Curs 7

Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Funcții
Controlul TA, al cordului și al circulației
Controlul respirației
Controlul motilității și secreției gastro-intestinale
Controlul temperaturii corpului
Controlul micțiunii și al defecației

Caracteristici
Intervenție extrem de rapidă asupra funcției viscerelor (secunde)
Este controlat de centrii nervoși din măduva spinării, trunchi cerebral, hipotalamus, cortexul limbic
Asociat operează prin reflexe vegetative subconștiente
Are 2 eferențe: simpatică și parasimpatică

Organizarea sistemului nervos simpatic

Fibrele nervoase simpatice au originea în segmentele măduvei spinării T1-L2
Trec prin lanțurile ganglionare simpatice paravertebrale apoi se distribuie la viscere
Unele fibre formează plexul celiac și hipogastric

1
Particularități
Eferența este formată din doi neuroni: preganglionar și postganglionar
Neuronul preganglionar se găsește în cornul intermediolateral al MS
Fibrele neuronului preganglionar trec prin rădăcina anterioară a nervului spinal apoi prin ramul alb
în ganglionii simpatici paravertebrali

Din ganglionii simpatici paravertebrali fibrele preganglionare au 3 căi:

• Sinapsă cu neuronii simpatici postganglionari în acel ganglion
• Sinapsă cu neuronii simpatici postganglionari din ganglionii supra- și subiacenți
• Călătoresc prin nervii simpatici și fac sinapsa într-un ganglion simpatic periferic
Fibrele neuronului postganglionar cu origine în ganglionii simpatici paravertebrali sau periferici
călătoresc apoi către viscere
Unele fibre postganglionare trec prin ramul gri înapoi în nervii spinali și prin mușchii scheletici se
distribuie în întreg corpul
Sunt fibre C ce controlează vasele de sânge, glandele sudoripare și mușchii piloerectori
Reprezintă 8% din totalul fibrelor nervului scheletic

Distribuția segmentară a fibrelor simpatice

Fibrele nervoase simpatice cu origine în T1 - extremitatea cefalică
T2 - gât
T3, T4,T5, T6 - torace
T7, T8,T9, T10, T11 - abdomen
T12, L1, L2 – membre inferioare

Relatia SNS cu glanda suprarenala

Fibrele preganglionare simpatice trec prin nervii splanhnici si fac sinapsa cu celule specializate din
glanda suprarenala cu origine nervoasa ce au rol de ganglioni postsinaptici
Se secreta adrenalina si nordrenalina

2
Organizarea sistemului nervos parasimpatic
Fibrele nervoase parasimpatice parasesc sistemul nervos central prin nervii cranieni III, VII, IX si X
Alte fibre parasimpatice cu originea în portiunea inferioara a MS calatoresc prin nervii sacrali 2 , 3
si ocazional 1 si 4
75% din fibrele nervoase simpatice se gasesc în nervul vag ce inerveaza viscerele toracice si
majoritatea celor abdominale
Fibrele parasimpatice din nervul III se distribuie la muschii ciliari si la sfincterul pupilar
Fibrele parasimpatice din nervul VII se distribuie la glandele lacrimale, nazale si submandibulare
Fibrele parasimpatice din nervul IX se distribuie la glandele parotide
Fibrele parasimpatice din nervii sacrali se distribuie la colonul descendent si rect, vezica urinara,
portiunea inferioara a ureterelor si organe genitale externe
Fibrele preganglionare sunt foarte lungi si fac sinapsa cu neuronii postganglionari în ganglionii
parasimpatici ce se gasesc în peretele viscerelor inervate sau în imediata lor apropiere

Mediatorii sistemului nervos vegetativ

La nivelul sinapsei dintre neuronul preganglionar si cel postganglionar mediatorul este acetilcolina
Pentru neuronii parasimpatici postganglionari mediatorul este acetilcolina
Pentru neuronii simpatici postganglionari mediatorul este noradrenalina
Fibrele postganglionare se termina în apropierea celulelor ce vor fi inervate sub forma de
varicozitati
În varicozitati sunt sintetizati mediatorii (noradrenalina sau acetilcolina)
În varicozitati exista un numar mare de mitocondrii ce furnizeaza energia necesara secretiei de
mediatori

3
Sinteza si degradarea acetilcolinei
Acetilcolina rezulta din acetilCoA si colina sub actiunea colin-acetil transferazei
În tesuturi persista câteva secunde si îsi exercita func.ia apoi este degradata de acetil colinesteraza
tisulara în colina si ioni acetat
Colina reintra în varicozitati si este reutilizata la sinteza acetilcolinei

Sinteza noradrenalinei
Din hidroxilarea tirozinei rezulta Dopa
Prin decarboxilarea Dopa rezulta Dopamina
Prin hidroxilarea Dopaminei rezulta noradrenalina
În glanda suprarenala 80% din nordrenalina este metilata si rezulta adrenalina

