13 ianuarie 2012

ACATISTUL CUVIOSULUI MAXIM CAVSOCALIVITUL (13 ianuarie)

CONDACUL 1

Ca rod al lacrimilor părinţilor tăi ai fost dat Cuvioase, cel ce mai apoi cu lacrimile tale ţi-ai agonisit
mărgăritarele virtuţilor, iar noi înfricoşându-ne de înălţimea vieţuirii tale, neavând lacrimi de umilinţă,
aducem Domnului picăturile cântărilor de: Aliluia !

ICOSUL 1

Din pruncie ţi-ai purtat gândul pe cărările faptelor celor bune, mângâind pe cei săraci după putere; cu
adevărat, pe cei goi ai îmbrăcat şi pe cei flămânzi ai hrănit, iar Cel Bogat în milostivire ţi-a dat ţie veşmânt
luminat al sufletului şi te-a hrănit cu pâinea rugăciunii, făcând bucurie îngerilor care te lăudau aşa:

Bucură-te, suflet curat întru care a rodit sămânţa Cuvântului;

Bucură-te, soare mult luminos al înţelepciunii dumnezeieşti;
Bucură-te, crin plin de mireasma smeritei cugetări;
Bucură-te, acoperământul milostivirii celor lipsiţi;
Bucură-te, grădină plină de roadele virtuţilor;
Bucură-te, vas curăţit în lacrimile pocăinţei;
Bucură-te, râu pururea curgător al Înţelepciunii;
Bucură-te, carte sfinţită a tainelor Adevărului;
Bucură-te, înger în trup îmbrăcat în veşmântul Luminii;
Bucură-te, mireasmă nepământească a înţelepciunii;
Bucură-te, corabie călătoare spre limanul vieţii veşnice;
Bucură-te, pâine înţelegătoare gătită în cuptorul smereniei;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 2

Părinţii tăi voiau a se îndulci de strălucirea vieţii tale curate până la apusul vieţii lor şi te-au strâmtorat cu
legătura căsătoriei, dar tu fugind de vieţuirea cea lumească, ai cântat Domnului : Aliluia !

ICOSUL 2

Lângă un cinstit bătrân ai aflat odihnă sufletului tău şi luând jugul vieţuirii călugăreşti, inimile tuturor ai
odihnit cu lucrarea virtuţilor tale, de care noi fiind străini, numai te mărim pe tine aşa:

Bucură-te, că haina sufletului ţi-ai spălat în râul pocăinţei;

Bucură-te, căci cu privegherea neîncetată ai strălucit ca un luceafăr;
Bucură-te, că te-ai depărtat de toată cugetarea pământească;
Bucură-te, că rugăciunea ţi-ai pecetluit cu suspinurile umilinţei;
Bucură-te, că pe Cel Nevăzut L-ai văzut în oglinda inimii;
Bucură-te, că nu te-ai înspăimântat de mulţimea ispitelor vrăjmaşilor;
Bucură-te, căci ca un cerb ai alergat la izvorul faptelor bune;
Bucură-te, că nu ai aflat odihnă decât în rugăciunea neîncetată;
Bucură-te, că somnul ai lepădat în aşteptarea Stăpânului tuturor;
Bucură-te, că ai rămas neclintit pe piatra smeritei cugetări;
Bucură-te, că de icoana înţelepciunii dumnezeieşti foarte te-ai minunat;
Bucură-te, căci cu blândeţea ta ai îndulcit inimile cele necăjite;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 3

Ca un cerb însetat de izvorul minunilor ai alergat către biserica Născătoarei de Dumnezeu şi te-ai îndulcit
din destul din picăturile rugăciunilor Celei pline de har, strigând Domnului: Aliluia !

