Întreținerea instalației de răcire a motorului

unui autoturism

CAPITOLUL I : Organizarea locului de muncă

- Întreținerea și repararea autovehiculelor se vor face în hale și încăperi
amenajate, dotate cu utilaje, instalații și dispozitive adecvate.

- Executarea unor lucrări de demontare, întreținere sau reparare a

autovehiculelor este admisă și în spații amenajate în afară halelor și atelierelor
de întreținere denumite ,,platforme tehnologice”. Aceste platforme vor fi
delimitate, marcate și amenajate corespunzător, iar atunci când este necesar vor
fi împrejmuite.

- Căile de acces din hale, ateliere și de pe platformele tehnologice vor fi

întreținute în stare bună și vor fi prevăzute cu marcaje și indicatoare de circulăție
standardizate.

- Încălzirea halelor și încăperilor de lucru va fi asigurată în perioada anotimpului

rece în funcție de temperatura exterioară și în limitele stabilite de ,,Normele
generale de protecție a muncii”.

- În halele de întreținere și reparare a autovehiculelor, canalele de revizie, vor fi

menținute în stare curată, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor și a
combustibililor.

- Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor în interiorul halelor, decât

dacă există instalații de exhaustare, în stare de funcționare.

- Instalațiile de ventilație generală și locală din halele și încăperile destinate

lucrătorilor de întreținere și reparare a autovehiculelor vor fi în bună stare,
urmărindu-se funcționarea lor în permanentă la parametrii proiectați.

- Persoanele juridice sau fizice vor asigura afișarea instrucțiunilor tehnice și de

exploatare privind instalațiile de ventilație, precizând programul de funcționare
al acestora, precum și obligațiile referitoare la reviziile tehnice și verificările
periodice. De asemenea, se va preciza numele persoanei care răspunde de
exploatarea instalației.
- Utilajele din hala și ateliere (polizoare, mașini de găurit etc.) vor fi bine fixate,
legate la pământ, dotate cu dispozitive de protecție în bună stare. Deasemenea,
utilajele vor avea afișate instrucțiunile tehnice de exploatare și de protecție a
muncii.

- Cricurile din dotarea halelor de reparații sau a canalelor de revizie vor fi

menținute în permanentă în stare bună de funcționare și vor avea inscripționată
sarcina maximă.

- La demontarea, montarea și transportul subansamblelor grele sau voluminoase

se vor folosi mijloace mecanice de ridicare și manipulare. Prinderea
subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale,
omologate, care să asigure prinderea corectă și echilibrată a subansamblelor.

- Se interzice că la prinderea subansamblelor să se folosească lanțuri sau cabluri

care nu au poansonate sarcina maximă de ridicat.

- Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor și stelajele pentru așezarea

pieselor trebuie să aibă stabilitatesi rezistență corespunzătoare. Acestea vor fi
menținute, în permanentă, în stare bună de folosire.

- Exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor de ridicat se va efectua în

conformitate cu prevederile prescripțiilor tehnice ISCIR în vigoare și ale cărților
tehnice respective. Personalul muncitor de diferite meserii și care ocazional
utilizează instalațiile de ridicat, trebuie să fie autorizat că legatori de sarcini, în
conformitate cu prescripțiile Rl-87 colecția ISCIR.

- În halele de reparații în care se execută și lucrări de sudură la autovehicule se

va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudură
oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudură electrică, precum și a paravanelor
de protecție folosite în timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudură
electrică vor fi conectate la instalația de legare la pământ, iar cablurile vor fi
amplasate și protejate astfel încât să nu fie deteriorate de roțile autovehiculelor
care circulă în timpul reparațiilor (efectuate pe platforme).

- Petele de ulei și de combustibil de pe pardoselile halelor sau încăperilor vor fi

acoperite cu nisip, după care vor fi luate măsuri de curățare și evacuare a
materialului rezultat în locuri care nu prezintă pericol de incendiu.

- Cârpele, caltii și alte materiale textile folosite la curățarea și ștergerea pieselor

sau a mâinilor vor fi depuse în cutii metalice cu capac de închidere și evacuate
în locuri stabilite în acest scop pentru a fi arse sau îngropate.
- În halele de reparare a autovehiculelor se vor monta plăci avertizoare și afișe
sugestive pe teme de protecție a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestată.

- În cazul încăperilor în care se găsesc instalații prin a căror manevrare sau

atingere se pot produce accidente, pe ușile acestora se vor fixă tăblițe cu
inscripția ,,INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR STRĂINE”. Aceste
tăblițe se vor fixă și pe ușile încăperilor în care sunt instalate cazane cu abur,
transformatoare, redresoare.

