ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat

Școala Doctorală: Contabilitate

Domeniul de doctorat: Contabilitate

ACTIVE NECORPORALE: COSTURI, EVALUARE,

PERFORMANŢĂ, PERSPECTIVĂ ÎN ERA CUNOAŞTERII

VIDRAȘCU C. PAULA-ANGELA

Conducător științific: Prof. univ. dr. Adriana Mihaela Dumitrana

Bucureşti 2017

0
 CUPRINS
Rezumat ........................................................................................................................... 7

Mulțumiri ......................................................................................................................... 9

Lista abrevierilor ............................................................................................................ 11

Lista tabelelor .................................................................................................................. 15

Lista figurilor .................................................................................................................. 18

Lista anexelor ............................................................................................................ 20

INTRODUCERE …………………………………………………………………...…. 21
 Actualitatea și importanța temei. Motivația realizării cercetării ............................. 22
 Scopul cercetării, obiective propuse și semnificația rezultatelor preconizate.......... 26
 Descrierea cercetării. Metodele de cercetare folosite .............................................. 27

CAPITOLUL I
REPERE CONCEPTUALE PRIVIND ACTIVELE NECORPORALE .................. 31
1.1. Stadiul actual al cunoașterii în conformitate cu Reglementările contabile naționale
și internaționale, în special europene, în domeniul activelor necorporale.................. 31
1.2. Clasificarea activelor necorporale .............................................................................. 35
1.2.1. Clasificarea contabilă conform OMFP nr. 3.055/2009, OMFP nr. 1.802/2014
vs. IAS 38: Imobilizări necorporale.................................................................... 36
1.2.2. Clasificarea activelor necorporale în viziunea Consiliului pentru Standardele
Internaționale de Evaluare - IVSC ....................................................................... 39
1.2.3. Clasificarea activelor necorporale în conformitate cu Standardele Europene de
Evaluare ale TEGoVA ......................................................................................... 40
1.2.4. Clasificarea folosită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică 42
1.2.5. Alte tipuri de clasificare a activelor necorporale ................................................. 46
1.2.6. Tipologia elementelor ce constituie know-how-urile (cunoștintele).................... 49
1.3. Concluzii generale ..................................................................................................... 52

CAPITOLUL II
EVALUAREA ACTIVELOR NECORPORALE ........................................................ 55
2.1. Stadiul actual al evaluării activelor necorporale în România .................................... 55
2.2. Scopul evaluării activelor necorporale ....................................................................... 62
2.3. Teorii și standarde privind evaluarea activelor necorporale la nivelul unor instituții
și organizații................................................................................................................ 63
2.3.1. Organizații profesionale cu obiect de activitate în evaluarea activelor
necorporale ........................................................................................................... 63
2.3.2. Prevederile Standardelor utilizate în evaluarea activelor necorporale ................. 63
2.3.2.1. Standardele Internaționale IVSC pentru evaluarea activelor necorporale:
1
 Standardul Internațional de Practică în Evaluare - GN 4 ............................ 63
2.3.2.2. Standardele Europene TEGoVA pentru evaluarea activelor necorporale:
prin intermediul Standardului Internațional de Practică în Evaluare - GN 8 . 66
2.3.3. Analiza comparativă privind evaluarea activelor necorporale: IFRS/IAS 38: 66
Imobilizări necorporale, conform OMFP nr. 3.055/2009, OMFP nr. 1.802/2014
2.4. Principiile aplicate în evaluarea activelor necorporale .............................................. 71
2.5. Etapele procesului de evaluare ................................................................................... 72
2.6. Modalități de abordare a evaluării activelor necorporale ………......………..…...... 73
2.6.1. Abordarea prin comparația de piață …………………………………................. 78
2.6.2. Abordarea prin cost ……………………………………………………….......... 79
2.6.3. Abordarea prin venit ……………………………………………………............ 81
2.6.4. Alte metode folosite în evaluarea activelor necorporale ……………………….. 83
2.7. Evaluarea activelor necorporale după recunoaștere ................................................... 86
2.8. Aplicarea metodelor de evaluare a activelor necorporale ………………………...... 87
2.9. Exemplu practic de evaluare a unui brevet de invenție ……………......................... 100
2.10. Evaluarea relațiilor prin Metoda Discounted Cash-Flow (DCF) ............................. 101
2.11. Aspecte generale privind evaluarea managementului, în calitate de activ 103
necorporal ..............................................................................................................
2.12. Probleme de evaluare a activelor necorporale în Norvegia...................................... 107
2.13. Efectele subevaluării și supraevaluării activelor necorporale .................................. 110
2.13.1. Supraevaluarea activelor necorporale ............................................................... 112
2.13.2. Subevaluarea activelor necorporale .................................................................. 113
2.14. Aspecte practice privind denaturarea situațiilor financiare prin supraevaluarea 117
activelor necorporale ..............................................................................................
2.14.1. Aplicaţii privind evaluarea unor active necorporale cu scopul de a fi 119
recunoscute în situaţiile financiare ...................................................................
2.14.2. Influența activelor necorporale asupra indicatorilor economico-financiari ai 123
entității economice ………………..........….......................................................
2.15. Importanța și tehnicile de reevaluare a activelor necorporale: aplicabilitate și 128
necesitate ................................................................................................................
2.16. Concluzii generale ……………………………………………………………...... 130