Degradarea noradrenalinei
50-80% este recaptata în varicozitati printr-un mecanism de transport activ
Restul difuzeaza în sânge si este eliminata
O mica cantitate este distrusa enzimatic de monoaminoxidaza (MAO) si catecol-orto-metil-
transferaza

Actiunea pe tesuturi a mediatorilor SNV:

Este intermediata de receptori a caror stimulare conduce la:
-Modificarea permeabilita.ii membranei: deschiderea canalelor de sodiu si calciu (excitare)
sau a celor de potasiu (inhibare)
-Activarea/inactivarea unei enzime atasata receptorului (mesager secund): nordrenalina
activeaza adenilat ciclaza cu sinteza de cAMP

Receptorii pentru acetilcolina

Receptorii nicotinici
Se gasesc la nivelul sinapsei dintre neuronul pre- si cel postganglionar

Receptorii muscarinici
Exprimați pe celulele viscerale

Receptorii pentru nordrenalina

-α1 și α2 adrenoreceptori
-β1 și β2 adrenoreceptori
Noradrenalina stimulează predominent α receptorii
Adrenalina acționează egal pe α și β receptori

Efectele α receptorilor

4
Relaxare intestinala
Vasoconstrictie
Dilatarea irisului
Contractia sfincterelor intestinal, al vezicii urinare
Piloerectie, ejaculare
Stimularea glandelor apocrine din axila

Efectele ß1 receptorilor
Tahicardie
Cresterea contractilitatii miocardice
Lipoliza

Efectele ß2 receptorilor
Bronhodilatatie
Vasodilatatie
Relaxarea peretelui intestinal, a uterului, a vezicii urinare
Calorigeneza
Glicogenoliza
Efectele receptorilor muscarinici
Contractia pupilei
Contractia muschilor papilari cu focalizare pentru vederea de aproape
Stimularea glandelor salivare, gastro-intestinale, lacrimale, nazale, sudoripare
Promovarea peristaticii intestinale si relaxarea sfincterelor
Bradicardie si scaderea fortei de contractie miocardica
Vasodilatatia vaselor la nivelul fetei
Erectia

Functia glandei suprarenale

Stimulare simpatica determina secretia de adrenalina (80%) si noradrenalina (20%)

Cei doi hormoni sunt transportati prin sânge la toate tesuturile
Efect de 5-10 ori mai prelungit decât stimularea simpatica directa deoarece persista în circulatie 2-4
minute
Adrenalina si nordrenalina sanguina sunt degradate hepatic de catre MAO si catecol-orto-metil
transferaza.

Efectele noradrenalinei secretata de suprarenala

Vasoconstrictie generalizata
Relaxare intestinala
Tahicardie; cresterea contractilitatii cordului
Dilatarea pupilelor

Efectele adrenalinei

5
Actiune si pe alfa si pe beta receptori
-Slab vasoconstrictor
-Actiune asupra cordului mai mare decât noradrenalina (beta receptori)
-Nu influenteaza prea mult TA ci creste debitul cardiac
-Efect metabolic mult mai puternic comparativ cu noradrenalina

Reflexele autonome

La nivel cardio-vascular stimularea baro- si chemoreceptorilor

Stimularea secretiei salivare si gastrice prin miros, gust
Golirea vezicii urinare, defecatia
Erectia (reflex parasimpatic); ejacularea (reflex simpatic)

Tipuri de raspuns ale sistemului nervos vegetativ

Raspuns localizat
Înalt specific pentru un anume viscer
Efectele sistemului nervos parasimpatic
Reglarea temperaturii prin sistemul nervos simpatic (secretia glandelor sudoripare si vasoconstrictie
cutanata)

Raspuns “în masa”, de stress, aparare, pericol (specific pentru sistemul nervos simpatic)
Cresterea TA, tahicardie
Cresterea fluxului de sânge catre muschi, creier si cord si scaderea catre tract GI si rinichi
Glicogenoliza, activare metabolica
Dilatare pupilara
Cresterea coagularii

Controlul sistemului nervos vegetativ

În trunchiul cerebral – controlul TA, circulatie, respiratie

La nivel hipotalamic – controlul centrilor din trunchiul cerebral, controlul temperaturii, al secretiei
salivare, a tractului GI, al golirii vezicii urinare
Stimularea excesiva a centrilor nervosi superiori (emotii, comportament) poate conduce la boli
mediate vegetativ: palpitatii, infarct miocardic, ulcer, constipatie, etc.