- Lucrătorii trebuie să poarte echipament de lucru și echipamentul de protecție

corespunzător lucrărilor pe care le execută cu instalațiile și utilajele din dotare,
conform cu Normativul cadru de acordare a echipamentului de protecție aprobat
de MMPS.

- În locurile unde există pericole de incendiu, explozii, intoxicații și surse de

zgomot sau vibrații se vor efectua măsurători în vederea depistării depășirii
CMA și a anihilării surselor acestora.

- Sculele vor fi așezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri

corespunzătoare și la înălțimi accesibile. După terminarea lucrului sculele vor fi
curățate, după care vor fi închise în dulapuri. Ascuțirea sculelor de tăiat, cioplit
se va face de către un lucrător instruit special în acest scop.

- Lucrătorii sunt obligați că înainte de începerea lucrului să verifice dacă

uneltele și utilajele pe care le folosesc sunt în stare bună și corespund din
punctul de vedere al securității muncii. Se interzice folosirea uneltelor și
utilajelor care nu corespund acestor verificări.

- Înainte de începerea lucrului, locul de muncă trebuie să fie în perfectă ordine.

Nu se admite aglomerarea locului de muncă cu materiale, scule etc.

- Este interzisă modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate

pentru chei în vederea măririi cuplului.

- Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul și șefii de echipa vor verifică

starea de sănătate și oboseală a muncitorilor. Dacă aceștia se află sub influență
băuturilor alcoolice vor fi îndepărtați de la lucru.

- Este interzisă păstrarea îmbracamintei personale a lucrătorilor și a alimentelor

în incinta halei sau atelierelor. Îmbrăcămintea se va păstra numai în vestiar.
Alimentele se vor consumă numai în încăperile special amenajate și destinate de
unitate în acest scop și numai după ce lucrătorii respectivi își vor spală bine
mâinile.
- Persoanele cu atribuții de serviciu vor urmări și vor interzice introducerea și
consumul băuturilor alcoolice în unitate și la locurile de muncă, cunoscând că
răspund personal de starea și capacitatea de muncă a personalului din subordine
pe tot timpul lucrului.

- Înainte de începerea lucrului, persoanele cu atribuții de serviciu vor verifică

funcționarea tuturor instalațiilor, utilajelor și dispozitivelor din dotare. De
asemenea vor verifică legătură la pământ a tuturor utilajelor acționate electric. În
cazul în care se constată defecțiuni sau că legătură la pământ sau la conductorul
de nul al rețelei este întreruptă, se va scoate utilajul de sub tensiune, vor anunță
muncitorii special desemnați din unitate, vor supraveghea remediarea defecțiunii
constatate și se va încuviința folosirea utilajului respectiv.

- La repartizarea lucrărilor pe muncitori, maistrul sau șeful de echipa va indică

procedeul corect de lucru (nepericulos) și măsurile corespunzătoare privind
utilizarea instalațiilor, utilajelor și sculelor din dotare.

- Autovehiculele aflate pe pozițiile de lucru din hale, ateliere sau platforme

tehnologice vor fi asigurate (calate) împotriva deplasărilor necomandate, în care
scop vor fi folosite pene sau cale special confecționate. În cazul în care nu se
execută lucrări la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate și cu
mijloace proprii (frână de ajutor și cuplarea într-o treaptă de viteză).

- Iluminatul natural și artificial se va realiza astfel încât să se asigure o bună

vizibilitate la locul de muncă.

- Corpurile de iluminat trebuie să fie curățate perio-dic. De asemenea, se vor

face măsurători periodice asupra iluminării, precum și verificarea instalațiilor de
iluminat.

CAPITOLUL II : Noțiuni generale

Instalaţia de răcire este destinată să asigure un regim termic corespun-zător

unei bune funcţionări a motorului, cu randament ridicat. Temperatura din
interiorul cilindrilor este 1800...2000°C, ceea ce înrăutăţeşte ungerea, modifică
proprietăţile mecanice ale pieselor, reducând jocuri-le normale dintre piesele
conjugate, şi poate duce la urmări grave -griparea sau chiar deteriorarea lor. Prin
sistemul de răcire se elimină în mediul ambiant 20-30% din căldura pieselor
motorului, asigurând o temperatură optimă de 85...90°C.
 După natura fluidului, instalaţiile de
răcire pot fi:cu aer şi cu lichid.