CAPITOLUL III
ORGANIZAREA CONTABILITĂTII ACTIVELOR NECORPORALE ………... 135
3.1. Problemele ridicate de contabilitatea activelor necorporale ...................................... 135
3.2. Recunoașterea activelor necorporale ......................................................................... 137
3.2.1.Informații privind recunoașterea inițială, pe parcurs și ulterioară a activelor 139
necorporale ........................................................................................................................
3.2.2. Derecunoașterea și scoaterea din gestiune (cedarea) activelor necorporale ....... 151
3.2.3. Raportarea financiară a activelor necorporale ..................................................... 152
3.3. Modalități de calcul a valorii contabile imateriale (necorporale) ............................ 154
3.4. Amortizarea și deprecierea activelor necorporale ..................................................... 156
3.4.1. Amortizarea: definiție, caracteristici și metode de stabilire................................. 157
3.4.2. Amortizarea activelor necorporale ....................................................................... 158
3.4.3. Deprecierea activelor necorporale ....................................................................... 166

2
3.5. Tranzacționarea activelor necorporale ………...…………………………………… 172
3.5.1. Posibile riscuri în contabilitate ca efect a tranzacționarii activelor
necorporale...……………………………………...............................……….….. 175
3.5.2. Responsabilitatea conducerii structurilor organizaționale pentru totalul
activelor existente la un moment dat ..………..................................................... 177
3.5.3. Chei de control pentru verificarea tranzacțiilor cu active necorporale ................ 178
3.6. Tratamentul contabil aferent costurilor alocate activității de cercetare-dezvoltare.... 179
3.7. Abordarea activelor necorporale din perspectiva contabilității creative .................... 181
3.7.1. Contabilitatea creativă a cheltuielilor de dezvoltare ............................................ 181
3.7.2. Contabilitatea creativă a cheltuielilor de constituire ............................................ 183
3.8. Studiu comparativ al modului de abordare al activelor necorporale în sistemul 185
contabil spaniol comparativ cu sistemul contabil național ................................................
3.9. Concluzii generale ..................................................................................................... 191

CAPITOLUL IV
ACTIVELE NECORPORALE ȘI CAPITALUL INTELECTUAL  FACTORI
DE IMPACT AI CONVERGENȚEI ............................................................................ 197
4.1. Capitalul intelectual: definiție, conținut și importanță .............................................. 197
4.1.1. Expunerea celor 10 principii privind gestionarea capitalului intelectual 201
formulate de Stewart Thomas (1997) ....................................................................
4.1.2. Modele de expunere a componenței capitalului intelectual ................................. 202
4.1.3. Capitalul intelectual - element necorporal nereflectat în situațiile financiare ale 207
structurilor organizaționale .................................................................................
4.1.4. Importanța capitalului intelectual în dezvoltarea companiilor ............................ 212
4.2. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală ....................................................... 215
4.2.1. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală la nivel internațional ............... 219
4.2.2. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală în România ............................. 223
4.3. Concluzii generale ..................................................................................................... 237

