TECTONICA — Cutareea stratelor de roci sedimentare Comportamentul mecanic al rocilor 1. Relatia efort — deformatie -rupere; influenta conditilor fizice, P ,T Se considera o incercare de compresiune tasare OA - deformatie elastica AR — deformatie plastica Ay cy R - rupere Ay ies ph EFORT © BEFORMATIE Fig. 1 Relatia effort — deformatie rupere iP (dott [om] DOME NIUL PLASTIC DomENer RIGAL pp tt — y Joo on 300 400 feo 00 Feo 7) Fig.2 Limita intre domeniul plastic si rigid, sub influenta P siTSTRATUL. Elementele geometrice ale stratrului Forma de existenta a rocilor sedimentare este stratul Stratul reprezinta un volum de roca, omogen din punct de vedere petrografic, depus in conditii de sedimentare relative stabile, limitat la partea inferioara si la partea superioara de suprafete plan orizontale. Ulterior, datorita proceselor de cutare, produse sub actiunea stresurilor tectonice, stratele pot fi dislocate, capatand o alta pozitie decat cea initiala. Elementele geometrice ale unui strat sunt: culcusul, acoperisul, directia, inclinarea, unghiul de inclinare si grosimea. Fig. 1 Elementele geometrice ale unui strat1.Cutarea stratelor In urma actiunii stresurilor tectonice, rocile sedimentare depuse initial in strate orizontale, sufera deformatii sub forma de cute si fracturi ( fig. 1) Stress Stress Fig. 1 Cutarea si fracturarea unui complex de strate sub actiunea stresului 1.1 Tipuri principale de cute, elemente, relatia cu relieful Structurile elementare de baza ale proceselo de cutare sunt anticiinalul si sinclinalul Anticlinalul este o cuta sub forma de bolta, cu concavitatea indreptata in jos la care stratele sunt din ce in ce mai vechi mergand spre centrul de curbura Ack Elemente Planul axial - planul care trece prin punctele de curbura maxima ale cutei Flancurile — cele doua parti ale cutei separate de planul axial Fig.2 Anticlinalulin Vate Re Le petef plese ‘Sinclinalul este 0 cuta sub forma de albie, cu concavitatea indreptata in sus la care stratele sunt din ce in ce mai noi mergand spre centrul de curbura pA oF on 2 Elemente yo Planul axial — planul care trece prin punctele de curbura maxima ale cutei Flancurile — cele doua parti ale cutei separate de planul axial plane E Fig.2 Sinctinalul g be, ofe . os Rete? dy4,0. CLASIFICAREA CUTELOR IN FUNCTIE DE INCLINAREA PLANULUI AXIAL TIPUL DE CUTA CARACTERISTIC SCHEMA Cutt dreapta Flancuri nermale, simetrice Cath aplecat’. | Rlancuti nermaleasimetrie Cutd deversaté, Un flanc este normal si unul invers Cuta culcata, Un flanc este normal st unu! invers, Cuté résturnatd Un flanc este normal si unut invers, xo/,CLASIFICAREA GUTELOR IN FUNCTIE DE POZITIA FLANCURILOR FATA DE PLANUL AXIAL [seni caret schita al Cute normale Flancurile se indepar- teazti de anul cxial Cute in evantai Flancurle se aprorie e planul_ rial Cute izoctinale 4.2 Importanta practica a cutarii stratelor pent Flancurile sunt paruee cuplanul axl tru constructor Prezenta cutelor modifica repartitia eforturilor in interiorul masivului de roca. Zona de bolta a cutelor anticlinale este supusa la eforturi de intindere si la aparitia fisurilor deschise.Acesta este unul dintre motivele pentru fe bolta a anticlinalelor.Datorita fracturarii rocilor si fenomenelor de albia In zonele dt alterare chimica care reduc rezistentele mecal care raurile isi taie nice aale rocilor.se evita fundarea constructilor in zonele de creasta a anticlinalelor. Fig. Fisuratia in zonele de bolta ale anticlinalelor72 CUTE SPECIALE ———--——~_ Cute diapire Cutele diapire sunt caracteristice rocilor plastice, In special sarii geme, cu densitate mai mica decat a rocilor care le acopera, si iau nastere In procesul de cutare prin tendinta acestora de a strapunge rocile din acoperis si a penetra catre suprafata Prin deformarea plastica a sarii si tendinta acesteia de a se ridica la suprafata scoartei datorita densitatii mai mici, stratele rocilor de deasupra sunt deformate plastic si supuse eforturilor de intindere pana la rupere. Astfel, int-un stadiu mai avansat al Fazele dezvoitaril unei cute diapire: a - faza incipienta; b - trecerea stratului de sare Intr-o forma lenticulara; ¢ - conturarea unei structuri in forma de cupola, cutarea stratelor adiacente prin intindere si ruperea partiala a acestora; d - formarea diapirulul Ineotit de brecia sarii rezultata in urma strapungerii si ruperil stratelor inconjuratoare dezvoltarii diapirului, in jurul domului de sare, la contactul cu rocile inconjuratoare, se formeaza o zona de sfaramaturi cunoscuta sub numele de brecia sari.. Anticlinalele de vale Anticlinalele de vale sunt pseudocute care se datoreaza deformarii capetelor de strate prin decomprimare In _urma reducerii sarcinii geologice. Astfol de cute sunt caracteristice in special rocilor argiloase, dispuse aproximativ orizontal (Fig.6.13) Op9 = Z= W2q~ AL) = 9° 2y— AL Og = Og, AZ Mecanismul de formare a unui anticlinal de vale Initial, la adancimea zo, sarcina geologica este og = 7-Zo, 7 flind greutatea volumica medie a pachetului de roci de deasupra suprafetei luata in consideratie. Datorita eroziunii, in zona vali care se formeaza, grosimea initiala a pachetului de roci situat deasupra suprafetei considerate se reduce de la 29 la z si In consecinta se reduce si sarcina geologica %g favorizand decomprimarea si deformarea capetelor de strate asa cum se vede In figura