Instalaţia cu lichid poate fi cu

circulaţie naturală (prin termosifon),
care nu se mai utilizează la
automobile, şi cu circulaţie forţată (la
presiune atmosfe-rică sau presurizată
la 0,5-1,1 bar peste presiunea mediului
ambiant).Instalaţia presurizată este
instalaţia în care lichidul circulă sub
presiune într-un circuit închis şi nu
vineîn contact cu atmosfera decât prin
supapa vasu-lui de
expansiune.Instalaţia de răcire cu aer
se foloseşte la motoarele de
motocicletă,la care aerul rece pătrunde
printre aripioarele cilindrului şi
chiulasei (expuse deschis în
atmosferă), datorită vitezeide
deplasare. La motoarele de automo-bile, se foloseşte sistemul de răcire cu aer,
prin intermediul unui ventilator (turbină) care introduce aerul sub presiune
printre aripioarele cilindrilor şi chiulaselor, cu care sunt prevăzute.Ventilatorul
are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri şi chiulasă. Debitul
acestuia este de 4-5 ori mai mare decât al ventilatorului de la sistemul de răcire
cu lichid. Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat
prin termostat, în funcţie de temperatura motorului.Cilindrii şi chiulasa
motorului răcit cu aer sunt prevăzuţi princonstrucţie cu aripioare turnate corp
comun sau ataşate, care au rol de
amări suprafaţa de răcire.Avantajele
sistemului de răcire cu aer sunt:
încălzireamai rapidă a moto-rului la
pornire; construcţia mai simplă a
chiulasei şi a blocului motor (fără că-
maşă de apă); evitarea neajunsului
creat de depunerea de piatră;
întreţinerea mai simplă; nu prezintă
pericol de îngheţ; uzuri mai mici ale cilindrilor, ca urmare a unei încălziri mai
rapide după pornire; cost mai redus.

Dezavantajele: imposibilitatea unui control precis al răcirii; răcirea insufi-

cientă a zonelor calde ca urmare a conductibilităţii termice inferioare a aerului în
comparaţie cu apa; zgomot puternic al ventilatorului; la putere egală, motorul
policilindric răcit cu aer este mai lung din cauza aripioarelor de la cilindri şi prin
urmare este mai greu.Datorită celor menţionate răcirea cu aer se aplică mai
frecvent la M A C grele, dat fiind că acestea lucrează mai bine la temperaturi
mai mari ale cilindrilor şi la M A S de cilindree mică.In figura 1.1 se reprezintă
instalaţia de răcire cu aer la motorul unui autotu-rism. Aerul este trimis cu
presiune de ventilatorul 1, în mantaua 2, care-1 conduce spre cilindrii3şi
chiulasele 4-printre aripioarele lor, asigurând o răcire uniformă. Ventilatorul este
antrenat de o curea trapezoidală, care transmite mişcarea şi la generatorul de
curent.Instalaţia de răcire cu lichid.Datărită faptului că răcirea prin termosifon
nu asigură o bună răcire şi necesită un volum prea mare de apă, se foloseşte
răcirea forţată (cu pompa), cu circuit închis (presurizat) sau deschis.Instalaţia
presurizată permite folosirea unui radiator mai mic, iar evaporarea lichidului
este înlăturată prin folosirea vasului de expansiune.De altfel, circulaţia forţată, în
general, asigură îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a motorului, datorită
diferenţei mici de temperatură (1(M5°C) dintre apa ce intră şi cea care iese din
cămăşile de răcire ale motorului (faţă de 30°C la răcirea cu termosifon}.Lichidul
de răcire poate fi apa sau lichidul antigel (un amestec proporţionat de apă
distilată şi lichid antigel comercial care conţine alcool şi glicerina) ce asigură
funcţionarea pe timp rece la -40°C.
 Instalaţia de răcire a motorului de autoturism cu lichid cu circulaţie forţată şi
presurizată permite ridicarea temperaturii de fierbere la circa 110°C (fig. 1.2).

In instalaţia de răcire, circuitul lichidului este următorul: lichidul din jurul

cămăşilor de răcire din blocul motor 1 se ridică în cămăşile de răcire din chiula-
sa 2, evacuând căldura, apoi, prin termostatul 3, neste dirijat fie spre motor de
către pompa de apă, când temperatura este sub 70°C (supapa termostatului fiind
închisă), fie spre radiatorul 5, prin racordul 4,când temperatura trece de 70°C
(supapa termostatului fiind deschisă), pentru răcire de către ventilatorul S,
montat pe arborele pompei de apă. Apoi, pompa 7 aspiră lichidul din radia-tor
prin racordul pompei 6 şi -1 recirculă prin cămăşile de răcire din bloc şi chiu-
lasă.Preluarea variaţiei volumului lichidului datorată diferenţelor de temperatură
se face de către vasul de expansiune 10,p rin racordul 9; buşonul cu supapă
dublă 11 asigură comunicarea cu atmosfera. Verificarea funcţionării normale a
instalaţiei de răcire se face prin bec de control la bord (roşu), care se stinge la
temperatura optimă, fie prin termometru, sesizată de traductorul 12, montat la
chiulasa motorului.