ICOSUL 3

Pentru dragostea lui Hristos asemenea unui nebun te-ai făcut în ochii oamenilor, ascunzând cu iscusinţă
toată fapta cea bună, însă îngerii cu evlavie te lăudau pe tine aşa:

Bucură-te, căci cu sărăcia cea desăvârşită te-ai logodit;

Bucură-te, că întru rugăciuni neîncetate ai slujit Maicii Domnului;
Bucură-te, căci pe calea sfinţeniei ai mers cu sârguinţă;
Bucură-te, căci nu ai căzut în cursele slavei deşarte;
Bucură-te, pom mult roditor de darurile înţelepciunii;
Bucură-te, că prin sărutarea icoanei darul rugăciunii neîncetate ai luat;
Bucură-te, că pentru Hristos ai pribegit, ca să moşteneşti patria cerească;
Bucură-te, că întru lipsă te bucurai de bogăţia harului;
Bucură-te, că fapta bună ţi-ai ascuns sub coiful nebuniei;
Bucură-te, că ai flămânzit pentru Pâinea cerească;
Bucură-te, că ai însetat pentru Izvorul vieţii ;
Bucură-te, că ridici durerile celor necăjiţi;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 4

Inima ta era ca un izvor bogat din care curgeau picăturile rugăciunii lui Iisus, obrajii îţi erau brăzdaţi de
lacrimi, iar mintea ca un nor picura cântări de: Aliluia !

ICOSUL 4

În curtea bisericii Născătoarei de Dumnezeu din Vlaherne îţi petreceai nopţile în neîncetate rugăciuni şi
tânguiri, foarte dorind a petrece viaţa cea veşnică în curţile Domnului şi a auzi glasuri îngereşti, care
acum te măresc pe tine aşa:

Bucură-te, că ai urmat întru totul Celui Smerit;

Bucură-te, că cerul ţi-a slujit ca acoperământ;
Bucură-te, că frigul nu te-a oprit de la alergarea credinţei;
Bucură-te, că arşiţa te-a înflăcărat şi mai mult spre dorirea celor cereşti;
Bucură-te, căci ploaia darului dumnezeiesc peste tine a strălucit;
Bucură-te, că ai minunat cetele îngereşti cu înfrânarea;
Bucură-te, că ai izgonit din inima ta orice dorire pământească;
Bucură-te, căci te-ai întraripat cu dorul serafimilor;
Bucură-te, că valurile ispitelor te-au dus mai spre limanul Cuvântului;
Bucură-te, că întru tine au înflorit crinii multor virtuţi;
Bucură-te, că la înălţimi dumnezeieşti te-ai suit;
Bucură-te, că petreci întru lumina cea neapusă cu îngerii;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 5

Chemarea tainică a muntelui Athos a răpit mintea ta din pustiul lumii la nevoinţele cele mai presus de
minte, ce sunt încununate de cântări îngereşti de: Aliluia !

ICOSUL 5

În mijlocul fraţilor din muntele Athosului petreceai ca într-o pustie, nimic neabătând mintea ta de la
rugăciunea neîncetată a lui Iisus, de ale cărei roade noi fiind lipsiţi, îţi aducem numai smerite laude ca
acestea :

Bucură-te, că pe scara smereniei ai urcat grabnic;

Bucură-te, că ai fost rânduit a cânta la slujbe;
Bucură-te, că de umilinţa ta toţi s-au minunat;
Bucură-te, inimă rănită cu săgeata dumnezeiescului dor;
Bucură-te, căci din psalmi ţi-ai împletit cuvinte de întărire;
Bucură-te, cămară pururea luminată a privegherii;
Bucură-te, munte prea înalt al înfrânării;
Bucură-te, căci cu dorul Treimii te-ai înălţat spre cele nevăzute;
Bucură-te, că prin smerenie aflat-ai îndrăzneală înaintea Domnului ;
Bucură-te, că ai plinit toată măsura faptelor bune;
Bucură-te, căci ca două râuri nesecate erau ochii tăi;
Bucură-te, căci sufletul îţi scăldai în baia poăcinţei;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 6

Deasupra Athonului te-ai suit, urmând întru totul porunca Maicii Domnului şi întru rugăciuni stăruitoare ai
aşteptat revărsarea darului făgăduit, mărind pe Ziditorul în cântări de: Aliluia !

