Sunteți pe pagina 1din 7

Studiu de caz II

Subiectul:  V.C., 14 ani, clasa VIII


 
Prezentarea cazului : are tulburări emoţionale, dificultăţi de comunicare şi relaţionare imagine
de sine negativă :

 elevul este foarte apreciat la nivelul clasei şi a echipei din care face parte;
 nu reuşeşte să îşi controleze emoţiile în timpul competitiilor la care participă
 nu are încredere în forţele proprii;
 dificultăți în comunicare cu echipa,colegii.

Istoricul evoluţiei probleme

V.C este elev în clasa a VIII a , practică baschetul de performanță și participă frecvent la
competiții. În urma discuțiilor avute cu antrenorul și o parte din profesorii clasei s-a constatat că
V.C nu își poate controla emoțiile. Solicitarea de a se prezenta la ședințele de consiliere școlară a
venit din partea elevului.
 
Anamneză
Date familiale: elevul locuieste cu părintii și nu mai are frați/surori. Atmosfera și climatul
educativ sunt bune.

Observaţii directe- în timpul şedinţei elevula avut:

 vestimentaţia este curată;


 starea de igienăeste corespunzătoare vârstei;
 faciesul este emoţionat, priveşte în jos, uneori cercetează cu privirea interiorul cabinetului
de consiliere;
 privirea o menţine în jos, sau se uită în altă parte, în timpul conversaţiei;
 mimica-normală - îşi adaptează mimica la dialog;
 contacul verbal şi dialogul în timpul şedinţelor reuşeşte să menţină dialogul răspunde la
obiect, nu face confuzii de termeni, nu foloseşte termenii cu alt conţinut decât cel general
acceptat;
 atitudinea este cooperantă;
 mersul este normal, are ţinuta ușor încordată, pe scaun.
Tabloul clinic:
 simptome somatice nu are;
 simptome afective, tristeţe datorată blocajelor din timpul competiţiilor;
 simptome comportamentale, nu se poate concentra, nu are randament în efectuarea
temelor;
 simptome cognitive, gândul că are emoţii intense și că nu poate să-si remedieze situația

Date medicale
Dezvoltarea fizică este una normală vârstei. Nu are în familie persoane care să fi fost
diagnosticate cu boli psihice.
Factori psiho-sociali relevanţi: elevul locuişte impreună cu părintii, care îi asigură toate
condiţiile materiale de care are nevoie pentru o bună dezvoltare psihică şi fizică, are propria
cameră şi beneficiază de intimitatea necesară vârstei.
Conduita elevului la lecții și în colectivul clasei:
 are rezultate şcolare foarte bune;
 se pregăteşte temeinic la toate orele;
 este apreciat de către profesorii clasei şi îndrăgit de către colegii.
Motivul solicitării:
 tulburări emoţionale;
 dificultăţi de comunicare şi relaţionare;
 imagine de sine negativă;
Obiectivele şedinţelor de consiliere:
 identificarea cauzelor care au dus la apariţia şi menţinerea problemelor;
 identificarea tipului de comunicare existent în cadrul echipei din care face parte;
 identificarea tipului de comunicare existent în familie;
 exersarea comunicării asertive, prin diverse exerciţii;
 optimizarea imaginii de sine, prin exerciţii de autocunoaştere;
 identificarea emoţiilor negative şi gestionarea lor;
 dezvoltarea unor tehnici de control emoţional și creşterea performanţei sportive.
Etapele consilierii: pe parcursul şedinţelor de consiliere individuală, situaţia elevului s-a
schimbat, el implicându-se activ în procesul de consiliere, prin conştientizarea situaţiei existente,
găsirea unor modalităţi eficiente de soluţionare a conflictelor şi exersarea diferitelor mijloace de
comunicare.
În primele şedinţe de consiliere individuală, s-a urmărit stabilirea unei relaţii optime.
Şedinţele ulterioare s-au axat pe identificarea factorilor de stres ce conduc la reacţii neadecvate şi
prezentarea unor tehnici de relaxare.
Tema pentru acasă a elevului a constat să scrie pe o coală de hârtie ce reprezintă echipa şi
meciurile disputate, pentru el.
Ședinţelor de consiliere au fost derulate în cel de-al doilea semestru al anului şcolar 2018-2019
au fost dedicate identificării obstacolelor cognitive şi emoţionale cu care elevul se confruntă în
diverse situaţii, conştientizarea emoţiilor negative asociate situaţiilor perturbatoare şi a gradului
lor de intensitate.
Tehnicile folosite în cadrul şedinţelor de consiliere individuală au fost următoarele:
 tehnica discutării unei experienţe emoţionale recente;
 tehnica identificării gândurilor automate;
 tehnica verificării veridicităţii gândurilor negative automate, jocul de rol.

