Sunteți pe pagina 1din 24

CURS 4

Impozite – notiuni generale

 Conţinutul si rolul impozitelor

 Elementele impozitului

 Principiile impunerii

 Presiunea fiscala

 Tipologia impozitelor

 Evaziunea fiscala

Impozitul pe fereastră

 Anglia şi Scoţia Secolelor XVII şi XVIII

 viza oamenii avuţi, posesorii unor case mari şi cu ferestre multe.

 desfiinţat abia la 24 iulie 1851, printr-o lege specială.

 Impozitul pe pălărie

 Marea Britanie, 1784-1811, un impozit pentru dreptul de a purta pălărie.

 Evaziunea era aproape imposibilă, întrucît la plata impozitului, contribuabilul


primea un ecuson care se fixa chiar pe pălărie.

 Impozitul pe ureche

 Tibet, 1920, dar se pare că originile sale sînt mult mai vechi, fiind răspîndit în mai
toată China.

 Pentru fiecare din urechile sale, omul trebuia să plătească un liang de argint, în
schimbul căruia primea un cercel cu care făcea dovada contribuţiei. Pedeapsa
pentru evazionişti: tăierea urechilor.

 Impozitul pe barbă

 Pentru a europeniza societatea rusă, Petru cel Mare a hotărît să taie bărbile.

 Măsura nefiind acceptată de cler, a trebuit să renunţe la interzicerea bărbii,


înlocuind-o cu impozitul pe barbă, stabilit prin Ucazul din 1689. Bineînţeles, preoţii
erau scutiţi de impozit.

 Impozit pe umbră

 Veneţia, 1993.

 Toţi proprietarii de localuri sau alte imobile, prevăzute cu copertine, umbrele,


umbrare sau orice amenajare care face umbră au fost obligaţi la plata unei sume
fixe.
 Impozitul pe viaţă

 Anglia secolului XIV

 orice persoană aflată în viaţă este obligată la plata unei sume fixe, pentru faptul că
trăieşte.

 Impozitul se plătea chiar din momentul naşterii unui copil, iar legea făcea o
interesantă precizare: persoanele decedate nu mai datorează impozit pe viaţă.
 Rolul impozitelor:

 Rolul pe plan financiar:

 Rolul pe plan economic

 Rolul pe plan social

Elementele impozitului

 Subiectul (plătitorul/contribuabilul):

 persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata impozitului

 Suportatorul (destinatarul):

 persoana care suportă efectiv impozitul

 Obiectul impunerii:

 materia supusă impunerii

 Sursa impozitului:

 din ce anume se plăteşte impozitul

 Unitatea de impunere

 Cota impozitului

 Asietă:

 totalitatea măsurilor permise de lege pe care le iau organele fiscale în


legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului
impozabil, stabilirea mărimii materiei impozabile şi determinarea
impozitului datorat statului

 Termenul de plată

 Lunar

 termenul de plată a impozitului pe venit la bugetul de stat:


până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se plătesc aceste venituri

 Trimestrial

 Termenul de plată a impozitului pe profit se efectuează


trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni
următoare încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea şi
plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se
efectuează până la data de 25 martie inclusiv a anului
următor, care este ermenul de depunere a declaraţiei
privind impozitul pe profit
Principiile impunerii

 Impunerea ????

 Principiile formulate de A.Smith, 1776:

 principiul echităţii:

 contribuţii în funcţie de veniturile pe care le obţin contribuabilii

 principiul certitudinii:

 mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană să fie certă şi nu


arbitrară, iar termenele, modalitatea şi locul de plată să fie stablite fără
echivoc, pentru a fi cunoscute şi respectate de fiecare plătitor

 principiul comodităţii:

 impozitele să fie percepute la termenele şi la modul cel mai convenabil


pentru contribuabil

 principiul randamanetului:

 sistemul fiscal să asigure încasarea impozitelor cu un minim de cheltuieli şi


să fie cît mai puţin apăsător pentru plătitori

 PRINCIPIUL DE ECHITATE FISCALA

 Echitate fiscala ????

