CUPRINS

Introducere...................................................................................................................pag. 4

Prezentarea Băncii Române de Dezvoltare...............................................................pag. 6

Analiza mediului de marketing a Băncii Române Pentru Dezvoltare……….......pag. 24

Mediul Extern....................................................................................pag. 25
1.1. Micromediul Instituţiei Financiar Bancare .............................pag. 26
1.2. Macromediul Instituţiei Financiar Bancare …........................pag. 44
Mediul Intern.....................................................................................pag. 51
2.1. Structura mediului intern ........................................................pag. 52
2.2. Resurse umane BRD....... ........................................................pag. 54
2.3. Rezultatele financiare obţinute de BRD..................................pag. 58
 INTRODUCERE

În cadrul sectorului financiar, băncile joacă un rol crucial, fiind un sistem

indispensabil al sectorului economic fără de care economia modernă nu îşi poate exercita
rolul şi funcţiile, fiecare ţară, implicit şi România, fiind interesată în crearea unui sistem
bancar solid, care să permită asigurarea unui cadru organizatoric corespunzător extinderii
relaţiilor băneşti din economie.
O economie de piaţă nu poate funcţiona fără bănci profitabile, bine consolidate,
astfel că odată cu relansarea economiei şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România,
sistemul bancar a cunoscut o dezvoltare accelerată, mult mai accentuată decât a celorlalte
sectoare economice - atât din punct de vedere cantitativ , cât mai ales din punct de vedere
calitativ.
În contextul provocărilor induse de globalizare, internaţionalizarea activităţii
bancare, ca o consecinţă a diminuării barierelor comerciale dintre ţări şi a deschiderii
pieţelor financiare pentru investitorii străini, nu poate fi realizată fără existenţa unui
sistem bancar performant, care să facă faţă concurenţei acerbe dintre ţările lumii.
BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după activele
bancare. Cu o capitalizare de 10 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie 2008, BRD - Groupe
Société Générale deţine prima poziţie, conform acestui indicator, între societăţile din
domeniul financiar, listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi
nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB,
indiferent de domeniu.
Calitatea serviciilor este garantată de cei peste 10000 de profesionişti care
formează echipa BRD. Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre
cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 22,5
milioane clienţi din întreaga lume

4
 Marketingul financiar-bancar înseamnă cunoaşterea şi satisfacerea dorinţelor
clienţilor, orientarea activităţii instituţiei spre nevoile acestora, regăsindu-se atât la
nivelul reclamei şi publicităţii, cât şi la nivelul inovării financiar - bancare, a distribuţiei
serviciilor şi produselor bancare, a ofertei propriu - zise, ofertă adecvată necesităţilor
pieţei şi la un preţ avantajos pentru ambii parteneri (bancă şi client).
În lucrarea de faţă, „Lansarea unui nou produs pe piaţă, aplicaţie practică la
BRD-Groupe Societe Generale” mai exact, „LANSAREA PE PIAŢǍ A PACHETULUI
PROFIT” am prezentat în detaliu structura, activităţile, produsele şi serviciile bancare
oferite de BRD, axându-mă în principal pe produsul destinat întreprinderilor mici şi
mijlocii. Lucrarea este structurată pe trei capitole în care am inclus prezentarea băncii,
mediul de marketing al acesteia şi prezentarea produsului bancar destinat IMM-urilor.
În primul capitol al lucrării, intitulat: „Prezentarea Băncii Române pentru
Dezvoltare”, am prezentat istoricul, sectoarele de activitate şi filialele băncii, precum şi
activităţile sale principale.
Al doilea capitol, „Analiza mediului de marketing al BRD”, cuprinde
prezentarea mediului intern şi a mediului extern al băncii, evidenţiind în principal,
principalii concurenţi ai BRD, resursele umane şi rezultatele financiare ale băncii.
Ultimul capitol, „Lansarea pe piaţă a produsului „PROFIT” la BRD” cuprinde
explicarea conceptului de produs şi serviciu bancar, prezentarea produsului PROFIT
destinat IMM-urilor şi etapele de lansare ale acestui produs şi poziţionarea produsului în
cadrul gamei.

5
 CAPITOLUL. I . PREZENTAREA BANCII ROMÂNE PENTRU
DEZVOLTARE

1. Sectorul de activitate

La 1 decembrie 1990, Banca Româna pentru Dezvoltare a fost înfiinţata ca bancă

independentă cu statutul juridic de societate pe acţiuni, ce a preluat activele şi pasivele Băncii de
Investiţii, cu autorizaţie completă de desfăşurare de activităţi bancare. Banca Română pentru
Dezvoltare a fost înregistrata în februarie 1991 ca societate pe acţiuni cu capitalul social deţinut de
Statul român.
In martie 1999, Societe Generale a achiziţionat un pachet de acţiuni la Banca Română
pentru Dezvoltare de la Fondul Proprietăţii de Stat si, in acelaşi timp, a majorat capitalul social al
Băncii Române pentru Dezvoltare ajungând să deţină 51% din acţiuni.
Din ianuarie 2001, acţiunile Băncii au fost admise la tranzacţionate şi cotate în Categoria
I (First Tier) a Bursei de Valori Bucureşti care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea
Pieţelor de Capital.
În 2004, Societe Generale a achiziţionat şi restul participaţiei Statului roman in Banca
Română pentru Dezvoltare, majorându-şi astfel acţiunile deţinute la 58,32%.
În data de 27 mai 2004, denumirea juridică de Banca Romana pentru Dezvoltare a fost
schimbată in BRD-Groupe Societe Generale SA.
BRD-Groupe Société Générale a fost înfiinţată la 1 decembrie 1990 ca bancă comercială,
sub formă de societate pe acţiuni, cu capital majoritar de stat, prin preluarea patrimoniului Băncii
de Investiţii.
În martie 1999 Société Générale a achiziţionat un pachet de acţiuni reprezentând 51%
din capitalul social, majorându-şi deţinerea până la 58,32% prin cumpărarea, în anul 2004, a
pachetului deţinut de statul român.
Activitatea principală a Băncii este “ALTE ACTIVITĂŢI DE INTERMEDIERI
MONETARE” şi domeniul principal este: “INTERMEDIERE MONETARĂ”.

6
 Potrivit Actului Constitutiv reactualizat al BRD-Groupe Société Générale obiectul de
activitate al băncii îl constituie:
a) atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile;
b) contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare,
finanţarea tranzacţiilor comerciale, operaţiuni de factoring, scontare, forfetare;
c) servicii de transfer monetar;
d) emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărţi de credit, cecuri de călătorie şi
altele asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică: activităţi de
intermediere a tranzacţiilor financiare şi administrare a fondurilor (agenţi financiari);
e) emitere de garanţii şi asumare de angajamente;
f) tranzacţionare în cont propriu sau în contul clienţilor, în condiţiile legii, cu:
• instrumente ale pieţei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate
de depozit;
• valută;
• contracte futures;
• instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii;
• valori mobiliare şi alte instrumente financiare;
g) intermediere, în condiţiile legii, în oferta de valori mobiliare şi alte instrumente financiare,
prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi prestarea de servicii aferente.
Activităţi de intermediere a tranzacţiilor financiare şi administrare a fondurilor (agenţi financiari);
h) acordare de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte
aspecte legate de aceasta, consultanţă şi prestare de servicii cu privire la fuziuni şi achiziţii de
societăţi comerciale: activităţi auxiliare intermedierilor financiare (cu excepţia caselor de asigurări
şi de pensii); activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management;
i) intermediere pe piaţa interbancară;
j) administrare de portofolii ale clienţilor şi consultanţă legată de aceasta: activităţi de
intermediere a tranzacţiilor financiare şi administrare a fondurilor (agenţi financiari);
k) păstrare în custodie şi administrare de valori mobiliare şi alte instrumente financiare;
l) prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul creditării;

7
 m) închiriere de casete de siguranţă;
n) depozitarea activelor fondurilor de investiţii şi societăţilor de investiţii;
o) distribuirea de titluri de participare la fonduri de investiţii şi acţiuni ale societăţilor de
investiţii;
p) depozitare a activelor financiare ale fondurilor de pensii;
q) acţionarea ca operator al arhivei electronice de garanţii reale mobiliare: activităţi legate de
bazele de date;
r)operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din acestea;
s)servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru
terţi: prelucrarea informatică a datelor; activităţi legate de bazele de date;
t) participarea la capitalul social al altor entităţi;
u) închirierea de bunuri mobile şi imobile în condiţiile legii: închirierea şi subînchirierea
bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; clasele diviziunii 71 în funcţie de natura bunurilor
mobile închiriate;
v) operaţiuni în mandat:
• negocierea şi încheierea de contracte de asigurare în numele şi pe seama societăţilor
specializate în această activitate şi prestarea de servicii în vederea realizării acestor
obiective: activităţi auxiliare ale caselor de asigurări şi de pensii;
• plata beneficiilor cuvenite deţinătorilor de titluri de participare ale fondurilor
deschise de investiţii şi respectiv a dividendelor cuvenite acţionarilor societăţilor de
investiţii în numele şi pe seama acestor fonduri şi societăţi de investiţii;
• distribuirea către public, în calitate de membră a unui grup de vânzare, a valorilor
mobiliare ce fac obiectul unei oferte publice;
• acţionarea ca agent în cadrul contractelor de credit sindicalizat, în baza mandatului
primit de la celelalte bănci cofinanţatoare;
• efectuarea de operaţiuni de debitare automată a contului clienţilor persoane fizice şi
juridice, în baza mandatului acordat de aceştia;
• efectuarea de plăţi compensatorii cuvenite persoanelor fizice urmare a declarării
falimentului unor bănci, în baza contractului de mandat încheiat cu Fondul de Garantare a
Depozitelor în Sistemul Bancar;

8
 • efectuarea operaţiunilor de recuperare a creanţelor, în numele şi pe seama filialelor
băncii.

Banca poate efectua şi următoarele operaţiuni:

a) operaţiuni necesare desfăşurării activităţii, potrivit legislaţiei bancare;
b) operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile destinate perfecţionării pregătirii
profesionale a salariaţilor, organizării unor spaţii de odihnă şi recreare sau asigurării de locuinţe
pentru salariaţi şi familiile acestora: alte forme de învăţământ; hoteluri; închirierea şi
subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;
c) operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile dobândite ca urmare a executării silite a
creanţelor băncii: închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; clasele
diviziunii 71 în funcţie de natura bunurilor mobile închiriate ; cumpărarea şi vânzarea de bunuri
imobiliare proprii; comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine;
d) organizarea şi realizarea pregătirii profesionale a personalului în centrele proprii de
pregătire, inclusiv asigurarea serviciilor de cazare şi masă: alte forme de învăţământ ; hoteluri ;
restaurante;
e) asigurarea serviciilor de cazare şi masă pentru salariaţi şi familiile acestora în
centrele de pregătire, în perioadele în care nu se desfăşoară cursuri profesionale: hoteluri;
restaurante;
f) realizarea şi furnizarea de programe informatice pentru activitatea proprie: editare
de programe şi consultanţă şi furnizarea de alte produse software;
g) prestări de servicii pentru clientelă: evaluarea bunurilor mobile şi imobile; evaluări
patrimoniale; elaborarea studiilor de fezabilitate şi a planurilor de afaceri, în vederea acordării
creditelor de investiţii;
h) vânzarea către clienţii Băncii a imprimatelor specifice activităţii bancare.
i) vânzarea de imobile către salariaţi, în condiţiile legii: cumpărarea şi vânzarea de
bunuri imobiliare proprii.

Strategia BRD-Groupe Société Générale se integrează în strategia globală a Grupului

Société Générale: păstrarea echilibrului între portofoliul de servicii şi profilul de risc, pentru

9
asigurarea dezvoltării şi rentabilităţii pe termen lung, în paralel cu menţinerea eforturilor pentru
asigurarea unei eficacităţi operaţionale.
Reuşita acestei strategii de dezvoltare se bazează şi pe eforturile colaboratorilor BRD din
România, care împărtăşesc valorile Grupului Société Générale.
În acest sens, BRD-Groupe Société Générale îşi urmăreşte politica de investiţii susţinută
în vederea adaptării dispozitivului său comercial la specificul pieţei româneşti, realizării la scară
largă a procesărilor şi diversificării gamei sale de produse şi servicii.
BRD îşi exercită în principal activitatea pe 3 pieţe:
 banca persoanelor fizice;
 banca întreprinderilor;
 banca de investiţii.
Strategia implementată de BRD încă din 1999 a combinat creşterea susţinută cu un nivel
ridicat de rentabilitate. Sinergia între activităţile desfăşurate optimizează raportul risc/ rentabilitate,
având drept rezultat o poziţie de top pe pieţele româneşti de Retail şi Corporate Banking. Astăzi,
Banca continuă să-şi consolideze diferitele sale activităţi şi urmăreşte dezvoltarea lor pe termen
lung.
Activitatea Băncii continuă să se dezvolte într-un ritm rapid prin creştere organică.
Tendinţele fundamentale care modelează economia şi industria serviciilor financiare din România
determină şi strategia Băncii, astfel încât aceasta să fie perfect plasată pentru a profita de
oportunităţile de creştere pe termen lung.
BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după activele bancare.
Cu o capitalizare de 6 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie 2007, BRD - Groupe Société
Générale deţine prima poziţie, conform acestui indicator, între societăţile din domeniul financiar,
listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi nivel al capitalizării bursiere dacă
luăm în considerare toate companiile listate la BVB, indiferent de domeniu.
BRD - Groupe Société Générale este prezentă în toate judeţele României printr-o reţea de
peste 800 de agenţii şi peste 1000 ATM-uri. În luna iunie 2007, BRD număra 2,2 milioane clienţi
activi individuali şi corporativi şi peste 2 millioane de carduri. Calitatea servicilor noastre este
garantată de cei peste 7500 de profesionişti care formează echipa BRD.
Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri
bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 22,5 milioane clienţi din întreaga lume.

10
 BRD este a doua bancă din România, ca mărime, deţinând următoarele cote de piaţă la 31
decembrie 2006 şi 31 decembrie 2005:

31 decembrie 2006 31 decembrie 2007

(%) (%)
Total active 28,02 38,96
Credite persoane juridice 21,5 21,5
Depozite persoane juridice 21,5 17,5
Credite persoane fizice 22,7 18,1
Depozite persoane fizice 16,8 17,6

Sursa: Raportul Consiliului de Administraţie al BRD-Groupe Société Générale asupra situaţiilor

financiare consolidate- 2007

Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului său de comerţ pe aceste pieţe, în
cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienţii săi.
Principalele obiective ale dezvoltăriii BRD:
• Adaptarea organizării şi a metodelor proprii la strategia clienţilor;
• Creşterea selectivă a activelor;
• Inovaţia;
• Reducerea coeficientului de exploatare;
• Rentabilitate durabilă.

