Curs 4 anatomie

CEREBEL

Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare.

Cerebelul este asezat in fosa posterioara a bazei craniului, dorsal de punte si bulb, de care este legat
prin cele trei perechi de pedunculi: superiori, mijlocii si inferiori.

Fosa posterioara este acoperita si izolata de restul endobazei printr-o dependinta a durei mater numita
cortul cerebelului (tent). Singura comunicare a fosei cu restul endocraniului este prin incizura tentoria
( pe unde trec pedunculii cerebrali). Cresterea presiunii in loja posterioara va duce la:

- Angajarea tonsilei cerebeloase (hernierea/protruzia) prin gaura occipitala

- Compresii ale unor nervi cranieni (in special cei responsabili cu deglutitia- IX si X -> in aceasta
situatie lichidele reflueaza pe nas)
- In final, survine stopul cardio-respirator

LCR-ul este secretat in sistemul ventricular si apoi iese prin orificiile Majendie si Luskha in spatiul
subarahnoidian. De aici, LCR-ul se resoarbe in sangele venos prin granulatiile arahnoidiene( in sinusul
venos sagital superior).

Tela coroidea inchide impreuna cu valul medular inferior spatiul dintre cei doi PCI.
Valul medular este o mica lama de substanta alba care uneste nodulusul de PCI. Este numit astfel prin
analogie cu valul medular superior care este o lama de substanta alba larga ce uneste cei doi PCS.

Tela coroidea sau membrana tentoria este formata astfel:

- Pia si ependimul se suprapun

- Intre cele doua membrane se gasesc ghemuri conjunctivo-vasculare care fuzioneaza cu ele si
creaza o structura secretorie numita plexuri coroidiene ale V4. Acestea proemina
intraventricular. Aspectul general al plexurilor este in forma de T. Coada verticala a T-ului
proemina prin orificiul Majendie in spatiul subarahnoidian. Extremitatile transversale proemina
prin orificiile Luskha in spatiul subarahnoidian.

In meningite! Depunerile de fibrina pot obstrua cele trei orificii, in consecinta se produce hipertensiunea
LCR in sistemul intraventricular cu urmatoarele consecinte:

- Compresia facialului la nivel coliculului nervului facial ( urmata de paralizie)

- In final, stop cardio-respirator prin compresia centrilor cardio-respiratori

Aspectul general al cerebelului este in forma de fluture, cele doua emisfere fiind unite prin vermis
(acesta se gaseste intr-o depresiune numita valecula). Santuri de adancimi mici si mari delimiteaza folii,
lobuli si lobi cerebelosi. Pe o sectiune sagitala, aspectul general da o imagine numita arborele vietii.
Anterior si posterior, emisferele sunt separate prin incizuri, iar intre ele ajunge o dependinta din cort
numita coasa cerebelului.

!!! Lele ce de fete trec pe ulita noastra!!!

Lingula

Lobul central

Culmen

Declive

Folium

Tuber

Piramida

Uvula- legata de tonsila

Nodulus- legat prin peduncul de lobulul numit floculus

Lobuli de pe vermis.
Tonsila si floculus sunt de pe emisferele cerebeloase.

Anterior de fisura posterioara este lobul numit paleocerebel. Apare la reptile si este legat de maduva si
are rol in special in tonus. Anterior de fisura postero-inferioara este arhicerebelul, apare primul in
filogeneza la pesti si este legat in special de nucleii vestibulari si are rol in echilibru. Posterior, intre cele
2 fisuri este neocerebelul legat in special de cortex prin punte, apare la pasari si se ocupa cu
coordonarea miscarilor. Aceasta este impartirea functionala.

Functia de echilibru este cea mai importanta!!!

Substanta cenusie a cerebelului: dispusa la exterior formeaza scoarta cerebeloasa/ dispusa la interior
formeaza nucleii cerebelosi( 4 perechi).

