DATELE INIŢIALE

VARIANTA 15
Sarcina:de ales tipurile protecţiilor prin relee (PPR) şi automatizare pentru elementele
indicate a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale, de calculat
parametrii şi de elaborat schema protecţiei prin relee. Schema de principiu a sistemului de
alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale este prezentată în fig. 1.
Tabelul 1 – Elementele care trebuie protejate şi automatizate

Elementele pe care trebuie de protejat Sarcina pentru partea de automatizare

Q7– anclanșarea automată a rezervei

T9,W3,G1
(AAR)

Tabelul 2 – parametrii sistemului

Reprezentarea Puterea de scurtcircuit la barele statiei A
Tensiunea nominală, kV
pe schemă (regim maximal/minimal), MVA
SE 110 2500/2000

Tabelul 3 – Parametrii liniilor electrice

Notarea peschemă Tensiunea nominală, kV Lungimea liniei, l, km x0 ,  / km

W1, W2 110 45 0,4

W3, W4 20 5 0,4

Tabelul 4 – Parametrii generatoarelor

Notarea pe Capacitatea înfăşurărilor statice
Unom, kV Pnom, MW cosφ x d
schemă pentru trei faze, µF
G1, G2 10,5 6,0 0,8 0,2 0,11

Tabelul 5– Parametrii transformatoarelor

Notarea pe Pierderi de scurtcircuit ∆
Snom, MVA UÎT, kV UJT, kV Us.c.
schemă Psc , kW

T1, T2 40 110 20 10,5 170

T9, T10 1 20 0,4 6,5 10,8

Tabelul 6 – Parametrii cuptoarelor cu arc electric şi ai instalaţiilor cu condensatoare
Cuptoare cu arc electric Instalaţii cu condensatoare
Puterea
Puterea, Tensiunea, Tipul de reglare Tensiunea, Tipul de reglare a puterii
reactivă,
kW kV a tensiunii kV reactive
kvar
630 0,4 Reglarea 900 10 Reglare în funcţie de
funcţie de timp cu corecţie de
distanţă tensiune

Tabelul 7 – Parametrii motoarelor electrice de medie tensiune

Multiplul Puterea de
Puterea Tensiunea
Tipul cosn n, curentului scurtcircuit
nominală, nominală,  n ,%
motorului rot/min de pornire la bare,
kW kV
MVA
Asincron 6000 10 0,91 96 1470 5 120

Tabelul 8 – Parametrii cuptoarelor cu arc electric şi ai instalaţiilor cu condensatoare

Reprezentarea Tensiunea Puterea nominală, kW cosn n , Condiţiile
pe schemă nominală, M1 M2 M3 M4 M5 M6 % de
kV pornire
M1-M6 0,38 10 12 18 24 7,5 15 0,86 0,88 grele

Notă lungimile liniilor în cablu W5, W6 se vor lua de la 20 până la 50m. Pentru cel mai îndepărtat
receptor electric (cu puterea nominală cea mai mică), lungimea conductorului de alimentare se va
lua de la 10 până la 30m.

3
 S
35 kV
Q1 Q2
W1 W2

W1
Q3 Q4

T1 T2

Q5 Q7 Q6 6 kV
Q8 Q9

T3 T4 W4 T5 T6
W3

G1 CA2 G2
Q10 Q11 6 kV
Q12

Q13 FU1
T7 T8
T9 T10

CB1 QF1 QF2 CB2

0,4 kV QF3 0,4 kV
QF4 FU2
T11 T12

CA3 W5 W6 CA4

TD(CDB) CB3 CB4 TD(CDB) 0,38kV

QF5 QF6 QF7 QF8 QF9 QF10 FU8 FU7 FU6 FU5 FU4 FU3

M1 M2 M3 M4 M5 M6 M1 M2 M3 M4 M5 M6

Figura 1 – Schema de principiu a sistemului electric

4
 CUPRINS

SARCINA ....................................................................................................................... 2
CUPRINS........................................................................................................................ 5
INTRODUCERE ............................................................................................................ 7

1 ALEGEREA SIGURANŢELOR FUZIBILE ................................................................. 9

2 ALEGEREA REGLAJELOR DECLANŞATOARELOR ÎNTRERUPTOARELOR

AUTOMATE .................................................................................................................. 12
2.1 Alegerea reglajelor întreruptoarelor automate, destinate pentru protecţia motoarelor
M1 – M6 ......................................................................................................................... 12
2.2 Întreruptorul automat destinat protectiei transformatorului de putere de secţie
împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de 0,38 kv ................................... 14
2.3 Valoarea reglajelor de curent ale declanşatoarelor întreruptorului automat de secţie la
barele 0,4 kv ale transformatorului de putere ................................................................. 14

3 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ..................................................... 15

3.1 Elaborarea schemei echivalente ...................................................................................... 15
3.2 Calculul impedanţelor ..................................................................................................... 16
3.3 Completarea tabelului pentru introducerea datelor în calculator şi obţinerea tabelelor
cu rezulatele calculelor ................................................................................................... 21

4 VERIFICAREA SENSIBILITĂŢII ŞI TIMPULUI DE ACŢIONARE AL

SIGURANŢELOR FUZIBILE ŞI ÎNTRERUPTOARELOR AUTOMATE ................. 23

5 VERIFICAREA SELECTIVITĂŢII FUNCŢIONĂRII PROTECŢIILOR PRIN

RELEE ALE ELEMENTELOR SCHEMEI................................................................... 25

6 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A MOTOARELOR ELECTRICE DE

MEDIE TENSIUNE ....................................................................................................... 28
6.1 Calculul protecţiei împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurările statorului şi la
bornele lui ....................................................................................................................... 28
6.2 Calculul protecţiei împotriva punerilor simple la pământ în înfăşurarea statorului ....... 29
6.3 Calculul protecţiei împotriva suprasarcinilor tehnologice .............................................. 29
6.4 Calculul protecţiei împotriva scăderii tensiunii .............................................................. 29

5
7 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A TRANSFORMATORULUI T9 ............ 31

8 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A LINIILOR ELECTRICE W3 ................ 34

8.1 Stabilirea principalelor defecte şi regimuri anormale ................................................. 34
8.2 Calculul protecției la un s.c. polifazat............................................................................. 34
8.3 Calculul PMC temporizată.............................................................................................. 35
8.4 Curentul de pornire al releului ........................................................................................ 36
8.5 Curentul de pornire al protectiei recalculate ................................................................... 36
8.6 Sensibilitatea PMC temporizata...................................................................................... 36
8.7 Calculul PMC de secvență homopolară .......................................................................... 36

9 ALEGEREA ŞI CALCULUL PROTECŢIILOR PRINCIPALE ŞI DE REZERVĂ

PENTRU HIDROGNERATORUL G1 .......................................................................... 38
9.1 Stabilirea principalelor defecte şi regimuri anormale care pot apare la funcţionarea
hidrogeneratorului. .......................................................................................................... 38
9.2 Calculul protectiei diferentiale longitudinale de curent impotriva scurtcircuitelor
polifazate si la borne în circuitul statorului. ................................................................... 38
9.3 Calculul protectiei generatorului împotriva punerilor simple şi duble la pămînt în
circuitul statorului. .......................................................................................................... 41

10 ANCLANȘAREA AUTOMATĂ A REZERVEI 0,4KV ............................................... 43

10.1 Condiții generale de funcționare a instalațiilor AAR ..................................................... 43
10.2 Pauza de AAR ................................................................................................................. 44
10.3 Blocaje instalațiilor AAR................................................................................................ 44
10.4 Schema principială al AAR la întrerupătorul de secționare............................................ 44

CONCLUZII ................................................................................................................... 46
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................. 47

6
 INTRODUCERE

Sistemele de alimantare cu energie electrică sunt sisteme foarte complicate elementele

cărora sunt implicate într-un proces unic. Deaceea fiabilitatea şi funcţionarea lor economică
este posibilă numai asigurarea protecţiei şi automatizării automatizării elementelor.
Protecţia prin relee este una din principalele forme ale automatizării sistemelor
electroenergetice având drept scop principal detectarea avariei şi deconectarea elementului avariat în
vederea evitării extinderii avariei şi a revenirii cât mai rapide la regimul normal de funcţionare pentru
restul sistemului. Cu alte cuvinte, protecţia prin relee este formată din ansamblul aparatelor şi
dispozitivelor destinate să comande automat deconectarea instalaţiei electrice protejate în cazul
apariţiei unui defect sau a unui regim anormal periculos şi/sau să semnalizeze apariţia regimului
respectiv.
Pentru a asigura spocul urmărit – protejarea sistemului împotriva avariilor şi regimurilor
anormale de funcţionare, protecţia prin relee trebuie să îndeplinească următoarele performanţe:
1. Selectivitatea. O protecţie este selectivă atunci când asigură deconectarea numai a
elementului avariat, toate celelalte părţi ale sistemului rămânând alimentate.
2. Rapiditatea acţionării protecţiei se impune tot mai mult, odată cu dezvoltarea sistemelor
energetice, având în vedere că trebuie să se asigure:
- Menţinerea stabilităţii funcţionării în paralel a maşinilor electrice legate la sistem;
- Reducerea timpului cât consumătorii sunt alimentaţi cu tensiune scăzută;
- Reducerea defectelor provocate de curenţii de scurtcircuit prin deconectarea rapidă a
parţilor avariate din instalaţie, reducându-se astfel atât timpul cât şi cheltuielile
necesare pentru repararea elementelor avariate;
- Mărirea eficacităţii reanclanşării automate rapide (RAR).
Timpul de deconectare a avariei se compune din timpul de acţionare al protecţiei şi din
timpul propriu de deconectare al întreruptorului. Timpul minim de acţionare al protecţiei
în stadiul actual al tecnicii este de 0,01÷0,03 s, iar al întreruptorului – 0,04÷0,06 s.
3. Siguranţa în funcţionare. Prin această condiţie se înţelege că protecţia trebuie să sesizeze
defectul pentru care a fost prevăzută, să nu aibă refuzuri de acţionare sau acţionării false.
Acţionarea sigură a protecţiei se realizează prin alegerea şi exploatarea corectă a schemei
de protecţie, prin realizarea schemelor de execuţie simple, prin folosirea unui număr cât
mai mic de contacte ale releelor care participă succesiv la funcţionarea schemei.
Schemele de protecţie cu cât sunt mai simple facilitează întreţinerea lor, evitându-se de
asemenea riscurile defectărilor.
4. Sensibilitatea protecţiei este proprietatea protecţiei de a acţiona la defecte sau la
perturbări oricât de mici ale regimului normal de funcţionare. Sensibilitatea se