2. Sediul, durata şi forma juridică a BRD

BRD-Groupe Société Générale este o societate pe acţiuni. Ea funcţionează

conform Legii nr. 31/1990 cu privire la societăţile comerciale şi Legii bancare nr.
58/1998, cu modificările ulterioare, precum şi conform altor reglementări specifice.
Intrarea Băncii la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti, la începutul anului
2001, a determinat creşterea exigenţelor în materie de management bancar, în condiţiile

11
unei mai mari transparenţe cerute de regulile bursiere. În calitate de societate listată, BRD
se supune legislaţiei în vigoare cu privire la pieţele de capital, reglementărilor Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ale Bursei de Valori Bucuresti.
BRD-Groupe Société Générale SA este societate pe acţiuni admisă la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi funcţionează ca persoană juridică română, în
conformitate cu legislaţia privind societăţile comerciale, cu reglementările privind piaţa
de capital şi cu legislaţia bancară, precum şi cu prevederile prezentului Act Constitutiv şi
a documentelor normative interne.
În Actul Constitutiv, BRD-Groupe Société Générale SA este denumită Bancă.
Banca are sediul central în Municipiul Bucureşti, B-dul Ion Mihalache nr. 1-7, sector 1 şi
îşi desfăşoară activitatea prin sucursale, agenţii şi reprezentanţe, deschise în ţară şi în
străinătate.
Durata de activitate a Băncii este nelimitată.
Sloganul BRD: “Tot mai simplu!”
Emblema BRD–

Groupe Société Générale SA este formată dintr-un pătrat împărţit în două

suprafeţe egale, partea de sus fiind de culoare roşie, partea de jos de culoare neagră, iar
cele două zone sunt despărţite de o baretă de culoare albă. În partea dreaptă a pătratului
se află scris pe două rânduri denumirea societăţii: pe primul rând “BRD” cu litere masive
de tipar de culoare neagră, iar pe al doilea rând, cu litere mai mici şi mai subţiri, tot de
culoare neagră, “Groupe Société Générale”.
Conducerea Băncii
De la 31 decembrie 2006, Consiliul de Administraţie al Băncii este format din
11 administratori aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor, din care 7 reprezintă
acţionarul majoritar Société Générale şi ceilalţi 4 ceilalţi acţionari. Consiliul este condus
de Patrick Gelin, ales preşedinte la data de 12 octombrie 2004.

12
 Consiliul de Administraţie stabileşte direcţia activităţilor Băncii şi
monitorizează realizarea acestor activităţi. Potrivit Actului Constitutiv al Băncii,
Consiliul examinează orientarea strategica a Băncii, planul de investiţii şi hotărăşte
asupra modificărilor aduse structurii de management, ca şi asupra operaţiunilor care pot
afecta semnificativ rezultatele instituţiei, structura bilanţului sau profilul de risc. Consiliul
de Administraţie se întruneşte cel puţin o dată pe luna.
Consiliul de Administraţie determină orientările activităţii Băncii şi
supraveghează punerea lor în practică. Membrii Consiliului sunt aleşi de Adunarea
Generală a Acţionarilor, mandatul lor are o durată de 4 ani şi poate fi reînnoit.
Sub autoritatea Preşedintelui Director General, Comitetul de Direcţie asigură
conducerea strategică a Băncii, cu asistenta a trei Directori Generali Adjuncţi. Membrii
săi au mandat pentru a conduce şi coordona activitatea de zi cu zi a băncii, cu excepţia
operaţiunilor care sunt, in mod expres, de resortul consiliului de Administraţie al
Adunării Generale. Comitetul de Direcţie se reuneşte săptămânal.
Componenţa Consiliului de Administraţie:
Patrick GELIN
Presedinte Director General al BRD din data de 12 octombrie 2004;
Petre BUNESCU
Director General Adjunct al BRD, Vicepreşedinte al Asocieţiei Române a Băncilor;
Sorin-Mihai POPA - Director General Adjunct al BRD
Didier ALIX - Director General Adjunct al Grupului Societe Generale
Bogdan BALTAZAR - Presedinte al BRD panâ în data de 12 octombrie 2004
Comitetul de Direcţie asigură conducerea strategică a Băncii, sub autoritatea
Directorului General, Patrick Gelin. Comitetul de Direcţie se întruneşte o data pe
săptămână. Membrii săi au mandat de gestiune şi coordonare a activităţii zilnice a Băncii,
cu excepţia operaţiunilor specifice Consiliului de Administraţie. Membrii săi au
autoritatea de a angaja răspunderea Băncii, potrivit legii.
Capitalul social subscris al Băncii este de 696.901.518 lei, împărţit în
696.901.518 acţiuni nominative, având valoarea nominală de 1 leu fiecare. Acţiunile sunt
emise în formă dematerializată şi evidenţiate prin înregistrarea în registrul acţionarilor
Băncii ţinut de o societate de registru independent privat.

13
 Capitalul social a fost vărsat astfel:
•Numerar: 694.147.955,7 lei (din care: 528.364.291,9 lei şi 82.204.662 dolari SUA,
la cursul de schimb valutar de 2,01 lei/ un dolar);
•Natură: 2.753.562,3 lei.

Sediul BRD-Groupe Société Générale:

Adresa: B-dul Mihalache, nr. 17, Bucureşti, Sector 1
Telefon: 021- 3016825
Fax: 021- 3016806
e- mail: communication@brd.ro
Pagina web: www.brd.ro
Capital Social în RON: 696.901.518 lei
Nr. De înregistrare R.C.: J40/608/1991
Cod Fiscal: R361579/1992
Listată la: BVB, categoria I
Inclusă în indice: BET, BET-C, ROTX
Simbol bursier: BRD.

Filialele BRD-Groupe Société Générale:

 BRD Sogelease (finanţare în leasing a unui spectru larg de bunuri, aplicându-se
principiul de “full-liner”, drept urmare, BRD Sogelease IFN SA are un portofoliu
echilibrat: echipamente de construcţii şi echipamente industriale, autovehicule
comerciale uşoare şi grele, autoturisme, real estate, IT&office, echipamente
medicale).
 BRD Securities (intermedierea tranzacţiilor cu valori mobiliare; Societate de
servicii de investiţii financiare autorizată să desfăşoare întreaga gamă de
operaţiuni prevăzute de legea română, de la tranzacţionarea la Bursa de Valori
Bucureşti - până la emiterea şi plasarea de acţiuni şi obligaţiuni pe piaţa locală sau
internaţională).

14
  BRD / SG Corporate Finance (consiliere în domeniul privatizărilor, fuziunilor şi
achiziţiilor; Societate specializată în servicii de consultanţă financiară în domeniul
operaţiunilor de fuziuni-achiziţii, privatizări, evaluări şi consultanţă strategică.
 BRD Finance Credite de Consum (Credite de consum la locul de vânzare).
 ALD Automotive (gestiunea flotelor de vehicule; Leasing operaţional cu o gamă
completă de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenanţă,
asigurare, asistenţă tehnică pentru autovehicul şi pentru şofer, autovehicul de
înlocuire, managementul anvelopelor, reporting şi consultanţă pentru
managementul flotei).
 SGAM BRD (gestiunea activelor; administrează prin reţeaua BRD 2 fonduri de
investiţii: Simfonia 1-fond de investiţii monetar şi Concerto-fond de investiţii
diversificat).

3. Scurt istoric

A. Privire generală asupra băncii române pentru dezvoltare

Banca Română pentru Dezvoltare este o bancă românească universală, a doua

ca mărime în funcţie de totalul activelor, prima bancă privată, şi a doua societate listată la
Bursa de Valori Bucureşti, după capitalizarea bursieră. BRD aparţine unuia dintre cele
mai importante grupuri bancare din zona euro, Grupul Société Générale. Banca are 4.400
de angajaţi, activităţile sale fiind în principal pe trei pieţe : retail, societăţi comerciale,
bancă de investiţii.
În anul 2000 FPS lansa o ofertă publică de vânzarea pachetului de acţiuni pe
care statul îl mai deţinea la BRD, 9, 87%. Preţul cerut, de 28.960 lei per acţiune, a fost
considerat exagerat de mulţi investitori, astfel că statul nu a reuşit să plaseze decât 2,55%
din acţiunile băncii. La data de 02 octombrie 2003 conducerea APAPS anunţă că scoate
la vânzare, prin intermediul Bursei de Valori, restul de 7, 32% din acţiunile BRD pe care
le mai deţine.
Se pare că şefii Autorităţii pentru Privatizare au învăţat din nereuşita FPS.
Pentru a evita un nou eşec, până la sfârşitul anului 2003, APAPS va oferi investitorilor, în

15
prima fază, o parte din ceea ce deţine la BRD. Demersul are menirea de a sonda apetitul
jucătorilor la Bursă şi de a determina preţul pe care statul îl va pretinde pentru titlurile
celei mai mari bănci din România după BCR.
„Ideea acestui test mi se pare bună, atât pentru stat, cât şi pentru investitori,
considera Emil Ogică, preşedintele Intercapital Invest. Foarte probabil, preţul la care vor
fi oferite acţiunile BRD va fi mai mare decât cotaţia bursieră, dar nu cu mult mai mare;
performanţele economice recente ale băncii nu dau statului ocazia de a cere un preţ mult
mai mare decât cel al pieţei.” (Revista „Capital” 2003) Ţinând cont de majorările
succesive ale capitalului social al băncii şi de consolidarea acţiunilor BRD, în anul 2003
preţul acţiunilor BRD (de 18.000 lei) era mult superior celui cerut în anul 2000 de FPS.
Grupul bancar francez Société Générale, acţionarul majoritar al BRD, a semnat
la data de 16 noiembrie 2004 împreună cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului (AVAS) contractul de cumpărare pentru pachetul reprezentând 7,32 % din
acţiunile BRD-Groupe Société Générale aflate în portofoliul de participaţii al acesteia.
Compoziţia Consiliului de Administraţie la data de 31 decembrie 2005 era
următoarea: 10 administratori aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor, din care 7 îl
reprezintă pe acţionarul principal, Grupul Société Générale, iar restul de 3, pe ceilalţi
acţionari. Consiliul este prezidat de domnul Patrick Gelin, ales Preşedinte, în şedinţa din
12 octombrie 2004. Consiliul de Administraţie determină orientările activităţii Băncii şi
supraveghează punerea lor în practică.
Conform Actului Constitutiv, Consiliul analizează periodic orientările strategice
ale Băncii, planul de investiţii, şi dezbate în prealabil asupra modificărilor structurilor de
direcţii, precum şi asupra operaţiunilor care pot afecta în mod semnificativ rezultatele
instituţiei, structura bilanţului sau profilul de riscuri. El se reuneşte cel puţin odată pe
lună. Membrii Consiliului de Administraţie sunt obligaţi să declare la Bursa de Valori
Bucureşti şi la Comisia Naţională de Valori Mobiliare tranzacţiile semnificative
(cumpărări sau vânzări) pe care le efectuează asupra titlurilor Băncii.
BRD-Groupe Société Générale beneficiază de două atuuri unice în peisajul
bancar românesc, este o instituţie cu tradiţie, bine ancorată în economie şi
recunoscută de către populaţie prin intermediul unei reţele de 350 de sucursale, aparţine

16
Grupului Société Générale şi are astfel acces la produsele şi serviciile cele mai inovatoare
şi la cele mai eficiente metode de gestiune.
Banca îşi adaptează în permanenţă organizarea şi metodele pentru ca ele
să poată răspunde mai bine aşteptărilor clienţilor actuali şi potenţiali.
Într-adevăr, modernizarea informaticii, a reţelei, simplificarea procedurilor,
investiţiile importante dedicate pregătirii profesionale au ca scop mărirea eficacităţii şi a
calităţii ofertei comerciale a BRD.
Banca Română pentru Dezvoltare a luat premiul Oskar Capital pentru cea mai
bună bancă a anului în 1997 şi în 2000.( Revista „Capital” 2004) Ca şi în cazul BCR,
BRD s-a menţinut totdeauna pe locul doi în topul primelor zece bănci, indiferent de
factorul de referinţă. 2004 este anul în concurenţa a început să se ascută. După ce s-a
realizat privatizarea integrală a BRD, prin vânzarea pachetului rezidual deţinut de stat tot
către Société Générale, acţionarul majoritar al instituţiei, banca a reuşit sa deschidă 33 de
sucursale într-o singură zi. A fost prima bancă din România care a legat dobânda
creditului ipotecar de indicii internaţionali de referinţă şi a condus primul împrumut
sindicalizat acordat unei companii 100% private, Carrefour.
Groupe Société Générale a primit în anul 2003 din partea publicaţiei „The
Banker” un premiu pentru „ Cea mai bună bancă din România”. Distincţia i-a fost
înmânată directorului general al BRD, de către Stephen Timewell, redactorul şef al
revistei „ The Banker” în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Hotelul Dorchester din
Londra.
Potrivit „The Banker”, BRD-Groupe Société Générale a câştigat datorită
performanţelor impresionante obţinute în anul 2002, precum şi ca urmare a creşterii
susţinute pe piaţa de retail, BRD a obţinut în anul 2002 un profit net de 67,1 milioane de
dolari şi a înregistrat o creştere a activelor de 18,5%. Indicile ROE a fost de 30,3 %.
„O altă realizare a băncii, arată în continuare The Banker, a fost introducerea
sistemului de credit scoring, care a contribuit la reducerea timpului de aprobare a
creditelor de consum pentru populaţie la mai puţin de 20 de minute. Drept urmare,
volumul creditelor de consum acordate de BRD a crescut la 83,7%, echivalent cu o cotă
de piaţă de 38,3%. BRD deţine de asemenea o treime din piaţa românească a cardurilor şi

17
este un actor major pe piaţa clientelei corporative, având o cotă de 16,4% din piaţa
depozitelor şi una de 16 % din cea a creditelor.”
Patrik Gelin a declarat, după primirea premiului „Oferind cele mai inovate
produse şi servicii şi folosind metodele de management eficiente, BRD a câştigat un
avantaj competitiv important asupra concurenţilor săi, dovedindu-se un adevărat formator
de piaţă. Îmbunătăţirea mediului economic şi intensificarea concurenţei bancare certifică
valabilitatea obiectivului pe care ni l-am fixat, adică acela de a pune clientul în centrul
strategiei noastre.”
La rândul său, preşedintele de atunci, al Consiliului de Administraţie al BRD-
GSG, Bogdan Baltazar a subliniat : „ În ultimii 4-5 ani, banca noastră a câştigat cele mai
înalte distincţii oferite de grupurile publicistice internaţionale de specialitate. Acordarea
în acest an a titlului „Cea mai bună bancă din România” de către The Banker cea mai
prestigioasă publicaţie financiar-bancară pe plan mondial, încununează într-adevăr
această evoluţie, care este una de excepţie nu numai în România, dar şi în Europa
Centrală şi de Est, şi ne stimulează să ne ameliorăm şi mai mult performanţa în raport cu
clienţii şi acţionarii noştri.”
Ca urmare a rezultatelor înregistrate în 2004 în activitatea de factoring, a
activităţii susţinute de-a lungul timpului şi a implicării active în activitatea de factoring
din România, Factors Chain International (FCI) a acordat, la data de 18 octombrie, BRD-
Groupe Société Générale calitatea de membru cu drepturi depline în această organizaţie.
BRD-Groupe Société Générale a aderat la FCI în octombrie 1993, fiind prima
bancă din România care a obţinut statutul de membru asociat. De-a lungul timpului,
BRD-Groupe Société Générale a dovedit că activitatea derulată prin organizaţie o
recomandă pentru statutul de membru cu drepturi depline. Profesionalismul de care a dat
dovadă în relaţiile cu cei peste 25 de corespondenţi externi membri FCI, modul în care a
răspuns solicitărilor organizaţiei şi recomandările obţinute de la bănci şi societăţi de
factoring internaţionale de renume au făcut ca banca să fie acceptată în rândul membrilor
cu drepturi depline ai FCI.
De la privatizarea sa, BRD - Groupe Société Générale a primit numeroase
distincţii şi premii acordate de publicaţii specializate internaţionale :