Partile componente ale instalatiei de racire

 Instalatia de racire cu lichid a motorului cuprinde in principal:
-radiatorul
-pompa de racire
-termostatul
-ventilatorul
-vasul de expansiune
-racordurile de cauciuc

Radiatorul se compune din doua rezervoare, unul superior si altul inferior,

confectionate din tabla de alama sau otel. Legatura intre ele se realizeaza prin
mai multe tevi subtiri, prevazute cu aripioare.
Rezervorul inferior al radiatorului este prevazut cu o teava de iesire a apei reci ,
cu un robinet de golire si cu suporturile de fixare a radiatorului.
Radiatorul se fixeaza in afara motorului, pentru a fi expus total curentului de aer,
in vederea racirii in ce!e mai bune conditii.
Pentru asigurarea debitului de aer necesar racirii motorului, in special cand
functioneaza la sarcina mare si viteza mica, instalatia de racire este prevazuta cu
un ventilator, care se gaseste montat pe axul pompei de racire in dreptul
radiatorului. Ventilatorul este antrenat, de obicei, printr-o curea catre arborele
cotit.

Radiatorul

1- rezervor superior;

2- gura de umplere;
3- busonul radiatorului;

4- rezervorul inferior
 Pompa de apa asigura circulatia fortata a lichidului in instalatia de racire. La
automobile sint folosite pompe de racire centrifuge.
Elementele componente ale unei astfel de pompe sunt:
-corpul pompei
-rotorul cu palete , montat rigid pe axul pompei
-piesele de etansare.
Corpul pompei este montat pe blocul motor si comunica cu rezervorul inferior
al radiatorului si cu partea inferioara a camasii de racire.
In timpul functionarii motorului, rotorul este pus in miscare, antrenand prin
paletele sale apa din pompa. In felul acesta, lichidul de racire vine in contact cu
peretii cilindrilor si ai camerelor de ardere, dupa care trece in bazinul superior al
radiatorului. Locul apei refulate de pompa este luat de apa care patrunde prin
conducta de aspiratie ce este in legatura cu bazinul inferior al radiatorului.
In modul acesta, pompa asigura o circulatie neintrerupta a apei in instatatia de
racire a motorului.
Atentie slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa duce la
cresterea excesiva a regimului termic de functionare al motorului.
La automobilele la care alternatorul, pompa de apa si ventilatorul sunt
antrenate de aceeasi curea, ruperea curelei se poate deduce din aprinderea
martorului luminos care semnalizeaza functionarea alternatorului, din bordul
automobilulu

Pompa de apa

1- corpul pompei;

2- ansamblul rotor si ax;

3- bucsa pompei
4- rotorul cu palete;

5- roata cu curea a pompei;

6- piulita garniturii;

7- garnitura;

8- ventilator
 Termostatul este o supapa dubla, care dirijeaza automat circulatia apei in
instalatia de racire, in functie de temperatura, regland si mentinand temperatura
apei in instalatia de racire, in limite normale (80…100°C) asigurand
functionarea optima a motorului.
Temperatura optima de functionare a motorului care asigura randament maxim
si uzura minima a motorului este cuprinsa intre 90 si 95°C si este asigurata prin
inchiderea si deschiderea termostatului la temperaturile limita.

Termostatul este compus dintr-un burduf (capsula) solidar printr-o tija cu o

supapa ce poate obtura doua orificii si anume:
-orificiul de acces spre radiator
-orificiul de acces spre pompa.

In interiorul burdufului se afla un lichid volatil, ceara sau alt material ce se

dilata usor.
Supapa este actionata de presiunea rezultata din vaporizarea lichidului volatil
sau prin dilatarea materialului din burduf, care se obtine la temperatura de regim
pentru care a fost reglat termostatul (80 ... 100°C).
In stare de repaus si la temperaturi ale apei sub valoarea celei de regim, supapa
inchide orificiul de acces spre radiator si il deschide pe cel de acces spre pompa.
In felul acesta, apa circula de la motor la pompa si invers (circuital mic),
realizindu-se incalzirea rapida a apei pana la temperatura de regim stabilita.
Pentru mentinerea acestei temperaturi, supapa este actionata in asa fel incat
ambele orificii sunt partial deschise, apa circuland o parte spre radiator si o parte
spre pompa.
Daca se depaseste temperatura de regim, supapa deschide orificiul de acces
spre radiator si inchide orificiul de acces spre pompa. Ca urmare, apa circula de
la motor la radiator, unde cedeaza o parte din temperatura acumulata, trece in
continuare prin pompa la motor {circuital mare) pana cand se ajunge iarasi la
temperatura optima.