ICOSUL 6

Cu îngrozirile multor ispite căutau diavolii să te coboare de deasupra Athonului, dar tu rămânând ca o
stâncă neclintită în faţa primejdiilor, te-ai învrednicit de vederea Celei fără prihană şi a Fiului Ei, îngerii
punând pe capul tău cununi de cântări ca acestea:

Bucură-te, că ai biruit pe vrăjmaşul omenirii;

Bucură-te, moştenitorul darului rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, că ai fost sfinţit luminător al lumii;
Bucură-te, că glasul Maicii Domnului a vădit sfinţenia ta;
Bucură-te, că ai odihnit în inima ta pe Soarele dreptăţii;
Bucură-te, văzătorule al celor negrăite de glas omenesc;
Bucură-te, că lumina dumnezeiască te-a umbrit;
Bucură-te, că te-ai umplut de mireasmă cerească;
Bucură-te, că din legăturile patimilor desăvârşit te-ai slobozit;
Bucură-te, că ai trecut cu vederea orice gând pământesc;
Bucură-te, căci cu râvnă ai slujit poruncilor cereşti;
Bucură-te, înger împodobit cu toată strălucirea virtuţilor;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 7

Lumina dumnezeiască te-a învăluit pe tine, cel ce ai biruit întunericul diavolilor cu lumina rugăciunii tale şi
ai plecat cetele îngereşti a slăvi pentru tine pe Ziditorul cu cântări de: Aliluia !

ICOSUL 7

Ceea Ce S-a învrednicit a primi bună vestire prin înger, primind în pântece pe Cel Neîncăput şi Îngerul de
mare sfat, ţi-a vestit ţie Cuvioase, primirea darului de a avea putere asupra duhurilor necurate; de ispitele
acestora păzeşte pe cei ce te cinstesc pe tine aşa:

Bucură-te, căci dar din înălţime te-a umbrit;

Bucură-te, că ai luat întărire prin mijlocirea Maicii Stăpânului;
Bucură-te, că fulgerele demonilor n-au oprit fulgerul rugăciunii tale;
Bucură-te, că ai biruit desăvârşit pe cel robit veşnicei răutăţi;
Bucură-te, că tulburarea demonilor întru nimic o ai socotit;
Bucură-te, porumbel vestitor al păcii dumnezeieşti;
Bucură-te, căci cu aripile Duhului ai zburat la înălţimi cereşti;
Bucură-te, că te-ai purtat deasupra valurilor patimilor;
Bucură-te, că adâncurile înţelepciunii dumnezeieşti ai cercetat;
Bucură-te, că nu te-ai temut de ameninţările vrăjmaşilor nevăzuţi;
Bucură-te, că ne luminezi tuturor cărarea mântuirii;
Bucură-te, cel aprins cu focul dragostei dumnezeieşti;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 8

Cu pâine cerească ai fost hrănit şi te-ai îndulcit de lumina dumnezeiască şi de glasuri îngereşti, scriind în
cartea inimii tale cu gând luminat de Duhul, ca şi cu un condei cântarea de: Aliluia !

ICOSUL 8

Taina de pe vârful muntelui descoperindu-o unui bătrân, ai fost socotit înşelat şi toţi te defăimau ca pe un
rătăcit, dar tu te-ai întărit întru smerenie, cântând Domnului cu mulţumire:

Bucură-te, că după slavă ai luat crucea pătimirii;

Bucură-te, căci întru nevoinţa nebuniei te bucurai;
Bucură-te, că ai ascuns roadele sporirii tale duhovniceşti;
Bucură-te, că pribegeai pe căi necercetate de pas omenesc;
Bucură-te, că în singurătate Îl aveai Mângâietor doar pe Hristos;
Bucură-te, căci mânia demonilor nu ţi-a stricat zidul blândeţii;
Bucură-te, căci flămând şi însetat străbăteai muntele Athosului;
Bucură-te, că Hristos te hrănea cu pâinea rugăciunii;
Bucură-te, căci te adăpai din izvorul înţelepciunii dumnezeieşti;
Bucură-te, căci toate săltările patimilor ai veştejit;
Bucură-te, înger luminat de veselia înţelegerilor dumnezeieşti;
Bucură-te, căci pe Cuvântul ai odihnit în cămara inimii tale;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 9

Din iarbă şi din frunze îţi făceai câte o colibă mică, ca un cuib de pasăre călătoare, şi mai apoi o părăseai
dându-i foc şi cu suflet luminat de focul iubirii dumnezeieşti cântai: Aliluia !