18
• Euromoney : « Cea mai bună bancă din România », acordat în 1999, 2000, 2001,
2002, 2004, 2005 şi 2006
• The Banker : « Cea mai bună bancă din România », acordat în 2003 şi 2006
• Global Finance : “Cea mai bună bancă din România”, acordat în 1999, 2000, 2001,
2002 şi 2007

B. Structura Băncii Române pentru Dezvoltare

BRD a fost, în 1998, prima mare bancă privatizată din România, pachetul
majoritar de acţiuni fiind deţinut de Grupul Société Générale.
Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari
grupuri bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 19 milioane clienţi din
întreaga lume.
Cu o capitalizare de 3,8 miliarde euro la 15 noiembrie 2006, BRD - Groupe
Société Générale deţine prima poziţie, conform acestui indicator, între societăţile din
domeniul financiar, listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi
nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB,
indiferent de domeniu.
Ceilalţi acţionari semnificativi ai băncii sunt BERD şi Societăţile de Investiţii
Financiare. În urma achiziţionării pachetului de 7,32% din acţiunile BRD deţinut de
AVAS, ponderea Grupului Société Générale în acţionariatul BRD creşte la 58,32%.
Structura acţionarilor la BRD, la data de 31 decembrie 2007:

19
 Societe Generale France

SIF Oltenia

SIF Muntenia

SIF Moldova

SIF Banat Crisana

SIF Transilvania

Banca Europeana pentru

Reconstructie
Alti actionari

Structura acţionariatului1:
• Société Générale France 58,32 %
• SIF Oltenia 5,41 %
• SIF Muntenia 5,27 %
• SIF Moldova 5,03 %
• SIF Banat Crişana 4,60 %
• SIF Transilvania 5,00 %
• Banca Europeană pentru
• Reconstrucţie şi Dezvoltare (“BERD”) 5,00 %
• Alţi acţionari 11,37%

Valoarea tranzacţiei, care marchează încheierea procesului de privatizare a

BRD, este de 43 de milioane euro. În plus faţă de preţul convenit al tranzacţiei, Grupul
Société Générale va plăti o sumă echivalentă cu contravaloarea dividendelor aferente
perioadei din anul 2004 în care AVAS a avut calitatea de acţionar al BRD-Groupe
Société Générale. Cuantumul acestei sume va fi stabilit după fixarea de către AGA a
valorii dividendului pentru anul 2004.

1
Raportul anual al BRD 2007

20
 BRD-Groupe Société Générale este a doua Banca din România după totalul
bilanţului fiind o bancă globală. Prezentă printr-o reţea de 350 de agenţii şi peste 800 de
ATM- uri, banca stă la dispoziţia clienţilor individuali cât şi a clienţilor corporativi . BRD
numără 2 milioane clienţi activi individuali şi corporativi şi peste 1,8 milioane de
posesori de carduri.
Calitatea serviciilor oferită de Banca Română pentru dezvoltare este garantată de
cei peste 7000 de profesionişti care formează echipa BRD.
Pentru marii săi clienţi corporativi, români sau străini, şi pentru investitorii
instituţionali, BRD-Groupe Société Générale oferă de asemenea o gamă de produse de
piaţă şi finanţări complexe, precum şi servicii de bancă de investiţii (privatizări, fuziuni -
achiziţii, emisiuni de acţiuni) bazându-se pe echipe specializate şi pe reţeaua grupului
Société Générale prezentă în lumea întreagă în 75 de ţări.
BRD-Groupe Société Générale oferă un pachet de servicii integrate atât pentru
operaţiunile de factoring intern, cât şi pentru cele de factoring de export, pachet care
include finanţarea, administrarea şi gestiunea creanţelor şi, după caz, preluarea riscului de
neîncasare datorat insolvabilităţii debitorilor. Plata la termen se transformă într-o încasare
la vedere, iar furnizorul, pe baza transferului de proprietate către bancă a creanţelor
deţinute asupra partenerilor săi, poate obţine imediat contravaloarea mărfurilor livrate.
Acest produs se adresează societăţilor comerciale care au contracte sau comenzi
ferme cu plata la termen ce au ca obiect vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii.
BRD-Groupe Société Générale este cea mai mare bancă privată din România, cu
active de aproape 2,5 miliarde euro şi 1.450.000 de clienţi. BRD-Groupe Société
Générale a înregistrat, în primele 6 luni ale anului 2004, un profit net de 38 milioane
euro, în creştere cu 46% faţă de 2003. Acţiunile băncii sunt cotate la categoria I a Bursei
de Valori Bucureşti.

C. Principalele activităţi ale BRD

21
 BRD emite din anul 1999 carduri VISA şi MasterCard, ajungând în 2004 să
deţină 33% din piaţa românească a cărţilor de plată. Bancă cu vocaţie universală,
adepta unei politici bine definite de creştere durabilă, bazată pe o dezvoltare
permanentă şi selectivă a produselor şi serviciilor sale, BRD-Groupe Société
Générale îşi concentrează activitatea pe trei axe majore:
 Bancă de retail
Banca de retail cuprinde toate activităţile destinate persoanelor fizice, persoanelor
fizice autorizate şi întreprinderilor mici şi mijlocii.
Activitatea bancară de retail a BRD oferă o gamă completă de produse şi servicii
financiare printr-o platformă multi-canal unui număr total de 1.9 milioane clienţi
persoane fizice şi de peste 100.000 persoane juridice din România. Banca este lider pe
piaţa cardurilor de debit şi de credit (cu peste 1.8 milioane de carduri emise la 31
decembrie 2006).
Cu o cotă de peste 25% din piaţă creditelor de consum, BRD ocupă primul loc în
acest domeniu. Activitatea de credit de consum la locul de vânzare se desfăşoară prin
filiala sa specializată, BRD Finance Credite de Consum. Cotele de piaţă variază între
14% şi 23%, în funcţie de produs. Gama de produse şi servicii comercializate se
îmbogăţeşte permanent, pe măsura creşterii nivelului de viaţă al populaţiei.
Serviciile financiare cuprind acordarea de credite de consum la punctul de
vânzare (BRD Finance IFN), leasing-ul operaţional de automobile şi gestionarea parcului
auto (ALD Automotive SRL) şi leasing financiar general incluzând structuri financiare
specializate, tranzacţii de vânzare şi lease back şi programe de tip „vendor finance” (BRD
Sogelease IFN).
 Bancă de referinţă a societăţilor comerciale
BRD - Groupe Société Générale are o experienţă îndelungată şi o expertiză
recunoscută în domeniul finanţării întreprinderilor şi este banca de referinţă pentru
întreprinderile private din România, având peste 65% din plasamente în credite
acordate sectorului privat. BRD este prima bancă din sectorul privat din România, atât pe
segmentul IMM-urilor cât şi pe cel al întreprinderilor mari. Cu peste 11.000 facilităţi de
credit acordate, BRD-Groupe Société Générale este prezentă în toate ramurile
economiei şi sprijină colectivităţile locale.

22
 În afara finanţărilor clasice, gama sa de produse şi servicii acoperă gestiunea
operaţiunilor curente, factoringul intern şi extern, leasingul financiar prin filiala sa
specializată, BRD Sogelease, şi managementul flotelor de autovehicule cu servicii
incluse, prin ALD Automotive, filiala sa cea mai recent creată.
BRD-Groupe Société Générale joacă un rol important faţă de companiile
multinaţionale, franceze sau internaţionale, clienţi pe care grupul Société Générale îi
urmează peste tot în lume.
 Bancă de investiţii
Prin intermediul celor două entităţi specializate - BRD/SG Corporate Finance,
care oferă consultanţă în investiţii şi privatizări, precum şi în domeniul fuziunilor şi
achiziţiilor şi BRD Securities - Groupe Société Générale SA, una din primele cinci
societăţi de brokeraj de pe piaţa românească - BRD-Groupe Société Générale oferă
servicii integrate marilor clienţi români şi străini.
Banca de investiţii se ocupă de fuziuni şi achiziţii, precum şi de consultanţă în
domeniul privatizărilor, oferite în principal de o filială a Băncii, BRD/SG Corporate
Finance. BRD Securities, o filială a Băncii, oferă servicii de brokeraj la Bursa de Valori
Bucureşti.
Printre clienţii cu nume de rezonanţă ai BRD-Groupe Société Générale se
numără importante societăţi multinaţionale dar şi autorităţile româneşti, care au beneficiat
din partea BRD-Groupe Société Générale de servicii de consultanţă pentru privatizarea
unor companii româneşti.
BRD-Groupe Société Générale este prima bancă din România care oferă
clienţilor, posibilitatea de a solicita on-line emiterea unui card de debit prin intermediul
site-ului său www.brd.ro.
Prin simpla completare on-line a unei cereri de emitere, clienţii pot beneficia de
un card de debit Maestro, Visa Electron sau Cardul 10 - card destinat studenţilor. Astfel,
clienţii pot solicita un card oricând şi de oriunde doresc economisind timpul necesar
deplasării la bancă pentru completarea şi depunerea cererii de emitere.
Fiecare solicitant va fi contactat de către un teleconsilier BRD - Groupe Société
Générale pentru confirmarea datelor completate on-line urmând ca, de îndată ce cardul va

23
fi emis, să fie invitat la bancă pentru semnarea cererii de emitere şi ridicarea cardului
respectiv.

CAPITOLUL II. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING A

BĂNCII ROMÂNE PENTRU DEZVOLTARE

Performanţele economice ale unei firme sunt legate nemijlocit de capacitatea ei

de a înţelege cerinţele şi exigenţele mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
Cunoaşterea şi delimitarea influenţelor fiecăruia dintre factorii majori care acţionează pe
o anumită piaţă permit modelarea deciziilor firmei pentru ca activitatea sa să devină cât
mai profitabilă.
Cercetarea ambianţei în care acţionează firma permite identificarea cerinţelor
pieţei; crearea de produse şi servicii noi pentru aceste exigenţe; deschiderea unor noi
sucursale ; asigurarea unor servicii suplimentare clientelei proprii sau susţinerea unei
campanii publicitare în vederea creşterii cifrei de afaceri.
Cu o dezvoltare accelerată în ultimul an, piaţa bancară din România rămâne în
continuare în urma mediei europene. De exemplu, creditul total neguvernamental se
ridică în luna martie a acestui an la circa 18,7 miliarde euro, fără de 49,6 miliarde euro în
Ungaria.

24
 Acest aspect a şi atras în ultimul timp o serie de instituţii bancare din străinătate,
care fie au achiziţionat bănci româneşti, fie au deschis aici puncte de lucru. O altă direcţie
spre care a evoluat piaţa bancară în ultimul timp a fost cea a concentrărilor, în ultimii ani
având loc mai multe operaţiuni de concentrare, prin achiziţii sau fuziuni (Erste Bank -
BCR, OTP Bank - RoBank, National Bank of Greece - Banca Românească, HVB – Ţiriac
- Unicredit, EFG Eurobank - Banc Post s.a.), însă în peisajul bancar românesc mai sunt
societăţi de talie mică sau medie, predispuse la concentrări.
Mediul este în continuare favorabil, cu toate normele restrictive ale BNR
avântul creditării nu s-a redus. Băncile care au ştiut să- şi îndrepte atenţia spre segmentul
de retail n-au avut decât de câştigat. Văzând o perspectivă bună pentru acest segment,
cele mai multe bănci au iniţiat felurite campanii de marketing, bazate pe noi produse
apărute în portofoliu. A apărut astfel concurenţa, ceea ce a făcut campaniile mult mai
agresive şi produsele mai atractive, efectul de bumerang neântârziind să apară. Ca
rezultat, creditele au înregistrat un nou val de creştere, sprijinit şi de creşterea pieţei
imobiliare şi de o uşoară ameliorare a nivelului de trai.
Marketingul presupune desfăşurarea activităţilor din cadrul băncii în
concordanţă cu evoluţia mediului economico-social. O astfel de abordare necesită
cunoaşterea mediului extern şi adaptarea sau conectarea activităţii la mediu. Studierea
interacţiunii mediului intern cu cel extern şi formularea celor mai potrivite căi de
maximizare a efectelor pozitive şi de minimizare a celor negative, reprezintă obiectul
marketingului ca ştiinţă. Înţelegerea şi aplicarea în practică a marketingului presupune
cunoaşterea conceptelor de mediu extern, mediu intern şi a relaţiilor dintre acestea.
Ph. Kotler remarca faptul că o firmă de înaltă performanţă este “ o firmă al cărei
model este bazat pe patru factori: beneficiarii afacerii, procesele, resursele şi
organizaţia”.2

II.1.Mediul extern

Ca agent economic, având un anumit profil de activitate, întreprinderea

funcţionează în condiţiile concrete pe care i le oferă mediul său extern. Astfel, la modul
2
Philip Kotler, Principiile Marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 2000

25
cel mai general, Ph. Kotler consideră că mediul extern reprezintă “totalitatea forţelor
necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica” şi “se constituie din
participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a
dezvolta şi menţine tranzacţii avantajoase”3, M. Marchesnay precizează că mediul este
constituit din ansamblul organizaţiilor, activelor şi factorilor a căror existenţă este
susceptibilă de a influenţa comportamentul şi performanţele întreprinderii (M.
Marchesnay, Economie d’entreprise, Collection Gestion, Paris, 1991), iar C. Florescu
subliniază că: “mediul apare alcătuit dintr-o reţea de variabile exogene, cărora
întreprinderea le opune propriile sale resurse-umane, materiale şi financiare-respectiv, un
set de variabile endogene”. 4
Dacă avem în vedere locul şi rolul participanţilor la acest cadru de desfăşurare a
activităţii întreprinderii, interacţiunea şi intensitatea cu care acţionează forţele
constitutive, influenţele pe care le exercită, putem delimita doua componente:
micromediul şi macromediul.
Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al
întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi deservi clienţii.
Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care
afectează toţi participanţii la micromediul întreprinderii.
Delimitarea celor două componente ale mediului ambiant are mare importanţă
în planul organizării ”supravegherii” mediului de către întreprindere. Astfel, dacă
micromediul poate fi supravegheat personal, el având influenţă directă, fiind relativ
controlabil şi deci susceptibil modificărilor prin acţiuni concertate, elementele
macromediului sunt necontrolabile, nu pot fi influenţate, dar trebuie cunoscute şi, pe
această bază, stabilite acţiuni de adaptare a întreprinderii la configuraţia acestuia.
Evident, între cele două componente ale mediului există strânse relaţii de
intercondiţionare şi, de aceea, pentru înţelegerea întregului mecanism de organizare şi
desfăşurare a activităţii întreprinderii este absolut necesară cunoaşterea mediului în care
ea acţionează, întrucât “informaţiile ample asupra mediului extern de care dispune
întreprinderea modernă îi oferă posibilitatea nu numai să-şi menţină locul pe piaţă, dar să
şi detecteze şi să cucerească alte pieţe şi chiar să creeze noi pieţe de desfacere, nevoi de
3
Philip Kotler, Principiile marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 2000
4
C. Florescu (coordonator), Marketing, Marketer, Bucureşti, 1992

26
consum-deci să aducă schimbări în însăşi structura mediului”.5 Pentru aceasta se impune
o strictă şi continuă supraveghere a factorilor exogeni şi endogeni ai mediului
întreprinderii, deoarece modificările în structura şi evoluţia lor pot avea impact profund
asupra activităţii întreprinderii.