Blocarea termostatului in pozitia inchis determina supraincalzirea motorului

deoarece lichidul de racire nu parcurge ambele circuite (circuitul mare si
circuitul mic) fapt ce poate duce la arderea garniturii de chiulasa.
Blocarea termostatului in pozitia deschis nu permite motorului sa ajunga la
temperatura de regim 90….95°C, fapt ce duce la consum marit de combustibil
deci o conducere neecologica a automobilului.
 Termostatul

1- racord de acces spre pompa;

2- termostat;

3- racord de acces spre radiator

CAPITOLUL III : Mentenanța

ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE

Intreţinerea acestei instalaţii cuprinde operaţii de control, verificare, ungere,

reglare şi curăţare, după cum urmează:

 verificarea etanşeităţii organelor componente ale instalaţiei;

 controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic,
care se completează cu apă curată sau lichid antigel. în timp ce motorul
funcţionează;
 ungerea rulmenţilor pompei de apă (dacă nu sunt capsulaţi), cu unsoare
consistentă, la 10 000 km;
 verificarea întinderii curelei de ventilator, la 10 000-15 000 km, care nu
trebuie să facă o săgeată mai mare de 15-20 mm la o apăsare cu o forţă de
30-40 N la mijlocul distanţei dintre cele două fulii. în caz că e mai mare
se reglează, prin modificarea poziţiei generatorului de curent, după
slăbirea piuliţelor de fixare.După reglare, se strâng din nou piuliţele; o
întindere insuficientă a curelei duc la răcirea insuficientă, iar o curea prea
întinsă duce la uzarea rulmenţi-lor pompei de apă şi a generatorului de
curent.
 spălarea cu jet de apă a radiatorului pentru îndepărtarea impurităţilor, la
10 000 km;
 spălarea răcitorului de ulei cu jet de apă, la 60 000 km sau anual;
 controlul punctului de congelare a lichidului de răcire cu ajutorul ter-
modensimetrului, anual;
  înlocuirea lichidului antigel, o dată la doi ani, folosind pâlnia specială şi
sistemul de aerisire a instalaţiei;
 înlocuirea termostatului, la 60 000 km;

Curăţarea depunerilor de piatră din instalaţie, care reduce capacitatea de răcire;

piatra se depune, sub formă de crustă calcaroasă pe pereţii organelor, provenită
din săruri, în urma evaporării apei, mai ales când se fac completări ale nivelului
cu apă dură. Operaţia se execută anual.Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale
chimică cusoluţii acide, pentru blocurile de aluminiu, sau bazice, pentru cele din
fontă.Se utilizează cel mai adesea soluţia bazică formată din: 10% carbonat de
sodiu (sodă de rufe),5%petrol lampant şi restul apă. Soluţia acidă cea mai
folosită este compusă din10% acid clorhidric si restul apă.In funcţie de blocul
motor, se umple instalaţia cu una din aceste soluţii, punându-se motorul în
funcţiune circa 10 min se opreşte şi se lasă astfel 8-10 h; se pune din nou
motorul în funcţiune circa 5 min şi apoi se goleşte instalaţia; urmează o spălare
cu apă curată, cu motorul în funcţiune 3-5 min după care se goleşte şi se umple
cu apă curată, pentru funcţionarea normală a motorului.Pentru evitarea
depunerilor de piatră a cărei curăţire necesită o operaţie complicată, se
recomandă utilizarea şi completarea nivelului de apă evaporată, cu apă care are
duritatea scăzută sau utilizând metode de reducere cu permutit (nisip fin care
conţine sodiu): acesta intră în reacţie cu sărurile de calciu şi magneziu pe care le
dizolvă.

DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE INSTALAŢIE DE RĂCIRE

In general, defecţiunile instalaţiei duc la supraîncălzirea sau la încălzirea

insuficientă a motorului.
Supraîncălzirea are drept cauze: pierderi de apă, slăbirea sau ruperea curelei
de ventilator, termostatul defect sau blocat, funcţionarea necorespunzătoare a
pompei de apă şi a ventilatorului, înfundarea sau spargerea radiatorului,
depunerile de piatră.
-Pierderile de apăîn exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de
apă, buşoane, care se observă prin scurgeri în timpul cât motorul nu este în
funcţiune; pierderile interioare au loc datorită spargerii garniturilor de chiulasă
sau inelelor de cauciuc de la cilindri, deformării suprafeţe-lor de etanşare dintre
bloc şi chiulasă, strângerii insuficiente a şuruburi-lor de chiulasă. Se constată
prin formarea de bule de aer în bazinul superior al radiatorului la turaţie ridicată
sau a picăturilor de apă gălbui de pe tija de ulei. Remedierea constă în strângerea
colierelor, înlocuirea racordurilor defecte, înlocuirea garniturii de chiulasă sau
inelelor cilindrilor, strângerea şuruburilor de chiulasă în ordinea indicată (de la
mijloc spre exterior), rectificarea suprafeţelor de îmbinare a chiulasei sau
blocului motor. Cureaua insuficient strânsă se remediază prin slăbirea piuliţelor
generatorului şi modificarea poziţiei, până la întinderea corectă; apoi se strâng
piuliţele; dacă este ruptă, cureaua se înlocuieşte. Termostatul defect sau blocat
se datoreşte deteriorării burdufului sau capsulei, scurgerii lichidului sau pastei
din interior, ceea ce poate bloca supapa în poziţia închisă. Constatarea se face
prin controlul radiatorului, care, dacă este rece în timp ce carcasatermostatului şi
motorul sunt încinse, iar la accelerarea moto-rului nu se observă nici o unduire
în radiator. Remedierea se realizează prin înlocuirea termostatului. Funcţionarea
necorespunzătoare a pompei de apă se datoreşte ruperii penei de fixare a
rotorului (turbinei) sau depresării ei de pe arbore, iar uneori din cauza îngheţării
apei, ruperii paletelor rotorului. Defecţiunea se depistează prin observarea unei
unduiri slabe în bazinul superior al radiatorului, la accelerarea
motorului.Remedierea se execută prin înlocuirea penei rupte sau asigurarea unei
presări corespunzătoare; în cazul ruperii paletelor turbinei, se înlocuieşte com-
plet rotorul pompei în ateliere.

La ventilator se pot deforma sau rupe paletele. Dacă paletele ventilatorului

sunt deformate se îndreaptă, iar când sunt rupte se înlocuieşte ventilatorul. După
reparare, se face obligatoriu echilibrarea ventilatorului pentru evitarea uzării
premature a rulmenţilor.In unele cazuri, ruperea paletelor ventilatorului poate
duce la spargerea radiatorului, ceea ce impune o reparare mai amplă în atelier.
Infundarea radiatorului se datoreşte impurităţilor sau ruginii. Se remediază
prin desfundarea chimică sau mecanică cu ajutorul unor tije. prin deplasarea
longitudinală în interiorul ţevilor, apoise suflă cu aer comprimat. Desfundarea se
poate face şi cu jet de apă sub presiune.Radiatorul cu spărturi mici se remediază
prin izolarea ţevilor din porţiunea respectivă sau lipirea moale sau cu soluţii
speciale; uneori izolarea se face chiar prin lipiri provizorii cu săpun. Dacă
spărtura este mare, radiatorul trebuie înlocuit.
Depunerile de piatră se curăţă cu soluţii chimice acide sau bazice, după cum
s-a arătat la întreţinerea instalaţiei.
Încălzirea insuficientă a motoruluieste cauzată de blocarea supapei termo-
statului în poziţie deschisă, când apa trece spre radiator, nepermiţând încălzi-rea
rapidă a motorului.Remedierea constă în înlocuirea termostatului.
Defectarea indicatorului de temperatură (bec roşu de control sau
termometru) presupune controlarea traductorului sau indicatorului de la bord,
aparatul defect se înlocuieşte. La fel şi pentru instalaţia de semnalizarea
avariilor.

REPARAREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE

 Cele mai importante dcfecţiuni au loc la pompa de apă. ventilator, radiator şi
termostat, după cum urmază:

Pompa de apă se demontează de pe motor, desfăcând colierele, racordurile şi

cureaua ventilatorului se dezasamblează, apoi se constată defectele şi se repară
îndeosebi corpul şi arborele;

 fisurile sau rupturile se repară prin sudură şi ajustare sau prin lipire cu ră-
şini epoxidice. După reparare, se face proba hidraulică la 3-4 bar;
 suprafaţa deformată se recondiţionează prin rectificare plană, admiţându-
se o abatere de 0,05 mm;
 filetele uzate, inclusiv cel pentru gresor, se refac prin încărcarea cu sudu-
ră, găurire şi refiletare la cota nominală, sau se refiletează la cotă majo-
rată;
 rulmenţii uzaţi se înlocuiesc;
 arborele încovoiat se îndreaptă la rece cu ajutorul presei; abaterea ma-
ximă este de 0,05 mm;
 arborele uzat serectifică, se cromează şi se rectifică rotund la cota nomi-
nală;
 canalul de pană lărgit se încarcă cu sudură şi se frezează un altul decalat la
180°, sau se rectifică şi se înlocuieşte pana;

Fisurile sau rupturile paletelor rotorului se încarcă prin sudurăşi se rectifică;

dacă sunt rupte mai mult de două palete sau ruptura este prea gravă, se înlocu-
ieşte întreg rotorul.Locaşul pentru axul pompei de apă uzat se recondiţionează
prin bucşare după alezare. după care se face rectificarea la cotă nominală; după
reparare, se controlează abaterea rotorului în locaşul din corpul pompei, jocul
axial al roto-rului (admis 0.08 mm), apoi se asamblează componentele. Ca primă
probă, ro-torul trebuie să se învârte uşor cu mâna. Se probează apoi pe standul
de probă.