CAPITOLUL V
CERCETAREA EMPIRICĂ PRIVIND PERCEPȚIA ȘI ROLUL
CONTABILITĂTII ÎN GESTIONAREA ACTIVELOR NECORPORALE ........... 240
5.1. Obiectivele cercetării ................................................................................................. 240
5.1.1. Ipotezele cercetării ............................................................................................... 243
5.1.2. Identificarea lotului de subiecți ............................................................................ 245
5.1.3. Diseminarea rezultatelor obținute din cercetarea întreprinsă ............................... 245
5.1.4. Concluzii generale ............................................................................................... 272
5.2. Reprezentarea prin modelarea econometrică a ratei rentabilitătii financiare ca efect
a evaluării activității manageriale tratată ca element al activelor necorporale........... 290
5.2.1. Aplicabilitatea şi obiectivele modelării econometrice ......................................... 290
5.2.2. Analiza corelaţiei multiple a ratei rentabilităţii financiare în funcţie de rata
rentabilităţii economice şi de viteza de rotaţie a activelor circulante, bazate pe
existența unui model econometric ....................................................................... 291
5.2.2.1. Definirea modelului econometric al ratei rentabilităţii financiare ................. 291
5.2.3. Calculul, interpretarea și expunerea grafică a principalilor indicatori de

3
 reprezentare econometrică. Aprecierea viabilităţii modelului .......................................... 294
5.3. Modele econometrice privind dinamica dividentului brut pe acţiune în funcţie de 303
mărimea absolută şi relativă a imobilizărilor necorporale ................................................
5.3.1. Definirea modelelor econometrice privind sistemele de variabile 304
interdependente care influenţează dinamica dividendului brut pe acţiune .......................
5.3.2. Discuţii asupra rezultatelor obţinute şi concluzii ................................................. 310
5.4. Concluzii generale ..................................................................................................... 313

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ...................................................................................... 315

 Concluzii finale ........................................................................................................ 315
 Limitele cercetării realizate ..................................................................................... 326
 Perspectivele cercetării ............................................................................................ 327

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 329

Anexe................................................................................................................................. 345

Cuvinte cheie: active necorporale, era cunoașterii, evaluare (principii, metode,

subevaluare, supraevaluare), capital intelectual (capital uman, capital structural, capital
organizațional), cercetare, reglementări contabile, standarde (IAS, IFRS, IVS și GN), tratament
contabil, recunoaștere, măsurare, amortizare, depreciere, reevaluare, rentabilitatea (economică și
financiară), costuri, performanță, dezvoltare durabilă, inovare, creativitate.

4
 SINTEZA LUCRĂRII

În activitatea agenţilor economici, imobilizările denumite şi active imobilizate, ocupă un

loc deosebit de important, constituind baza şi mijloacele de acţiune ale întreprinderii, suportul
tehnico-material şi financiar, care susţin activitatea, în mod durabil, pe o perioadă mai mare de
un an, nefiind destinate comercializării. Legătura puternică existentă între imobilizările
necorporale și capitalul intelectual determină creșterea competitivității și eficientizarea
tehnologiilor, contribuind la dezvoltarea implementării procesului de dezvoltare sustenabilă.
Teza de doctorat Active necorporale: costuri, evaluare, performanță, perspectivă în era
cunoașterii, constituie o analiză bidirecționată, centrată pe de o parte, pe noile tendinţe existente
în domeniul economico-financiar, iar pe de altă parte prezentul demers științific, se axează pe
expunerea cercetării empirice privind percepția și rolul contabilității în gestionarea activelor
necorporale. Ideile dezbătute şi contribuţiile proprii aduse la cunoaşterea ştiinţifică sunt
fundamentate pe credibilitatea şi specificitatea terminologiei de specialitate utilizată.
Gradul de studiere al temei de cercetare reflectă existența unei problematici ample care,
în ultimele decenii, a fost abordată într-o serie bogată de lucrări de specialitate (naționale și
internaționale). Cu toate acestea, studiile susțin că abordarea unei astfel de tematici este una
punctuală, fără să existe o abordare globală asupra unor mecanisme și strategii prin care
întreprinderile noii economii crează, analizează, evaluează și gestionează activele necorporale.
Cercetarea este fundamentată prin abordarea teoretică, cu ajutorul prezentării şi dezvoltării
conceptelor esenţiale necesare analizei costurilor, a evaluării performanțelor și a perspectivei
activelor necorporale în societatea cunoașterii şi mai ales abordarea orientată spre acţiune,
analiza documentelor: publicații și articole de specialitate, o gamă variată de informații rezultate
din accesarea bazelor de date precum EUROSTAT și INS, dar și un număr impresionant de
materiale bibliografice multidisciplinare, vizând atât domeniul contabilităţii, al finanţelor,
managementului, statisticii, macro şi microeconomiei, etc. . Toate acestea au generat ideile
necesare susţinerii punctelor de vedere relativ la activele necorporale cu tendinţa spre era
cunoaşterii.
Punctul de pornire al prezentei cercetări este reflectat prin prezentarea, identificarea,
recunoașterea și evaluarea activelor necorporale în era cunoașterii pe plan național și