II.1.1. Micromediul Instituţiei Financiar Bancare

Micromediul este constituit din agenţi economici cu care firma intră de obicei în
relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu
de condiţii, activităţii şi relaţii specifice. Asigură cadrul în care se aplică şi se verifică
politica de marketing, având deci rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Fima
poate anticipa schimbările ce vor apare în micromediu şi să răspundă acestora,
influenţându-le sau controlând dimensiunile interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale
întreprinderii şi cu concurenţii ei.
În esenţă firma combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţie
cu tot atâtea componente de mediu, respectiv: furnizorii de resurse materiale (ori de
prestări servicii), furnizorii de resurse băneşti (băncile) şi furnizorii de forţă de muncă.
Micromediul este constituit din agenţi economici cu care firma intră de obicei în relaţii
directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de
condiţii, activităţii şi relaţii specifice. Asigură cadrul în care se aplică şi se verifică
politica de marketing, având deci rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Fima
poate anticipa schimbările ce vor apare în micromediu şi să răspundă acestora,
influenţându-le sau controlând dimensiunile interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale
întreprinderii şi cu concurenţii ei.
În esenţă firma combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţie cu tot
atâtea componente de mediu, respectiv: furnizorii de resurse materiale (ori de prestări
servicii), furnizorii de resurse băneşti (băncile) şi furnizorii de forţă de muncă.

a) Furnizorii
5
C. Florescu, “Esenţa marketingului, Marketing”, nr.2, 1990

27
 Furnizorii sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării
normale a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme
de afaceri sau persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la
dispoziţie materiile prime şi materialele, combustibilul, energia, apa, echipamentul
tehnic, sau execută o largă gamă de servicii, deosebită însemnătate având serviciile
bancare. Un loc aparte îl au relaţiile cu furnizorii de personal, reprezentaţi prin unităţi de
învăţământ, oficiile de forţă de muncă, persoanele aflate în căutarea unor locuri de
muncă, precum şi întreprinderi particulare care au ca obiect de activitate plasarea forţei
de muncă disponibile.
- Furnizorii de resurse băneşti
- BRD – Groupe Societe Generale
- Furnizorii de forţă de muncă
Principalii furnizori de forţă de muncă pentru BRD sunt universităţile care au
facultăţi cu profil economic, oficiile de forţă de muncă, angajaţii celorlalte bănci care nu
sunt mulţumiţi de locul actual de muncă şi sunt atraşi de BRD.
Furnizorii pot afecta activitatea întreprinderii, aceştia în cele mai multe cazuri au
o putere de negociere foarte mare şi pot crea unele probleme prin creşterea preţului,
reducerea calităţii, modificarea condiţiilor de livrare a produselor lor, reducerea
rentabilităţii sectorului.
Mâna de lucru poate fi de asemenea considerată ca un furnizor capabil de a exersa
o mare influenţă în diferite sectoare. Angajaţi extrem de competenţi sunt greu de găsit pe
piaţă, cum de altfel o mână de lucru sindicalizată poate, prin negocieri, să-şi oprească o
parte substanţială din profitul sectorului.

b) Intermediarii

Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajută banca la promovarea,

vânzarea şi distribuirea produselor / serviciilor către consumatorul final, sub forma:
firmelor de distribuţie fizică (de comerţ, transport etc.), agenţiilor de service de marketing
(cum sunt agenţiile de publicitate), societăţilor de asigurare.

28
 FILIALELE BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE
- BRD Sogelease: leasing
- BRD Securities: intermedierea tranzacţiilor cu valori mobiliare
- BRD / SG Corporate Finance: consiliere în domeniul privatizărilor, fuziunilor şi
achiziţiilor
- BRD Finance : credite de consum, specializată în vânzarea de credite
- ALD Automotive: gestiunea flotelor de vehicule
- SG Asset Management BRD: gestiunea activelor
- BRD Fond de Pensii
Locul şi rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de
intermediar principal în relaţia economii-investiţii, relaţie hotărâtoare în creşterea
economică. Ca intermediari între depunătorii de economii şi beneficiarii de credite,
băncile realizează următoarele:
- colectează fonduri;
- îşi asumă riscurile debitorilor, adică analizează cererile de credite şi preiau
riscurile asociate;
- îşi asumă riscul ratei dobânzii, deoarece intermedierea presupune o transformare
de scadenţă.

c) Clienţii

Clienţii constituie componenta cea mai importantă, deoarece ei alcătuiesc piaţa de

desfacere a oricărei întreprinderi producătoare, reprezentată de: consumatori, utilizatori,
angrosişti, agenţii guver-namentale şi internaţionale etc. Este foarte important să se
analizeze situaţia lor în vederea cunoaşterii cât mai bine a comportamentului lor, pentru a
veni în întâmpinarea dorinţelor lor.
Adevăratele criterii de apreciere a calităţii unui serviciu le reprezintă aşteptările
consumatorilor. Înţelegerea naturii şi a factorilor determinanţi ai aşteptărilor este
esenţială pentru a fi siguri că serviciul satisface sau depăşeşte speranţele beneficiarilor.
Controlul eficient asupra aşteptărilor creează premisele necesare depăşirii lor, iar aceasta
contribuie la menţinerea fidelităţii clienţilor.

29
 Managerii de marketing din cadrul BRD au luat unele măsuri pentru ai mulţumi
pe clienţi. Astfel personalul trebuie să prezinte clienţilor o imagine realistă a serviciilor
prestate. Se verifică întotdeauna acurateţea mesajelor promoţionale, înainte de a le
furniza pe piaţă. Angajaţii ştiu că prestarea unui serviciu de încredere este o modalitate
eficientă de menţinere sub control a aşteptărilor clienţilor, ei fiind instruiţi şi răsplătiţi
pentru faptul de a fi prestat un serviciu ireproşabil. Se revizuiesc periodic procesele de
prestaţie pentru a se identifica şi corecta eventualele neajunsuri. Personalul angajat
comunică în mod eficient cu clienţii, contactându-i periodic pentru a le cunoaşte nevoile
şi rezultatele activităţii lor. Angajaţii ştiu că prestaţia propriu-zisă a serviciului reprezintă
principala ocazie de depăşire a aşteptărilor clienţilor şi se i-au măsuri în vederea
încurajării excelenţei în prestarea serviciului.
Numeroase studii au arătat faptul că firmele prestatoare de servicii, bine conduse,
se caracterizează printr-o concepţie strategică, o implicare constantă a conducerii în
problema calităţii, standarde înalte, sisteme de urmărire a procesului de prestare, sisteme
de rezolvare a reclamaţiilor primite de la clienţi si accentul pus pe satisfacţia clienţilor şi
a angajaţilor.
În România este vorba de clienţi noi şi de un nivel de viaţă care abia acum începe
să crească. Pe măsură ce va trece timpul, clienţii noi care au intrat recent în legătură cu
banca vor începe să achiziţioneze mai multe produse bancare. În acest context, BRD
trebuie să-şi dezvolte gama de produse şi servicii astfel încât să ajungă să ofere aceeaşi
gamă ca şi în Franţa. Société Générale pune accent pe numărul de produse vândute
fiecărui client, aceasta fiind o axă majoră a dezvoltării rentabilităţii BRD.
Principalele segmente de clienţi ai BRD sunt:
1. persoane fizice, respectiv:
- tinerii, şi în special studenţii, au reprezentat în 2006 un segment prioritar
pentru BRD, fiind o piaţă extrem de dinamică.
- clientela patrimonială beneficiază de o atenţie deosebită din partea băncii.
Agenţia sa specializată de Private Banking, dar şi reţeaua internaţională a Grupului
Société Générale oferă prin consilierii săi de clientelă dedicaţi aflaţi în agenţiile din
întreaga ţară, servicii şi produse adaptate nevoilor sale specifice.

30
 - românii din străinătate reprezintă un alt segment de clienţi pentru care BRD a
dezvoltat în 2006 o ofertă specială de produse specifice.
- clientela de persoane fizice autorizate: liberi profesionali, asociaţii si alte
persoane fizice autorizate (comercianţi, meşteşugari), dar şi microîntreprinderi.
2. persoane juridice, respectiv:
- Marii Clienţi Corporativi (investitorii străini )
- societăţi comerciale cu capital privat, de stat şi mixt; societăţi agricole; regii
autonome; societăţi şi instituţii financiare altele decât băncile; societăţi de leasing;
asociaţii, fundaţii cu sau fără scop lucrativ, cu personalitate juridică.
- întreprinderi mici şi mijlocii. Acţiuni comerciale în favoarea IMM-urilor
exportatoare, subliniază încă o dată implicarea BRD şi sprijinul său activ acordat
întreprinderilor româneşti care se dezvoltă prin export.
Serviciile bancare implică un flux informaţional în sens dublu ( între bancă şi
client, şi invers). Fidelitatea clientului îmbunătăţeşte imaginea băncii şi poate fi o sursă
excelentă de reclamă. Clienţii persoane fizice şi persoane juridice au necesităţi şi aşteptări
diferite din partea băncii cu care lucrează. Banca trebuie să acorde clientului persoană
fizică, consultaţii pentru serviciile de care are nevoie şi să-l ajute în organizarea finanţelor
proprii. Clientul persoană juridică va avea nevoie de consultanţă în pregătirea planurilor
de afaceri , servicii potrivite pentru rezolvarea nevoilor de afaceri, ş.a.
Factorii care influenţează comportamentul clientului în relaţiile cu banca sunt:
- încrederea în sistemul bancar ;
- accesibilitatea achiziţionării serviciilor ;
- reputaţia băncii ;
- gama de produse şi servicii ;
- calitatea serviciilor ;
- valoarea percepută a serviciilor ;
- existenţa unui personal amabil şi capabil .
Clientul este o „resursă” productivă , are contribuţie proprie la crearea calităţii, valorii
şi satisfacţiei şi totodată apare în calitate de concurent pentru firmă .

d) Concurenţii

31
 Concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-şi dispută aceeaşi categorie
de clienţi, iar în situaţii frecvente aceeaşi furnizori sau prestatori de servicii.
Printre principalii concurenţi ai BRD se numără Banca Comercială Română,
Banca Transilvania, Reiffeisen BanK,HVB, Volksbank, Banca Românească.
Datorită principalilor concurenţi, BRD trebuie să dezvolte o strategie defensivă
care să se bazeze pe o analiză sistematică a punctelor tari şi slabe ale concurenţei.
Cu cât numărul concurenţilor este mai ridicat şi poziţia pe piaţă a acestora este mai
puternică, cu atât scade profitabilitatea ce poate fi obţinută în cadrul sectorului.
Concurenţa din partea produselor substituibile în consum. Existenţa produselor
şi serviciilor de substituţie sporesc posibilităţile de alegere ale consumatorilor
oferind alternative în satisfacerea unei nevoi specifice.
În domeniul financiar-bancar, măsura în care produsele pot fi substituite în
utilizare este relativ redusă, existând însă anumite sectoare ale pieţei, cum ar fi serviciile
de investiţie, în care modalităţile tradiţionale de păstrare a banilor economisiţi de
consumatori pot fi private ca substituenţi pentru fondurile de investiţii şi alte forme de
economisire.

BCR – BRD
În 2007, Erste Bank, grupul austriac care deţine, prin BCR, un sfert din activele
din sistemul bancar, trecea printr-o restructurare postprivatizare, consumatoare de timp şi
de resurse, aşa că celelalte bănci fie ele mari sau mici au avut libertatea relativ mare de
mişcare, putând ocupa mai uşor poziţii strategice.
BRD a profitat astfel de perioada de reorganizare prin care trecea BCR, pentru a
ocupa poziţie de top. Aşadar:
• Primele bănci aflate în top BCR şi BRD au lansat simultan un tip de
credit asemănător. Este vorba despre un tip de împrumut de nevoi personale, garantat cu
ipoteca, dar care funcţionează ca o linie de credit, în sensul că, pe măsură ce clientul
rambursează împrumutul, banca reface limita de creditare. Aceste credite sunt: Expresso
Non-Stop de la BRD, şi MaxiPlus de la BCR.

32
 • BRD-Groupe Societe Generale, a doua bancă de pe piaţa
românească după active şi reţea, a afişat pentru anul 2007 un profit net de 274,8 mil.
euro, BCR - competitorul principal al BRD, a realizat un profit net cu 30% mai mic, de
circa 190 mil. euro, pe fondul restructurării celui mai mare grup bancar românesc.
• Angajaţii BRD - mai profitabili cu 13,6% decât cei ai BCR
• În cazul BRD, creditele acordate clientelei au depăşit 6,9 miliarde
euro în 2007. Creditele pentru persoane fizice reprezentau, la 30 septembrie 2007, 50%
din totalul creditelor acordate de bancă. Depozitele au crescut cu 36% faţă de 30
septembrie 2006 şi se apropie de 7,1 miliarde euro, iar venitul net bancar a crescut cu
46%, ajungând la 522 milioane de euro. De partea cealaltă, volumul de credite către
clienţi la BCR a crescut cu 31,8%, în 2007. Creditele acordate în moneda naţională au o
pondere de peste jumătate (52,56%) în portofoliul BCR, în vreme ce împrumuturile către
companii (corporate) au o pondere de 48,7% din totalul creditelor acordate clienţilor.
Depozitele clienţilor BCR au crescut în 2007, cu 8,8%, respectiv la 7,97 miliarde euro.6
• BRD are o prezenţă semnificativă pe corporate, una bine conturată
pe retail, are deja 635 de unităţi, mai multe decât BCR, ceea ce înseamnă sprijin pe doi
piloni, persoane fizice şi companii.
• De asemenea, BRD dispune de o ofertă unică pe piaţă, bazată pe
scoring: în loc să ceară clientului un dosar cu tot felul de acte pe care să le analizeze,
banca a definit câteva criterii, în acord cu profilul întreprinderii. Pasul următor este să
studieze dacă acele criterii se potrivesc cu linia întreprinderii şi cu segmentul său de
afaceri, şi pe urmă să acorde acesteia un credit adecvat strict nevoilor. BRD are şi un
credit pentru start-up-uri, al doilea din România, după cel lansat de Banca Transilvania.