Ventilatorul poate prezenta ca defecţiuni:

 deformarea paletelor; se repară prin îndreptare liberă sau folosind un

dispozitiv special;
 fisurarea sau ruperea paletelor; se impune înlocuirea lor;
 slăbirea paletelor în locurile de îmbinare; se sudează sau se nituiesc;
 deformarea orificiilor şuruburilor de fixare pe fulie; se încarcă cu sudură
şi se găuresc la cota nominală.
 Radiatorul se curăţă mai întâi cu jet de apă şi aer comprimat, apoi se fierbe în
soluţie cu sodă caustică 10% pentru îndepărtarea pietrei şi impurităţilor depuse,
după care se supune controlului în baia de apă, introducând în interior aer
comprimat sub presiunea de 1,5 bar; se constată defecţiuni, ca: dezlipirea
bazinelor de miez, spargerea corpului (miezului) sau ţevilor; remedierea se face
prin lipirea cu aliaje moi.Dacă numărul ţevilor sparte este sub 5%, atunci se
izolează. După lipire, radiatorul se supune din nou probei de etanşare.

Termostatul se controlează funcţional într-o baie de apă încălzită progre-siv,

urmărind, în acelaşi timp, cu un termometru, ca începerea deschiderii su-papei
să se facă la 70°C, iar la 85...90°C să fie complet deschisă. Sub 70°C, supapa
trebuie să se închidă.

Răcitorul de ulei poate avea ţevile sparte sau supapa defectă.

 Ţevile sparte se lipesc, iar supapa se reglează; când nu este etanşă pe

scaun, se rodează cu pastă. Apoi, se face proba de etanşare a răcito-rului
ca şi la radiator.

în atelierul de reparat radiatoare, pardoseala va fi din ciment, peste care se aşază

grătare de lemn. De asemenea, vor existainstalaţii de probe cu apă, cu scurgerea
la canalizare

CAPITOLUL IV : Norme SSM, PSI și de protecție a

mediului

- La lucrul cu lampa de benzina, se vor respecta urmatoarele instructiuni:

 -inaintea inceperii lucrului se va controla nivelul benzinei din rezervorul

lampii, care nu trebuie sa depaseasca 3/4 din capacitatea acestuia;

 -dopul orificiului de alimentare va fi insurubat pe cel putin patru spire si

va asigura etansarea;

 se interzice reducrea presiunii prin surubul de aer sau prin desurubarea

capacului orificiului de alimentare in timp ce lampa este aprinsa; aceasta
se va face numai dupa ce lampa a fost stinsa si racita;

 se interzice alimentarea lampii in apropierea surselor de foc sau atata timp

cat arzatorul nu s-a racit.
- Este interzis a se lucra cu lampa de benzina care prezinta defectiuni.

- Ciocanele de lipit incinse se vor pastra pe suporturi incombustibile. Manerele

izolatoare vor fi in stare buna, confectionate din lemn sau ebonita.

- Lampile cu benzina, sobitele pentru incalzit, ciocanul de lipit etc. nu vor fi

lasate in functiune fara a fi supravegheate.

- In cazul folosirii arzatoarelor cu butelie de aragaz, se vor respecta urmatoarele:

 butelia de aragaz va fi pastrata in locuri ferite de sursele de caldura sau

foc deschis;

 butelia va avea reductor de presiune a gazelor in perfecta stare;

 punctul de legatura dintre reductor si arzator nu va prezenta scapari de

gaze, crapaturi, innadituri etc.;

 furtunul nu va treace prin zone incalzite sau cu acid care ar duce la

distrugerea acestuia;

 arzatoarele vor fi corespunzatoare si robinetul se va inchide etans si usor;

 curatarea duzei se va face cu fir calibrat, iar in cazul in care acesta s-a
decalibrat, va fi inlocuita cu alta noua;

 la terminarea lucrului se vor inchide mai intai gazele de la butelie si, dupa
stingerea arzatorului se vor inchide robinetele;

 nu se vor lasa arzatoarele in functiune fara supraveghere.

- Degresarea, curatarea sau spalarea pieselor pregatite pentru lipire se va face

numai cu substante incombustibile. Se interzice utilizarea in acest scop a
benzinei, petrolului sau a altor substante inflamabile.

- Se interzice pastrarea sau depozitarea de combustibil in atelier in cantitati mai

mari decat necesarul pentru un schimb de lucru.