7
 caracterizează prin coeficientul de sensibilitate 𝑘𝑠𝑒𝑛𝑠 care pentru protecţii maximale
reprezintă raportul dintre valoarea minimă a parametrului controlat în cazul unui defect
metalic în zona protejată 𝑀𝑚𝑖𝑛 şi valoarea de pornire a protecţiei 𝑀𝑝𝑝 . În cazul
protecţiilor minimale raportul este invers.
Pentru coeficientul de sensibilitate se recomandă valori cuprinse între 1,2 şi 2,5 fiind
stabilite prin norme. Îndeplinirea condiţiilor de sensibilitate mare în sistemele actuale
este destul de dificilă, pentru că în cazul reţelelor de înaltă tensiune curenţii de
scurtcircuit de linii în regim minim de funcţionare pot fi comparabili sau chiar mai mici
decât curenţii maximi de sarcină.
Dacă o protecţie nu se încadrează în limitele impuse pentru 𝑘𝑠𝑒𝑛𝑠 , ea va fi înlocuită
cu o protecţie mai sensibilă.
5. Independenţa faţă de condiţiile exploatării. Protecţia prin relee trebuie să funcţioneze
corect independent de schema de conexiuni a sistemului electric în momentul respectiv
şi independent de numărul centralelor respectiv al generatoarelor în funcţiune.
6. Eficacitatea economică. Costul echipamentului de protecţie este mai mic în comparaţie
cu costul echipamentului principal din sistemul electric protejat şi în comparaţie cu
eventualele pagube provocate de întreruperea alimentării consumatorilor în cazul unei
avarii greşit sau întârziat lichidate.
7. Gabarit redus. În vederea reducerii spaţiilor ocupate de panouri de protecţie, gabaritele
releelor trebuie să fie căt mai mici. Releele electronice se pretează cel mai bine la
miniaturizare.
8. Elasticitatea în modificarea caracteristicilor de acţionare este o cerinţă impusă în special
în cazul protecţiilor complexe pentru ca acelaşi echipament să poată fi utilizat pentru
diferite elemente protejate care ar necesita caracteristici de acţionare diferite.
9. Tipizarea subansamblurilor prezintă avantaje atât din punctul de vedere al uzinei
producătoare de aparataj de protecţie, cât şi din punctul de vedere al montării şi
exploatării instalaţiilor de protecţie, întreţinerea fiind astfel mult uşurată. De precizat că
tipizarea subansamblurilor este posibilă mai ales în cazul protecţiilor electronice.
Îndeplinirea acestor cerinţe înseamnă a corespunde performanţilor impuse sistemelor
de protecţie şi automatizare şi deci o funcţionare fiabilă a elementelor sistemului
electroenergetic.
În lucrarea de an se pune sarcina de a elabora protecţia prin relee a elementelor
schemei de alimentare cu energie electrică a unei intreprinderi , precum şi automatizarea
unuia din aceste elemente.

8
1 ALEGEREA SIGURANŢELOR FUZIBILE PENTRU PROTECŢIA MOTOARELOR
ELECTRICE M1-M6 CÂT ŞI A GRUPULUI DAT DE MOTOARE
Conditiile de alegere a siguranţelor fuzibile:
1) Tensiunea nominală a siguranţelor fuzibile Un,s trebuie să fie mai mare sau egal ca tensiunea
nominală a reţelei Ureţea : Un,s ≥ Ureţea;
2) Curentul nominal al siguranţelor fuzibile In,s trebuie să fie mai mare sau egal ca curentul de calcul
al fuzibilului If : In,s ≥ If;
3) Curentul nominal al fuzibilului In,f trebuie să fie mai mare sau egal ca curentul de calcul al
fuzibilului If : In,f ≥ If.
0,38kV

FU2

FU3 FU4 FU5 FU6 FU7 FU8

KM1 KM2 KM3 KM4 KM5 KM6

M1 M2 M3 M4 M5 M6

Fig.2 – Schema protecţiei motoarelor electrice de joasă tensiune

realizată cu siguranţe fuzibile
Curentul care parcurge elementul fuzibil se calculează cu expresia:
𝐼𝑝
𝑙𝑓 =
𝛼
unde 𝛼 este coeficientul ce ţine cont de condiţiile de demarare ale motorului:
– pentru condiţii uşoare când timpul de pronire constituie (𝑡𝑝 = 2 ÷ 2,5 𝑠) − 𝛼 = 2,5;
– pentru condiţiile grele de pornire (𝑡𝑝 = 5 ÷ 10 𝑠) − 𝛼 = 1,6 ÷ 2,0;
– alegem 𝛼 = 1,8;
𝐼𝑝 – curentul de pornire al motorului electric:
𝐼𝑝 = 𝐾𝑝 ∙ 𝐼𝑛𝑚
unde 𝐾𝑝 este multiplul curentului de pornire al motorului, 𝐾𝑝 = 5 ÷ 7;
𝐼𝑛𝑚 – curentul nominal al motorului electric determinat cu relaţia:
𝑃𝑛𝑚
𝐼𝑛𝑚 = ,
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑚 ∙ cos 𝜑𝑛 ∙ 𝜂𝑛
unde 𝑃𝑛𝑚 este puterea nominală a motorului, kW;

9
 𝑈𝑛𝑚 – tensiunea nominală a motorului, 𝑈𝑛𝑚 = 0,38𝑘𝑉;
cos 𝜑𝑛 – factorul de putere nominal, cos 𝜑𝑛 = 0,86
𝜂𝑛 – randamentul nominal, 𝜂𝑛 = 0,88.
Se prezintă exemplu de calcul pentru un motor (M1), pentru restul motoarelor, calculele se
efectuează în mod analog, rezultate se înscriu în tabelul 9
10
𝐼𝑛𝑚1 = = 20,08 𝐴 .
√3 ∙ 0,38 ∙ 0,86 ∙ 0,88
𝐼𝑝 = 𝐾𝑝 ∙ 𝐼𝑛𝑚 = 5 ∙ 20,08 = 100,38
𝐼𝑝 100,38
𝐼𝑓 = = = 55,77
𝛼 1,8
După valoarea calculată din catalog se alege cea mai apropiată valoare standatdizată a
curentului nominal al elementului fuzibil: 𝐼𝑛𝑓 ≥ 𝐼𝑓 .
Rezultatele calculelor se înscriu în tab.9. Tipul siguranţei fuzibile şi parametrii ei se aleg din
catalog [15, pag.15].
Tabelul 9. Parametrii siguranţelor fuzibile
Curentul nominal al Tipul
Notarea pe schemă 𝑃𝑛𝑚 , 𝐼𝑛𝑚 , 𝐼𝑝 ,
𝐾𝑝 elementului fuzibil, A siguranţei
𝑘𝑊 𝐴 𝐴
Motor Siguranţă Calculat,𝐼𝑓 Ales, 𝐼𝑛𝑓 alese
M1 FU3 10 20,08 5 100,38 55,77 63 ПН-2-100
M2 FU4 12 24,09 5 120,46 66,92 80 ПН-2-100
M3 FU5 18 36,14 5 180,68 100,38 125 ПН-2-250
M4 FU6 24 48,18 5 240,91 133,84 160 ПН-2-250
M5 FU7 7,5 15,06 5 75,29 41,83 50 ПН-2-100
M6 FU8 15 30,11 5 150,57 83,65 100 ПН-2-250
Curentul elementului fuzibil al siguranţei fuzibile care alimentează un grup de receptoare se
𝐼′𝑝
determină cu expresia: 𝐼𝑓 = ,
𝛼

în care
𝑛−1
′
𝐼 𝑝 = 𝐾𝑐 ∙ ∑ 𝐼𝑛𝑚𝑖 + 𝐼𝑝.𝑚𝑎𝑥 = 0,85 ∙ (20,08 + 24,09 + 36,14 + 15,06 + 30,11) +
𝑖=1

+240,91 = 347,56 𝐴.
unde 𝐾𝑐 este coeficientul de cerere, 𝐾𝑐 = 0,85;
∑𝑛−1
𝑖=1 𝐼𝑛𝑚𝑖 – suma curenţilor nominali ai motoarelor electrice fără curentul nominal al

motorului cu cea mai mare putere;

𝐼𝑝.𝑚𝑎𝑥 – curentul de pornire al motorului electric cu cea mai mare putere.

10
 347,56
𝑙𝑓 = = 193,09 𝐴.
1,8
Din tab.6.4[2] alegem siguranţa fuzibilă de tip ПН-2-250 cu parametrii:
𝑙𝑛𝐹𝑈 = 200 𝐴, 𝑙𝑛𝑓 = 250 𝐴.

11
2 ALEGEREA REGLAJELOR DECLANŞATOARELOR ÎNTRERUPTOARELOR
AUTOMATE PENTRU PROTECŢIA MOTOARELOR ELECTRICE M1-M6,
GRUPULUI DE MOTOARE ŞI TRANSFORMATOARELOR T9, T10

Întreruptoarele automate se caracterizează prin tensiunea nominală şi curentul nominal, iar

declanşatoarele lor prin curentul nominal şi reglajul de curent.
2.1 Alegerea reglajelor întreruptoarelor automate, destinate pentru protecţia
motoarelor M1 – M6
Se alege conform condiţiilor:
𝑈𝑛î ≥ 𝑈𝑟𝑒ţ𝑒𝑎 ;
𝐼𝑛î ≥ 𝐼𝑟𝑒ţ𝑒𝑎 ;
𝐼𝑛𝑑𝑒(𝑑𝑡) ≥ 𝐼𝑛𝑡 ;
𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑒(𝑑𝑡) ≥ 𝐼𝑑𝑒(𝑑𝑡) .
unde 𝑈𝑛î şi 𝐼𝑛î sunt respectiv tensiunea şi curentul nominali ai întreruptorului;
𝐼𝑛𝑑𝑠(𝑑𝑡) şi 𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑠(𝑑𝑡) – curenţii nominali şi reglajele de curent ai declanşatoarelor
electromagnetic şi termic ale întreruptorului automat.

0,38 kV

QF4

QF5 QF6 QF7 QF8 QF9 QF10

KM1 KM2 KM3 KM4 KM5 KM6

M1 M2 M3 M4 M5 M6

Fig.3 – Schema protecţiei motoarelor electrice de joasă tensiune

realizată cu întreruptoare automate

Reglajul de curent al declanşatorului electromagnetic al întreruptorului automat se determină

cu relaţia:.
𝐼𝑑𝑠 = 1,2 ∙ 𝐼𝑝 = 1,2 ∙ 100,38 = 120,46

12
 După valoarea calculată se alege cea mai apropiată valoare standardizată a reglajului de curent
al declanşatorului electromagnetic.

Rezultatele calculelor se înscriu în tab.10. Tipul întreruptorului automat şi parametrii lui se

aleg din tab A1.1 [13].
Tabelul 10
Parametrii întreruptoalor automate
Notarea pe schemă Reglajul de curent, A Tipul
𝑃𝑛𝑚 , 𝐼𝑛𝑚 , 𝐼𝑝 , 𝐼𝑛î ,
Ales, întreruptorului
Motor Întreruptor 𝑘𝑊 𝐴 𝐴 Calculat,𝐼𝑑𝑠 A
𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑠 automat
M1 QF5 10 20,08 100,38 120,46 125 160 ВА51-33
M2 QF6 12 24,09 120,46 144,55 160 160 ВА51-33
M3 QF7 18 36,14 180,68 216,82 250 250 ВА51-35
M4 QF8 24 48,18 240,91 289,09 320 320 ВА51-37
M5 QF9 7,5 15,06 75,29 90,34 100 100 ВА51-31
M6 QF10 15 30,11 150,57 180,68 200 200 ВА51-35

Reglajul de curent al declanşatorului electromagnetic al întreruptorului automat ce

alimentează un grup de motoare electrice se calculează conform relaţiei:
𝐼𝑑𝑠𝑄𝐹4 = 1,5 ∙ 𝐼𝑝.𝑚𝑎𝑥 = 1,5 ∙ 289,09 = 361,37 𝐴

Curentul maxim de lucru:

6

𝐼𝑚𝑎𝑥.î = 𝐾𝑐 ∙ ∑ 𝐼𝑛𝑚𝑖 = 0,85 ∙ (20,08 + 24,09 + 36,14 + 48,18 + 15,06 + 30,11) = 147,61 𝐴
𝑖=1

Din conditia de alegere a întreruptoarelor automate 𝐼𝑛𝑑𝑒 ≥ 𝐼𝑚𝑎𝑥.î , din tab. A1.3 [13] alegem
întreruptorul automat de tip ВА52-35 cu parametrii:
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹4 = 200 𝐴 > 𝐼𝑚𝑎𝑥.î = 147,61 𝐴;
𝐼𝑛𝑑𝑒
= 1 → 𝐼𝑛𝑑𝑒 = 1,25 ∙ 200 = 250 ≥ 𝐼𝑚𝑎𝑥.î = 147,61 𝐴;
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹4
𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑒
= 10 → 𝐼𝑛𝑑𝑒 = 10 ∙ 200 = 2000 ≥ 𝐼𝑑𝑠𝑄𝐹4 = 361,37 𝐴;
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹4
𝑡𝑑𝑒 = 0,1 𝑠.