 Conditii:

 stabilirea minimului neimpozabil (poate fi stabilit numai in cazul


impozitelor directe, neavând aplicabilitatea în cazul impozitelor indirecte)

 impunerea să fie generală

 echitate fiscală orizontală (R. Aronson, 1985): tratament fiscal egal pentru
contribuabili cu situaţii similare

 echitate fiscală verticală (R. Aronson, 1985): sarcina fiscală să fie stabilită
în funcţie de puterea contributivă a fiecăruia

 Echitate – in functie de sistemul cotelor

 Proportionale

 Progresive simple

 Progresive compuse
 PRINCIPII DE POLITICĂ FINANCIARĂ

 randament fiscal ridicat

 impozitul să aibă un caracter universal

 să nu existe posibilităţi de sustragere de la impunere

 volumul cheltuielilor privind stabilirea materiei impozabile, calcularea şi


perceperea impozitelor să fie cât mai redus posibil

 stabilitate

 randamentul impozitului rămâne constant de-a lungul întregului ciclu


economic; randamentul unui impozit nu trebuie neapărat să sporească
odată cu creşterea volumului producţiei şi a veniturilor şi nici să scadă în
perioadele de criză

 elasticitatea

 impozitul să fie adaptat în permanenţă necesităţilor conjuncturale de


venituri ale statului

 PRINCIPII DE POLITICĂ ECONOMICĂ

 folosirea impozitelor ca instrument de impulsionare a dezvoltării unor ramuri sau


subramuri economice, de stimulare ori de reducere a consumului unor mărfuri, de
extindere/restrângere a exportului/importului unor bunuri

Studiu individual (I)

Codul fiscal al României

 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu


forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;

 certitudinea impunerii:

 prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare

 termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare


plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine

 contribuabilii să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar


asupra sarcinii lor fiscale

 echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în


funcţie de mărimea acestora;

 eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal,
astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru
persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către
acestea a unor decizii investiţionale majore.
Studiu individual (II)

fiscal al României

 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu


forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;

 certitudinea impunerii:

 prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare

 termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare


plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine

 contribuabilii să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar


asupra sarcinii lor fiscale

 echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în


funcţie de mărimea acestora;

 eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal,
astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru
persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către
acestea a unor decizii investiţionale majore.

Presiunea fiscala

- Povara pe care o genereaza diferitele forme de impozitare

- Raport intre volumul prelevarilor fiscale si baza de impozitare

- Se calculeaza la nivel macroeconomice (rata fiscalitatii) sau microeconomic

 Studiu individual “Taxation trends in the European Union”, 2017


Eficienta colectarii impozitelor

Gradul de colectare:

 Raport intre veniturile fiscale incasate si veniturile fiscale stabilite

Gradul de realizare:

 Raport intre veniturile fiscale incasate si veniturile fiscale programate

Aşezarea şi perceperea impozitelor

 Stabilirea obiectului impozabil

 Determinarea cuantumului impozitului


Impozitele directe

Impozitele directe - caracterizare generală

 sunt impozitele care se datoreazã pentru venitul obţinut sau pentru averea deţinutã.

 Impozitele directe se clasificã astfel:

 impozite reale;

 impozite personale:

 impozitele pe venit;

 impozitele pe avere.

 Impozitele personale sunt impozitele aplicate asupra venitului sau


averii contribuabilului.

 Impozitul pe venit se aplicã asupra veniturilor realizate de persoanele fizice sau juridice.

Curba Laffer
 indica legatura dintre incasarile de venituri fiscale si cotele de impunere


Impactul fiscalitatii:

- Alegere munca sau timp liber

- Impactul asupra consumului, investitiilor

Studiu individual: Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul
ei în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea
riscurilor financiare ale deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare –
Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005

Impozitele reale

 Impozitul funciar

 Impozitul pe cladiri

 Impozitul pe activitati industriale

 Impozitul pe capitaluri banesti

 Impozitul pe exploatatiile agricole

Impozitele personale

 Impozitul pe venit

 Impozitul pe profit

 Impozitul pe avere

Impozitul pe venit

 La plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt obligate persoanele fizice care au
domiciliul sau rezidenţa într-un stat, precum şi cele nerezidente, care realizează venituri din
surse aflate pe teritoriul unui stat.

 Obiectul impozabil îl constituie veniturile, respective venitul impozabil care se determină


pornind de la venitul brut din care se fac anumite scăzăminte.

 Sisteme de aşezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice:

 sistemul impunerii separate a fiecărui venit provenit dintr-o anumită sursă;

 sistemul impunerii globale a veniturilor indiferent de sursa de provenienţă (SUA,


Germania, Franţa, Italia, România).

 Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileşte anual pe baza declaraţiei de


impunere.

