METODOLOGIA DESFASURATII

JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

PROF.INV.PRIMAR: IOANA CHIRITA

SCOALA GIMNAZIALA NR 1 SABARENI - GIURGIU

Proiectarea, organizarea metodică a jocului didactic, modul în care învățătorul știe să

asigure o concordanță deplină între toate elementele ce-l defines duce la reușita acestuia.
Organizarea unui joc didactic matematic presupune:
 pregătirea în prealabil a învățătorului (studierea conținutului și a structurii jocului și
pregătirea materialului didactic necesar)
 organizarea corespunzătoare a colectivului de elevi
 valorificarea mobilierului salii de clasă (eventual reorganizarea)
 distribuirea materialului didactic (dacă este cazul)
În timpul jocului matematic, învățătorul trebuie să țină cont de:
 ritmul și strategia conducerii jocului
 stimularea elevilor în perspectiva participării active în joc
 asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc
 varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor variante).
Organizarea jocului didactic mathematic necesită o serie de măsuri. Astfel, trebuie
Să se asigure o împărțire corespunzătoare a elevilor în funcție de acțiunea jocului și, uneori,
chiar o reorganizare a mobilierului existent în sala de clasă, pentru buna desfășurare a jocului,
pentru reusita lui.
Următorul pas important în organizarea jocului didactic este distribuirea materialului
didactic. În general materialul se distribuie la începutul activității de joc și aceasta pentru
următorul motiv: elevii cunoscând în prealabil materialele didactice necesare jocului
respective, vor înțelege mult mai ușor explicația învățătorului referitoare la desfășurarea
jocului. Totuși, acest procedeu nu trebuie aplicat în mod mecanic. Exista jocuri didactice în
care materialul poate fi împărțit elevilor după explicarea jocului.
Organizarea judicioasă a jocului didactic matematic are o influență favorabilă asupra
ritmului de desfășurare a acestuia, asupra realizării cu succes a scopului propus.
În desfășurarea jocului trebuie tinut cont de urmatoarele etape/momente:
 introducerea în joc (discuții pregătitoare)
 anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia
 prezentarea materialului
 explicarea și demonstrarea regulilor jocului
  fixarea regulilor
 executarea jocului de către elevi
 complicarea jocului / introducerea unor noi variante
 încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau/și individual, recompensarea).
Introducerea în joc, ca etapă, îmbracă forme variate în funcție de tema jocului. Uneori
atunci când este necesar să familiarizăm elevii cu conținutul jocului, activitatea poate să înceapă
printr-o scurtă discuție cu effect motivator. Alteori, introducerea în joc se poate face printr-o scurtă
expunere care să stârnească interesul în atenția elevilor. În alte jocuri, introducerea se poate face
prin prezentarea meterialului, mai ales atunci când de logica materialului este legată întreaga
acțiune.
Anuntarea jocului trebuie făcută sintetic, în termini preciși, fără cuvinte de prisos, spre a
nu lungi inutil începutul acestei activități.
Un pas decisive pentru succesul jocului didactic matematic este demonstrarea și
explicarea acestuia. Învățătorului îi revin următoarele sarcini:
 să facă elevii să înțeleagă sarcinile ce le revin
 să precizeze regulile jocului, asigurând însușirea lor rapidă și corectă de către elevi
 să prezinte conținutul jocului și principalele etape, în funcție de regulile jocului
 să dea explicații cu privire la modul de folosire a materialului didactic
 să scoată în evidență sarcinile conducătorului de joc și cerințele pentru a deveni câștigători.
În timpul sau după explicație se obișnuiește să se fixeze regulile transmise. Acest lucru
se recomandă atunci când jocul are o acțiune mai complicată, impunându-se o subliniere specială a
acestor reguli.
Jocul începe la semnalul conducătorului jocului. La început acesta intervine mai des în
joc, reamintind regulile, dând unele indicații organizatorice. Pe măsură ce se înaintează în joc sau
elevii capătă experiența jocurilor matematice, învățătorul acordă independența elevilor, ii lasă să
acționeze liber.
Există două moduri de a conduce jocul didactic matematic al elevilor:
 conducerea direct (învățătorul având rolul de conducător al jocului)
 conducerea indirectă (învățătorul ia perte activă la joc, fără să interpreteze rolul de
conducător)
În orice situație, învățătorul trebuie:
 să imprime un anume ritm jocului
 să mențină atmosfera de joc
 să urmărească desfășurarea jocului, evitând momentele de monotonie, de stagnare
 să controleze modul în care se realizează sarcina didactică
 să creeze condițiile necesare pentru ca fiecare elev să resolve sarcina didactică în mod
independent sau în cooperare
 să urmărească comportamentul elevilor, relațiile dintre ei
 să urmărească respectarea regulilor jocului
 să activeze toți elevii în joc, găsind mijloacele potrivite pentru a-I antrena și pe cei mai
timizi.
 Sunt situații când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi: autoconducerea
jocului (elevii devin conducătorii jocului, îl organizeazăîn mod independent), schimbarea
materialului între elevi (pentru a le da posibilitatea să resolve probleme cât mai diferite în cadrul
acestui joc), complicarea sarcinilor jocului (introducerea unui element de joc nou, introducerea
unui material nou…).
La finalul jocului, învățătorul formulează concluzii și aprecieri asupra felului în care s-a
desfășurat jocul, asupra modului de comportare al elevilor, făcând recomandări și evaluări cu
character individual și general.