13
 2.2 Întreruptorul automat destinat protectiei transformatorului de putere de secţie
împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de 0,38 kV
Condiţiile de alegere:
𝑈𝑛î ≥ 𝑈𝑟𝑒ţ𝑒𝑎 ;
𝐼𝑛î ≥ 𝐼𝑛𝑡 ;
𝐼𝑛𝑑𝑒(𝑑𝑡) ≥ 𝐼𝑛𝑡 ;
𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑒(𝑑𝑡) ≥ 𝐼𝑑𝑒(𝑑𝑡)
a) Reglajul de curent al declanşatorului electromagnetic pentru protecţia transformatorului în
regimul de scurtcircuit este determinat cu relaţia:
𝐼𝑑𝑠𝑄𝐹1 = (1,5 ÷ 1,6) ∙ 𝐼𝑛𝑜𝑚.𝑇9 = 1,6 ∙ 1443 = 2309 𝐴
unde 𝐼𝑛𝑜𝑚.𝑇9 – curentul nominal al transformatorului T9(T10):
𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑇9 1000
𝐼𝑛𝑜𝑚.𝑇9 = = = 1443 𝐴
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 √3 ∙ 0,4
în care 𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑇9 – puterea nominală a transformatorului de putere T9 (T10).
b) Reglajul de curent al declanşatorului termic pentru regimul de suprasarcină al
transformatorului de putere:
𝐼𝑑𝑡𝑄𝐹1 = 1,3 ∙ 𝐼𝑛𝑜𝑚.𝑇9 = 1,3 ∙ 1443 = 1876 𝐴
Din tabelul A1.3 [13] alegem întreruptorul automat de tip ВА75-45 cu parametrii:
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹1 = 2500 𝐴 ;
𝐼𝑛𝑑𝑒
= 2 → 𝐼𝑟𝑒𝑔𝑑𝑒 = 5000 𝐴 ≥ 𝐼𝑑𝑠𝑄𝐹1 = 2309 𝐴;
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹1
𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑡
= 1,25 → 𝐼𝑛𝑑𝑒 = 3125 ≥ 𝐼𝑑𝑡𝑄𝐹1 = 1876 𝐴;
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹1
𝑡𝑑𝑒 = 0,1 𝑠.

2.3 Valoarea reglajelor de curent ale declanşatoarelor întreruptorului automat de secţie la

barele 0,4 kV ale transformatorului de putere
𝐼𝑑𝑒𝑄𝐹3 = 0,75 ∙ 𝐼𝑛𝑜𝑚.𝑇9 = 0,75 ∙ 1443 = 1083;
𝐼𝑑𝑡𝑄𝐹3 = 0,65 ∙ 𝐼𝑛𝑜𝑚.𝑇9 = 0,75 ∙ 1443 = 938.
Din tabelul A1.3 [13] alegem întreruptorul automat de tip ВА55-41 cu parametrii:
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹3 = 1000 𝐴 ;
𝐼𝑛𝑑𝑒
= 2 → 𝐼𝑟𝑒𝑔𝑑𝑒 = 2000 𝐴 ≥ 𝐼𝑑𝑠𝑄𝐹1 = 1083 𝐴;
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹3
𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑡
= 1,25 → 𝐼𝑛𝑑𝑒 = 1250 ≥ 𝐼𝑑𝑡𝑄𝐹1 = 938 𝐴;
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹3
𝑡𝑑𝑒 = 0,1 𝑠.

14
3 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
3.1 Elaborarea schemei echivalente

Umn=115 kV 1
W1(AC-95/16)
L=45 km
K1 r0=0,306Ω/km
x0=0,434Ω/km
Umn=115 kV 2 T1 – ТДН-40000/110
Umn(TS)=115 kV
Umn(TI)=22 kV
K2 Usc%=10,5%
ΔPsc=170kW
Umn=22 kV 3 W3(2-хАВШв-3х50)
L=5 km
K3 r0=0,64Ω
x0=0,119Ω
Umn=22 kV 4
T9 – ТМ-1000/20
Umn(TS)= 20 kV
Umn(TI)= 0,4 kV
Usc%= 5,5%
ΔPsc= 10,8 kW
Umn=0,4 kV 5 Bareta – A-2x(80x6)
W5 – ААШв (4х70)
L= 4 m
L=30m
r0(1)= 0,012 mΩ/m
r0(1)=0,55 mΩ/m
x0(1)= 0,044 mΩ/m
x0(1)=0,066 mΩ/m
r0(0)= 0,12 mΩ/m
r0(0)=5,5 mΩ/m
x0(0)= 0,44 mΩ/m
Umn=0,4 kV 6 x0(0)=0,264 mΩ/m

QF1 - BA75-45
K4 r(1)=r(0)= 0,13 mΩ
x(1)=x(0)= 0,07 mΩ
Umn=0,4 kV 7 Umn=0,4 kV 12
Bareta – ШРА73-250
ТТИ-125 L=5 m
r(1)=r(0)=0 mΩ r0(1)=0,21 mΩ/m
x(1)=x(0)=0 mΩ x0(1)=0,21 mΩ/m
K5 r0(0)=2,1 mΩ/m
Umn=0,4 kV 8 Bareta – A-2x(80x6) x0(0)=2,1 mΩ/m
Umn=0,4 kV 13
L= 4 m QF7 – BA51-31
r0(1)= 0,012 mΩ/m r(1)=r(0)=2,15 mΩ
x0(1)= 0,044 mΩ/m x(1)=x(0)=1,2 mΩ
r0(0)= 0,12 mΩ/m Umn=0,4 kV 14
x0(0)= 0,44 mΩ/m Bareta – АПВГ (4х6)
Umn=0,4 kV 9 L=20 m
QF4 – BA52-35 r0(1)=6,41 mΩ/m
r(1)=r(0)= 1,1 mΩ x0(1)=0,094 mΩ/m
x(1)=x(0)= 0,5 mΩ r0(0)=64,1 mΩ/m
x0(0)=0,376 mΩ/m
Umn=0,4 kV 10 Umn=0,4 kV 15
КМ – Р31
ТB10
K6 r(1)=r(0)=0,96 mΩ
r(1)=r(0)=0,42 mΩ
x(1)=x(0)=0,28 mΩ
x(1)=x(0)=0,67 mΩ
Umn=0,4 kV 16
Umn=0,4 kV 11

Fig.4 – Schema echivalentă a sistemului electric.

15
 3.2 Calculul impedanţelor

Sectorul 1:
Sistem: Ssc.max  2000 MVA; Ssc.min  1200 MVA; U med .nom  115 MVA.

Sectorul 2:
SnomT 1 40
Alegerea liniilor aeriene W1, W2: I nomT 1    200,82 A.
3 U mn 3 115

unde S nomT 1 este puterea nominală a transformatorului de putere T1 (T2).

I max T 1  I nomT 1 1, 4  200,82 1, 4  281,14 A.

I max T 1 281,14
Secţiunea de calcul a conductorului se determină cu relaţia: Fec    281,14 A.
jec 1

unde jec este densitatea economică de curent, pentru linii aeriene jec  1A / mm 2 (tab.4.5 [22]).
Din tab.7.38 [5] alegem conductorul de tip AC-95/16 cu parametri:
r0  0,306 / km; x 0  0, 434  / km; l  45km;U mn  115kV .

Sectorul 3:
Din tab. 27.6 [6] alegem transformatorul cu două înfăşurări de tipТДH-40000/110 cu
parametri:
SnomT  40000kVA;U nomTS  115kV ;U nomTI  22kV ;U sc %  10,5%; Psc  170kW .

Sectorul 4:
Alegerea liniilor în cablu W3, W4.
Curentul de calcul se determină cu relaţia: I maxW3  I nomT 9 1, 4  I nom.mot .

unde I nom.mot este curentul maximal al motorului electric M7 determinat cu relaţia:

Pnom.mot 6000
I nom.mot    396,53 A.
3 U n  cos n  n 3 10  0,91 0,96

unde Pnom.mot - puterea nominală a motorului, Pnom.mot  6000kW ;

U n - tensiunea nominală a motorului, U n  10kV ;

cos n - factorul de putere nominal, cos n  0,91;

n - randamentul nominal, n  0,96;

I nomT 9 - curentul nominal al transformatorului T9:

16
 SnomT 9 1000
I nomT 9    28,87 A.
3 U mn 3  20

unde U mn este tensiunea medie nominală la partea de TS a transformatorului, U mn  20kV .

I maxW3  28,87 1, 4  396,532  436,95A.

Secţiunea de calcul a conductorului se determină cu relaţia:
I max W 3 439,95
FecW 3    364,12 A.
jec 1, 2

în care jec  1, 2 A / mm 2 pentru linii în cablu (tab.4.5 [4]).

Din tab.7.13 [5] alegem două cabluri din aluminiu cu secţiunea F=50 mm 2 cu parametrii din
tab. П-9 [7]:
r0  0, 64 / km; x 0  0,119  / km; l  5km;U mn  20kV .
Deoarece au fost alese două cabluri, ele trebuie să fie controlate la trecerea curentului maximal
de lucru, I adm  2  k  I adm.cab ,

unde I adm.cab este curentul admisibil a cablului, conform tab.1.3.16[9], I adm.cab  205 A;
k – coefficientul ce ţine cont de numărul cablurilor, conform tab.7.17 [5], k  0,9.

I adm  2  0,9  205  369 A  I maxW 3  364,12 A.

Sectorul 5:
Calculul rezistenţelor şi reactanţelor transformatoarelor T9, T10.
Din tab. 27.6 [6] alegem transformatorul cu două înfăşurări de tip ТМ-1000/20 cu parametrii:
SnomT  1000kVA;U nomTS  20kV ;U nomTI  0, 4kV ;U sc %  5,5%; Psc  10,8kW .

Conform tab. 2.50 [8]: r1 1,7m; x1  8,6m ; r0 19,6m; x 0  60,6m  .

Sectorul 6:
Alegerea baretei la partea de joasă tensiune a transformatorului T9 (T10).
1, 4  SnomT 9 1, 4 1000
Curentul de calcul se determină cu relaţia: I c    2021 A.
3 U nom.TI 3  0, 4
Din tab. 7.3 [5] după valoarea curentului de calcul alegem bareta din aluminiu de tip
A-2x(80x6) cu parametrii: I max  2055 A; r1  0,012m / m; x1  0,044 m / m.

Alegem lungimea baretei l  4m.