 Metode folosite pentru impunere veniturilor persoanelor fizice:

 metoda “forfait fiscal” în Elveţia;

 metoda “foyer fiscal ” în Franţa;

 metoda “avoir fiscal” pentru veniturile din dividende.


 Metoda “foyer fiscal”: Venitul impozabil este reprezentat de toate veniturile nete ale
membrilor căminului fiscal din anul impunerii.

 Din căminul fiscal fac parte:

 părinţii;

 copiii minori;

 copiii majori doar dacă:

 au mai puţin de 21 ani şi sunt necăsătoriţi;

 au mai puţin de 25 ani şi sunt studenţi;

 sunt militari indifferent de vârstă.

Impozitul pe profit

 Modalităţi de impunere:

 se impune mai întâi profitul obţinut de societate şi separate profitul repartizat


acţionarilor sub formă de dividende (Olanda, Belgia, România);

 se impun numai dividendele, iar partea din profit lăsată la dispoziţia societăţii este
scutită de impozit (Georgia);

 se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziţia societăţii, iar
dividendele repartizate acţionarilor nu sunt supuse impozitării;

 impunerea separată mai întâi a dividendelor repartizate acţionarilor şi apoi a părţii


din profit rămase la dispoziţia societăţii.

Contribuţiile de asigurari sociale

 Continut

 Cote

 Impact
Contributiile de asigurari sociale pentru sistemul de asigurari sociale (pensii)

 Germania

 Prima reglementare in anul 1889 (pensia pt. limita de varsta, pensia de invaliditate)
s-a aplicat din anul 1891; din 1911 s-a instituit si pensia de urmas implementata din
anul 1914.

 cotele aferente contributiilor

 salariati: 9.35% din venitul lunar;

 angajatori: 9.35% din venitul lunar; 15% din venitul lunar

 Varsta standard de pensionare 65 ani cu crestere graduala la 67 ani


 https://www.gtai.de/GTAI/Navigation/EN/Invest/Investment-guide/Employees-and-social-
security/the-german-social-security-system.html

 https://www.theguardian.com/society/2015/mar/03/which-best-countries-grow-old-in-
pensions-benefits-happiness

 EL

 Prima reglementare in anul 1951

 cotele aferente contributiilor

 salariati: 6.35% din venitul lunar;

 angajatori: 29.9% din venitul lunar

 Varsta standard de pensionare 65 ani 67 ani

http://www.seg-
social.es/Internet_6/Trabajadores/CotizacionRecaudaci10777/Basesytiposdecotiza36537/index.htm

 FR

 Prima reglementare in anul 1945

 cotele aferente contributiilor

 salariati: 6.9% din venitul lunar;

 angajatori: 8.55% din venitul lunar

 Varsta standard de pensionare 65 ani 67 ani

 Ro

 Prima reglementare in anul 1912

 Varsta standard de pensionare 65/63


 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Social_protection_statistics_-
_pension_expenditure_and_pension_beneficiaries

 http://ec.europa.eu/eurostat/web/employment-and-social-inclusion-indicators/social-
protection-and-inclusion/pension

 Sistemul de asigurari sociale – imbatranirea populatiei

 Ageing Report

http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/ageing_report/index_en.ht
m
 http://www.ssa.gov/policy/docs/progdesc/ssptw/2010-2011/europe/index.html

 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Social_protection_statistic
s

Impozitele indirecte - caracterizare generala

 prelevari fiscale obligatorii

 vizeaza
 vanzarile unor bunuri

 prestările unor servicii

 importurile sau exporturile.

 trăsături:

 comoditate şi cost relativ redus de percepere;

 lipsa transparenţei;

 cotele aferente impozitelor indirecte nu sunt diferentiate;

 nu ţin cont de venitul sau averea personală a celor care le plătesc;

 nu tin seama de echitatea fiscala;

 caracter regresiv ;

 afectează veniturile disponibile, deci puterea de cumpărare;

 se incaseaza la bugetele publice de la agentii economici (platitorii), dar sunt


suportate de catre consumatorii finali;

 au un caracter benevol;

 sunt supuse unor constrangeri de ordin economic;

 sensibilitate crescuta la conjunctura economica.

 Clasificarea impozitelor indirecte:

 Impozitele pe consum

 Impozitele indirecte realizate prin monopolurile fiscale

 Taxele vamale

Impozitele pe consum
(taxele de consumatie)

 Impozitele pe consum sunt impozite indirecte care se includ în preţul de vânzare al


mărfurilor fabricate sau importate şi comercializate în interiorul ţării în care se percepe
impozitul.