5
internațional, dar și identificarea rolului contabilității în controlul gestionării unor astfel de
elemente. Diseminând datele supuse cercetării, putem afirma faptul că obiectivele cercetării
întreprinse sunt realiste, fiind atinse întocmai.
Partea introductivă este destinată expunerii actualității și importanței temei, a motivației
realizării cercetării. De asemenea, identifică scopul cercetării, obiectivele propuse, semnificația
rezultatelor preconizate, dar și descrierea cercetării și metodele de cercetare folosite.
Lucrarea este structurată în cinci capitole: Repere conceptuale privind activele
necorporale, Evaluarea activelor necorporale, Organizarea contabilității activelor
necorporale, Activele necorporale și capitalul intelectual – factori de impact ai convergenței și
Cercetarea empirică privind percepția și rolul contabilității în gestionarea activelor
necorporale. Această structură demonstrează existența unei succesiuni logice a definirii, a
identificării, a determinării costurilor, a evaluării performanțelor deținerii activelor necorporale,
a perspectivei acestora în societatea cunoașterii și identificarea rolului contabilității în controlul
gestionării elementelor necorporale.
Primele patru capitole concentrează partea de cercetare a stadiului cunoașterii aferent
domeniilor cercetate, unde este prezentat și aportul adus de contribuțiile personale ale autorului.
Capitolul I Repere conceptuale privind activele necorporale, se axează pe o analiză
detaliată a noțiunii de active necorporale susţinută de o sinteză a literaturii de specialitate şi a
reglementărilor naţionale şi internaţionale. După prezentarea diverselor puncte de vedere privind
conceptul de active necorporale, se continuă cu clasificarea acestora conform multiplelor surse şi
se face o analiză comparativă în scopul relevării diferențierilor identificate. Capitolul evidențiază
importanța subiectului în economia bazată pe cunoaștere și existența unei legături puternice între
imobilizările necorporale și capitalul intelectual care conduc la creșterea competitivității, a
eficienței tehnologiilor, dezvoltând implementarea procesului de dezvoltare sustenabilă.
Capitolul II Evaluarea activelor necorporale este dedicat evaluării şi reevaluării
activelor necorporale prin referire la teorii, concepte, modele, reglementări care precizează
modul în care se pot dimensiona aceste structuri complexe şi uneori controversate. În acest scop
se apelează la punctele de vedere reglementate și nereglementate care susţin optica unei evaluări
realiste şi raţionale, cu implicaţii asupra situaţiilor financiare și cu influenţe asupra indicatorilor
economico-financiari ai entităților. Dezbaterea teoretică este susţinută și de exemplificări