1) După numărul de produse şi servicii noi lansate :

- BCR (15 produse) este lider în ceea ce privesc noutăţile oferite clienţilor –
card-uri şi pachete de produse şi servicii.
- BRD (12 produse) a venit pe piaţă cu 4 noi card-uri co-branded. Banca s-a
afirmat pe sectorul finanţării IMM-urilor, lansând o gamă de produse de creditare
destinată acestor clienţi.
6
www.standard.ro

33
 - Raiffeisen Bank a introdus (9 produse), o parte dintre acestea fiind
pretenţioase şi vizând un segment restrâns de clienţi (depozite structurate cu opţiune pe
schimb valutar, Direct Debit, Fix Pay, fonduri de investiţii). Banca austriacă s-a
evidenţiat prin lansarea împrumuturilor în franci elveţieni, dar şi a unei game foarte
interesante de credite destinate IMM-urilor.
- Banca Transilvania, (9 produse) dispune de produse noi orientate către
finanţarea IMM-urilor.
- Bancpost (7 produse) s-a remarcat prin activitatea pe piaţa card-urilor, lansând
un card-co-branded împreună cu compania de transport aerian Tarom, o premieră în
România, dar şi o linie de card-uri sub sigla Visa. Bancpost s-a lansat, în acelaşi timp, şi
pe piaţa creditării în franci elveţieni. De asemenea, banca a venit şi cu o ofertă interesantă
pe piaţa economisirii, lansând depozitul Ronsmart.
2) După extinderea reţelei teritoriale:
Numarul de unităţi Bancare de pe teritoriul României se ridica la sfarşitul lui
2007 la 5175, cu aproape 1000 mai multe decât la sfârşitul anului anterior.
- 1. BRD - 800 unităţi,
- 2. BCR – 562 unităţi,
-3. Banca Transilvania - 475 unităţi,
- 4. Raiffeisen Bank – 400 unităţi,
- 5. Bancpost – 238 unităţi,
BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Ing Bank şi HVB Bank, principalii competitori de
pe piaţa bancară românească, sunt considerate ca fiind bănci universale, care oferă o
gamă largă de produse şi servicii atât segmentului corporate cât şi celui de retail.

Instituţia de credit Total active 20077 Cota piaţă 2007 (%)8

(miliarde euro)
BCR 45,08 23,08
BRD 38,96 16,28%
Raiffeisen Bank SA 15,67 8,03%

Din punct de vedere al angajaţilor băncilor româneşti, pe locul :

7
Sursă www.frontnews.ro - publicat luni 21 aprilie 2008
8
Sursă www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci

34
 - I - ING Bank,
- II - HVB Ţiriac,
- III - Alpha Bank,
- IV - BRD,
- V - BCR,
- VI - Băncii Transilvania,
- VII - CEC.
Programul de fidelitate BRD reprezintă unul din multele puncte forte vis-a-vis
de concurenţă.
Concurenţii sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice
întreprindere, întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru
obţinerea unor condiţii avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor, cu
ţelul atingerii unor performanţe deosebite. Întrucât concurenţa este o luptă dură, în care
învinge întotdeauna cel mai bun, şi care, deşi primează interesele economice - se
desfăşoară nu numai cu mijloace economice, ci şi extraeconomice, pentru fiecare
întreprindere este absolut necesar să descopere: structura şi amploarea concurenţei,
motivele reuşitei concurenţilor importanţi, precum şi şansele de a-i învinge. Există două
tipuri de concurenţi faţă de care întreprinderile trebuie să adopte atitudini diferite.
Astfel, concurenţii direcţi, cei care satisfac aceleaşi nevoi ale clienţilor şi sunt
percepuţi de clienţi ca alternative, sunt în general mai uşor de identificat, dar lupta cu ei
este costisitoare şi de aceea pe termen lung supravieţuiesc doar cei puternici.
Concurenţi indirecţi, cei ce oferă un produs similar dar cu alte caracteristici,
satisfac alte nevoi ale clienţilor. Sunt mai puţin ameninţători, de obicei sunt nou-veniţi
sau produc înlocuitori, dar oricum nu trebuie ignoraţi, deşi sunt mai greu de depistat.
Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare, care îşi dispută
aceiaşi clienţi (beneficiari) sau furnizori de bunuri şi servicii. Ei pot deţine un anume loc
şi importanţă pe piaţă, ceea ce le conferă postura de: lideri, inovatori, conservatori sau
timizi9, concretizată într-un comportament specific, mai ales în ceea ce priveşte
modalităţile de intervenţie pe piaţa şi tipul de relaţii practicate.

9
Guy Serraf, “Dictionnaire methodologique de matketing”

35
 Cunoaşterea consumatorilor este o condiţie imperios necesară pentru succesul
pe piaţă, dar în condiţiile actuale, nu mai este nici pe departe suficientă. În toate cazurile
în care pe o piaţă oarecare există mai multe firme care vând aceeaşi marfă, între ele se va
manifesta o anumită rivalitate. Această rivalitate este cu atât mai puternică, cu cât
diferenţele între firme sunt mai mici. Concurenţa dintre firmele care fabrică sau doresc să
cumpere un anumit produs reprezintă una din premisele principale ale apariţiei
marketingului general a unor ramuri, care s-au specializat în analiza concurenţei, cum ar
fi marketingul combatant sau marketingul de război, care îşi propun să pună la dispoziţia
firmelor metodele şi tehnicile de identificare a concurenţilor, a strategiilor pe care ei le
elaborează, a obiectivelor pe care ei le urmăresc, a punctelor tari şi slabe, a reacţiilor lor.
În vederea menţinerii şi extinderii pieţei proprii, orice firmă trebuie să-şi
cunoască rivalii, modul în care se exercită concurenţa şi sursele care stau la baza acesteia.
Există mai multe surse de apariţie sau de intensificare a concurenţei între firmele care se
întâlnesc pe aceeaşi piaţă, printre care lipsa unor noi firme care să-şi manifeste dorinţa de
a intra pe piaţa respectiva, forţa furnizorilor în negocieri, puterea clienţilor în negocieri,
lipsa înlocuitorilor.
Absenţa unor noi concurenţi potenţiali se poate datora existenţei producţiei la
scară mare a mărfii vizate, care oferă mari avantaje sub aspectul costurilor, investiţiile
mari presupuse de înfiinţarea unor noi firme, costurile de transfer mari, imposibilitatea
accesului la canalele obişnuite de distribuţie, politica statului în domeniul concurenţei.
Această absenţă colaborată şi cu talia mare a firmelor care realizează producţia de masă
sau de serie mare a mărfii în cauză, tinde să mărească intensitatea concurenţei dintre
firmele existente.
Forţa de negociere a furnizorilor se apreciază prin posibilităţile lor de
influenţare, în negocieri, a preţurilor factorilor de producţie şi a numărului, precum şi a
calităţii serviciilor post vânzare. Concurenţa dintre firmele cu acelaşi profil se va
manifesta prin lupta pe care ele o duc pentru a ajunge la furnizorii cei mai convenabili.
Puterea de negociere a clienţilor va întări sau va slăbi poziţia firmelor
producătoare în lupta de concurenţă. Concurenţa generată de acest factor va fi cea pentru
dobândirea accesului pe segmente de piaţă pe care clienţii au posibilităţi mai mici de a-şi
impune propriile interese.

36
 Înlocuitorii mărfurilor, prin absenţa sau prin absenţa lor, influenţează sensibil
concurenţa dintre firmele cu acelaşi profil. Imediat ce pe piaţă pătrunde un produs care-l
poate înlocui pe cel existent deja, pe lângă concurenţa dintre firmele vechi, va apărea şi o
concurenţă între firmele vechi şi firmele care aduc înlocuitorii.
Activitatea de lansare de produse şi servicii noi a vizat în principal domeniul
finanţării IMM-urilor, dar şi pe cel al cardurilor, în special cele co-branded. BCR este
lider în ceea ce priveşte noutăţile oferite clienţilor anul trecut, cu nu mai puţin de 14
produse şi servicii noi. Supremaţia şi-a asigurat-o prin lansarea de numeroase carduri, dar
şi de pachete de produse şi servicii. Urmează BRD-Groupe Société Générale , care a
venit pe piaţă cu patru noi carduri co-branded. Banca s-a afirmat anul trecut pe sectorul
finanţării IMM-urilor, lansând o gamă de produse de creditare destinată acestor clienti.
Cele două bănci: BRD şi BCR au introdus în acelaşi timp un tip de credit inovator pentru
piaţa românească, creditul revolving.
Deşi portofoliul Raiffeisen Bank s-a îmbogăţit anul trecut cu 9 produse, o parte
dintre acestea sunt pretenţioase şi vizează un segment restrâns de clienţi (depozite
structurate cu opţiune pe schimb valutar, Direct Debit, Fix Pay, fonduri de investiţii).
Banca austriacă s-a evidenţiat prin lansarea împrumuturilor în franci elveţieni, dar şi a
unei game de credite destinate IMM-urilor.
Urmează Banca Transilvania, a cărei activitate este orientată către finanţarea
IMM-urilor, astfel că noile produse s-au adresat în marea lor majoritate acestui segment
de clientelă.
Locul cinci în acest clasament al inovaţiei este ocupat de Bancpost. Banca s-a
remarcat anul trecut prin activitatea pe piaţa cardurilor, lansând un card- cobranded
împreună cu compania de transport aerian Tarom, o premieră în România, dar şi o linie
de carduri sub sigla Visa. Bancpost s-a lansat, în acelaşi timp, şi pe piaţa creditării în
franci elveţieni. De asemenea, banca a venit şi cu o ofertă interesantă pe piaţa
economisirii, lansând depozitul Ronsmart.
BCR (15 produse), BRD-Groupe Société Générale (12 produse), Raiffeisen
Bank (9 produse), Banca Transilvania (9 produse) si Bancpost (7 produse)- aceasta este
ierarhia băncilor care au lansat cele mai multe produse noi în 2007.

37
 Ţinând cont de extinderea reţelelor teritoriale, cea mai activă bancă din acest
punct de vedere este BRD-Groupe Société Générale, care pe anul 2007 a deschis 224 de
noi agenţii ajungând la un număr total de 800 de unităţi, urmată de Banca Transilvania
(125 unităţi noi ajungând la o reţea de 341 unităţi), BCR (101 unităţi ajungând 480 de
unităţi), şi Raiffeisen Bank (256 unităţi).

Topul băncilor cu cele mai multe unităţi:

1. CEC 1300 unităţi
2. BRD 800 unităţi
3. BCR 480 unităţi
4. Banca Transilvania 341 unităţi
5. Raiffeisen Bank 256 unităţi

Tabelul 1: Clasamentul băncilor cu cota de piaţă mai mare de 1%10:

Situaţia Cota de piaţă Cota de piaţă

Banca activelor 31.12.2006 31.12.2007
31.12.2006 (mld.
lei)
1. BCR 45,08 26,18% 23,8%
2. BRD 28,03 15,5% 16,28%
3. Raiffeisen Bank 13,82 6,03% 8,03%
4.Banca Transilvania 4 8,08 4,69% 5,5%
5. Bancpost5 7,7 4,47% 5,3%

Pe anul 2007 BRD-Groupe Société Générale a lansat o serie de produse pe toate

segmentele de activitate. Din cele 12 produse noi lansate pe anul 2007, patru din ele sunt
carduri co-branded (lansate în parteneriat cu magazinele Daniel, Diverta şi Rombiz sau
cu platforma de televiziune digitală Boom), şi trei sunt produse de creditare noi (creditul
acordat special medicilor “Expert Medical”, gama de produse adresate IMM-urilor
“Ristretto IMM” şi “Simplis” şi creditul personal cu ipoteca reîncărcabil Expresso Non-
Stop). De asemenea, BRD-Groupe Société Générale a lansat şi produsul de economisire
“Depozitul 1000”, şi un fond de investiţii destinat companiilor româneşti, “SGAM
10
Sursa: www.bankingnews.ro

38
Eastern Europe”. BRD a introdus serviciul Simplis PrePay de reîncărcare a cartelelor
telefonice preplătite prin intermediul terminalelor POS.
Clasamentul celor mai bune bănci în 2007, dupa active, nu aduce mari
schimbări in vârful topului, dar aduce şi surprize. De exemplu, Alpha Bank a coborât de
pe locul şapte în ierarhia băncilor locale la sfârşitul anului trecut, pierzând trei locuri in
trimestrul al patrulea. În acelaşi timp, Banca Transilvania a reuşit să urce o poziţie, pana
pe locul patru.11
La vârful clasamentului nu s-au produs schimbări, BCR rămânând cea mai mare
bancă din sistem, urmată de BRD şi Raiffeisen. Cele trei bănci şi-au redus însă
dominaţia, cota de piaţă pe care o controlează cumulat îngustându-se la 45% in
decembrie, faţă de 50% la sfârşitul lui 2007.
Grecii de la Bancpost au urcat doua locuri, pana pe poziţia a cincia, în timp ce
UniCredit Tiriac a staţionat pe poziţia a şasea după trimestrul al patrulea.
Volksbank a reuşit cea mai spectaculoasa creştere dintre băncile de top.
Austriecii au reuşit sa-şi dubleze aproape cota de piaţă, la 5% in decembrie, faţă de 2,7%,
la sfârşitul anului 2007. banca nu a mai reuşit în trimestrul al patrulea să urce în
clasament, rămânând pe poziţia a opta. La sfârşitul lui 2006, Volksbank se află pe poziţia
a 11-a.
La sfârşitul anului trecut, numărul băncilor cu cote mai mari de 5% urcase la 8,
dublu faţă de decembrie 2006.
Ultimele poziţii din top sunt ocupate de CEC şi ING Bank, imaginea rămânând
astfel neschimbata faţă de septembrie anul trecut.
Activele totale din sistemul bancar au urcat anul trecut cu 45%, pana la 250,7
miliarde de lei (circa 70 de miliarde de euro), după un salt viguros în trimestrul al
patrulea.12
Principalii concurenţi ai Băncii Române pentru Dezvoltare sunt următorii :
1.BCR- se preocupă de lărgirea cadrului de afaceri cu întreprinderile mici şi
mijlocii, dar în acelaşi timp va duce şi o politică de păstrare a clientelei rentabile.
Produsele şi serviciile oferite clienţilor persoane juridice sunt credite în lei şi în valută,