Calculăm rezistenţa şi reactanţa specifică de secvenţă homopolară a baretei:
r0  r1 10  0,12m / m; x0  x1 10  0, 44 m / m.
Sectorul 7:
17
 Din tab. 2.54 [8]după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF1
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹1 = 2500 𝐴, alegem valorile rezistenţei şi reactanţei de secvenţă pozitivă ale contactelor:
r1  0,13m; x1  0, 07 m.
Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă homopolară ale întreruptorului automat sunt egale cu cele
de secvenţă pozitivă: r0  r1  0,13m; x0  x1  0, 07 m.

Sectorul 8:
Alegerea transformatorului de curent (TC).
1, 4  SnomT 9 1, 4 1000
Curentul de calcul se determină cu relaţia: I c    2021 A.
3 U nom.TI 3  0, 4
După valoarea curentului de calcul alegem TC de tip ТТИ-125 2500/5A, cu parametrii:
I nom1  2500 A,I nom 2  5 A. Conform tab.2.49 [8], valorile rezistenţei şi reactanţei de secvenţă
pozitivă, cât şi cele de secvenţă negativă ale TC sunt egale cu zero:
r1  0; x1  0; r0  0; x0  0.

Sectorul 9:
Alegerea barei de distribuţie.
1, 4  SnomT 9 1, 4 1000
Curentul de calcul se determină cu relaţia: I c    2021 A.
3 U nom.TI 3  0, 4
Din tab. 7.3 [5] după valoarea curentului de calcul alegem bareta din aluminiu de tip
A-2x(80x6) cu parametrii: I max  2055 A; r1  0,012m / m; x1  0,044 m / m.

Alegem lungimea baretei l  4m.

Calculăm rezistenţa şi reactanţa specifică de secvenţă homopolară a baretei:
r0  r1 10  0,12m / m; x0  x1 10  0, 44 m / m.

Sectorul 10:
Din tab. 2.54 [8]după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF4
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹4 = 200 𝐴, alegem valorile rezistenţei şi reactanţei de secvenţă pozitivă ale contactelor:
r1 1,1m; x1  0,5 m.
Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă homopolară ale întreruptorului automat sunt egale cu cele
de secvenţă pozitivă: r0  r1 1,1m; x0  x1  0,5 m.

18
Sectorul 11:
Curentul de calcul se determină cu relaţia:
n
I c   I nom ,mi  20, 08  24, 09  36,14  48,18  15, 06  30,11  173, 66 A .
i 1

Din tab.2.93 [8] după valoarea curentului de calcul alegem TC de tip ТВ10-IУ2 cu parametrii:
I nom1  200 A, I nom 2  5 A.
Din tab.2.49 [8] după valoarea raportului de transformare al TC kI = 200/5 alegem valorile
rezistenţei şi reactanţei de secvenţă pozitivă ale contactelor: r1  0, 42m; x1  0,67 m.
Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă negativă ale TC sunt egale cu cele de secveţă pozitivă:
r0  r1  0, 42m; x0  x1  0,67 m.

Sectorul 12:
Alegerea liniilor în cablu W5, W6.
Curentul de calcul se determină cu relaţia:
n
I c  k   I nom ,mi  0,8  (20, 08  24, 09  36,14  48,18  15, 06  30,11)  138, 92 A
i 1

Din tab.7.10 [5] după valoarea curentului de calcul alegem cablu de tip ААШв (470) cu
m m
parametrii: r1  0,55 ; x1  0, 066 alese din tab.П-10.2 [7].
m m
Alegem lungimea cablului l = 30 m.
Calculăm rezistenţa şi reactanţa specifică de secvenţă negativă a cablului:
m m
r0  r1 10  0,55 10  5,5 ; x0  x1  4  0, 066  4  0, 264 .
m m

Sectorul 13:
Alegerea conductorului-bară de distribuţie (CBD).
Curentul de calcul se determină cu relaţia:
n
I c   I nom ,mi  20, 08  24, 09  36,14  48,18  15, 06  30,11  173, 66 A .
i 1

Din tab.2.52[8] după valoarea curentului de calcul alegem CBD de tip ШРА73-250 cu
m m
parametrii: I nom  250 A; r1  0, 21 ; x1  0, 21 .
m m
Alegem lungimea CBD l = 5 m.
Calculăm rezistenţa şi reactanţa specifică de secvenţă negativă a CBD:
m m
r0  r1 10  0, 21 10  2,1 ; x0  x1 10  0, 21 10  2,1 .
m m

19
Sectorul 14:
Din tab.2.54 [8] după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF9
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹7 = 100 𝐴,alegem valorile rezistenţei şi reactanţei de secvenţă pozitivă ale contactelor:
m m
r1  2,15 ; x1  1, 2 .
m m
Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă negativă ale întreruptorului automat sunt egale cu cele de
m m
secveţă pozitivă: r0  r1  2,15 ; x0  x1  1, 2 .
m m

Sectorul 15:
Alegerea cablului se efectuează în raport cu curentul maximal de lucru al motorului M5.
I max.l  kc  I nm 4  0,8 15, 06  12, 05 A

Din tab. 7.10 [5] alegem cablu de tip АПВГ (46) cu parametrii:
m m
r1  6, 41 ; x1  0, 094 alese din tab.П-10.2 [7].
m m
Alegem lungimea cablului l = 20 m.
Calculăm rezistenţa şi reactanţa specifică de secvenţă negativă a cablului:
m m
r0  r1 10  6, 4110  64,1 ; x0  x1  2,5  0, 094  4  0,376 .
m m

Sectorul 16:
Din tab.6.1 [5] alegem întreruptorul cu pârghie de tip РЗ1 cuvalorile rezistenţei şi reactanţei
de secvenţă pozitivă ale contactelor: r1  0,96 m; x1  0, 28 m .
Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă negativă ale întreruptorului cu pârghie sunt egale cu cele
de secveţă pozitivă: r0  r1  0,96 m; x0  x1  0, 28 m .

20
 3.3 Completarea tabelului pentru introducerea datelor în calculator şi obţinerea
tabelelor cu rezulatele calculelor

Calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează pe calculator cu ajutorul programului special

scris în limbajul de porgramare “Basic”, care permite determinarea curenţilor de scurtcircuit trifazat,
bifazat în orice punct al reţelei de alimentare, iar pentru cel mai îndepărtat consumator electric
(motorul electric cu cea mai mică putere nominală – M4) şi curentului de scurtcircuit monofazat.
Datele iniţiale se introduc, iar rezultatele calculelor se extrag în formă de tabel. Datele iniţiale sunt
prezentate în tab.10, iar rezultatele calculelor – în tab.11 şi tab.12.

Tabelul 10 – Datele iniţiale pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

Nr.
A B C D RSH XSH F P Q E
sectorului
2000
1 0 0 115 0 0 0 0 0 0
1200
2 0,306 0,434 45 115 0 0 0 0 0 0
3 40000 10,5 170 22 0 0 0 0 0 0
4 0,64 0,119 5 20 0,91 0,95 0 0 0 0
5 1,7 8,6 0 0,4 19,6 60,6 0 0 0 0
6 0,012 0,044 2 0,4 0,12 0,44 0 0 0 0
7 0,13 0,07 0 0,4 0,13 0,07 0 0 0 0
8 0 0 0 0,4 0 0 0 0 0 0
9 0,012 0,044 2 0,4 0,12 0,44 0 0 0 0
10 1,1 0,5 0 0,4 1,1 0,5 0 0 0 0
11 0,42 0,67 0 0,4 0,42 0,67 0 0 0 0
12 0,55 0,066 30 0,4 5,5 0,264 0 0 0 0
13 0,21 0,21 5 0,4 2,1 2,1 0 0 0 0
14 2,15 1,2 0 0,4 2,15 1,2 0 0 0 0
15 6,41 0,094 20 0,4 64,1 0,376 0 0 0 0
16 0,96 0,28 0 0,4 0,96 0,28 0 0 0 0

21
Tabelul 11 – Rezultatele calculelor curenţilor de s.c. în sistemul de AEE a întreprinderii în regim
maximal al sistemului
Punctul
I''(3), kA iş, kA Iş, kA I''(2),kA S'', MVA
de s.c.
2 2,247 3,385 2,328 1,946 447,587
3 5,536 11,404 6,590 4,794 210,945
4 2,627 3,749 2,627 2,275 91,011
9 14,985 21,666 14,992 12,977 10,382
13 6,797 9,622 6,797 5,887 4,709
16 1,415 2,001 1,415 1,226 0,980

Tabelul 12 – Rezultatele calculelor curenţilor de s.c. în sistemul de AEE a întreprinderii în regim

minimal al sistemului
Punctul
I''(3), kA iş, kA Iş, kA I''(2),kA S'', MVA
de s.c.
2 1,981 3,482 2,095 1,716 394,650
3 5,182 10,857 6,269 4,487 197,448
4 2,583 3,695 2,583 2,237 89,479
9 14,952 21,628 14,960 12,949 10,359
13 6,793 9,616 6,793 5,883 4,706
16 1,415 2,001 1,415 1,226 0,980

Curentul de s.c. monofazat Is.c(1) = 0,383 kA.

22
4 VERIFICAREA SENSIBILITĂŢII ŞI TIMPULUI DE ACŢIONARE AL
SIGURANŢELOR FUZIBILE ŞI ÎNTRERUPTOARELOR AUTOMATE

Conform prescripţiilor pentru acţionarea fiabilă a aparatului de protecţie într-un timp cât mai
scurt pentru instalaţiile neexplozibile este necesar să se asigure următoarele condiţii:
1) I sc(1)  3  I nomf − în cazul protecţiei cu siguranţe fuzibile;

2) în cazul protecţiei cu întreruptoare automate:

I sc(1)  1, 4  I reg de − pentru întreruptoare cu curentul nominal Inoma ≤ 100 A;

I sc(1)  1, 25  I reg de − pentru întreruptoare cu curentul nominal Inoma>100 A,

unde
I sc(1) − componeneta periodică a curentului de scurtcircuit monofazat la bornele motorului,

I sc(1)  383 A (tab.12).

Pentru aparate de protecţie instalate la motorul asincron M5 cu cea mai mică putere nominală
avem:
1) I sc(1)  383 A  3  I nomFU 7  3  50  150 A ;

2) I sc(1)  383 A  1, 25  I reg deQF 9  1, 25 100  125 A .

Sensibilitatea protecţiei transformatorului, realizată cu ajutorul întreruptorului automat la

tensiunea 0,38 kV se verifică cu condiţia:
I sc(2)min 12949
K sens    2,59  1,5 ,
I reg deQF 1 5000

unde
I sc( 2min
)
− componeneta periodică a curentului de scurtcircuit bifazat la bornele 0,38 kV ale
transformatorului, I sc(2)min  12,949 A (tab.12.).

Aşadar din rezultatele calculelor se vede că sensibilitatea este asigurată.

Pentru protecţia motorului electric în regimul de scurtcircuit timpul de acţionare al siguranţei
fuzibile se determină din caracteristicile de protecţie (fig.4.3.[2]) pentru siguranţa fuzibilă aleasă în
dependenţă de valoarea curentului de scurtcircuit trifazat la bornele motorului egal cu: I''(3) = 1415 A
(tab.12).
Timpii de acţionare alese ai siguranţelor fuzibile sunt indicate în tab.13.