ICOSUL 9

Privind mai de aproape viaţa ta cea plină de roadele Duhului, părinţii nu te mai socoteau un rătăcit, ci un
om al lui Dumnezeu, ostenindu-se a-ţi împleti cununi de cântări din laude ca acestea:

Bucură-te, că mult luminat ai fost socotit de părinţi;

Bucură-te, că nu te-ai biruit nidecum de slava deşartă;
Bucură-te, căci ai înflorit ca un finic întru răbdare;
Bucură-te, căci lui Hristos te-ai adus jertfă curată pe rugul rugăciunii;
Bucură-te, cu Sfântul Antonie la înălţimea vieţuirii îngereşti;
Bucură-te, cu Sfântul Simeon Stâlpnicul întru răbdare;
Bucură-te, asemenea Sfântului Ioan Colibaşul întru însingurare;
Bucură-te, că te-ai jertfit cu totul vieţii de nevoinţă;
Bucură-te, că te-ai odihnit întru glasul rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, că în cer ţi-ai agonisit comoară duhovnicească;
Bucură-te, că ai adormit săltările patimilor cu rugăciunea;
Bucură-te, că ai stins văpaia poftelor cu dorirea dumnezeiască;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 10

Cu mare dor Sfântul Grigorie Sinaitul a voit a te cunoaşte pe tine, cel ce sub acoperământul nebuniei îţi
ascundeai roadele virtuţilor, şi cânta Domnului neîncetat: Aliluia !

ICOSUL 10

Plecându-te dragostei de fraţi, ai povestit lămurit Sfântului Grigorie despre viaţa ta cea nematerialnică, iar
acesta te-a îndemnat cu osârdie să te staroniceşti într-o chilie şi să ospătezi pe fraţi cu roadele
înţelepciunii tale, ca să te laude apoi ei în taina inimii cu cântări ca acestea:

Bucură-te, că taine dumnezeieşti ai descoperit celui încercat;

Bucură-te, că pe cărările dragostei de fraţi te-a îndrumat;
Bucură-te, că te-ai făcut luminător celor din întunericul patimilor;
Bucură-te, cartea cea nescrisă a înţelepciunii îngereşti;
Bucură-te, că nu ai tăinuit mirul darurilor tale;
Bucură-te, că pentru dragostea Cuvântului toate ai înfruntat;
Bucură-te, oglinda vedrilor duhovniceşti;
Bucură-te, înfrumuseţarea minţii cu razele rugăciunii;
Bucură-te, soare vestitor de taine dumnezeieşti;
Bucură-te, cununa veseliei celei întru Duhul;
Bucură-te, cel ce ai călcat toate poftele lumii;
Bucură-te, cel ce numai cu dorirea lui Hristos te-ai hrănit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 11

Semnele rătăcirii şi ale înşelării ai descoperit marelui Grigorie, încă şi tainele vieţuirii sub acoperământul
luminat al Duhului, de care el minunându-se a cântat Stăpânului pentru tine: Aliluia !

ICOSUL 11

Într-o smerită chilie te-ai aşezat şi mormânt aproape ţi-ai zidit, cu imnuri dumnezeieşti de înmormântare
gătindu-te mai înainte de moarte; noi, cei aflaţi în mormântul patimilor, cu glasuri de cântări ca acestea
te înconjurăm pe tine, cel ce mari minuni ai făcut în popor cu darul Cuvântului :

Bucură-te, că pe uşa morţii ai voit mai grabnic să ajungi la Hristos;

Bucură-te, că nu ai oprit izvorul înţelepciunii tale;
Bucură-te, că în văzduh ai zburat ca un înger pământesc;
Bucură-te, că pe cei îndrăciţi ai slobozit;
Bucură-te, scăparea unui monah de primejdia morţii;
Bucură-te, slobozirea celui robit de diavolul lăcomiei;
Bucură-te, iscusit povăţuitor al lui în viaţa călugărească ;
Bucură-te, că şi pe împăraţi ai luminat cu darul proorociei tale;
Bucură-te, că lumină dumnezeiască strălucea în jurul tău;
Bucură-te, înţelepţitorul cărturarului celui rătăcit;
Bucură-te, mângâierea mireanului celui legat prin blestem preoţesc;
Bucură-te, că tuturor ai slujit cu adâncă iubire duhovnicească;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 12

Cu adevărat de multă mireasmă dumnezeiască s-a umplut mormântul tău după moarte, ca o pecetluire a
sfinţeniei tale neîndoite, înaintea căreia ne plecăm cântând: Aliluia !

