Sunteți pe pagina 1din 10

MARILENA GALA

IOHN FITZGERALD
KENNEDY
un pre$edinte devenit mit
al tuturor noilor generalii

prefali de Canro Rossslra

{llt
ltreRA@
CUPRINS

Prefag[ ........7
vrATA ........ 10
Aniidetinerege .....12
Catre o carierlpoliticesffelucite ....76
AniiinSenat ...37
insfirgitnominalizarea.. ........54
JFKlaCasaAlba ....66
Genealogie ...83

IMAGINI .... 84

CnoNor-ocrE .... ...... 188

i
BmnocneRE.... .... 190
F

F
t CnporruForoGRAFICE.... .. t9l
I
IonNIFITzGERALD
KrhthrEDY
VIATA
ANTT DE TINERETE

John F. Kennedy era cel de-al doilea copil al unei familii de origi-
ne irlandezi, bogati gi importantd deja cAnd micul Jack - acesta
era diminutivul care urma si il insoteascd toati viala - s-a nis-
cut pe 29 mai 19L7. Stribunicul siu, Patrick, era, cAnd sosise la
Boston de pe bitrAnul continent, doar unul dintre atAtia imigranli
care ajungeau in statele unite in cdutarea norocului. Alegerea de
a se stabili in oragul in care se afla una dintre cele mai importante
comunitifi irlandeze ii crease cel mai probabil nou sositului senti-
mentul linigtitor de a face parte dintr-un grup guvernat de reguli
gi de obiceiuri familiare lui; cu toate acestea, tocmai acest lucru s-a
dovedit in timp a fi unul dintre obstacolele cel mai greu de depigit
pentru ca familia Kennedy si inceteze si mai facd parte dintr-o
minoritate etnicd si si reugeasci si se integreze in intregime in so-
cietatea americani gi in structurile ei.
Primul pas fundamental in acest sens a fost intreprins de ta-
til lui John, Joseph Patrick Kennedy, licentiat la Harvard si care,
avind pufin peste doudzeci de ani, diduse dovadd de un simt
pentru afaceri iegit din comun, datoriti ciruia urma si acumule-
ze avetea insemnati a familiei.
Cu aceeasi fermitate pe care o demonstrase gi la lucru, in 1913
Joseph a reusit si se insoare cu Rose Fitzgerald,fiica primului pri-
mar de origine irLandezial oragului Boston. Era o ci.snicie pe care
Honey Fitz, cum era numit de citre cunoscuti bunicul matern al
lui Jack, nu o privise cu ochi buni, dar Joseph, deqi era fiul unui
cArciumar, nu era genul de om care sd renunte usor: Rose era cu
siguranti una dintre cele mai bune partide din orag, iar Joe era
un om ambitios gi intreprinzdtor, care a stiut si ii ofere soliei un
trai foarte instdrit gi plin de satisfactii din punct de vedere social.
La nagterea lui John, Joseph si Rose Kennedy locuiau in
Brookline, o suburbie rezidenliali a Bostonului; dupi aproxima-
tiv zece ani, pentru a asigura exigentele capului familiei (ale cirui
1')
Axrr ne -frNl:ll-!l'{'Fl

afaceri in continui cregtere se diversificau pe zi ce trecea), aceas-


ta a trebuit si igi schimbe regedinfa in repetate rinduri, fapt ce a
contribuit la amorfirea in tAnirul Jack a sentimentului liuntric
de apartenenli la un loc, fie acesta gi propria cameri.
in timpul acestei prime perioade triite in oragul natal, zile-
le lui John Ei ale fratelui siu mai mare, Joseph Jr, se impirleau
intre gcoali - mai intAi cea publici locali gi apoi, din 1924, cea

Jt/
^ a
I
/t @**"l.e%

'tt tri
ffi

I
I $
,

," ,& ii..


. Familia catolica de origine irlandeza a viitorului preqedinte Kennedy
:,a un clan numeros. in aceasta imagine, JFK (al doilea din dreapta)
; fost fotografiat impreuna cu fralii si cu surorile sale cdnd avea
;c r oximativ tr eisp r e ze ce an i.