6
practice, reprezentate de aportul personal, referitoare la: evaluarea unei aplicații software
folosind metoda economiei de redevență; evaluarea drepturilor de proprietate intelectuală prin
care s-a studiat evoluția unei întreprinderi individuale producătoare de confecții textile de damă
și anume DASHA ONLINE S.R.L. (Buzău), pentru care drepturile de proprietate intelectuală
deținute sunt reprezentate de mărci, brevete de invenție și know-how (cunoștințe, competențe și
abilități); evaluarea drepturilor de autor și a relațiilor (abordarea prin venit) cu ajutorul metodei
DCF (Discounted cash-flow – Flux de numerar actualizat); evaluarea unui brevet de invenție;
abordarea capitalului intelectual, etc. .
Pe măsura aprofundării prezentei cercetări s-au identificat multe convergențe dar şi
divergenţe care influenţează autorul şi îl provoacă să înţeleagă opiniile celor care s-au aplecat
asupra studierii acestor elemente.
Metodele de evaluare enumerate în acest capitol (specifice contabilității; specifice
evaluării: abordarea prin piață, prin venit, prin cost și alte categorii de metode), existente în
literatura de specialitate și aplicate în activitatea practică, reprezintă câteva tehnici standard
pentru evaluarea activelor necorporale. În vederea alegerii celei mai potrivite abordări sau
metode de evaluare trebuie ținut cont de următoarele elemente: tipul valorii adoptate, evidențiat
de scopul evaluării; disponibilitatea informaţiilor și a datelor de intrare pentru evaluare;
abordările sau metodele utilizate de participanţii pe o piaţă bine stabilită. Astfel, pentru a
determina valoarea optimă de evaluare pot fi utilizate una, două sau toate cele trei abordări, mai
ales în situația în care nu există date suficiente pentru realizarea evaluării, astfel încât prin
aplicarea unei singure abordări să poată fi obţinută o valoare semnificativă.
De asemenea, conform precizărilor majorității profesioniştilor contabili, am prezentat
existența unor diverși indicatori economico-financiari care prin apariția lor în notele explicative,
pot demonstra rolul și importanța activelor necorporale. Cei mai eficienți fiind rata clienților
fideli, urmată de profitabilitate/client și investițiile în IT.
Datorită impactului activelor necorporale asupra performanței întreprinderilor,
managementul are nevoie de modele viabile prin care să măsoare și să evalueze eficiența
investițiilor în asemenea elemente, iar deciziile anterioare bazate pe modelul tradițional al
acestora ajung să nu mai fie valabile.

7
 Capitolul III Organizarea contabilității activelor necorporale, se articulează la
problematica comparativă (la nivel național și internațional) a organizării contabilității activelor
necorporale (în sistemul contabil românesc și sistemul contabil spaniol), recunoașterea,
amortizarea și deprecierea, dar și tranzacționarea activelor necorporale și abordarea activelor
necorporale din perspectiva contabilității creative.
Aportul personal în cadrul acestui capitol este reprezentat de: identificarea problemelor
legate de contabilitatea activelor necorporale; expunerea recunoașterii și a raportării financiare a
activelor necorporale conform normelor contabile (vezi și www.iasplus.com) și a legislației în
vigoare din România; tratamentul contabil aferent cheltuielilor generate de activitatea de
cercetare-dezvoltare a întreprinderii ZEISS Optotechnik și realizarea unui studiu comparativ
privind tratarea activelor necorporale în contabilitatea firmelor din România și Spania.
Activitatea practică reflectă faptul că spre deosebire de activele corporale sau financiare,
întreprinderea nu poate deține un control deplin asupra activelor necorporale, motiv pentru care
activitatea de gestionare și raportare a acestora în sistemele curente de raportare financiară este
una destul de complexă. Controlul deficitar al acestor imobilizări generează efecte secundare
asupra capacității întreprinderii de a obține beneficii investiționale.
Problematica recunoașterii activelor necorporale (inițială, pe parcurs și ulterioară),
continuă să creeze controverse, mai ales datorită faptului că, într-o societate aflată într-o continuă
schimbare, previzionarea beneficiilor viitoare generate de investiții depinde mai puțin de natura
lor materială sau imaterială și mai mult de caracteristicile pieței (gradul de concurență și
rapiditatea schimbărilor tehnologice) în interiorul căreia operează. Comparativ cu activele
corporale (terenuri, clădiri sau echipamente), beneficiile economice viitoare pe care
imobilizările necorporale le pot genera sunt mult mai dificil de identificat.
Cercetarea întreprinsă reflectă faptul că orice activ necorporal trebuie măsurat în funcție
de capacitatea sa de a contribui la creșterea veniturilor sau la reducerea costurilor, piața
rămânând cea care va determina cel mai bine valoarea acestor elemente (indiferent care sunt
indicatorii implicați).
Pentru determinarea valorii imobilizărilor necorporale, propun drept soluţie, realizarea
unor raportări voluntare ale informaţiilor privind capitalul intangibil şi completarea detaliată a
notelor explicative cu informaţii amănunțite referitoare la activele necorporale. Datorită