11
Sursa: www.ZF.ro
12
www.ZIARE.com

39
carduri de debit emise sub sigla VISA şi MASTERCARD, acreditive în lei şi în valută,
depozite la termen în lei şi în valută, scrisori de garanţie bancară, operaţiuni online prin
MultiCash BCR, transmiterea prin SWIFT a operaţiunilor bancare externe, efectuarea de
tranzacţii cu hârtii şi titluri de valoare, acordarea de consultanţă economico-financiară la
solicitările de credite.
În domeniul activităţilor externe, BCR a continuat procesul de consolidare
calitativă a relaţiilor, atât cu băncile corespondente cât şi cu organismele financiare
internaţionale, agenţiile de rating şi agenţiile de garantare a creditelor de export. In
contextul unei legitime îngrijorări privind securitatea internaţională şi a unui mediu
economic internaţional nesigur marcat de evenimentele anului 2001, BCR a regândit
activitatea de corespondent bancar. Ca urmare, aceasta a fost abordată pe baze de
parteneriat şi cooperare (în locul celei bazate pe concurenţă) şi pe adoptarea unei stricte
politici de cunoaştere a clientului (Know Your Customer Policies) şi de luptă împotriva
spălării banilor. Printr-o atentă alegere a partenerilor şi supraveghere a activităţii
acestora, prin creşterea flexibilităţii în relaţiile cu clienţii, BCR a fost capabilă să
anticipeze şi să reacţioneze eficient la provocările pieţei.
Pe anul 2006, BCR a lansat şase noi carduri, din care trei co- branded (BCR
Univers’All, BCR Praktiker si BCR UltraPro), două destinate tinerilor (BCR VISA
Electron Junior si BCR - EURO< 26) şi unul având ca destinaţie IMM-urile (BCR VISA
Business). Pentru economii, BCR a lansat patru produse: Certificatul de Depozit cu
Discount, întins pe o perioadă de 24 de luni, pachetul “Succes Asigurat” - depozit,
asigurare şi card de debit, depozitul la termen cu scadenţă la 36 de luni şi depozitele pe
perioade mici cu dobândă fixă. Printre produsele de creditare noi se numără: pachetul
Divers Plus BCR, construit în jurul creditului de nevoi personale, pachetul destinat
medicilor Mediplus BCR, creditul Maxiplus BCR, ce permite trageri şi rambursări
multiple, şi pachetul Turist BCR, pentru amatorii de călătorii.
2.Raiffeisen Bank - RZB-Austria a fost fondată în 1927 pentru a coordona
activităţile şi politicile financiare ale întregului grup bancar Raiffeisen şi este
responsabilă cu tranzacţiile şi operaţiunile efectuate în numele grupului la nivel naţional
şi internaţional.

40
 Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) a deschis în 1994 o
reprezentanţă în România şi a devenit una dintre băncile străine de frunte, oferind o gamă
variată de servicii bancare. În iunie 1998 şi-a început activitatea Raiffeisenbank
(România), cea de-a noua bancă a RZB-Austria în Europa Centrală şi de Est. În iulie
2001 RZB-Austria şi Fondul Româno-American de Investiţii (FRAI) au preluat de la
Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) peste
98,84% din acţiunile celei de-a treia bănci româneşti, Banca Agricolă. Din acest pachet,
RZB-Austria deţinea 93, 36 %. Valoarea totală a tranzacţiei se ridică la 52 milioane USD,
din care 37 milioane USD reprezintă investiţii de capital iar 15 milioane USD preţul
plătit pentru achiziţionarea acţiunilor.
Pe anul 2006, Raiffeisen Bank a lansat pentru persoanele fizice cardul de credit
dedicat Campionatului Mondial din Germania, împrumuturile în franci (pentru locuinţe şi
de nevoi personale garantat cu ipotecă) dar şi serviciile Direct Debit Interbancar (acesta
garantează plata facturilor de utilităţi, a primelor de asigurare, a ratelor de credit sau a
altor servicii, în mod rapid şi eficient) şi FixPay, serviciu ce permite efectuarea automată
de plăţi în sume fixe în lei, din contul curent al clientului plătitor către alte conturi
curente sau de economii.
Pentru oamenii de afaceri şi companii, Raiffeisen a lansat fondurile de investiţii
Prosper şi Benefit. Una dintre cele mai intense activităţi a vizat IMM-urile, banca
adresându-se acestor clienţi prin lansarea unui împrumut imobiliar şi a unui pachet de
finanţare a afacerii, constituit din Flexi IMM şi Credit Invest. La începutul anului trecut,
banca a lansat, în premieră pe piaţa românească, depozite structurate cu opţiune pe
schimb valutar.
3.Banca Comercială HVB Ţiriac S.A. - Pe piaţa românească, Banca Ţiriac a
devenit operaţională în 1991, fiind cea mai mare bancă privată fondată în România după
anul 1989. HVB Bank şi-a început activitatea în 1998 sub numele de Bank Austria
Creditanstalt (BA-CA). Ca urmare a fuziunii dintre HypoVereinsbank şi Bank Austria, s-
a format HVB Group, iar în septembrie 2001, BA-CA România şi-a schimbat numele în
HVB Bank România.
În anul 2006, la finalul lunii august, Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) şi
Banca Ţiriac au finalizat tranzacţia care a dus la fuziunea dintre HVB Bank România şi

41
Banca Tiriac, fuziune încheiată la data de 1 septembrie 2006, numele noii entităţi fiind
Banca Comercială HVB Ţiriac S.A.
În prezent, HVB Ţiriac Bank face parte din reţeaua central şi est europeană a
UniCredit Group. Cu active totale de 804 miliarde EUR şi cu o capitalizare de piaţă de
peste 60 de miliarde EUR, cu peste 28 milioane de clienţi, 7.000 unităţi în 19 ţări, noul
UniCredit Group este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa europeană a
serviciilor financiare.
4.Banca Transilvania - fondată acum 13 ani la Cluj din iniţiativa unor oameni
de afaceri banca şi-a orientat activitatea spre sectorul IMM şi, datorită cererii pieţei a
început să se ocupe şi de domeniul retail. În anul 1997 Banca Transilvania a devenit
prima instituţie bancară din România, care a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti, ceea
ce a însemnat recunoaşterea valorii sale pe piaţă şi a transparenţei acţiunilor băncii. Din
anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how
internaţional, care a imprimat băncii un stil diferit, caracterizat prin deschidere şi
flexibilitate.
Un alt moment important pentru bancă a fost anul 2003, când s-a schimbat
identitatea de corporaţie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a însemnat
modificarea logo-ului băncii, precum şi implementarea unui concept nou, standard,
privind unităţile sale.
Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante instituţii financiar –
bancare din România, aflată în top 10 şi una dintre cele mai atractive companii listate la
Bursa de Valori Bucureşti. Cu o cotă de piaţă de 4,7%, Banca Transilvania este un jucător
activ pe piaţă, devenind, datorită accelerării implementării stategiei de creştere, o bancă
recunoscută la nivel naţional.
În plus, Banca Transilvania înseamnă un grup financiar puternic, Grupul
Financiar BANCA TRANSILVANIA, care oferă pietei servicii integrate – banking,
asigurări, administarea investiţiilor, finanţarea consumatorilor, leasing, tranzactii
mobiliare, factoring şi prin intermediul subsidiarelor sale: BT Asigurari, BT Asset
Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT Securities, BT Finop Leasing IFN
SA şi Compania de Factoring. În toate acţiunile sale, Banca Transilvania are suportul

42
Băncii Europene pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BERD), care este acţionarul său
semnificativ.
Pe anul 2007, Banca Transilvania şi-a continuat campania de lansare a unui
produs inovator o dată la trei luni în sectorul IMM-urilor. Astfel, au apărut: Creditul
Scontare 100%, creditul imobiliar adresat companiilor, Abonamentul bancar şi Clubul
Întreprinzătorului Român. Tot pentru aceşti clienţi, Banca Transilvania a înfiinţat
Compania de Factoring şi a pus în funcţiune un telverde specializat. Pentru clienţii
corporativi banca a lansat Contul de Business, prin care le oferă acestora tratamente
specializate demne de clasa business. Pentru persoanele fizice, Banca Transilvania a
lansat noul Credit fără rate, iar pentru persoanele ce lucrează în afara teritoriului ţării,
banca pune la dispoziţie un nou împrumut .
5.Bancpost - continuă schimbările survenite de la preluarea sa de către EFG
Eurobank. În completarea ofertei de carduri, banca a lansat o serie de 3 carduri Visa,
create special pentru a răspunde nevoilor individuale ale clienţilor (Visa Electron, Visa
Classic şi Visa Gold) dar şi cardul co-branded lansat împreună cu Tarom. Acesta este
afiliat reţelei American Express şi poate fi utilizat în variantele Classic şi Premium. În
ianuarie Bancpost a lansat cele două fonduri mutuale: Bancpost Plus şi Bancpost Active
Balanced - şi produsul financiar Ronsmart, care combină siguranţa şi stabilitatea unui
depozit la termen cu posibilitatea unor randamente superioare oferite de investiţiile în
unităţi de fond. Pe partea de creditare, Bancpost a lansat împrumuturile în franci
elveţieni.
Alţi concurenţi sunt: ING Bank, Alpha Bank, CEC, ABN Amro Bank,
Volskbank, Banca Românească, UniCredit, OTP Bank, Citibank, Finansbank, Eximbank,
Piraeus Bank.

e) Organisme publice

Organele publice reprezintă orice grup care are un interes actual sau potenţial cu
impact asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. În cazul
BRD sunt:

43
 1.organe financiare care influenţează capacitatea băncii de a obţine fonduri
băneşti pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: case de investiţii, companii
de asigurări etc. (Ministerul Finanţelor Publice; Direcţiile Generale ale Finanţelor
Publice; Trezoreria; Garda Financiară; Curtea de Conturi; etc.);
2. organisme guvernamentale: Consiliul Concurenţei; organe de justiţie;
3. instituţiile de mass-media sau mediile de informare în masă include
organizaţiile care vehiculează ştiri, opinii prin: ziare, reviste, radio, televiziune etc.
4. atitudinea publică general, deşi aceasta nu acţionează într-un mod organizat,
imaginea publică a băncii are importanţă mai ales direct şi imediat în cadrul local; mai
ales când imaginea are de suferit, efectele negative asupra activităţii băncii nu întârzie să
se arate.
5. atitudinea internă este reprezentată de totalitatea angajaţilor băncii şi se referă
la climatul intern de muncă.
Conducerea şi organizarea internă a băncii constituie un element esenţial al
micromediului, deoarece, în final, adoptarea unei anumite strategii şi tactici, depinde
direct de atitudinea conducerii, de optica în care aceasta abordează desfăşurarea întregii
activităţi.

II.1.2. Macromediul Instituţiei Finaciar Bancare

Prin conţinutul său activitatea bancară este cauză şi efect al activităţilor

desfăşurate în economie legate de apariţia şi utilizarea eficientă a unor disponibilităţi
băneşti. Privită astfel, activitatea bancară se afla în relaţii complexe cu celelalte activităţi.
Astfel, activitatea financiar-bancară se află în relaţii de concurenţă cu achiziţia
de bunuri şi cu investiţiile, în situaţia în care deţinătorii unor disponibilităţi băneşti le
orientează spre investiţii, dar şi de cooperare, atunci când cei care doresc să investească
nu au mijloacele băneşti necesare.
În acest context este evident rolul pe care îl au o serie de factori ai dezvoltării
economice de ansamblu asupra activităţii bancare. Aceştia alcătuiesc macromediul şi
sunt constituiţi în grupe, dintre care cele mai importante sunt: factorii economici,
factorii politici, factorii sociodemografici, factorii geografici, culturali, etc.

44
 Rezultanta acţiunii concomitente a tuturor factorilor macromediului, precum şi
tendinţele acesteia definesc conjunctura economica. Ea este supravegheată atent la
nivelul unei ţări de către Banca Centrală stând la baza politicii monetare şi bancare, care
se pune în aplicare cu ajutorul unor pârghii specifice: creditul, dobânda, echilibrele
macroeconomice etc.
In aceste condiţii, în domeniul financiar-bancar, Banca Centrala se constituie
ca unul din cei mai importanţi factori de mediu, apare prin unele activităţi şi în
macromediu în postura de agent de piaţă. Ea are un important rol de reglementare şi
mai ales de supraveghere, fiindu-i conferite prin lege, atribuţii importante pe linia
autorizării băncilor, conţinutului acestora şi supravegherii bancare.13
Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care
acţionează asupra întreprinderii indirect, prin intermediul elementelor micromediului,
exercitându-şi influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. Sunt factori de ordin general, pe
care întreprinderea nu-i poate controla. Aceşti deţinători de interese, cum îi numesc
adesea specialiştii, influenţează întreprinderile în conducerea afacerilor, dar unii sunt de
interes minor pentru activitatea de marketing cum ar fi: acţionarii, băncile, etc, iar alţii au
o influenţă majoră, cum ar fi: mass-media, mişcările pentru protecţia consumatorilor, etc.
Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii
întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii, el influienţând acţiunile întreprinderii
prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul cumpărătorului şi comerţului,
comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel guvernamental.
Macromediul exercită o gamă variată de influenţe asupra întreprinderii, prin
intermediul unui complex de factori, care, de altfel, constituie componentele lui, trebuie
abordate într-o strânsă interdependenţă, chiar dacă sunt de natură foarte diversă :
economică, demografică, tehnică, politică, juridică, psihosocială, culturală, educaţională,
ecologică etc. Deşi în lucrările de specialitate abordarea componentelor macromediului
este destul de nuanţată, există totuşi un consens în a considera că cei mai importanţi
factori exogeni care influenţează activitatea întreprinderii sunt cei care compun mediul :
economic, politic, social-cultural, demografic, tehnico-ştiinţific, natural şi juridic.

13
Oleanu V., Marketing Financiar Bancar, editie revizuita, editura ECOMAR,Bucuresti 2005. pag.63

45
 1. Mediul economic este elementul esenţial atât la nivel naţional, cât şi
internaţional cu impact semnificativ asupra întreprinderii, întrucât influenţează decisiv
funcţionarea şi dezvoltarea ei.Constituie cadrul concret în care întreprinderea activează,
fiind definit atât de raporturile care apar în societate în producţia, repartiţia, schimbul şi
consumul bunurilor materiale şi serviciilor, cât şi prin structurarea pe ramuri, subramuri
şi domenii de activitate. El reflectă nivelul de dezvoltare atât pe ansamblu, cât şi la
nivelul verigilor componente şi se concretizează în : piaţa internă, piaţa externă şi
pârghiile economico-financiare.
Cum piaţa este principala modalitate prin care se verifică concordanţa dintre
nivelul şi structura producţiei cu nevoile sociale reflectate în cerere, analiza situaţiei
pieţii, a elementelor ei componente: cerere, ofertă, concurenţa, constituie punctul de
pornire în evaluarea corectă a potenţialului pe care poate să se bazeze întreprinderea în
elaborarea unei strategii şi politici realiste, care să ţină seamă atât de particularităţile
sistemului economic, cât şi de tipologia mecanismelor concurenţiale proprii, precum şi de
riscurile pe care atât mediul naţional, cât şi cel internaţional, le generează întreprinderilor.
Factorii economici vizează alocarea resurselor în societate şi de aceea
specialiştii în marketing trebuie să urmărească, pentru adoptarea celor mai bune
decizii: veniturilor, efectele recesiunilor, sistemul de impozite şi taxe, evoluţia ratelor
dobânzilor şi a inflaţiei etc.