- Radiatoarele la care se efectueaza lucrari de reparatii (sudura, lipire) vor avea o

deschidere in legatura cu atmosfera pentru eliminarea gazelor.

- Materialele folosite la lipire( apa tare etc.) vor fi tinute intr-un dulap separat de
restul materialelor.
- Rezervoarele de combustibil la care se executa reparatii (sudura) vor fi
umplute cu apa, lasandu-se un spatiu tehnologic necesar operatiei de sudura. De
asemenea se va solicita eliberarea permiselor de lucru cu foc.

- Este interzis fumatul în halele de întreținere și reparații. În acest scop se vor

amenaja locuri pentru fumat.

- Este interzis accesul în atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor

străine. Pe ușile acestor încăperi se va monta tăblițe cu inscripția "INTRAREA
OPRITĂ".

- În încăperi cu pericol de incendii și explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu

foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea
a două scule feroase și folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice.
În acest scop pe ușa de intrare se vor monta plăcute avertizoare.

- Este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,

carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanți etc., în interiorul halelor
sau atelierelor cu excepția locurilor anume prevăzute prin proiectul de
construcție.

- Dacă se depășește nivelul de zgomot admis, personalul trebuie să fie dotat cu

mijloace individuale de protecție.

- Remedierea defecțiunilor ivite în timpul rodajului motoarelor trebuie să se

execute într-un spațiu special amenajat.

- Căile de acces și spațiul dintre standuri se vor păstra în permanentă libere.

Curățarea spațiului dintre standurile de rodaj se va face numai când acestea nu
sunt în funcțiune. Pardoselile vor fi curățate de petele de ulei, apă, etc. cu
ajutorul nisipului sau cenușii. Se interzice spălarea cu produse petroliere.

- Standurile de rodaj vor fi prevăzute pe ambele părți cu grătare din lemn.

- Personalul de la standul de rodaj motoare și punctele de control va purta

echipament de protecție și echipament de lucru corespunzător locului de muncă
(salopete fără fibre sintetice și încălțăminte fără accesorii metalice).

- La standul de rodaj este interzis accesul persoanelor străine, fără însoțitor,

fumatul și executarea lucrărilor cu foc deschis.
- Punerea în funcțiune a standurilor de rodaj motoare se va face numai după ce
s-a efectuat un control riguros referitor la :

 modul corect de prindere a motorului pe cadrul de susținere, la toate

legăturile elastice, precum și a cuplării motorului la frână standului (la
standurile unde motorul se află pe cărucior se vor aplică măsuri de
rigidizare a căruciorului pentru a nu se deplasa în timpul funcționarii);
 fixarea motorului, în care scop se vor prinde obligatoriu toate șuruburile
folosindu-se numai șuruburi și piulițe corespunzătoare;
 etanșeitatea legăturilor la instalația de alimentare cu combustibili, la
instalația de răcire a motorului și la instalația de evacuare a gazelor arse la
care nu se admit improvizații;
 reglajul aprinderii în distribuitor pentru evitarea rateurilor;
 strângerea tuturor elementelor care au părți în mișcare cât și a celor
supuse presiunilor;
 existența și corectă fixare a apărătorilor (apărători la transmisie, apărători
la ventilator etc.).

- Se interzice punerea în funcțiune a motorului dacă axul cardanic nu are toate

șuruburile și piulitele prevăzute în documentație. Este interzisă fixarea arborelui
pe flanșe cu găuri deformate.

- În timpul rodajului se interzice:

 începerea rodajului motoarelor cu aprindere prin scânteie fără a avea

montate filtrele de aer ;
 că muncitorul să stea aplecat asupra motorului, pentru a nu fi surprins în
cazul unui rateu în carburator;
 stropirea cu apă a părților supraincalzite ale motorului, spălarea sau
ștergerea motorului cu benzină, petrol, motorină;
 efectuarea rodajului când se constată lipsa aparatelor de măsură și control
sau defectarea acestora.

- Orice defecțiune constatată se va remedia numai după oprirea motorului.

- Se interzice depășirea parametrilor de turație. Parametrii se realizează treptat,

după regimul de rodaj al motorului, evitându-se suprasolicitările.

- Se interzice montarea curelelor de transmisie în timpul funcționarii motorului.

- Se interzice a părăși locul de muncă în timpul când standul de proba este în

funcțiune.
- După terminarea lucrului se va întrerupe alimentarea cu energie electrică a
standului. De asemenea, se vor întrerupe circulația fluidelor (combustibil, ulei,
apă). Se va informa schimbul următor și conducătorul locului de muncă, asupra
eventualelor defecțiuni care s-au ivit, cum s-au reparat, cele care nu au fost
complet remediate, cu consemnarea în registrul de funcționare al standului.