8
inexistenței unor proceduri, norme, ghiduri de recomandare, profesioniştii contabili români ar
putea opta pentru întocmirea unor rapoarte privind auditarea internă a capitalului intelectual, care
ar ajuta agenții economici în diminuarea cheltuielilor cu formarea şi specializarea, dar ar putea
contribui și la reducerea perioadei de timp necesară culegerii, sintetizării şi sistematizării
informaţiilor non-financiare legate de acesta.
Capitolul IV Activele necorporale și capitalul intelectual – factori de impact ai
convergenței, abordează capitalul intelectual ca factor de impact al convergenței, fiind definit şi
identificat conținutul și rolul acestei structuri pentru orice întreprindere. Acesta facilitează
anticiparea posibilelor evoluții în bilanțul companiei aferente următorilor ani de funcționare,
oferind acesteia avantaje competitive și poate fi apreciat drept o resursă critică pentru obținerea
unui avantaj competitiv, real, durabil. Este unul din cele mai valoroase active, fiind considerat „o
avere ascunsă” (nefiind reflectat distinct în situațiile contabile).
În cadrul entităților economice, cunoştinţele se regăsesc în cadrul forţei de muncă,
reprezentată de capitalul uman, la nivelul cerinţelor şi preferinţelor clienţilor prin capitalul
clientelei, dar și în produsele, procesele, capabilităţile şi sistemele sale care formează capitalul
structural. Informațiile, ideile și cunoștințele valoroase dețin un rol esențial, iar oamenii sau
personalul angajat constituie principala sursă „de la care acestea i-au naștere”. Astfel, ipoteza
conform căreia valoarea activelor de cunoştinţe poate fi net superioară valorii activelor tangibile,
este mult mai ușor de demonstrat.
Aportul personal vizează analiza impactului indicatorilor celor trei categorii de capital
intelectual (uman, structural și relațional) realizat prin intermediul celor 36 de cadre didactice
preuniversitare supuse cercetării, reflectă forma și valoarea beneficiilor pe care capitalul
intelectual le poate oferi întreprinderilor economice, și anume: creșterea economică, creșterea
valorii de piață sau a valorii interne a companiei sau dezvoltarea durabilă. Acestea sunt de părere
că în situația capitalului uman cel mai relevant indicator este competența oamenilor, alături de
îmbunătățirea acestor competențe. Capitalul structural are un impact deosebit asupra proprietății
intelectuale, în timp ce capitalul relațional influențează cel mai mult baza de clienți, urmată de
loialitatea clienților și pătrunderea pe piață. Viziunea de abordare a cercetării evoluției activelor
necorporale și a capitalului intelectual, care a generat multiple convergențe și care a avut de a
face cu anumite limitări, este și va rămâne una destul de largă și foarte complexă.

9
 Capitolul V Cercetarea empirică privind percepția și rolul contabilității în
gestionarea activelor necorporale, prezintă contribuția proprie, aportul de originalitate, prin
intermediul proiectării și diseminării rezultatelor obținute, determinate de aplicarea metodologiei
anchetei pe bază de chestionar și fundamentează cercetarea prin aplicarea modelării și analizei
econometrice. Cercetarea empirică privind utilizarea chestionarului, a anchetei de opinie și a
modelării econometrice, a fost realizată cu scopul de a identifica percepția și rolul contabilității
în controlul gestionării elementelor necorporale, pentru care au fost expuse și opiniile
profesioniștilor contabili asupra percepției activelor necorporale.
Conform cercetării întreprinse din colectivitatea totală a subiecților supusă cercetării de
812 studenți, ai unei universități particulare din București, prin aplicarea unor relații specifice de
calcul evidențiate în cadrul prezentului capitol, a rezultat un volum al eșantionului de 231
subiecți. Numărul de subiecți determinat de valoarea sensibil majorată a mărimii estimației
dispersiei caracteristicii de reprezentativitate [care urmează cursurile acesteia cu frecvență
(forma de învățământ ZI) și fără frecvență (învățământ la distanță-I.D.) și care dețin (și care au
deținut) sau nu nedețin un loc de muncă, deoarece se consideră că pe fondul unor cunoștințe
comune tuturor studenților există diferențe de percepție și opinie asupra conținutului și rolului
activelor necorporale (în cadrul unei întreprinderi economice și nu numai)], ca măsură a
gradului de eterogenitate a colectivității studiate.
Cercetarea statistică prin sondaj care a folosit ca modalitate de culegere a datelor,
chestionarul cu obiectivul declarat de a identifica percepţia şi rolul contabilităţii în gestionarea
activelor necorporale a oferit un ansamblu de informaţii care în mod sintetic aduc un aport
explicativ convingător asupra temei abordate. Aceasta a pornit de la o ipoteză generală care face
referire la faptul că aceste elemente dețin o importanță deosebită, fiind considerate o „avere
ascunsă” și cu toate acestea nu sunt reflectate distinct în situațiile financiare anuale (atât
situațiile financiare individuale, cât și cele consolidate) sau în situațiile de raportare financiară.
Stabilirea obiectivelor cercetării statistice prin sondaj denotă faptul că unele ipoteze enunțate în
debutul cercetării pot fi valide, în timp ce altele nu pot fi verificate.
Prin urmare, ipotezele considerate ca fiind valide sunt reprezentate prin ideea conform
căreia în economia cunoașterii activele necorporale au o semnificație majoră; în prezent,
capitalul uman este considerat factorul fundamental al progresului, ceea ce determină creșterea