13
Joux FrrzcERAr,D KaNNeoy

privati, Dexter School - si timpul liber, cind bunicul Eitzgeruld


ii ducea la meciurile celor de la Red Sox (echipa de fotbal ame-
rican din Boston) sau la plimbare cu barca in parcul public din
Boston. Familia igi petrecea vacantele in localitiqi exclusiviste:
Cohasset, o enclavd protestanti in care familia Kennedy, catolici,
a intimpinat o ostilitate de nedepisit, apoi in Craigville Beach gi,
din 1926, in Hyannis Port (ambele in peninsula Cape Cod), unde
au avut parte de o primire mult mai buni.
in L927, pentru a inlesni deplasirile lui Joe Sr, care trebuia si
isi desfisoare afacerile intre New York gi Los Angeles (unde ficu-
se investifii importante in industria cinematograficd), familia s-a
transferat la Riverdale, o suburbie la nord de Manhattan. Motivul
mutirii, urmati dupi numai doi ani de un alt transfer intr-o vili
mult mai luxoasi la cAliva kilometri mai departe, nu se explica
in totalitate prin nevoia de o mai mare mobilitate a lui Joseph.
Acesta, intr-adevir, nu voia ca propriii copii - se mai niscuseri
intre timp si Rosemary (1918), Kathleen (1920), Eunice (L92L),
Patricia (1924), Robert (1925) si Jean (1-928), in vreme ce Edward
urma si se nasci in L932 - si trebuiascd sd suporte ceea ce in-
durase el in tinerefe: la Boston era greu chiar gi pentru o familie
bogatd ca a lor si evite discriminirile ce surveneau implicit din
cauza apartenentei la o minoritate irlandezd,.
Joseph Sr avea o personalitate puternici gi, degi igi petrecea
pulin timp acasd cu solia gi copiii, ajunsese si fiureasci in jurul
propriilor valori gi obiective ritmul, regulile, insigi viafa de zi cu
zi a familiei sale. impirtisea cu Rose aceeasi stridanie profundd
de a-gi creste copiii cu dorinfa de a atinge excelenta intotdeauna
gi in orice domeniu. Astfel, in timp ce, in calitate de om de afa-
ceri priceput cum era, se ocupa de sporirea averii gi de cregterea
statutului social al propriului nume, ca tati avea grijd. sd cultive,
mai ales in ceea ce-i privea pe beieg, spiritul de competifie, atAt
in sport cAt gi in orice alti activitate. Rose, in schimb, avea griji
de educatia lor punAnd accent pe respectul preceptelor si al prac-
ticilor religioase, al demnitdlii gi al ordinii, in apirarea cirora era

1,4
Aurr us, TTNtrRE']'E

o adevirati maniacd, dupi


chiar spusele rudelor sale.
Micul Jack era adesea bol-
nav gi igi petrecea timpul
citind poeme cavalereEti, ro-
mane de aventuri gi, nu in ul-
timul rind, biografiile unor
oameni ilugtri. Suferea din ca-
uza lipsei frecvente a mamei
care, in parte din cauza inda-
toririlor sociale strins lega-
te de faptul de a fi solia unui
barbat in ascensiune, in parte
din cauza nevoii de a o supra-
veghea pe Rosemary, cea de-a
treia nlscutd, care avea mari
probleme psihice si fizice, nu
le acorda copiilor toati atenlia
pe care acegtia gi-o doreau. in
opinia lui Jacqueline, viitoarea
solie a lui JFK, Jack era ,,bir-
batul care era pentru ci nu fu-
sese iubit de mama sa afa cum .
Tdnarul John F. Kennedy purtdnd
ar trebui si fie iubit un copil". uniforma de student. Profesorii
Infiferent de influenla acestei qi-l aminteau la tnceputurile sale
experienfe din copilSrie asu- ca un elev extrem de inteligent,
pra vielii sale de adult, este dar deloc silitor.
cert faptul ci John a dezvoltat
in acegti ani o tendinli de ne-
suprimat de a incilca regulile impuse de Rose: punea lntrebdri cAt
se poate de nereverenlioase legate de pasaje din Biblie, era dezor-
donat peste misuri gi nu ajungea niciodat5 la masi la timp.
insi contextul familial a fost crucial gi in dezvoltarea altor as-
pecte fundamentale ale personalitelii viitorului pregedinte al
1(
JouN FrrzctrRALD KENTNEDy