23
Tabelul 13 – Timpii de acţionare ai siguranţelor fuzibile
Notarea pe schemă FU2 FU3 FU4 FU5 FU6 FU7 FU8
Curentul nominal al
250 63 80 125 160 50 100
elementului fuzibil, A
Timpul de acţionare, s >2 0,015 0,03 0,3 0,6 0,01 0,04

Deoarece timpul de acţionare a siguranţei fuzibile FU2 este mai mare de 1÷2s, înlocuim:
- suguranţa fuzibilă FU2 cu întreruptorul automat QF10 de tip ВА55-37 cu parametrii:
𝐼𝑛𝑑𝑒 𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑒
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹10 = 250 𝐴; = 1; = 7; 𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑑𝑠 = 1750; 𝑡𝑑𝑒 = 0,2 𝑠.
𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹10 𝐼𝑛𝑜𝑚𝑄𝐹10

Întreruptoarele automate destinate pentru protecţia motoarelor M1÷M6 se prevăd fără temporizare,
adică sunt neselective ( td = 0,04 s).

24
5. VERIFICAREA SELECTIVITĂŢII FUNCŢIONĂRII PROTECŢIILOR PRIN RELEE
ALE ELEMENTELOR SCHEMEI
1. Selectivitatea funcţie de timp se asigură dacă se îndeplineşte condiţia:
a) între siguranţe fuzibile:
t f 1  (1,7  3,0)  t f 2 ,
unde tf1, tf2 – timpii de topire ai elementelor fuzibile pentru siguranţele fuzibile instalate în amonte,
respectiv în aval.
Între siguranţele fuzibile FU6 şi QF10 (în loc de FU2):
t fQF10  0, 2 s  2  t fFU 6  2  0,1  0, 2 s .
b) între întreruptoare automate:
td 1  1,5  td 2 ,
unde td1, td2 – timpii de acţionare ai întreruptoarelor automate instalate în amonte, respectiv în aval.
Între întreruptoare automate QF8 şi QF4:
tQF 4  1,5  tQF 9  1,5  0,04  0,06 s .
După valoarea obţinută a timpului de acţionare din tab.25 [1] alegem reglajul de timp:
tQF4 = 0,1 s.
Între întreruptoare automate QF4 şi QF3:
tQF 3  1,5  tQF 4  1,5  0,1  0,15 s .
c) între siguranţa fuzibilă şi întreruptorul automat:
td  1, 6  t f .

Între siguranţa fuzibilă FU2 şi întreruptorul automat QF3:

tQF 3  1,6  tFU 2  1,6  0, 2  0,32 s .
Din cauza lipsei datelor despre întreruptoare automate performante cu timpul de acţionare mai mare
de 0,32 s, timpul de acţionare a întreruptorului automat QF3 se alege după prima condiţie (punctul
b)), iar în locul siguranţei fuzibile FU2 se va utiliza întreruptorul automat de acelaşi tip ca QF4. După
valoarea obţinută a timpului de acţionare din tab.25 [1] alegem reglajul de timp:
tQF3 = 0,2 s.
Între întreruptoare automate QF3 şi QF1 (QF2):
tQF1  1,5  tQF 3  1,5  0, 2  0,3 s .
După valoarea obţinută a timpului de acţionare din tab.25 [1] alegem reglajul de timp:
tQF1 = 0,3 s.
d) între protecţia maximală de curent (PMC) a liniei ce alimentează transformatorul de putere
şi întreruptorul automat la partea 0,4 kV:
tPMC  td  t ,
25
unde Δt – treapta de selectivitate, Δt = 0,5 s.
Între protecţia maximală de curent a liniei care acţionează asupra întreruptorului Q11 şi întreruptorul
automat QF1:
tPMCQ11  tQF1  t  0,3  0,5  0,8 s .
Timpul de pornire al PMC a Q10:
tPMCQ10  tPMCQ11  t  0,8  0,5  1,3 s .
Timpul de pornire al PMC a Q8 (Q9):
tPMCQ8  tPMCQ10  t  1,3  0,5  1,8 s .
Timpul de pornire al PMC a Q6 (Q7):
tPMCQ6  tPMCQ8  t  1,8  0,5  2,3 s .
Timpul de pornire al PMC a Q5:
tPMCQ5  tPMCQ6  t  2,3  0,5  2,8 s .
2. Selectivitatea funcţie de curent între două siguranţe fuzibile se asigură dacă se îndeplineşte
condiţia:
a) între două siguranţe fuzibile:
I nomf 1  1, 26  I nomf 2 ,
unde Inomf1 – curentul nominal al elementului fuzibil pentru siguranţa fuzibilă instalată în amonte;
Inomf2 – curentul nominal al elementului fuzibil pentru siguranţa fuzibilă instalată în aval.
b) între două întreruptoare automate:
I reg.ds1  1, 4  I reg.ds2

unde I reg .ds1 este reglajul de curent al declanşatorului de secţionare pentru întreruptorul automat din

amonte;
I reg .ds 2 – reglajul de curent al declanşatorului de secţionare pentru întreruptorul automat din

aval.
Între întreruptorul automat de grup QF4 şi întreruptorul automat QF8:
I reg .ds 4  361, 4 A  1, 4  I reg .ds8  1, 4  240,9  337,3 A
Între întreruptorul automat de secţie QF3 şi întreruptorul automat de grup QF4:
I reg.ds3  1083 A  1, 4  I reg.ds4  1, 4  337,3  472, 2 A
Între întreruptorul automat destinat protecţiei transformatorului de putere la partea de 0,38 kV
QF1 şi întreruptorului automat de secţie QF3:
I reg.ds1  2309 A  1, 4  I reg.ds2  1, 4 1083  1516, 2 A
Rezultatele calculelor arată că selectivitatea între elementele protejate este asigurată.

26
6 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A MOTOARELOR ELECTRICE DE
MEDIE TENSIUNE

Conform [9] motoarele electrice asincrone de medie tensiune se protejează împotriva

următoarelor defecte şi regimuri anormale:
- scurtcircuite polifazate în înfăşurările statorului şi la bornele lui;
- puneri simple la pământ în înfăşurarea statorului;
- regimul de suprasarcină;
- scăderea sau dispariţia tensiunii;
- funcţionarea în două faze.
Pentru că conform datelor iniţiale (tab.7) motoarele nu sunt supuse suprasarcinilor tehnologice
protecţia împotriva suprasarcinilor nu se realizează.

6.1 Calculul protecţiei împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurările statorului şi la

bornele lui

Pentru motoarele electrice cu puterea nominală 6000 kW pentru protecţia împotriva

scurtcircuitelor polifazate este obligatorie protecţia diferenţială longitudinală (PDL).
Curentul de pornire al PDL se va calcula cu relaţia:
I pp  Ksig  I nom.M 7  2  396,5  793 A ,
unde Ksig – coeficientul de siguranţă, Ksig = 1,5÷2,0 pentru protecţia realizată cu relee de curent tip
РТ-40;
Inom,M7 – curentul nominal al motorului electric determinat cu relaţia:
Pnom,m 6000
I nom.M 7    396,5 A ,
3 U nom,m  cos nom nom 3 10  0,91 0,96
unde Pnom,m– puterea nominală a motorului, Pnom,m= 6000 kW;
Unom,m – tensiunea nominală a motorului, Unom,m = 10 kV;
cosφnom – factorul de putere nominal, cosφnom = 0,91;
ηnom – randamentul nominal, ηnom = 0,96.
Verificăm sensibilitatea protecţiei prin calculul coeficientului de sensibilitate:
I sc(2)min 5714,3
K sens    7, 21  2,0 ,
I pp 793

unde
I sc( 2min
)
− valoarea minimă a curentului de scurtcircuit bifazat la barele motorului determinat cu
3 (3) 3 S sc(3) 3 120000
relaţia: I (2)
  I sc      5714,3 A ,
3 U med .nom 3 10,5
sc min
2 2 2

27
unde
S sc( 3) − puterea de scurtcircuit trifazat la barele motorului, S (3)  120 MVA (tab.7).
sc

Aşadar sensibilitatea se asigură.

Determinăm curentul de pornire al releului:

I pp  ksch
(3)
793 1
I pr    9,91 A ,
kI 80
unde kI – raportul de transformare al transformatorului de curent, după Inom,m= 396,5 A alegem
tansformatorul de curent tip ТЛМ-10-1 (tab.5.9 [5]) cu parametrii: Inom1= 400 A, Inom2= 5 A, kI =
400/5 = 80;
( 3)
k sch k ( 3)  1 pentru schema de conexiune stea completă.
– coeficientul de schemă, sch
Alegem releul de curent PT-40/10 (tab.2-28 [10]) cu reglajul de curent 10 (bobinele releului
se conectează în paralel).

6.2 Calculul protecţiei împotriva punerilor simple la pământ în înfăşurarea statorului

Pentru motoarele cu putere nominală până la 2000 kW când curenţii de punere la pământ
depăşesc valoarea de 10 A şi pentru motoarele cu puterea nominală peste 2000 kW când aceşti curenţi
depăşesc valoarea de 5 A, se prevede protecţia împotriva punerilor simple la pământ în circuitul
statorului cu acţionare la declanşare, realizată cu transformator de curent de secvenţă homopolară (se
instalează pe cablul de alimentare) şi relee de curent de secvenţă homopolară tip РТЗ-50. La curenţi
de punere la pământ mai mici decât cei stabiliţi protecţia se prevede cu acţionare la semnal.
Valoarea curentului capacitiv se determină cu relaţia:
I cm  3 U nom,m    Cm  3 10000  314  0, 063 106  0,34 A  5 A ,

unde Unom,m – tensiunea nominală a motorului în V, Unom,m = 10000 V;

ω – frecvenţa unghiulară, ω = 314 rad/s;
Cm – capacitatea unei faze a statorului motorului în raport cu pământul, F/fază.
În lipsa datelor uzinei producătoare, mărimea capacităţii poate fi determinată aproximativ
după relaţia:

Ki  Snom F
3
40  (6000 / 0,91) 4
3
4

Cm  ,m
  0, 063 ,
3  (U nom,m  3600)  n 3 3  (10000  3600) 1470 3
1 1
fază

unde Ki – coeficient de proporţionalitate care ţine cont de grupa de izolaţie (B) la temperatura t =
25˚C, Ki = 40;
Snom,m– puterea aparentă nominală a motorului, kVA; n – numărul de rotaţii a rotorului,n =
1470 rot/min.

28
 Pentru că valoarea curentului capacitiv este mai mică de 5 A nu este necesar de instalat
protecţia împotriva punerilor simple la pământ în circuitul statorului, dar PDL a motorului în acest
caz trebuie să fie prevăzută în trei faze.

6.3 Calculul protecţiei împotriva suprasarcinilor tehnologice

Înpotriva suprasarcinilor tehnologice se utilizează PMC temporizată, care va fi realizată cu

releul de current de tip RT-40, conectat într-o singură fază şi releul de timp. Curentul de pornire al
protecţiei, pentru motorul sincron se determină cu relaţia:
III
ksig 1, 2
III
I pp  I nom.mot   396,5   594, 75 A
krev 0,8

unde (1)
ksig  1, 2 este coeficientul de siguranţă pentru cazul când protecţia acţionează la semnal,

k rev  0,8  0,85 coefficient de revenire pentru relee electromagnetice (RT-40, RT-80).

Pentru motoare sincrone aceasta protecţie va funcţiona şi în regim asincron.

Curentul de pornire al releului se determină cu relaţia:
(1)
I pp  ksch
(3)
594, 75 1
(1)
I pr    9,91 A
kI 60

Reglajul de timp: t pp  12 s.

Din tab. A.1 [13] alegem releul de tip RT-40/10 cu reglajul de curent 10A.