 Marfurile asupra carora se percep aceste impozite sunt, in general, de larg consum.

 Formele impozitelor pe consum:

 impozite speciale pe consum = accize (taxele de consumatie pe produs);

 impozite generale pe vânzări, care se percep la vanzarea tuturor


marfurilor, indiferent daca acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de
productie.

 Accizele
 impozitele speciale pe consum sau taxele speciale de consumatie) reprezintă taxe
de consumaţie pe produs

 se instituie asupra unor produse cu pondere mare şi constantă în consum şi, de


obicei, cu cerere neelastică.

 bunurile supuse accizelor sunt de regula acelea a caror productie si vanzare sunt
supravegheate de stat; elasticitatea cererii in raport cu venitul este supraunitara;

 consumul acestor bunuri accizate duce la externalitati negative

 sfera de aplicare a accizelor cuprinde produse ca: alcool şi băuturi alcoolice, vinuri,
produse din tutun, benzină, motorină, ceaiuri, cafea, autoturisme, blănuri, bijuterii,
parfumuri etc.

 se calculeaza

 fie in suma fixa pe unitatea de masura

 fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare

 au temen lunar de plata

 instrument pentru infaptuirea unor obiective de ordin social

 Taxele generale pe vânzări sunt impozitele care se aplică asupra volumului total al
vânzărilor.

 Impozitul pe cifra de afaceri

 Din punct de vedere al verigii la care se încasează:

 Impozitul cumulativ pe cifra de afaceri

 se calculează la toate verigile prin care trece o marfă până ajunge la


consumatorul final, fiind calculat la preţul de vânzare care cuprinde şi
impozitul plătit anterior.

 s-a aplicat in DE, NL

 Impozitul pe cifra de afaceri unic

 se calculează o singură dată, indiferent de numărul verigilor prin care trece o


marfă până la producătorul final.

 dacă se calculează la nivelul producătorului se numeşte taxă de producţie,


dacă se calculează la nivelul comerţului se numeşte impozit de circulaţie sau
impozit pe vânzare

 Din punct de vedere al bazei de calcul, impozitul pe cifra de afaceri poate fi impozit pe cifra
de afaceri brută şi impozit pe cifra de afaceri netă.

 Impozitul pe cifra de afaceri brută se calculează în fiecare verigă a circuitului mărfii


la întreaga valoare a mărfii vândute, aceasta incluzând şi taxele plătite anterior.

 Impozitul pe cifra de afaceri netă (taxa pe valoarea adăugată) se calculează la


nivelul fiecărei verigi doar asupra valorii adăugate.
 Obiectivul TVA il reprezinta livrarile de marfuri catre terti si pentru consumul propriu,
achizitiile de bunuri, prestatiile de servicii, bunurile importate

 TVA se calculeaza prin aplicarea cotei la:

 a) valoarea adaugata in fiecare stadiul pe care il parcurge marfa de la producator la


consumator

 b) pretul de vanzare din stadiul respectiv obtinandu-se TVA asupra pretului de


vanzare din care se deduce TVA aferenta pretului de vanzare din stadiul anterior.

 Din punct de vedere al bazei de calcul, impozitul pe cifra de afaceri poate fi impozit pe cifra
de afaceri brută şi impozit pe cifra de afaceri netă.

 Impozitul pe cifra de afaceri brută se calculează în fiecare verigă a circuitului mărfii


la întreaga valoare a mărfii vândute, aceasta incluzând şi taxele plătite anterior.

 Impozitul pe cifra de afaceri netă (taxa pe valoarea adăugată) se calculează la


nivelul fiecărei verigi doar asupra valorii adăugate.

 Obiectivul TVA il reprezinta livrarile de marfuri catre terti si pentru consumul propriu,
achizitiile de bunuri, prestatiile de servicii, bunurile importate

 TVA se calculeaza prin aplicarea cotei la:

 a) valoarea adaugata in fiecare stadiul pe care il parcurge marfa de la producator la


consumator

 b) pretul de vanzare din stadiul respectiv obtinandu-se TVA asupra pretului de


vanzare din care se deduce TVA aferenta pretului de vanzare din stadiul anterior.