2. Mediul tehnic şi tehnologic, în epoca actuală, constituie cadrul de

dezvoltare a firmei şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei, incidenţe care vizează
toate domeniile de activitate, toate compartimentele ei, în mod concret prin: invenţii şi
inovaţii, produse noi, orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, nivelul tehnic
al utilajelor disponibile pentru a fi cumpărate, calitatea tehnologiilor care pot fi
achiziţionate, calitatea cercetărilor tehnice la care are acces, numărul brevetelor şi
licenţele înregistrate, capacitatea creativ-inovativă a sistemului de cercetare-proiectare
etc. El îşi pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică şi a ritmului
modernizării produselor şi tehnologiilor.
Astfel, dinamica accentuată a tehnicii şi tehnologiilor conduce la înfăptuirea
unei noi corelaţii cu valorile şi idealurile sociale, întrucât noul tip de tehnologie

46
modelează atitudinile, promovează alt stil de muncă şi viaţă, în genere un alt
comportament.
Introducerea calculatoarelor şi trecerea de la procesare la facilitarea luării de
decizii după anii 1980 a modificat procesul de analiză şi cel decizional în bănci.
Sistemele interactive permit cunoaşterea activităţii băncii şi permit să se dea soluţii rapide
la problemele oricărui client (uneori pot optimiza mii de variante).
Odată cu dezvoltarea terminalelor casnice (de birou), atribuţiile funcţionarului
bancar încep să fie privite în mod diferit. Extinderea sistemului cărţilor de credit
ilustrează că va fi posibil a se evita orice contact al clientului cu staff-ul băncii pentru
obţinerea de credite.
Circulaţia documentelor de decontare va fi substanţial redusă şi înlocuită cu alte
metode. Circulaţia de numerar se va reduce simţitor. Sucursalele vor rămâne, dar cu alte
activităţi. Prin introducerea computerelor timpul funcţionarului bancar se va liberaliza
pentru desfăşurarea altor servicii mai constructive de dezvoltare a afacerilor şi servire a
clienţilor.
Marketingul va căpăta o funcţie de informare, de educare. Marketingul direct se
va dezvolta în paralel cu publicitatea de imagine, în timp ce activităţile de promovare se
vor concentra în zona marii finanţe destinate proiectelor de anvergură, de infrastructură,
de suport al societăţilor rnultinaţionale. Marketingul direct va aduce produsul bancar la
domiciliul clientului (electronic banking, home banking, INTERNET banking), în timp
ce marketingul de imagine va asigura prezenţa băncilor în subconştientul consumatorului
bancar în oricare din ipostazele sale: client individual sau client corporaţional.
La rândul său marketingul va fi influenţat de dezvoltarea capacităţii de
prelucrare a informaţiilor, de internet, e-mail, intranet, precum şi a altor tehnologii de
comunicare în masă.

3. Mediul demografic este variabila macromediului cu multiple ingerinţe

asupra activităţii întreprinderii, deoarece populaţia în calitate de partener al acesteia se
află atât în postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea, constituind unul din
factorii formativi ai cererii de mărfuri, dar şi în postura de creatoare a acestora, deci ca
sursă de muncă. De aceea, situaţia demografică, mai ales în ceea ce priveşte nivelul,

47
dinamica, structura populaţiei, repartizarea teritorială şi pe medii (urban-rural), are efecte
multiple atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung asupra activităţii întreprinderii, ceea
ce presupune studierea continuă şi a prognozelor demografice.
Analizând modelele structurii populaţiei se poate anticipa comportamentul
consumatorului pe fiecare tip de piaţă, atunci când numărul mare de nevoi şi dorinţelor
ale indivizilor se exprimă în trăsături demografice, cum ar fi: vârsta, sexul, starea civilă,
rasa, ocupaţia. Se pot desprinde astfel principalele tendinţe în evoluţia populaţiei care
stau la baza prognozelor şi planurilor de activitate a producătorilor de bunuri şi servicii.
4. Mediul cultural, social şi educaţional este constituit din totalitatea
factorilor, condiţiilor, relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori, obiceiuri,
tradiţii, credinţe şi normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul
indivizilor şi a grupurilor în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. Aceste elemente
afectează activitatea întreprinderii prin modalităţi specifice de corelare a intereselor
individuale şi sociale, prin activitatea conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează
în societate. De asemenea, afectează consumul prin schimbările psihologice, modificarea
stilului de viaţă, care au impact direct asupra comportamentului consumatorului. Factorii
educaţionali şi în special învăţământul contribuie direct la amplificarea nivelului de
cultură şi schimbarea mentalităţii membrilor societăţii, care se reflectă în relaţiile
întreprinderii cu piaţa, impunând o diversificare a politicii de piaţă.
În concordanţă cu strategia Société Générale la nivel mondial, dar şi cu
necesităţile locale, BRD se implică în cinci domenii: artă şi cultură, educaţie, sport,
acţiuni umanitare şi protecţia mediului.
- Artă şi cultură -
BRD sprijină proiecte de teatru, film, muzică clasică, artă contemporană şi
promovarea patrimoniului cultural românesc. Prin parteneriatul cu Institutele Culturale
Franceze din România, promovează schimburile culturale între România şi Franţa.
Parteneriatele tradiţionale cu Opera Română, cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană,
cu Muzeul Naţional de Artă al României, cu UNITER sau cu Universitatea Naţională de
Artă Teatrală şi Cinematografică « Ion Luca Caragiale » au continuat şi s-au dezvoltat în
2007.
- Educaţie -

48
 Tinerii sunt cel mai important capital pentru societatea româneascã de mâine.
BRD îi ajută pe tineri să devină adevăraţi profesionişti, implicându-se atât financiar, cât
şi personal - folosind experienţa propriilor angajaţi.
BRD este activă în mediul universitar, prin parteneriate cu asociaţii studenţeşti
(AIESEC, ASER, BEST), dar şi prin alte iniţiative, cum ar fi Bursele Academice sau
programul de educaţie pentru elevi „Înveţi şi Câştigi cu BRD”. De asemenea, BRD se
implicã şi în educaţia extraşcolară a tinerilor prin programul Youth Bank — program prin
care liceenii sunt învăţaţi să construiască şi să deruleze programe de implicare
comunitară.
- Sport -
În cadrul BRD se preţuiesc valorile pe care le promoveazã rugby-ul:
angajament, respectul adversarului, spirit de echipă. Acesta e motivul pentru care banca
sprijină de peste 7 ani rugby-ul românesc. Din 2000 BRD a implementat, alături de
Federaţia Română de Rugby, un program de redresare a acestui sport. BRD este
partenerul Federaţiei Române de Tenis, iar din 1998, partenerul oficial al Turului Ciclist
al României.
- Acţiuni umanitare -
De mulţi ani BRD este partenerul unor asociaţii de ajutorare a copiilor
defavorizaţi şi a persoanelor vârstnice: Samusocial, Asociaţia « Valentina », Organizaţia
« Salvaţi Copiii », Asociaţia pentru Sprijinirea Copiilor cu Handicap Fizic din România,
Asociaţia Umanitară « Equilibre» pentru ajutorarea persoanelor vârstnice, etc.
Voluntariatul Angajaţilor. Prin participarea sa la proiectul Eurohabitat Rădăuţi
2007, în perioada 3-7 septembrie 2007, BRD s-a implicat în cea mai mare acţiune de
voluntariat din Europa. Peste 650 de voluntari au construit în doar 5 zile 27 de case. BRD
a fost partener principal şi a participat şi cu angajaţi voluntari pentru construcţia unei
case.
- Protecţia mediului -
Implicarea BRD în protecţia mediului reprezintă o investiţie durabilă în
societatea în care îşi desfăşoară activitatea. BRD monitorizează şi încearcă să reducă
consumul de resurse cu impact asupra mediului în activitatea de zi cu zi a băncii. De

49
asemenea, banca susţine iniţiativele care urmăresc educarea populaţiei în privinţa
protecţiei mediului inconjurător.

5. Climatul politic intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea

întreprinderii, deoarece are implicaţii atât directe, cât şi indirecte, manifestate prin:
organizarea şi guvernarea statală, politica economică pe care o promovează, mai ales prin
gradul de implicare a statului în economie (sub forma subvenţiilor, măsurilor
protecţioniste, politicilor antitrust etc.), apartenenţa la grupuri şi comunităţi economice şi
politice, în general prin concepţia de integrare în viaţa economică şi politică mondială ce
se promovează. Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să frâneze activitatea pe care
o desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională.
În ceea ce priveşte legislaţia, tendinţele curente în accentuarea măsurilor de
protecţie a consumatorilor, pot şi vor afecta structurile bancare şi practicile acestora. De
asemenea reglementările la nivel macroeconomic pot produce schimbări structurale. Este
greu de prevăzut care va fi impactul unor reglementări ale Uniunii Europene asupra
sistemului bancar european.
În România noi legi au fost de curând adoptate în ceea ce priveşte activitatea
BNR, a băncilor comerciale şi falimentul bancar. Modificarea reglementărilor fiscale
precum şi armonizarea legislaţiei în viitor cu cea din Uniunea Europeană vor aduce noi
schimbări în activitatea bancară, schimbări care la momentul actual nu pot fi încă
estimate din punctul de vedere al impactului lor general. Tendinţa mondială către
universalizarea sau diversificarea activităţilor bancare va da un impuls cu totul nou
activităţilor de marketing atât în ceea ce priveşte amplitudinea cât şi conţinutul acestora.

6. Mediul natural a devenit o componentă a macromediului care nu mai

poate fi ignorată, în etapa actuală, întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele
ecologice constituie restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea
resurselor puse la dispoziţie, mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile, ci şi prin
nivelul poluării acceptabile. De aceea, orice întreprindere este obligată să folosească
numai tehnologii nepoluante şi să-şi organizeze astfel întreaga activitate încât să
protejeze mediul ambiant, dar să şi combată degradarea lui.

50
 Cum în condiţiile actuale interdependenţele dintre factorii ecologici şi
întreprinderi se multiplică şi diversifică, se impune un efort deosebit pentru cunoaşterea
şi valorificarea lor în proiectarea şi desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă a
activităţilor economice.

II.2. Mediul Intern

Mediul de marketing intern al întreprinderii reflectă totalitatea activităţilor şi

condiţiilor în care compartimentul de marketing îşi desfăşoară activitatea, precum şi
raporturile pe care el le întreţine cu celelalte compartimente ale întreprinderii. El “are un
rol deosebit asupra oportunităţii, organizării şi eficienţei mixului de marketing
reprezentând cadrul ce trebuie adaptat cerinţelor mediului extern şi totodată, sistemul care
aplică şi verifică orientările şi schimbările impuse de activităţile de marketing”.14
În viziunea de marketing, rolul compartimentului de marketing sporeşte
substanţial în cadrul organizaţiei şi ca urmare, mediul intern de marketing devine mult
mai important decât în trecut. Dar, în activitatea lor, managerii de marketing trebuie să
conlucreze cu managerii celorlalte compartimente: cercetare-dezvoltare, producţie,
aprovizionare, financiar-contabil, personal, şi evident cu conducerea superioară a
întreprinderii, atât în elaborarea politicii de marketing cât şi în îndeplinirea ei, în aşa fel
încât întreprinderea să-şi poată atinge obiectivul suprem – obţinerea unui profit cât mai
mare prin satisfacerea în cele mai bune condiţii a cerinţelor clienţilor.
Marketingul intern se referă la activitatea de instruire si de motivare a
angajaţilor, pentru ca acestia sa-i serveasca bine pe clienţi.15. El are la bază un sistem de
comunicaţie internă, care la rândul lui cuprinde un mix corespunzător.

14
V. Munteanu, “Bazele marketingului”, Ed. Teora 1997, pg. 123
15
Philip Kotler, “MANAGEMENTUL MARKETINGULUI, ediţia a IV-a”, Ed. Teora, Bucureşti, 2005,
pag. 589

51
 Practica a demonstrat că cele mai bune rezultate se obţin atunci când şi
personalul este abordat într-o optică de marketing, banca realizând, mai întâi, cunoaşterea
(investigarea nevoilor) personalului, iar apoi utilizarea sa prin alcătuirea unui mix
specific, în cadrul căruia, componenta centrală o reprezintă comunicaţia internă
(promovarea), corelată cu postul proiectat conform pregătirii, aspiraţiilor şi nevoilor
băncii (produs), salariu şi alte recompense (preţ), precum şi managementul aferent
(distribuţia).16 Banca trebuie să instruiască permanent şi să motiveze propriul personal
pentru a lucra ca o echipă în scopul satisfacerii clienţilor. Pentru ca să existe o calitate
ridicată a serviciilor în permanenţă, banca trebuie să impună tuturor angajaţiilor o
orientare de marketing spre satisfacerea clienţilor. Marketingul intern trebuie să
devanseze marketingul extern.
Componentele mediului intern de marketing ale întreprinderii sunt următoarele:
• conducerea şi stilul de conducere al acesteia,
• organizarea internă reflectată în organigramă,
• resursele materiale şi umane,
• variabilele ce alcătuiesc mixul de marketing.
Ele reflectă atât motivaţia ce stă la baza activităţii întreprinderii cât şi experienţa
sa tehnică, comercială, comunicaţională, accesibilitatea la informaţie, etc.
Conducerea şi organizarea internă a întreprinderii, stilul de conducere practicat
de manageri, joacă un rol esenţial, deoarece în final adoptarea unei anumite strategii şi
tactici, depinde de atitudinea conducerii, de optica în care aceasta abordează desfăşurarea
întregii activităţi. Maniera în care se realizează conexiunea acestora cu mediul extern al
întreprinderii se exprimă în final, în succesul firmei.