6.4 Calculul protecţiei împotriva scăderii tensiunii

Protecţia împotriva scăderii tensiunii va acţiona la declanşare cu temporizare. Se realizează

cu releul de minimă tensiune tip RN-54 alimentat de la TT. Se realizează în două trepte:
- I treaptă:
Tensiunea de pornire a protecţiei motorului la scăderea tensiunii se alege în aşa mod ca să fie
asigurată demararea altor motoare mai responsabile (de categoria I) şi se ia egală cu:
Upp = (0,6÷0,7)∙Unom,m = 0,6∙10000 = 6000 V.
Pentru această protecţie se utilizează releul minimal de tensiune PH-54/160 care se
alimentează de la transformatorul de tensiune. După valoarea Unom,m = 10 kV alegem transformatorul
de tensiune de tip HOM-10-66У2 (tab.5.13 [5]) cu parametrii: Unom1= 10000 V, Unom2= 100 V, kU =
10000/100 = 100;

Tensiunea de pornire a releului se calculează cu relaţia:

29
 U pp 6000
U pr    60 V ,
kU 100
unde kU – raportul de transformare al transformatorului de tensiune.
După valoarea obţinută se stabileşte reglajul de tensiune al releului – 60 V (scara de reglaje
inferioară).
Timpul de pornire al protecţiei de minimă tensiune se ia 0,5 s. Alegem releul de timp ЭВ-113
(tab.2-21 [10]) cu reglajul de timp treg = 0,5 s.
- II treaptă:
Upp = 0,5∙Unom,m = 0,5∙10000 = 5000 V.
U pp 5000
U pr    50 V
kU 100

t pp  (10  15) s.

Din tab. A.2 [13] se alege releul de tip RN-54/160 cu parametrii:

Ureg  (40  80)  50V;Unom  100V.

Schema de protecţie a motorului este prezentată în fig.3.

10 kV +BC 220 V -BC Barele de comandă

Q KA1 KA2 FU1 KH1 FU2 Siguranțe fuzibile

FU KA1 KL PMC împotrivă
TA1 KA3 s.c. polifazate și
TA2 releul intermediar
KA3
TV KA2 KT1
PMC temporizată
KT1 împotrivă
KH2 suprasarcinei
SF KAZ PMC de secvență
KAZ homopolară
KH3
KT2 împotriva punerii
TAZ KV1 simple la pământ
Protecția de
KV2 minimă tensiune
M KT2 împotrivă scăderii
KV1 KV2 KH4 de tensiune
SQ YAT Circuitul
KL
electromagnetului
de declanșare
KH1
KH2 Contactele
la semnal releelor de
KH3
KH4 semnalizare

Fig.5 - Schema de protecţie a motorului asincron de medie tensiune

30
7. CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A TRANSFORMATORULUI T9
Transformatorul de putere din secţie trebuie să fie protejat împotriva următoarelor regimuri
anormale şi defecte: Scurtcircuite polifazate în înfăşurări şi la borne, scurtcircuite între spire,
suprasarcina, scăderea nivelului de ulei, protecţia de gaze.
a) ca protecţie rapidă împotriva scurtcircuitelor polifazate şi la borne se utilizează relee de
current de tip RT-40,RST-13,RT-80 pentru transformatoarele cu Sn >1000 kVA .
b) Împotriva scurtcircuitelor scurtcircuitelor exterioare polifazate se utilizează protecţia
maximală de curent temporizată.
Această protecţie se instalează la partea de ÎT a transformatorului. Schema de conexiune a
transformatoarelor de curent şi a releelor de curent-stea incompletă.
Curentul de pornire al protecţiei se determină utilizînd relaţia:
(I )
I pp  I s(.3c). max .ext  K sig
I

în care K sig
I
este coeficientul de siguranță, K sig
I
 1,1  1,3 , în cazul utilizării releelor de curent cu
caracteristica independentă (RST-13, RT-40).
I s(.3c). max .ext -valoarea supratranzitorie a curentului ce trece prin locul instalării protecției la un
s.c. trifazat la partea de JT a transformatorului de putere, determinat pentru regimul maximal al
sistemului de alimentare.
Deoarece punctul de s.c se analizează la partea de JT(0,4) a transformatorului de putere,
valoarea curentului de s.c.,determinată la această tensiune, se va raporta la partea de înaltă tensiune
(ÎT), utilizînd relația:
U mn (0,4 kV ) 0, 4
.c.max.ext (6,3 kV )  I s.c.max.ext (0,4 kV ) 
I s(3)  34, 4   0,39kA .
(3)

U mn (6,3kv ) 35
Astfel curentul de pornire a protecției va fi:
(I )
I pp  0,39 1,3  0,51kA
Curentul de pornire a releului se determină conform expresiei:
K ( 3) ( I )
(I )
I pr  sch  I pp .
KTC
în care K sch
( 3)
este coeficientul de schemă la un s.c. trifazat K sch
( 3)
1 ;
K TC -raportul de transformare al transformatorului de curent. Din catalog se alece
transformatorul de ceurent de tip ТФЗМ-35-0,5-10Р-40/5 У3 cu KTC  8 ;
astfel curentul de pornire a protecției va fi:
Astfel curentul de pornire a releului va fi:
1
(I )
I pr   510  63, 7 A .
8
Conform valorii obținute a curentului de pornire a releului, se alege releul de tip РТ 40,
parametrii căruia sunt indicați în tabelul de mai jos.

Tabelul 6.1. Parametrii tehnici ai releului.

Tipul Clasa de (I )
I pr ,A
f, Hz Un, V Ireg, A
releului precizie
РТ 40 50 5 220 25-100 5

În cele din urmă se determină curentul de pornire a protecției recalculate:

(I )
I pr  KTC 64  8
I pp.recalculat 
(I )
  510 A .
K sch 1

31
 Sensibilitatea protecției se verifică la un s.c. bifazat minim în locul instalării protecției (la partea
de ÎT a transformatorului). Sensibilitatea se consider suficientă, dacă se asigură un coefficient de
sensibilitate mai mare sau egal cu 2,0.
I ( 2)
K sens  ( I )s.c. min.  2
I pp.recalculat
3, 73
 2  7,31  2
0,51
Dezavantajul secționării de curent rapide constă în neacoperirea cu zona sa de protecție a
transformatorului în întregime. De aceea, pentru protejarea totală a transformatorului, SCR se va
completa cu protecția maximală de curent temporizată, prevăzută ți ca protecție împotriva s.c.
exterioare.
Curentul de pornire al protecţiei se determină utilizînd relaţia:
III
K sig  Kaut .
I pp 
III
 I max.l ,
K rev
în care K sig
III
este coeficientul de siguranță în cazul când protecția acționează la semnal, K sig
III
 1,2 ;
K rev - coeficient de revenire: pentru releul RT-40, K rev  0,85 ;
K aut . - coeficientul de autopornire ce ține cont de creșterea curentului de sarcină în regim de
postavarie, admis pentru sarcină predominantă de motoare electrice egal cu K aut  2,5  3,5 ;
I max.T - curentul maximal al transformatorului în regim de avarie, valoarea acestuia se
determină conform relației:
S 1600
I max.l  1, 4  nom.T  1, 4   36,99 A.
3 U nom 3  35
Astfel curentul de pornire a releului va fi:
1, 2  3
III
I pp   36,99  156, 28 A .
0,85
Astfel curentul de pornire a releului va fi:
1
( III )
I pr  156, 28  19,53 A .
8
Tabelul 6.2. Parametrii tehnici ai releului.
Tipul Clasa de (III)
I pr ,A
f, Hz Un, V Ireg, A
releului precizie
РТ 40 50 5 220 5-20 1
În cele din urmă se determină curentul de pornire a protecției recalculate:
(I )
I pr  KTC 19  8
I pp.recalculat 
(I )
  152 A .
K sch 1

Sensibilitatea protecției se verifcă la un s.c. bifazat minim pe partea de JT a transformatorului

și depinde de grupa de conexiune a înfășurărilor transformatorului, precum și de schema de conexiune
a înfășurărilor secundare ale TC și a bobinelor releelor de curent. Coeficientul de sensibilitate trebuie
să fie mai mare sau egal cu 1,5 –pentru rezerva apropiată și mai mare cu 1,2-pentru rezerva
îndepărtată.
I ( 3)
K sens  s.c( .IIImin) .  1,5
I pp
393
 1,5  2,58  1,5
152
Temporizarea protecției se stabilește reieșind din condiția de selectivite, conform relației:
t PMC  tQF  t ,
32
 tPMC  0,1  0,5  tPMC  0, 6
în care t QF este timpul de acționare a întreruptoarului automat instalat, tQF  0,75 ;
t - treapta de selectivitate, pentru protecția maximală de curent cu caracteristica
independentă, t  0,5 .
Suprasarcina transformatoarelor, cauzată de autopornirea motoarelor, deconectarea unuia din
acestea la funcționarea în paralel, conectarea unei sarcini suplimentare etc, este considerată, de regulă,
simetrică. Din aceste considerente, împotriva acestui regim se utilizează o PMC temporizată, realizată
într-o singură fază, instalată de partea alimentării. Protecția acționează cu temporizare la semnal.
Curentul de pornire al protecției se calculează cu relația:
III
K sig
I pp 
III
 I n.t ,
K rev
în care K sig  1,05
III

Astfel curentul de pornire a protecției va fi:

1, 05
III
I pp   26, 42  32, 63 A .
0,85
Astfel curentul de pornire a releului va fi:
1
( III )
I pr   32, 63  4, 07 A .
8
Tabelul 6.3. Parametrii tehnici ai releului.
Tipul Clasa de (III)
I pr ,A
f, Hz Un, V Ireg, A
releului precizie

РТ 40 50 5 220 1,5-6 1

.real  4 A
( III )
I pr
În cele din urmă se determină curentul de pornire a protecției recalculate:
.real  K I 4 8
( III )
I pr
I pp.recalculat 
( III )
  32 A .
K sch 1
Sec alege releul de timp de tip EV-132 cu reglajul de timp 9 s , tab. A.3[12,pag46 ].

Reglajul de timp al protecției maximale de current se ia cu o treaptă de selectivitate mai mare

decît cel al protecției transformatorului împotriva s.c. exterioare. Dar, de regulă, se recomandă
reglajul 9 s.