Elevul a realizat o listă cu gândurile negative care îi vin în minte atunci când joacă un meci, a
identificat emoţiile negative si intensitatea lor, a conştientizat gândurile disfuncţionale asociate
situaţiilor perturbatoare şi, a incercat să empatizeze cu antrenorul, prin intermediul jocului de rol.
O altă sarcină pentru acasă,a fost ca elevul să alcătuiască o listă cu gânduri positive.
Relaţiile din cadrul familiei au fost analizate prin aplicarea testul familiei.
Elevul a conştientizat că fiecare membru al familiei contribuie la situaţia creată, soluţia cea mai
eficientă fiind comunicarea.
Tehnica scaunului gol și sub îndrumarea consilierului reușește să identifice câteva probleme din
perspectiva familiei. Ulterior acestei şedinţe, elevul a reuşit să comunice mai eficient cu cei din
familie, să identifice blocajele în comunicare dar şi modalităţi de depăşire a lor. Următoarele
şedinţe au fost dedicate autocunoașterii și îmbunătățirii imaginii de sine.
Au fost aplicate exercițiile ”Cine sunt eu?”, ”Transformarea”, ”Copacul aptitudinilor”, în urma
cărora elevul și-a identificat aspectele pozitive și pe cele negative, a identificat aspectele ale
personalității ce pot fi schimbate/îmbunătățite, dar și cele care țin de temperament și nu pot fi
modificate.

Concluzii:
În urma şedinţelor de consiliere, derulate pe parcursul anului școlar 2018-2019, V.C., a făcut
progrese foarte mari, pe toate planurile, emoţional, sportiv, familial și şcolar.
Rezultatele pozitive au fost observate de către antrenori, profesori, colegi dar şi prin propria
autoevaluare realizată de elev, ca feedback al şedinţelor de consiliere.

Studiu de caz III

Obiectul acestei analize este o atitudine refractară, tulburări de comportament ale unui elev în
timpul programului școlar, la începutul clasei a -VII- a, an școlar 2018-2019.

Descrierea cazului este reprezentat de stările de refuz , refractor, de violență fizică și verbală ale
unui elev de 14 ani în timpul unor activități desfășurate în cadru organizat, în compania altor
copii de aceeași varsta.
Obiectivul îl reprezintă depistarea factorilor generatori ai comportamentului mai sus descris.
Scopul este ameliorarea comportamentului elevului, conștientizarea de către elev faptului că un
comportament, calm, civilizat, este mai eficient pentru a rezolva problemele apărute și de a
căștiga respectul celor din jur.
Obiectivele constau în:
 atragerea familiei în demersul pedagogic;
 depistarea factorilor declanșatori ai compartamentului neadecvat,violent;
 Observarea evolutiei comunicarii cu colegii, integrarea in colectivul clasei.
Nume: E.Marin
Data nasterii:01.10.2004
Locul nasterii:Campulung
Clasa: a VII a
Scoala: Gimnazială O. Iorgulescu ,Campulung
Familia: copilul locuiește cu părinții, dar și cu bunicii materni. Situația materială a familiei este
una buna. Mama dorește să asigure copilului său conditii materiale bune, iar el să învete.
Starea de sanatate a elevului: nu a fost înregistrat în evidențele medicului de familie cu boli
cronice.
Parcursul edicational: elevul a frecventat cursurile școlii șase ani, timp în care s-a adaptat cu
greu la program și la cerințele educaționale. Socializarea cu colegii este foarte greoaie, avănd
reacții violente, fiind mutat la mai multe școli.
Evaluarea inițială a fost făcută în clasa a -V- a unde s-au constata urmatoarele:
Procese cognitive superioare
 exprimare defectuasă
 vocabular limitat, dar dornic sa se exprime atunci cand nu intelege
 lipsa de initiativa in comunicare
 găndirea bazată pe concret, lipsesc operațiile de analiză și sinteză
 memoria mecanică de scurtă durată, reproductivă
 imaginația reproductivă.
 personalitate introvertită
Temperament mixt melancolic-coleric
Creativitate scazută
Conduită în colectiv:
 în familie față de mamă: afecțiune, colaborare
 față de tată: frică, minte pentru a nu fi bătut
In grup:
 este refractar la activități
 greutate în a comunica
 se sustrage de la sarcini
 lipsă de inițiativă
 vorbește urat.
Marin are un comportament refractar la tot ce înseamnă activitate didactică și o mare neîncredere
în forțele proprii.
Caștigarea încrederii copilului a fost primul pas, bazandu-mă pe o intervenție directă de tip joc
constand în:
intervenție de tip joc obiectivul urmărit
alegerea prietenului preferat socializarea cu colegii
cererea iertării atunci cand a lovit pe
cineva din greșeală sau intenționat
realizarea de desene(teste) interpretarea testelor
citirea de povesti, comportamente întalnite îndepărtarea comportamentelor violente
în povești