Statelor Unite. Averea, in viziunea lui Joseph Sr, trebuia si le asi-


gure propriilor copii posibilitatea de a primi cea mai buni educafie,
de a frecventa cercurile cele mai exclusiviste, de a avea o viali soci-
ale streluciti gi de a cilitori peste tot in lume gi mai ales in Europa,
insi nu ar fi trebuit si devini garanfia unui loc cildu! in care si se
instaleze comod. Dimpotrivi, tocmai aceaste condilie privilegia-
ti trebuia si reprezinte pentru ei un stimul irezistibil de a ob;ine
intotdeaunarealizdi tot mai multe gi mai mari decit oricine alt-
cineva. Aceasti nevoie indusi de a se simti mereu in competilie
cu semenii era valabili atAt in interiorul nucleului familial cit gi
in relaliile cu exteriorul. Prin urmare, ceea ce ar fi putut constitui
un factor de slabiciune in relalia dintre frali, in sensul unei coezi-
uni minate de confruntarea constanti intre capacitifi, abili6li gi
rezultate a1e fieciruia, era compensat din abundenli de un senti-
ment de apartenenfi Ia un grup, fapt ce ficea din familia Kennedy
un bloc solidar, in stare si se uneasci impotriva lumii.
Joseph Jr gi John se intiritau adesea. Primul, mai mare gi
mai puternic, obignuia si faci pe tiranul, impunAnd jocuri qi in-
treceri de la care cel de-al doilea niscut nu se sustrigea sub nici o
formi, oricare ar fi fost riscul de infruntat. Cei doi frali au frec-
ventat gcoala generali ciliva ani in acelagi institut privat din dis-
trictul Riverdale, unde se transferase familia. Apoi Joe Jr a fost
inscris la Choate (tot o gcoali privati, din Connecticut), de unde
plecau de obicei vlastarele familiilor celor mai importante Ei mai
bogate din fari si urmeze cursurile universitare la Harvard.
Jack, in schimb, fusese trimis la Canterbury School, o gcoali ca-
tolicd foarte prestigioasi gi ea, unde insd tinirul Kennedy nu a
fost in stare si ob$na rezultate tocmai strSlucite. intr-adevir, in
aceasti perioadi - suntem in 1930 -, beiatul de treisprezece ani
era interesat mai mult de activitilile sportive decAt de studiu gi
era foarte nemullumit de atitudinea inchisd fali de lumea exte-
rioard care pirea si predomine in institut.
in anul urmitor, in urma unei cereri a sa, tatil I-a inscris gi pe
Jack la Choate, unde avea si igi petreaci cei aproximativ patru