33
8. CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A LINIILOR ELECTRICE W3
8.1 Stabilirea principalelor defecte şi regimuri anormale

Liniile electrice de medie tensiune se protejează împotriva următoarelor defecte şi regimuri

anormale:
- scurtcircuite polifazate;
- regimul de suprasarcină;
8.2 Calculul protecției la un s.c. polifazat

Împotriva s.c. polifzate, la linile cu alimentare unilaterală pot fi utilizate următoarele protecții:
- PMC în două sau trei trepte;
- protecția diferențială longitudinală;
- protecția de distanță;
- protecția diferențială transversală;
- protecția de înaltă frecvență.
Utilizarea uneia din aceste protecții este determinată de condițiile de asigurare a sensibilității și
selectivității cerute.
PMC în două trepte se instalează la începutul liniei. Protecția se realizează cu relee de curent
în două faze.
Curentul de pornire al SCR (treapta I a PMC) pentru linnile ce alimentează în magistral câteva
transformatoare de putere, protecția se va desensibiliza în raport cu curentul maximal de s.c. trifazat
la partea de JT a transformatoarelor, utilizînd relația:

I
1) I pp  K sig
I
 I sc(3).max.ext  I pp
I
 1,3 1.45  1,88 kA ;

I
2) I pp  K sig
I
 I sc(3).max.ext  I pp
I
 1,3  0,39  0.51 kA
I
unde K sig  1,1  1,3 ;
I sc( 3.)max .ext - curentul de s.c. trifazat la sfîrșitul liniei protejate, I sc(3).max.ext (1)  1.88 kA și
I sc(3).max.ext (2)  0.51 kA .
Determinăm curentul de pornire al releului

K sch I
I
I PR   I PP ;
KTC
Transformatoare de current
ТФЗМ 35А У1-200A In1=200A In2=5A

K sch I 1
I
I PR   I PP  1,88  47 A;
KTC 40
Din tab. A1 [12, pag46] se alege releul de curent tip RT-40/50, plaja de reglare 25  50 A .
Conform plajei de reglare date, se stabileşte I reg  50 A ,

Curentul de pornire al protectiei recalculat

34
 I I pr  KTC 50  40
I I
pp.rec    2000 A;
K sch 1
Sensibilitatea SCR
Sensibilitatea SCR se va verifica pentru regimul minimal de functionare al sistemului la un s.c.
bifazat la inceputul liniei Ksens>2

Sensibilitatea secționării de curent rapide se va verifica pentru regimul minimal de funcționare

al sistemului, la un s.c. bifazat la începutul liniei - K sens  2,0 sau la sfîrșitul liniei ei - K sens  1,5 ( în
cazul liniei ce alimentează unul sau cîteva transformatoare de putere și acestea din urmă nu dispun d
protecții suplimentare împotriva s.c. polifazate.
- Sensibilitatea în raport cu curentul maximal de s.c. :

I sc(2)min 4120
1) K sens    2.19  2, 0
I pp , p 1880
unde I sc( 2min
)
este curentul de s.c. la bornele motorului , în regim minimal al sistemului ,
I sc(2)min  4120 A .

Deoarece secționarea de curent este asigurata de sensibilitatea cerută, ea nu se va combina cu

protecția de minimă tensiune

8.3 Calculul PMC temporizată

Curentul de pornire al PMC temporizate se va determina din următoarele condiții:

a) blocarea în acționarea a protecției la supracurenții cauzați de declanșarea s.c. exterior:
III
K sig  K aut
I III
pp   I max
,
l,
K rev

III
unde K sig  1,1  1,2 ; K aut  2,0  3,5 ; K rev  0,7  0,85 ;
PMC temporizata:
PMC temporizata constituie treapta care deseori conform [6] asigura functia de baza sau de rezerva a
SCR formind cu ultima o protectie de curent in doua trepte.
Curentul de pornire al PMC temporizate se va determina din urmatoarele conditii:

Blocarea in actionare a protectiei la supracurenti cauzati de declansarea s.c. exterioare.

K sig  K aut III
III
I PP   I max.l ;
K rev
III
Unde: K sig  1,1 1, 2
K aut  2  3, 5
K rev  0,8

35
 1.4  Snt 1.4 1600
I max T 9    36,99 A
3  U n (IT ) 3  35
PnM 7 4000
IM 7  1/ Kt  1/ 3,5  77, 26 A
3 U M 7  cos    3 10  0,9  0,95
I max.l  I max.T 9  2  I max.T 7  36,99  2  77, 26  192,9 A;
K sig  K aut 1, 2  2,5
III
I PP   I max.
III
l  192,9  723,3A;
K rev 0,8
Asigurarea neactionarii la supracurenti cauzati de restabilirea alimentarii in urma functionarii
dispozitivelor de RAR a liniei protejate sau de RAR (AAR) de la statiile de transformare din amonte.

III
I PP  K sig
III
 Kaut  I max.l ;
Kaut  2  3.5 - in aceasta relatie valoarea Kaut – se ia mai mare ca in relatia precedenta
III
I PP  K sig
III
 K aut  I max.l  1.2  3 192,9  694, 4 A;

8.4 Curentul de pornire al releului

K sch III 1
III
I PR   I PP   694, 4  17,36 A;
KTC 40
Din tab. A1 [12, pag46] se alege releul de curent tip RT-40/20, plaja de reglare 10  2 0 A .
Conform plajei de reglare date, se stabileşte I reg  18 A ,
8.5 Curentul de pornire al protectiei recalculate
I III pr  KTC 18  40
I III
pp.rec    720 A;
K sch 1
8.6 Sensibilitatea PMC temporizata
Sensibilitatea PMC temporizata se va verifica pentru regimul minimal de functionare al sistemului
la un s.c. bifazat la sfirsitul liniei Ksens>1.5
I sc(2)min 3730
K sens  III   5,1  1.5
I pp ,rec 720

8.7 Calculul PMC de secvență homopolară

Pentru liniile 6-35 kV din stațiile de transformare sau de distribuție se prevede PMC de secvență
homopolară împotriva punerilor simple la pămînt și acționează la semnal. Protecția reacționează la
curenții homopolari, ce apar la punerile la pămînt datorită dezechilibrării simetriei curenților
capacitivi și se realizează cu TC (sau filtre) de secvență homopolară și relee de curent de secvență
homopolară tip RTZ-51.
Curentul de pornire al protecției se va determina din condiția desensibilizării în raport cu
salturile curentului capcacitiv al liniei protejate la o punere exterioară la pămînt, utilizînd relația:

I0 pp  Ksig  Ks  Icl  I0 pp  1, 2  2,5  0, 45  1,35 A

unde I cl este curentul capacitiv al liniei, I cl  0, 45 A
K sig  1,1  1,2 ;
K s  2,0  2,5 ;
Curentul capacitiv al liniei se va determina cu relația:
36
 I cl  I c 0  l  m  I cl  0,1 4,5 1  0, 45 A ;
în care I c 0 este curentul capacitiv pentru 1 km de linie (tab.11, 12), I c 0  0,1 A km ;
l - lungimea liniei în km, l  4,5 km ;
m - numărul de linii paralele, m  1;
Valoarea obținută a I 0 pp  1,35 A trebuie să se includă în limitele curenților de pornire a
protecției, prezentați în tabelul 9. În cazul nostru aceasta se obține mai mare decît valoarea din tabel,
atunci se admite I0 pp  I0 pp min  1,34 A .

37
 9. ALEGEREA ŞI CALCULUL PROTECŢIILOR PRINCIPALE ŞI DE REZERVĂ
PENTRU HIDROGNERATORUL G1

9.1 Stabilirea principalelor defecte şi regimuri anormale care pot apare la funcţionarea
hidrogeneratorului.

Defectele posibile sunt:

 În circuitul statorului:
 scurtcircuite polifazate în înfăşurări şi la borne
 scurtcircuite între spirele aceleiaşi faze
 puneri simple şi duble la pămînt.
 În circuitul rotorului:
 puneri la pămînt într-un punct în circuitul de excitaţie.
 ruperea circuitului de excitaţie.
Regimurile anormale sunt:
 În circuitul statorului:
 scurtcircuite simetrice şi nesimetrice
 suprasarcini
 scăderea sau dispariţia tensiunii.
 regim asincron de pendulări.
 În circuitul rotorului:
suprasarcini în circuitul de excitaţie

Datele iniţiale ale generatorului:

Puterea nominală a generatorului este de Pnom  12 MW ;
Reactanţa X d  0, 22 ;
Calculul puterii nominale a generatororului :
Pnom 12
S nom    16 MW ;
cos  nom 0,8
Conform prescripţiilor, generatorul sincron trebuie să fie echipat cu protecţiile împotriva
următoarelor defecte şi regimuri anormale :
- Scurtcircuite polifazate în înfăşurarile statorului ;
- Scurtcircuite între spirele aceleiaşi faze ;
- Puneri simple în circuitul statorului şi duble la pămînt în circuitul de exitaţie;
- Scurtcircuite exterioare ;
- Suprasarcini ;

9.2 Calculul protectiei diferentiale longitudinale de curent impotriva scurtcircuitelor polifazate

si la borne în circuitul statorului.

9.2.1 Calculul curentului de pornire a protecţiei

Pentru a efectua calculul de curentului de pornire a protecţiei diferenţiale longitudinală mai întîi de
toate e necesar de a alege transformatorul de curent TC.
Pentru aceasta e necesar de calculate curentul nominal al generatorului:
38
 Png 12000
I nom g    1443, 4 A
3 U nc  cos  3  6  0,8
În continuare se va alege din [1], ТОЛ-10. Parametrii acestui transformator sunt:

I nom1  1500 A U nom  10,5kV

1500
I nom 2  1A kI 
 1500
1
Curentul de pornire al protecţiei de diferenţiale de curent longitudinale se determină cu relaţia:

I pp  K sig  I dez max calc  K I

;

unde: 𝑘𝑠𝑖𝑔 =1,3 – coeficient de siguranţă.

𝐼𝑑𝑒𝑧.𝑚𝑎𝑥.𝑐𝑎𝑙𝑐 - curentul maximal de dezechilibru în circuitul secundar calculat din 2 regimuri:

 din regimul de s.c. trifazat la barele la care se conectează generatorul (pentru

momentul de timp t=0)
(3)
𝜀% 𝐼𝑠.𝑐.𝑚𝑎𝑥.𝑒𝑥𝑡
𝐼𝑑𝑒𝑧.𝑚𝑎𝑥.𝑐𝑎𝑙𝑐 = 100 ∙ 𝑘𝑖𝑑 ∙ 𝑘𝑎𝑝 ∙ ,
𝑘𝐼

unde: 𝜀 % - eroarea TC, se considera egala cu 5%.

𝑘𝑖𝑑 - coeficientul de identitate al TC. Acesta se consideră egal cu 0,5.
𝑘𝑎𝑝 – coeficient ce ţine cont de componenta aperiodică a curentului de s.c. Pentru relee de tip
RT acesta se consideră egal cu 2.
(3)
𝐼𝑠.𝑐.𝑚𝑎𝑥.𝑒𝑥𝑡 – curentul de s.c. trifazat care parcurge în făşurarea generatorului la un s.c.la barele
la care se conectează generatorul.
(3)
𝐼𝑠.𝑐.𝑚𝑎𝑥.𝑒𝑥𝑡 = 16𝑘𝐴

Calculăm curentul de dezechilibru:

5 16000
I dez max   0.5 1  0,533 A
100 1500

 din regimul de pendulări.

Curentul de dezechilibru în acest caz se determină cu relaţia:
𝜀% 𝐼𝑝𝑒𝑛𝑑.𝑚𝑎𝑥
𝐼𝑑𝑒𝑧.𝑚𝑎𝑥.𝑐𝑎𝑙𝑐 = 100 ∙ 𝑘𝑖𝑑 ∙ 𝑘𝑎𝑝 ∙ (14)
𝑘𝐼
unde: 𝐼𝑝𝑒𝑛𝑑.𝑚𝑎𝑥 - curentul de pendulatii maxime.

Acesta este prezent doar atunci cînd avem alimentarea din 2 capete. Pentru a determina
curentul de pendulaţii se analizeaza calea pe care acesta o parcurge. În cazul nostru acestă cale de
parcurgere a curntului de pendulaţii este prezentă în figura 6.