sarcinile și regulile clasei responsabilizarea, dobandirea încrederii în


sine, respectul de sine

Discuțiile cu mama, pentru a afla dacă elevului îi place la scoală, dacă vine cu plăcere sau obligat
la școală,dacă vorbește acasă despre ceea ce se petrece în clasă.
Mama a cooperat mereu, sprijinindu-l pe băiat la teme, impulsionandu-l să participe alături de
colegi la activități școlare și extrașcolare, acordandu-i din ce în ce mai multă atenție acasă.
Starea actuala a elevului: elevul are formate deprinderile de igienă personală, cunoaște mediul
ambiant și acțiunile regimului zilnic. Prezintă carențe în comportamentele motrice și în gesturile
social-utile de autogospodărire, aria de socializare a elevului este refractară , uneori violentă. In
privința achizițiilor cognitive, progresele au fost minime. Se deplasează singur la școală și înapoi
acasă.
Comportamentul cognitiv, limbaj și comunicare : vocabular sărac, posibilități de exprimare
reduse.
Evaluare initiala: instrumentele folosite în evaluare au fost
 fișa psihopedagogică
 observația spontană și dirijată
 convorbirea individuală și de grup
 ancheta
Diagnostic: medical clinic sanatos
Psihologic:deficit de atenție, percepție slabă, labilitate emoțională
Psihopedagogic: dificultăți de orientare, organizare și structurare spațială
Plan de intervenție:Integrarea în colectivul de elevi al clasei, socializarea normală cu aceștia.
Motiv de referință: eliminarea comportamentelor refractare sau violente ale elevului.
Scopul programului de intervenție: la sfarșitul programului de intervenție, elevul va fi capabil să
socializeze cu toți colegii din clasă, avand un comportament pozitiv, prietenos.
Obiective pe termen scurt:
 ameliorarea relațiilor de comunicare cu colegii de clasă
 eliminarea violențelor de limbaj
 eliminarea violențelor fizice
 dezvoltarea relațiilor de prietenie și întrajutorare cu toți colegii din clasă.
Modalitati si instrumente de realizare a programului:
 cu sprijinul familiei
 consilierea membrilor familiei lui Marin
 sprijinul tuturor părinților elevilor din clasă
 sprijinul tuturor colegilor din clasă
Instrumente de evaluare:
 fișa de observare
 produsele activității în grup

Concluzii:
Orice demers educațional trebuie clădit plecand de la premisa egalității se șanse.Orice copil
are dreptul la a i se acorda sanse egale în educație.Atenția și afectiunea acordată de cei din jur
care l-au încurajat pe Marin au determinat schimbări importante în comportamentul lui, crescand
încrederea în forțele proprii, a respectului de sine și față de cei din jur.