16
Axtl ue TINERETE

ani de tranzilie de la adolescenld la vdrsta maturitSfli, marcali


de boli continue gi de pierderi evidente in greutate pentru care
medicii nu reugeau sd giseasci un diagnostic. Problemele de si-
nitate se aliturau unui randament gcolar cu siguranli nu foarte
bun: cele mai bune note le obginea la istorie gi la englez5, in timp
ce avea rezultate slabe la latini qi Ia francez6..Toate:acestea dd-
deau impresia ci tinirul Jack nu avea si obflna niciodati rezul-
tatele foarte bune ale fratelui siu mai mare, care insi era primul
la invildturi cAt gi la sPort.
Pe scurt, faptul de a trdi in umbra fratelui mai mare pirea a
fi intr-o oarecare misuri destinul lui John, care, totuqi, nu di-
dea semne cd ar fi dezvoltat weun complex de inferioritate. Nu
intimplitor, zelul cu care Joe Sr incercase dintotdeauna si sti-
muleze independenla in gXndire a baiefllor sii gi un'interes 9i o
capacitate de analizi deosebite in privinla evenimentelor con-
temporane urma si giseasci tocmai in John terenul cel mai fer-
til. intr-adevir, in ciuda relaliei conflictuale cu fratele'mai mare si
a agteptirilor neimplinite ale tatdlui in timpul anilor,petrecufi la
Choate, John diduse dovada mai degrabi de o dorinfi de a pune
la indoiali regulile (in acest caz, pe cele gcolare) decAt de a se re-
semna si fie dominat de figura lui Joseph Jr.
Dupi ob$nerea diplomei cu o medie nu prea str5luciti., tocmai
aceasti nevoie de a se deosebi gi de a se dezlipi de umbra fratelui
iubit, totugi, l-a determinat cel mai probabil pe John si aleagi sd
se inscrie la Princeton in loc de Harvard. I-a cerut, totuqi, tatilui
si i se ofere aceeagi gansi pe care o primise gi Joseph Jr: aceea de
a-gi petrece o perioadi de studii la Londra, urmind'cursurile lui
Harold Laski, la London School of Economics. Joe Jr intr-adevir
se intorsese din Europa foarte incAntat de experienfa trditi ali-
turi de profesorul cu idei socialiste. Astfel, intre primivara 9i vara
lui 1935, gi Jack a avut'ocazia sd petreaci o perioadi foarte pli-
cuti in capitala britanici, pe care a dedicat-o in mare parte lirgi
rii propriilor orizonturi sociale, mai degrabi decAt aprofundarii
unor subiecte de studiu,precise. Apoi, o noui inrdutilire a stdrii
de sinitate l-a constrAns si se intoarci in grabi in Statele Unite.
1ry
JoHx FrrzcEiL{LD Kiixxrinv

Cel de-al doilea niscutalfamiliei Kennedytrebuia si se confrun-


te cu inceperea cursurilor la prestigiosul colegiu Princeton, insl nu
a reugit si frecventeze cursurile dincolo de luna decembrie 1936,
cAnd a fost internat in spital. in timpul lunilor de convalescenti
dupd o boali care nu fusese inci diagnosticati cu exactitate, John
s-a hotirAtsd piriseasci Princeton pentru a-gi continua studiile la
Harvard. Mediul colegiului in care apucase si invefe numai cAte-
va luni il intristase, iar transferul la universitatea care ii acordase
diploma de licenti tatilui gi Ia care invila gi fratele mai mare i-a
imbundtifit cu siguranli starea de spirit.
Poate ci ar trebui menlionat faptul ci Harvard, cel pulin la in-
ceput, areprezentat un progres pentru tAnirul Kennedy mai ales
in acest sens. intr-adevir, in timp ce notele sale continuau sI r5-
mAni cu mult sub nivelul excelentei, John era destul de popular
printre colegii de cursuri. Dupi spusele multora dintre acegtia,
dar gi ale unei bune pirli din corpul didactic, cel de-al doilea nis-
cut al familiei Kennedy era dezinvolt gi simpatic, adesea necuviin-
cios gi poznag si, degi nu se dedica prea tare studiului, mai ales in
ce privea materiile pe care Ie considera plictisitoare, avea o minte
striluciti gi un farmec natural.
Jack oblinuse confirmarea definitivi a acestei capacitili de a
atrage (in special femeile) in timpul primei cildtorii in Europa, in
1935. Astfel, ii povestea lui Lem Billings, prietenul siu inci din
timpurile cind frecventa Choate, ci descoperise ci este un sedu-
citor cu obrdznicia tinereasci a oricdrui baiat de optsprezece ani
care igi di seama ci are complet la dispozilia sa un cAmp de tes-
tare pldcut gi ugor, de unde si culeagd confirmiri qi satisfacfii.
De altfel, exemplele prezerrte in familie urmau toate direclia cul-
turii predominante in epoci, in care apetitul sexual gi extraconju-
gal al b;rbatului era trecut cu vederea si in care femeia avea un rol
subordonat, fiind limitatd exclusiv la funcgia naturali de mami.
Agadar, in acest sens John nu avea si fie o excepfie gi nu avea si
se indepirteze de Ia calea parcursi. deja Ia timpul siu de bunicul
Fitzgerald qi mai apoi de tatil siu, ale cirui aventuri amoroase
erau cunoscute si justificate practic de copii.

18