Nucleii:

- Fastigial se gaseste in vermis si este conectat cu arhicerebelul, isi trimite eferentele spre nucleii
vestibulari
- Nucleii globos si emboliform se gasesc in emisfere paramedian si sunt conectati cu
paleocerebelul si isi trimit eferentele in special spre maduva
- Nucleul dintat seamana cu oliva bulbara pe sectiune si este conectat cu neocerebelul

Scoarta cerebeloasa- este formata din 3 straturi si este omogena. De la suprafata spre profunzime (MIG)
avem molecular, intermediar si glomerular. Fiecare strat are: celule gliale, fibre si neuroni.

Stratul molecular- celulele gliale se numesc Bergman si Fananas. Fibrele sunt fibre paralele care sunt
axonii in T ai neuronilor din stratul 3. Fibre agatatoare care sunt fibre aferente. Neuronii se numesc Golgi
si sunt cei mai mari.

Stratul intermediar – celule piriforme asezate pe un singur rand numite Purkinje. Dendritele se duc in
stratul 1 si axonii se conecteaza cu nucleii cerebelosi.

Stratul granular- exista neuroni granulari care sunt cei mai mici, fibre agatoare si muschioase (fibre
aferente) si axonii lor se duc in T in stratul 1.

Circuitele intracerebeloase- aferentele

duc impulsuri excitatorii catre scoarta,
colaterale din aferente duc impulsuri
excitatorii spre nuclei. Informatia pleaca
din scoarta, din celulele Purkinje. Axonii
lor duc impulsuri inhibitorii spre nuclei
(nucleii sunt conectati in dublu sens cu
scoarta).
Eferentele cerebelului sunt in cea mai mare parte axoni ai neuronilor din nuclei.

Conexiunile cerebelului:

- Aferente:
- 1. Directe – de la nucleii vestibulari, maduva, nucleii cuneati, nucleii trigeminali, tect ( cu
informatii acustice si optice)
- 2. Indirecte – cortico-reticulo-cerebeloase, cortico-ponto-cerebeloase, cortico-arcuato-
cerebeloase, cortico-olivo-cerebeloase
- Deferente:
- 1. De la scoarta spre nuclei
- 2. De la scoarta spre nucleii vestibulari
- 3. De la nucleii cerebelului: de la fastigial prin fasciculul uncinat spre nucleii vestibulari, de la
dintat( fibre dento-rubrice incrucisate si fibre rubrospinale a doua incrucisare), de la globos si
emboliform si nucleii olivari.

Sindroamele cerebeloase!!

Extirparea cerebelului produce tulburari motorii definitive, nu este paralizie, dar apar:

- Hipotonie
- Asinergie(miscari nesincronizate)
- Dismetrie( nu mai nimeresti, nu mai masori exact distanta)
- Ataxie ( incoordonare generala cu lipsa de suplete si coordonare a miscarilor si hipermetrie-
dincolo de tinta)
- Adiadokinezie (nu se mai fac rapid miscarile alternative – supinatie/pronatie)

Sindromul arhicerebelos- vorbire sacadata, nistagmus ( pacientul se uita intr-o parte, iar ochii fac o
miscare pendulara de du-te vino spre partea opusa), instabilitate in ortostatism, mers ebrios( betiv)
cu baza larga de sustinere, cu tendinta de cadere pe spate si nu poate sa mearga pe o linie dreapta.
Nu exista modificari de tonus.

Sindromul paleocerebelos- tulburari de postura, opistotonus (creste tonusul extensorilor si bolnavul

face un arc sprijinit in ceafa si calcaie), crize convulsive

Sindromul neocerebelos- tulburari de miscari fine, hipotonie, ataxie cu incoordonarea inclusiv a

vorbirii pentru ca nu se mai coordoneaza muschii buzelor, limbii si palatului, tremor intentional pe
extremitatile in miscare ( testul deget-nas, calcai-genunchi)