Farmacologia sistemului nervos vegetativ

6
Medicamente simpaticomimetice (Acționează precum hormonii simpatici)
Noradrenalina, adrenalina, metoxamina
Doar pe alfa receptori: fenilefrina
Doar pe beta receptori: isoproterenol, fenoterol
Doar pe beta 2 receptori: albuterol/salbutamol, terbutalina, salmeterol, formoterol

Medicamente ce stimuleaza eliberarea de noradrenalina din terminatiile nervoase

Efedrina
Amfetamine
Tiramina

Medicamente ce blocheaza sistemul nervos simpatic

Sinteza si stocarea noradrenalinei: reserpina
Eliberarea noradrenalinei: guanetidina
Alfa receptorii: fentolamina, fenoxibenzamia
Beta receptorii: propranolol

Medicamente parasimpaticomimetice
Pilocarpina
Metacolina

Medicamente ce inhiba acetilcolinesteraza (poten.are indirecta a SN parasimpatic)

Neostigmina
Piridostigmina
Ambenonium

Medicamente ce inhiba receptorii muscarinici

Atropina
Scopolamina

Medicamente ce blocheaza transmisia neuron pre/postganglionar

Hexametonium
Pentolinium

Medicamente ce stimuleaza transmisia neuron pre/postganglionar

Nicotina
Metacolina

Sistemul endocrin

7
1.Hipotalamus – releasing hormones
TRH – stimuleaza secre.ia de TSH si prolactina; peptid
CRH – stimuleaza secretia de ACTH; peptid
GHRH – stimuleaza secretia de hormon de crestere (GH); peptid
Somatostatina – inhiba secretia de hormon de crestere (GH); peptid
GnRH – stimuleaza secretia de FSH si LH; peptid
Dopamina – inhiba secretia de prolactina; amina

2.Glanda hipofiza anterioara (pituitara)

ACTH – stimuleaza eliberarea de cortizol, aldosteron, hormoni androgeni; peptid
TSH – stimuleaza secretia de hormoni tiroidieni; peptid
GH – stimuleaza sinteza proteica si cresterea; peptid
Prolactina – promoveaza formarea glandei mamare si secretia de lapte; peptid
FSH – stimuleaza cresterea foliculelor în ovare si maturarea spermei în celulele Sertoli din testicule;
peptid
LH – stimuleaza ovulatia, formarea corpului luteal, secretia de estrogen ai progesteron; stimuleaza
secretia de testosteron din celulele Leydig din testicule; peptid

3.Glanda hipofiza posterioara

ADH (vasopresina) – creste reabsorbtia de apa la nivel renal; vasoconstrictie si cresterea TA; peptid
Oxitocina – stimuleaza contractia uterului si ejectia laptelui din glanda mamara; peptid

4.Glanda tiroida
Tiroxina (T4) si triiodotironina (T3); amine
Calcitonina – stimuleaza depunerea de calciu în oase si scade concentratia extracelulara a calciului;
peptid

5.Glanda paratiroida
Parathormon – stimuleaza resorbtia de calciu în oase, creste absorbtia intestinala si renala a calciului
si creste concentratia extracelulara a calciului; peptid

6.Cordul
Hormonul natriuretic atrial – stimuleaza excretia intestinala de sodiu si scade TA; peptid

7.Stomacul
Gastrina – stimuleaza secretia de acid clorhidric de catre celulele parietale gastrice; peptid

8.Intestinul subtire
Secretina – stimuleaza secretia de bicarbonat si apa din celulele acinare pancreatice; peptid
Colecistokina – stimuleaza contractia veziculei biliare si eliberarea de enzime pancreatice; peptid

9.Rinichiul

8
Renina – conversia angiotensinogenului în angiotensina I (enzima); peptid
1,25 dihidroxicolecalciferol – creste absorbtia intestinala a calciului si mineralizarea osoasa; steroid
Eritropoetina – stimuleaza sinteza de hematii; peptid

10.Glanda medulosuprarenala
Adrenalina si noradrenalina – efecte similare cu ale stimularii simpatice; amine

11.Glanda corticosuprarenala
Cortizol si aldosteron – sterozi

12.Pancreasul
Insulina – celulele beta pancreatice; promoveaza intrarea si utilizarea glucozei în celule; peptid
Glucagon – efecte similare cu ale stimularii simpatice; peptid

13.Ovarele
Estrogeni – promoveaza cre.terea si dezvoltarea organelor reproducatoare feminine, a sânilor si a
caracterelor sexuale secundare feminine; steroid
Progesteron – stimuleaza secretia glandelor uterine si dezvoltarea aparatului secretor al glandei
mamare; steroid

14.Placenta
Gonadotropina corionica umana (HCG) – promoveaza cresterea corpului luteal si secretia de
estrogeni si progesteron de catre acesta; peptid
Somatomamotropina – stimuleaza formarea tesuturilor fetale si a glandei mamare; peptid
Estrogeni, progesteron

15.Testiculele
Testosteron – promoveaza cresterea aparatului reproducator masculin si dezvoltarea caracterelor
sexuale masculine; steroid

16.Adipocitele
Lectina – inhiba apetitul si stimuleaza termogeneza; peptid