptele pe care le vom trata ulterior.
b. Identitatea în arhitectură- Arhitectura ca parte a ansamblului constitutiv al
identității
naționale, precum și importanța acesteia la nivel microscopic(identitate regională,
minorități).
c. Repere temporale: Interesul pentru revitalizare- Scurt istoric al strategiilor de
conservare și punere în valoare a monumentelor istorice, cu precădere cele într-o
stare avansată de degradare sau care prezintă o dificultate ridicată de
funcționalziare(ruine, ansambluri arheologice, etc.)

Capitolul 2: Repere teoretice în evoluția ansamblurilor istorice din țesuturi

urbane
a. Relația dintre context și punct de interes- Binomul vechi-nou. Începând cu
parametri funcționali precum densificarea și extinderea cadrului urban, mediul
construit ca mijloc de transmitere a valorilor culturale, dinamica adaptării
organismului urban la nevoile societății și ajungând la tema integrării siturilor
istorice devenite spații reziduale.
b. Memoria colectivă. Dimensiunea socială a istoriei- Obiectivul integrării istoriei în
contextul modern este stârnirea interesului în cadrul colectivului social. Acest lucru
presupune relevarea trecutului într-un mod care sa genereze activitate și în același
timp să răspundă exigențelor zonei din care fac parte.
c. Tehnici de valorificare și conservare a siturilor istorice - Modurile în care se poate
așeza o propunere nouă peste un sit istoric existent variază, punându-l în valoare
 sau nu. Astfel istoria se transformă într-o materie vie vulnerabilă în fața voinței
arhitectului sau contextului din care face parte.
d. Materializarea ”in situ”- Pornind de la subpunctul precedent, vom studia muzeul ca
modalitate modernă de integrare într-un context urban existent care influențează
atât identitatea cât și contextul economic și politic.

Capitolul 3: Studii de caz

a. Modele- Identificarea unor metode de integrare a siturilor în țesut urban bazate pe

studiul unor exemple selectate
-Curtea Domnească de la Târgoviște
-Palatul Culturii de la Blaj
-Bastionul Maria Theresia Timișoara
-New Acropolis Museum din Atena
-Kolumba Museum Koln
b. Posibile direcții de dezvoltare- În urma analizei de la punctul precedent, putem
formula diferite direcții de acțiune pe viitor, utilizând exemple relevante pentru
tema noastră. Acestea nu sunt neapărat propuneri de proiecte, ci metode suferate
de acțiune care să vizeze atât integrarea armonioasă, conservarea identității cât și
beneficiul utilizatorilor.

Capitolul 4: Concluzii
a. Reluarea ipotezei- Importanța interesului pentru regenerarea urbană prin
valorificarea patrimoniului istoric.
-Aportul societății prin ierarhizarea priorităților în cadrul
unui astfel de proiect.
b. Concluzia- Măsura succesului unor astfel de intervenții și metodele prin care
acestea se pot concretiza în cadrul planurilor de dezvoltare durabilă a orașelor atât
pe plan cultural cât și pe plan social și economic.

Bibliografie:
Constantin Schifirneț – Identitatea Românească în contextul modernității tendențiale
Maria Tămășan- Arhitecutra, arheologie și identitate
MDRAP- Urban regeneration in the EU- Lessons learnt and the way forward in Romania
Lipe, William D. – The architecture of Social integration in prehistoric pueblos
S.Kulasekarann, J.Trelogan, M.Esteva – Metadata integration for an archaeology collection
architecture
Oana Anca Abălaru – ”Între timp și spațiu” (teza doctorat)
J. de la Fuente Prieto- Augmented reality in architecture: Rebuilding archeological heritage
Edgar Pieterse- Re-Building amongst Ruins- The pursuit of Urban Integration in South Africa
Andreea Chină – Tehnologii inteligente în valorizarea patrimoniului industrial(teza doctorat)
Elisa Pilia- Urban ruins in historical centres. An integrated methodology for sustainable
interventions in Cagliari, Sardinia
Comisia de arheologie a GCPHE- Arqueologia – Patrimonio historico y urbanismo en las
ciudades patrimonio de la humanidad de Espana
Derek Thomas- Architecture and the urban enviorment- A vision for the new age
Kim Dovey- Becoming Places- Urbanism/Architecture/Identity/Power
Robert Ginsberg- The Aestethics of Ruins
Sivakumar Kulasekaran, Jessica Trelogan, Maria Esteva-Metadata Integration for an archaeology
collection architecture