10
investițională în dezvoltarea acestuia, iar educația și formarea pe tot parcursul vieții pot fi
considerate elemente necorporale foarte importante; deținerea unui număr ridicat de active
(necorporale) constituie garanția băncilor în acordarea creditelor și activitatea managerială este
considerată o componentă valoroasă a activelor deținute de o anumită companie, ceea înseamnă
că dezvoltarea și utilizarea activelor necorporale nu reprezintă doar procese legale sau contabile,
constituie și decizii de afaceri.
Ipotezele considerate ca fiind nevalide sunt identificate prin ideea că indiferent de mărimea
companiei, natura activității sale, maturitatea sau locația sa geografică, toate companiile produc,
posedă și folosesc active necorporale, aducând un plus de valoare în asigurarea profitabilității și
a succesului oricărei companii care le dețin, ceea ce denotă faptul că echipele de management ar
trebui să fie mult mai implicate și în economia bazată pe cunoaștere, nivelul cunoștințelor ajunge
să fie superior valorii materiale, ceea ce determină importanța deosebită a resurselor umane și
informaționale.
Extinzând paleta informaţiilor și dezvoltând cercetarea empirică efectuată asupra
obiectivelor de cunoaştere prin sondajul efectuat anterior, am realizat și o cercetare de tip
anchetă, folosind un chestionar care a fost completat de 25 de cadre didactice universitare, cu
titlul ştiinţific de doctor în economie, având cunoştinţe teoretice temeinice dar şi practice.
Aceștia sunt practicieni în instituții precum: Academia Română, INS, Avocatul Poporului,
CECCAR, fiind și experți contabili, CAFR, AAIR, fiind auditori interni și financiari, ANEVAR,
fiind membri evaluatori, BVB, fiind analiști financiari, MFP sau insituții financiar-bancare.
Având o formă similară cu aceea utilizată la colectarea informaţiilor în rândul studenţilor,
din care au fost eliminate întrebările particularizate specificului cunoştinţelor dobândite și
dezvoltate de aceștia, ca urmare a parcurgerii întregului proces de învăţare, precum şi din
activitatea practică efectuată, interpretarea anchetei s-a putut realiza cu ușurință. Aceasta relevă
că activitatea şi performanţa unei întreprinderi economice este determinată de deţinerea şi
acţiunea capitalului intelectual.
De asemenea, tematica și expunerea practică asupra aprecierii activității de management ca
fiind un element al activelor necorporale este expusă și interpretată în cadrul Cercetării empirice
privind reprezentarea prin modelarea econometrică a ratei rentabilității financiare și prin
modelele econometrice privind dinamica dividendului brut pe acţiune în funcţie de mărimea