II.2.1. Structura mediului intern

Resursele de care dispune firma la un moment dat se găsesc sub cele mai
diferite forme, putând fi structurate după diferite criterii. Cel mai frecvent este luat în

16
Valerică Olteanu,”Marketingul serviciior-teorie şi practicä”, Ed. Uranus l999,p.l3

52
consideraţie conţinutul resurselor pe baza căruia se obţine o grupare clasică: resurse
materiale, resurse financiare şi resurse umane. Deşi utilă în analiza mediului intern, o
astfel de structurare este insuficientă. Ea trebuie adâncită prin evidenţierea mediului de
existenţa fizică a resurselor.
Din acest punct de vedere deosebim: dotări (clădiri, echipamente, tehnologii,
informaţii, infrastructură, etc.) terenuri şi alte resurse naturale care stau la baza proceselor
de producţie şi prestaţie, disponibilităţile băneşti (în numerar şi aflate în cont) şi
personalul cu structurile sale (vârstă, pregătire, specializare, etc.).
Terenul şi resursele naturale reprezintă factorii de producţie fără de care nu este
posibilă desfăşurarea activităţii. Terenul apare ca fiind baza de desfăşurare a proceselor
economice, pe el fiind amplasate clădirile Băncii, echipamentele, etc. Pământul şi
resursele naturale sunt analizate prin prisma contribuţiei la realizarea obiectivelor
propuse. Potenţialul acestora este exprimat de proprietăţile fizico-chimice, amplasare,
peisaj, poziţia faţă de sursele de aprovizionare şi desfacere, etc.
Clădirile asigură o parte a suportului fizic de desfăşurare a proceselor
economice, fiind diferenţiate după locul ocupat în aceste procese: mod de producţie,
depozite, spaţii de vânzare, clădiri administrative, etc. În servicii, de pildă, aspectul şi
funcţionalitatea reprezintă atribute esenţiale ale ambianţei, componentă specifică a
produsului. În numeroase situaţii, clădirile reprezintă elemente esenţiale ale procesului de
prestaţie.
Echipamentele (dotările) reprezintă elementele esenţiale ale suportului fizic pe
care se desfăşoară activităţile firmei, în mai toate situaţiile. Performanţele acestora sunt
date de nivelul tehnic la care sunt realizate, punându-şi amprenta asupra calităţii
produselor şi serviciilor livrate. Ele determină costurile, preţurile, productivitatea, etc.
Echipamentele se regăsesc totodată în tehnologiile de fabricaţie şi comerciale utilizate de
întreprindere în desfăşurarea proceselor de producţie sau comerciale.
De asemenea, personalul exprimă resursele umane ale întreprinderii şi
reprezintă, în ultimă instanţă, factorul activ şi determinant al potenţialului firmei. Analiza
acestuia este deosebit de complexă. Ea urmăreşte, în esenţă, evidenţierea calităţii
resurselor umane. Surprinderea acestuia necesită urmărirea cu atenţie a numărului şi
structurii, gradului de calificare, vârsta, aptitudinile, motivaţia, etc. Deosebit de

53
semnificativ apare, în acest context, managementul firmei. Capacitatea acestuia reiese din
analiza atentă a organizării, sistemului decizional, rezultatul obţinut, etc.17

II.2.2.Resurse umane BRD

Recrutare şi Formare Profesionala

În ultimii 4 ani, cele peste 6000 de persoane recrutate au făcut din BRD cel mai
important creator de locuri de munca din sistemul bancar romanesc.
Număr angajaţi (sfârşit de an)18

8489
7286

5636
4292 4539
Numar angajati

2003 2004 2005 2006 2007

BRD este probabil prima companie din piaţă care s-a orientat spre atragerea de
candidaturi din alte domenii decât cel financiar-bancar. De aceea, pun la dispoziţia noilor
angajaţi programe de integrare şi formare profesionala, care să le asigure încă de la
început o înţelegere a culturii băncii şi dimensiunea practică a activităţii lor ulterioare.

17
Virgil Balaure, “Marketing”, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002, pag. 83
18
www.brd.ro Raportul Consiliului de Administraţie al BRD asupra situaţiilor financiare consolidate 2007

54
 Mai concret, în cursul anului 2007, 1500 de noi angajaţi au beneficiat de acest
program complet de formare iniţiala, ceea ce reprezintă peste 30.000 de zile-om de
formare. BRD dispune de 3 Agenţii Şcoală amenajate la Bucureşti, Iaşi şi Predeal, şi de
30 de traineri specializaţi pentru aceste cursuri care includ cunoştinţe despre produse şi
servicii, proceduri si aplicaţii informatice, noţiuni de risc, aspecte comportamentale şi
aplicaţii practice.19
Preocuparea Băncii pentru dezvoltarea competenţelor colaboratorilor ei nu se
rezumă doar la noii angajaţi. Traiectoria de dezvoltare este stabilită împreuna cu aceştia şi
este susţinută prin programe de formare personalizate, care răspund celor mai diverse
nevoi.
De aceea, Banca s-a orientat în 2007 pe două direcţii de acţiune. Pe de o parte
formarea noilor angajaţi, şi pe de altă parte dezvoltare şi implementarea de programe
destinate managementului de proximitate, programe de leadership pentru nivelul de
management strategic şi acompanierea dezvoltării individuale a angajaţilor.
Puncte de reper privind formare profesionala în 2007:
- un buget de 15.389 K RON
- peste 5.773 persoane formate
- 386.542 ore de formare20
Anul 2007 a adus o schimbare majoră în planul calităţii livrării programelor de
formare. Platforma de e-learning a fost implementată pentru gestionarea parţială a
procesului de formare. Creşte în acest fel randamentul programelor de formare, scade
semnificativ nivelul costurilor aferente şi asigură un nivel calitativ superior al
programelor de bază ce trebuie aprofundate.

Gestiunea Carierei
Prin componenta sa de gestiune a carierei, BRD dispune de un sistem propriu de
atragere, dezvoltare şi urmărire a evoluţiei profesionale a salariaţilor săi. Au fost
întreprinse măsuri concrete atât în planul gestiunii persoanelor cu potenţial cât şi în cel al

19
www.brd.ro Raportul Consiliului de Administraţie al BRD asupra situaţiilor financiare consolidate 2007
20
www.brd.ro Raportul Consiliului de Administraţie al BRD asupra situaţiilor financiare consolidate 2007

55
asigurării retenţiei personalului valoros, cu performanţe înalte. Concret, un program de
management al talentelor adresează o abordare sinergică a mai multor procese din BRD:
- Recrutare atât externa cât şi internă
- Integrare
- Dezvoltarea competenţelor (formare)
- Dezvoltarea carierei (parcurs profesional)
- Evaluarea performanţelor (întâlnirea de evaluare)
- Identificarea, evazarea şi dezvoltarea salariaţilor cu potenţial ridicat.
În contextul unui program deja existent în cadrul Grupului Soviete Generale,
BRD a iniţiat un program intern de identificare a salariaţilor cu potenţial profesional
ridicat şi care manifestă disponibilitate pentru o carieră internaţională în cadrul grupului.
Scopul acestui program este de a asigura permanent la nivelul BRD un eşalon
de elită, compus din salariaţii cu performanţe profesionale remarcabile, având în acelaşi
timp componente adecvate unei cariere internaţionale in cadrul Grupului. În anul 2007,
au fost selectate 244 de persoane ce fac parte din acest program.
Programul de integrarea a noilor angajaţi aduce un plus în ceea ce priveşte
alinierea la practicile Grupului Soviete Generale, clarificarea rolurilor actorilor,
îmbunătăţirea procesului de transmitere a informaţiilor si asigurarea realizării unei
urmăriri şi evaluări a programului de integrare.
Concret, noul cadru de integrarea vizează:
- Clarificarea rolurilor şi actorilor: nou venit, manager, consilier
resurse umane/supervizor resurse umane, tutore (angajat cu experienţă în BRD, cu rol de
facilitator);
- Accentuarea rolului tutorelui, prin includerea integrării în lista
obiectivelor agreate cu managerul;
- Accentuarea rolului Directorului Administrativ, prin formalizarea
întâlnirii cu noii angajaţi din execuţie comercial reţea, înainte şi după formare, în scopul
abordării aspectelor legate de stadiul integrării, respectiv calificativele obţinute în timpul
formării;
- Aprecierea globala a integrării, realizată atât de salariatul nou venit
pe post cat şi de tutore.

56
 Premii şi recunoaşteri
În 2007, BRD a dovedit din nou că este Cel mai dorit angajator în rândul
tinerilor. Asociaţia Studenţilor Economişti din România (ASER) a desemnat BRD al
treilea an la rând „Cel mai dorit angajator”. BRD este, de asemenea, compania cu „Cea
mai mare implicare în mediul studenţesc”- distincţie oferită în 2007 de ASER.21
Politica de resurse umane a BRD-Groupe Société Générale are drept scop
creşterea competenţei şi motivarea echipelor sale, menţinând în acelaşi timp un dialog
social susţinut.
BRD a situat în centrul politicii sale de resurse umane performanţa plecând de la
principiul că pentru a fi performant, personalul trebuie să fie competent, motivat şi
integrat într-un climat social favorabil.22
Anul 2006 a fost unul dominat de realizări impresionante pe linia de resurse
umane. Prin cei peste 2000 de oameni recrutaţi şi formaţi în acest an, BRD îşi
demonstrează forţa şi determinarea pentru o creştere durabilă. Volumul foarte mare de
recrutări, urmat de programe de formare adoptate, precum şi performanţele obţinute în
dezvoltarea şi motivarea salariaţilor fac din BRD unul dintre „cei mai importanţi actori de
pe piaţa românească a forţei de muncă”.23
Pe anul 2006, eforturile băncii au fost concentrate pe extinderea reţelei
teritoriale, prin înfiinţarea a numeroase agenţii de tip BRD Express, unităţi în care
activează cu precădere personalul dedicat relaţiei cu clientela. Ritmul alert de dezvoltare,
precum şi standardele ridicate de calitate şi diversificarea personalului au impus folosirea
unui mix consistent de canale şi metode de recrutare şi selecţie.
Numărul total de persoane recrutate a fost de 2010 persoane în anul 2006, şi
anume:
• din care: 80% angajări în segmentul comercial, 17% alte zone de
activitate, 3% angajări pe poziţii manageriale;
• pe categorii de vârstă: sub 25 de ani - aproximativ 35%, între 25-34 ani
-aproximativ 52%, peste 35 de ani - aproximativ 12%.

21
www.brd.ro Raportul Consiliului de Administraţie al BRD asupra situaţiilor financiare consolidate 2007
22
www.brd.ro, Raport Anual BRD 2005
23
www.brd.ro, Raport Anual BRD 2006

57
 Calitatea proceselor de recrutare este determinată în selectarea celor mai buni
candidaţi. Peste 50 de candidaţi în posturi manageriale au fost evaluaţi prin exerciţii de
assessment center.
BRD a promovat în anul 2006 un proiect cu caracter permanent menit să
faciliteze angajarea şi integrarea persoanelor cu handicap în BRD. Au fost inventariate
posturile accesibile şi au fost selectate şi angajate 4 persoane cu handicap, ce vor fi
monitorizate pentru a beneficia de asistenţa necesară în vederea integrării.
Pe lângă prioritatea reprezentată de formarea noilor angajaţi, o atenţie
particulară a fost acordată în 2006 profesionalizării unor meserii specializate cum sunt
cele de consilieri de clientelă comercială, consilierilor dedicaţi profesiunilor liberale sau
filierei de risc pentru care au fost create şi demarate programele de dezvoltare specifice.
Pentru a putea acoperi volumul de formare necesar, conceptul modern al Agenţiei Şcoală
implementat în 2004 la Bucureşti şi continuat ulterior în 2005 la Predeal, a fost completat
în toamna lui 2006 cu încă o agenţie şcoală înfiinţată la Iaşi.
Un element de noutate îl constituie iniţierea şi implementarea noului proiect de
formare profesională - Şcoala locală, demarat în iulie 2006, complementar conceptului de
Agenţie Şcoală şi având ca particularitate extinderea şi regionalizarea dispozitivului de
formare. Proiectul a fost conceput pentru a răspunde prompt nevoilor de pregătire ale
tuturor salariaţilor băncii. În decembrie 2006, 16 şcoli locale au fost pregătite operaţional
pentru începerea formării.
BRD-Groupe Société Générale oferă posibilitatea angajaţilor de a subscrie
acţiuni Société Générale la un preţ preferenţial în cadrul Planului Mondial de Deţinere de
Acţiuni de către Salariaţi. Aproape 44% din salariaţi au ales să subscrie, devenind astfel
acţionari ai Grupului.

58
 II.2.3. Rezultate financiare obţinute de BRD

La 31 decembrie 2007, din totalul portofoliului de angajamente al băncii,

clienţii corporativi reprezentau 33,7%, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) – 25,1%, iar
persoanele fizice – 41,2%. Din totalul împrumuturilor către persoane fizice, 85,8%
reprezentau credite de consum, in timp ce creditele imobiliare şi ipotecare reprezentau
13,5%.
În ceea ce priveşte calitatea portofoliului de angajamente bilanţiere la data de
31.12.2007, categoriile de clasificare Îndoielnic şi pierdere (potrivit reglementarilor
BNR) reprezentau 2,77% din total, faţă de ponderea de 4,06% înregistrata pe total sistem
bancar la aceeaşi dată.24
BRD, o banca universala:
Banca pentru persoane fizice: 2.259.000 clienţi persoane fizice
-Creditele in sold acordate persoanelor fizice reprezintă 13,6 miliarde RON
(+46% faţă de decembrie 2006).
- Din cifra de mai sus, BRD Finance, filiala specializată în acordarea de credite la
locul de vânzare, a înregistrat un sold de 608 milioane RON – reprezentând o creştere a
creditelor de 25%
-BRD Fond de Pensii, filiala SOGECAP (linia de afaceri a SG privind asigurările
de viaţă) şi entitate asociată a BRD, şi-a început activitatea în 2007 odată cu lansarea
pilonului II (pensii obligatorii).
Banca întreprinderilor: 146.000 clienţi persoane juridice
-Creditele către persoane juridice reprezintă mai mult de 15,3 miliarde RON
(+44% faţa de decembrie 2006).
-Factoring: Lider pe piaţa românească cu o cota de piaţa de peste 40%.
-BRD Sogelease: printre primele 5 societăţi de leasing, filiale ale unor bănci sau
instituţii financiare, cu o cota de piaţă de 11%.
-ALD Automotive: Gestionarea unui parc de 2616 automobile după 18 luni de
activitate.

24
www.brd.ro /RAPORTUL ADMINISTRATORILOR asupra Situaţiilor Fianciare ale anului 2007

59
 - Noi linii de afaceri ale Societe Generale si-au început activitatea în România
prin doua entităţi asociate BRD: ECS International Romania, care oferă leasing pentru
echipamente informatice şi de birou şi SOGEPROM Romania- dezvoltator imobiliar.
Banca de investiţii:
-BRD Corporate Finance: servicii complete de consiliere pentru fuziuni -
achiziţii şi privatizări.
-BRD-Securities: una din primele societăţi de brokeraj din România
-BRD Asset Management: entitate asociata a BRD si filiala a SGAM Franţa, din
domeniul gestiunii activelor.
“În contextul unui ritm de dezvoltare foarte accelerat, banca şi-a păstrat un nivel
bun de rentabilitate şi a reuşit să îşi dezvolte baza de clientelă şi să îşi îmbunătăţească
poziţia pe piaţa persoanelor fizice. În condiţii uneori destul de dure impuse de BNR, BRD
a ştiut să adopte strategia potrivită pentru această perioadă”, a declarat Patrick Gelin,
Preşedintele - Director General al BRD-Groupe Société Générale.

60