 În ceea ce priveşte cotele de aplicare a TVA, marea majoritate a ţărilor cunosc două tipuri de
cote:

 cota standard, care se aplică marii majorităţi a produselor;

 cota redusă, care se aplică numai unor categorii de produse esenţiale pentru
consum.
Impozitele indirecte – monopolurile fiscale

 Monopolurile fiscale sunt reprezentate de monopolurile statului asupra producerii şi/sau


comercializării unor mărfuri, precum tutun, sare, alcool, carti de joc, etc.

 Forme:

 Monopolurile fiscale depline se instituie de catre stat atat asupra productiei cat si
asupra comercializarii acelor bunuri

 Monopolurile fiscale partiale sunt instituite fie numai asupra productiei sau
comertului

 Veniturile incasate de stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul aferent
producerii acelor marfuri

 Tari în care monopolurile fiscale aduc încasări importante :

 Italia (tutun, chibrituri)

 Germania (alcool)

 Spania (tutun, petrol)

Taxele vamale

 Taxelele vamale sunt impozite instituite de către stat asupra mărfurilor care sunt transferate
dintr-o ţară în alta.

 Taxele vamale de export

 Taxele vamale de tranzit

 Taxele vamale de import

 După forma lor de exprimare taxele vamale pot fi:


 Ad valorem

 Specifice

 Compuse

Taxele

 Taxele reprezintă plăţi făcute de persoane fizice sau juridice pentru serviciile făcute de
instituţiile publice.Au caracter obligatoriu, titlu nerambursabil şi presupun urmărirea în caz
de neplată. Diferenţa faţă de impozite este că taxele presupun contraprestaţie din partea
statului.

 După natura lor:

 judecătoreşti încasate de instanţe pentru acţiunile introduse spre judecare;

 notariale plătite pentru eliberarea, legalizarea, autentificarea de acte;

 consulare încasate de consulate pentru acordarea de vize;

 de administraţie încasate de organele administraţiei de stat pentru eliberare de


autorizaţii, permise, legitimaţii, etc.

 După obiectul operaţiunii efectuate şi taxate :

 taxe de timbru încasate prin aplicarea de timbre fiscale

 taxe de înregistrare percepute la vânzări de imobile, la operaţiile societăţilor de


capital sau la operaţiunile de bursă.

 Studiu de caz: Taxe vamale şi măsuri de politică comercială in Romania

http://www.customs.ro/ro/agenti_economici/taxe_vamale_si_masuri_de_politica_comerciala.as
px

 Contribuabil:

 informarea (Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, programe utile, declaratii, fise
fiscale, raportari anuale, situatii financiare);

 Persoana fizica

 Persoana juridica

 cunoasterea surselor corespunzatoare materiilor impozabile;

 calcularea, retinerea si virarea impozitelor

 Evaziunea fiscala
 evaziunea fiscală legală - „tax avoidance”

 evaziunea fiscală ilegală sau frauduloasă - „tax evasion”

 Scopurile EF:

 Scop “pozitiv” argumentat de intentia de a stimula formarea capitalului;

 Scop “negativ” reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese.

 Evaziune fiscala vs. frauda fiscala


 Evaziunea fiscală legală (EFL):

 acţiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgând la o combinaţie neprevăzută a


acesteia şi, deci, „tolerată”

 este posibilă decât atunci când legea este lacunară sau prezintă inadvertenţe

 contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie cât mai favorabilă, pentru a


beneficia în cât mai mare măsură de avantajele oferite de reglementările fiscale în
vigoare

 Factorii favorizanti ai EFL:

 Perioadele în care se modifică sau se introduc legi noi, precum şi atunci când statul
utilizează, în mod deliberat, impozitul în scopul promovării unor politici economice
stimulative în anumite domenii de activitate sau faţă de anumite categorii de
cetăţeni

 Acordarea unor facilităţi fiscale sub forma unor exonerări, scutiri parţiale, reduceri,
deduceri, care constituie un cadru propice pentru ocolirea sau prevalarea de la plata
obligaţiilor fiscale prin anumite procedee

 Acordarea unor scutiri delimitate temporal

 Supraevaluarea cheltuielilor generale ale S.C. prin realizarea unor cheltuieli fără
justificare economică, excesive şi somptuoase

 Supraevaluarea amortizării

 Stabilirea unui venit după norme medii sau criterii exterioare

 abuzul de drept în domeniul fiscal


 acea situaţie în care este eludată de la aplicare legea fiscală prin încheierea de acte
juridice care din punct de vedere formal respectă cerinţele legale dar care au ca scop
precis eludarea legii fiscale