11
absolută şi relativă a imobilizărilor necorporale, ca efect al evaluării activității manageriale
tratate ca element al activelor necorporale.
Dezvoltând prezenta cercetare empirică, am adoptat două categorii de modelări
econometrice prin care am expus următoarele aspecte:
a. Modelul multifactorial linear al ratei rentabilităţii financiare în funcţie de rata
rentabilităţii economice şi de viteza de rotaţie a activelor circulante are o viabilitate
limitată în special atunci când se intenţionează a fi efectuate calcule de extraploare sau
de interpolare. Activele circulante au o pondere ridicată în bilanțul oricărei
întreprinderi, ceea ce determină influența puternică a vitezei de rotație a activelor
circulante asupra rentabilității financiare. Cu cât aceasta înregistrează o valoare mai
mare, cu atât nivelul profitabilității economice va crește.
Rata rentabilităţii economice, ca expresie a eficienţei utilizării activelor şi viteza de rotaţie
a activelor circulante pot fi considerate variabile determinante ale ratei rentabilităţii financiare.
Viteza de rotaţie a activelor circulante prezintă un rol major în realizarea unei performanţe
economico-financiare competitive, deoarece prin mărimea şi sensul de modificare a acesteia se
apreciază viabilitatea funcţionării unei societăţi comerciale.
Prin urmare, modelul reprezintă o oportunitate pentru realizarea unui studiu de natură să
aducă informaţii utile în vederea fundamentării unor decizii manageriale menite să favorizeze un
progres funcţional şi de performanţă financiară al operatorului economic. Acesta poate fi reţinut
şi constituie o soluţie matematică de formalizare a unei legităţi statistice între variabilele incluse
în model, ca sursă de justificare a unor decizii de politică economică.
b. Modele econometrice privind dinamica dividendului brut pe acțiune în funcție de
mărimea absolută și relativă a imobilizărilor necorporale.
Studiul econometric al dinamicii dividendului brut pe acţiune va fi derulat prin elaborarea
unui număr de patru modele distincte, dar interoperabile prin rezultatele de confirmare a
viabilităţii aferente, pentru a oferi o soluţie managerială motivată şi semnificativă din punct de
vedere statistic. Prin creşterea cu prioritate a cifrei de afaceri, care dimensionează puterea
economică şi mărimea operatorului economic, şi respectiv a eficienţei utilizării activelor
necorporale nete calculată pe baza profitului net contabil se va obţine cea mai favorabilă
dinamică a dividendului brut pe acţiune. Rolul economic al activelor necorporale pentru o

12
performanţă financiară superioară este demonstrat statistic şi constituie un suport sigur şi
fundamentat pentru factorii de decizie în vederea implementării celor mai bune măsuri, motiv
pentru care activitatea managerială (nivelul decizional) este în continuare considerată/evaluată ca
fiind un activ necorporal esențial pentru orice întreprindere economică.
Limitele prezentei cercetării sunt cauzate de deficiența existenței studiilor empirice în
favoarea studierii funcționării, implementării și evaluării capitalului intelectual, dar și legislația
și reglementările contabile existente în domeniu, alături de particularizarea mediului românesc.
De exemplu, standardele internaționale de contabilitate sunt cele care limitează evaluarea
activelor necorporale, iar sistemele tradiționale de contabilitate devin insuficiente în măsurarea și
raportarea valorii activelor necorporale. De asemenea, am întâlnit dificultăți în identificarea unor
reglementări contabile care să ateste faptul că activitatea managerială poate fi evaluată ca un
activ necorporal, iar în situația capitalului intelectual, sistemul tradițional de contabilitate
prezintă o deficiență în identificarea unei reprezentări disctincte a acestuia.
Direcția principală de cercetare viitoare poate fi evidențiată prin continuarea studierii
evoluției aplicabilității metodei evaluării managementului ca un activ necorporal, care ar putea
elimina dezavantajele preconcepute, încurajând optimizarea componentelor managementului ca
un activ necorporal. Utilizarea resurselor intangibile pentru susținerea, menținerea și dezvoltarea
„lanțului creării de valoare” va constitui permanent o provocare semnificativă pentru
specialiștii din țara noastră. Prin urmare, cercetările viitoare ar trebui să promoveze elaborarea
unor studii metodologice empirice bazate pe dialog și pe diseminarea cunoștințelor și a
experienței în cadrul unor echipe de cercetare interdisciplinare, datorită faptului că tematica
abordării activelor necorporale deține un astfel de caracter, care ar putea da naștere unei abordări
și a unei diseminări a informațiilor și a rezultatelor mai mult decât fascinantă, existând multe
surprize în privința acestui topic.

13