ICOSUL 12

Cu darul lui Dumnezeu pe toţi umbrind, te-ai făcut uşă de mântuire multor suflete, cu puterea cuvântului
tău dezlegând neputinţele şi descuind cămara multor inimi uitate în întunericul patimilor, ca să te
mărească pe tine aşa:
Bucură-te, înţelepţirea arhiereului celui tăinuit;
Bucură-te, pocăinţa monahului celui căzut;
Bucură-te, căci cu pâine hrănească ai hrănit pe cei osteniţi;
Bucură-te, că băutură cerească ai dat celor însetaţi;
Bucură-te, căci multe suflete ai adus la limanul umilinţei;
Bucură-te, portul mântuirii celor ce călătoresc pe marea vieţii;
Bucură-te, lumina înţelepciunii multor suflete necăjite;
Bucură-te, căci ca o privighetoare ai străbătut văzduhul lumii;
Bucură-te, că nu te-ai robit vreunei patimi omeneşti;
Bucură-te, că faci rugăciuni stăruitoare pentru cei căzuţi;
Bucură-te, căci cu înţelepciune îndreptezi cârma minţii noastre ;
Bucură-te, tămăduirea celor ce zac în păcate cumplite;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului !

CONDACUL 13

O, Sfinte Cuvioase Maxim, cel ce cu aripile smereniei lui Hristos ai zburat la înălţimea tainelor
dumnezeieşti şi ai ajuns întru slava serafimilor, nu înceta a soli nouă dumnezeiască iertare şi mare milă la
judecată, ca să strigăm Domnului împreună cu tine: Aliluia !

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS MAXIM

O, Sfinte Cuvioase Maxim, cu adevărat te-ai făcut icoană a strălucirilor Treimii, pe Athon ca
pe Tabor suindu-te pentru a lua dumnezeiescul dar. Cu adevărat, Maicii Domnului ai slujit cu
toată credinţa întru suspinurile inimii şi ai luat prin sărutarea icoanei Sale darul rugăciunii
neîncetate. Cu flacăra acesteia mistuie şi gândurile mele cele rele şi întru lumina pocăinţei
arată-mă lucrător cu umilinţă al poruncilor Domnului.
Cu ploaia lacrimilor tale ai făcut pământul inimii însutit roditor de gânduri dumnezeieşti şi cu
lumina cuvintelor tale ai întărit corabia sufletelor celor încercate în marea vieţii. Cu blândeţe
şi înţelepciune ai îndreptat pe cei greşiţi, iar acum cu secerea rugăciunii tale taie spinii
patimilor din inima mea, făcându-mă sălaş al gândurilor bune.
Carte sfinţită a monahilor te-ai arătat, descoperind tainele vieţuirii întru lumina Duhului,
celor ce însufleţiţi de dragostea Cuvântului alergau pe calea întâlnirii cu Tatăl. Pe mine, cel
ce rătăcesc pe căile multor păcate grele, cheamă-mă prin glasul rugăciunii către staulul
pocăinţei, unde Blândul Păstor aşteaptă sosirea oii celei rătăcite.
Cu înfrânare aspră te-ai încins şi petrecând multă vreme ca unul lepădat de lume, cu inimă
arzândă de focul dorului dumnezeiesc, te rugai pentru pacea lumii. Şi acum ne pomeneşte pe
toţi, ca să aflăm limanul împăcării cu Dumnezeu întru suspinurile pocăinţei.
Întăreşte Biserica lui Hristos pe temelia adevărului şi cu focul rugăciunii tale arde toţi spinii
ereziilor ce au răsărit în lanul Cuvântului. Întăreşte gândurile noastre pe stânca neclintită a
smereniei, ca să biruim pe vrăjmaşii care în toată vremea ne necăjesc pe noi cu suflarea
viforului ispitelor.
Pe mine, cel ce cu nevrednice voiesc a lăuda nevoinţele tale cele mai presus de fire, cu
acoperământul rugăciunii tale mă acoperă de toată mânia potrivnicilor şi în vremea judecăţii
lui Hristos să mă păzeşti pe mine de aruncarea în focul cel veşnic, ca să te cinstesc pe tine şi
să aduc veşnică închinăciune şi slavă Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh în veci. Amin.