39
 E g" xg xt1 xW ' xS E s"
1

Figura 6.Calea de parcurgere a curentului de pendulaţii.

x  xg  xt  xW 1  xS  0,528  0,504  0, 204  0,00113  1, 237 ;

Conform relaţiei se determină valoarea curentului în regim de pendulări:

2 1, 05  6300
I pend   6174 A;
3 1, 237

Curentul de dezechilibru provocat de acest curent de pendulatii va fi:

5 6174
I dez max   0.5 1  0, 2058 A
100 1500
Din cei doi curenţi de dezechilibru se alege cel cu valoare maximă şi se determină curentul de pornire
al protecţiei conform relaţiei:
I pp  1,3  0,53 1500  1040 A

Verificăm sensibilitatea protecţiei :

( 2)
I SC
k sens  min
2
I pp
;
( 2)
I
unde : - valoarea minimă a curentului ce trece prin protecţia la scurtcircuit bifazat la bornele
SC min

generatorului pentru cazurile:

1) generatorul funcţionează separat de sistem.
I sc2 min  9,88 kA
2) Funcționează și generatorul și sistemul
I sc2 min  4,81 kA

În continuare determinăm coeficientul de sensibilitate conform relaţiei

(2)
I SC 4810
ksens    4,581  2
min

I pp 1040
Se observă deci că sensibilitatea protecţiei se verifică.

9.2.2 Alegerea releului, stabilirea reglajului.

Pentru a alege releul e necesar de calculat curentul de pornire al acestuia:
I pp  K sch 1040 1
I pr    0,693 A
KI 1500
unde: 𝐾𝑠𝑐ℎ - coeficientul de schemă care este egal cu 1, pentru cazul conectării înfăşurărilor
secundare în stea completă.
Vom alege releul de curent RT-40/2 cu conexiunea bobinelor în serie.
Determinăm curentului de reglaj.
40
 I reg  0,7 A
unde: 𝐼𝑟𝑒𝑔.𝑚𝑖𝑛 - valoarea minimă a curentului de reglaj a releului respectiv.
9.2.3.Verificarea ulterioară determinării reglajului releului.
I reg  K I 0,7 1500
I pprec    1050 A
K sc 1

(2)
𝐼 4810
𝑘𝑠𝑒𝑛𝑠 = 𝑠.𝑐.𝑚𝑖𝑛. = = 4,581 > 2
𝐼𝑝𝑝𝑟𝑒𝑐 1050
9.2.4.Prezentarea schemei de principiu a protecţiei diferenţiale longitudinale.

YAT +
Q Q1 La semnal
+
+
KH KL
+
-

De la alte
protecții
KA4
+
TA1..TA3 La semnal
KAT1 KAT2 KAT3

TA4..TA6

Figura 7. Schema de principiu a protecţiei diferenţiale longitudinale.

9.3 Calculul protectiei generatorului împotriva punerilor simple şi duble la pămînt în circuitul
statorului.
9.3.1 Calculul curentului de pornire.
Conform prescripţiilor protecţiia împotriva punerilor simple la pămînt este de 5A şi mai mică.
Protecţia de puneri simple la pămînt se realizează cu o temporizare de 0,5 s, iar protecţia împotriva
punerilor duble se realizează ca protecţie rapidă. Protecţia se realizează cu TC de secvenţă
homopolară cu premagnetizare.

41
Curentul de pornire al protecţiei se determină cu relaţia:

𝐼 𝐼𝐼
𝐼𝑝𝑝 = (𝑘𝑠𝑖𝑔 ∙ 𝐼𝑐𝑔 + 𝑘𝑠𝑖𝑔 ∙ 𝐼𝑑𝑒𝑧 )/𝑘𝑟𝑒𝑣

unde: 𝐼𝑐𝑔 - curentul capacitiv al generatorului.

𝐼𝑐𝑔 = √3 ∙ 𝜔 ∙ 𝐶𝑔 ∙ 𝑈𝑛 = √3 ∙ 314 ∙ 0,05 ∙ 10−6 ∙ 6300 = 0,171𝐴

𝜔 - fercvenţa unghilară, care este egală cu 314s-1.

Cg - capacitatea generatorului. 0,05 ∙ 10−6F/fază.
𝐼
𝑘𝑠𝑖𝑔 - 2÷ 3
𝐼𝐼
𝑘𝑠𝑖𝑔 - 1,2÷ 1,3
𝑘𝑟𝑒𝑣 – 0,8÷ 𝑜, 85
𝐼𝑑𝑒𝑧 -curentul de dezechilibru la s.c bifazat în circuitul statoric.

% I sc2 max ext 5 13900

I dez max   K id  K ap    0,5  2   0, 463 A
100 KI 100 KI
(k Isig  I cG1  k IIsig  I dez max ) (2,5  0,171  1, 25  0, 463)
I pp    1,185 A
krev 0,85
I pp 1,185
I ppr    0,047 A
KI 25
Se alege TCSH de tip TZL-1 cu conexiunea bobinelor în serie cu intervalul de pornire al protecției
0,68
3,96
Se va utiliza releu de tip АЛ-4 cu diapazonul de reglare al curentului 0,02...0,2 cu treapta de reglare
0,002
Se alege curentul de reglare Ireg=0,046 A
Se recalculă curentul de pornire al protecției
I pprec  K I  I prreg  25  0,046  1,15 A
După cum am menţionat acastă protecţie se face cu TCSH cu permagnetizare, raportul de
transformare al cărora este complicat de-l calculat, deoarece acesta în circuitul secundar are o singură
spiră, ceea ce complică situaţia şi curentul de dezechilibru nu se calculează. Ne reducem la aceea ca
curentul capacitativ al generatorului e mai mic ca 5A ceea ce ne va asigura o protecţie fiabilă.

42
 10. ANCLANȘAREA AUTOMATĂ A REZERVEI 0,4KV

10.1 Condiții generale de funcționare a instalațiilor AAR

Este necesar să se prevadă dispozitivele de AAR în toate centralele, stațiile și posturile de
transformare în care pentru alimentarea consumatorilor există o cale de alimentare normală și una de
rezervă, în scopul de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică.
Întrarea în funcțiune a dispozitivelor AAR se va face temporizat sau rapid în momentul
dispariției tensiunii pe barele care trebuiesc asigurate și anume:
a) Temporizat, la scăderea tensiunii pe bara alimentată sub valoarea de reglaj. Timpul de
acționare al dispozitivului AAR se alege în funcție de o serie de factori care vor fi analizați
mai jos.
b) Rapid, la declanșarea prin protecție a căii de alimentare normală (transformator, linie, etc.).
Schema de AAR va permite acționarea dispozitivului, numai dacă a fost deconectată, în
prealabil, calea alimentării normale și dacă tensiunea pe calea de rezervă are valoarea minimă
de funcționare admisă.
În foarte multe situații dispozitivele de AAR combină ambele principii expuse mai sus
acționând după caz, temporizat sau rapid (accelerat). Schema de AAR se realizează astfel, încât
pornirea dispozitivului de AAR să nu se producă în oricare din următoarele situații:
a) ca urmare a arderii unei siguranțe în circuitele de tensiune care alimentează releele de minimă
tensiune pentru pornire;
b) existența unui defect pe bara asigurată prin AAR sau când această bară alimentează un defect
neeliminat de unul din elementele conectate la barele respective; această prevedere nu se
consideră obligatorie în cazul dispozitivelor de AAR ale instalațiilor de joasă tensiune.
În cazul în care la barele asigurate prin AAR sânt conectate motoare sincrone, se va prevedea
comanda declanșării prin protecție a acestora odată cu separarea principală, înaintea conectării sursei
de rezervă. În scopul evitării unor comutări repetate ale întreruptoarelor comandate de instalația AAR,
se vor lua măsuri ca instalația de AAR să funcționeze numai un singur ciclu.
În cazul în care calea normală de alimentare este prevăzută la capătul opus cu reanclanșare
automată rapidă (RAR) sau cu dispozitiv AAR, acționarea AAR pe bara asigurată se va face cu
temporizare.
Instalația AAR va fi prevăzută cu un comutător pentru punerea și scoaterea sa din funcțiune
precum și cu următoarele semnalizări:
- AAR în funcțiune;
- AAR funcționat.
Protecția montată la întreruptorul prin care se realizează AAR se va prevedea, în caz de nevoie,
cu accelerare după efectuarea comutării.

43
10.2 Pauza de AAR
Pauza de AAR reprezintă timpul de acționare al dispozitivului de AAR. Din punctul de vedere
al timpului de funcționare al AAR se deosebește:
- AAR rapid;
- AAR lent.
Se consideră că AAR este rapid, atunci când comutarea surselor se face la un timp suficient de scurt
pentru ca diferența vectorială între tensiunea reaziduală pe barele deconectate și tensiunea sursei ce
se anclanșează să fie mai mică de (1-1,4)Un , respectiv decalajul între cele două tensiuni să fie de 60-
90o. Se consideră că AAR este lent, atunci când condiția de mai sus nu este îndeplinită, fie că nu se
dispune de un aparataj de comutare suficient de rapid, fie că se prevede temporizarea AAR. În cazul
folosirii unei scheme de AAR rapid, este necesară prevederea dispozitivelor pentru controlul
unghiului de defazaj. În cazul AAR lent, este necesar ca comutarea surselor să se producă la un timp
în care diferența vectorială a tensiunilor reziduale și a sursei ce se anclanșează să aibă o valoare
minimă de (1,2-1,4)Un ceea ce se obține în general după minimum 0,8s de la deconectarea sursei.

10.3 Blocaje instalațiilor AAR

Schemele instalațiilor AAR conțin o serie de blocaje menite să prevină evenimentele nedorite
în exploatare. Cele mai frecvent utilizate sânt următoarele blocaje:
- blocajul împotriva repetării funcționării instalației AAR;
- blocajul împotriva comenzilor greșite;
- blocarea funcționării instalației AAR la acționarea protecției de rezervă pe alimentarea de
bază;
- blocarea protecției rapide pe alimentarea de rezervă după funcționarea instalației AAR.

10.4 Schema principială al AAR la întrerupătorul de secționare.

44
Figura - schema principială al AAR la întrerupătorul de secționare.

45
 CONCLUZII

În cadrul acestei lucrări de curs s-a căpătat deprinderi practice şi cunoştinţe teoretice la
elaborarea protecţiilor prin relee ale elementelor sistemului de alimentare cu energie electrică a unei
întreprinderi industriale.
În primul capitol s-au ales tipul siguranţelor fuzibile pentru protecţia fiecărui motor (de joasă
tensiune) şi a grupului de motoare. În urma efectuării acestui capitol s-au însuşit metodele de
alegere a siguranţelor fuzibile.
În calipolul doi au fost alese reglajele întreruptoarelor automate ce protejează motoarele date
(de joasă tensiune) şi a întreruptorului de grup, totodată s-a stabilit reglajul de curent al
declanşatorului de secţionate al întreruptorului automat ce protejează trasformatorul de
putere din secţie.
În capitolul trei s-au calculat curenţii de scurtcircuit monofazat, bifazat şi trifazat în
diferite puncte a reţelei de alimentare. Aceasta s-a făcut cu scopul verivicării sensibilităţii
aparatelor de protecţie instalate sau care urmează să fie calculate pentru protecţia elementelor
schemei intreprinderii .
În capitolele patru şi cinci s-a verificat sensibilitatea siguranţelor fuzibile şi a întreruptoarelor
automate calculate în primele două capitole. Tot aici s-a verificat selectivitatea între
elementele protecţiei: în funcţie de timp şi de curent. Selectivitatea şi sensibilitatea
elementelor a fost asigurată.
În capitolul sase s-a efectuat calculul protecţiei prin relee a motoatelor electrice de
Pnm  6000kW
medie tensiune. Deoarece puterea motorului este , s-a elaborat protecţia
diferenţială longitudinală (contra s.c. polifazate în înf. statorului si la bornele lui) .
În capitolu sapte s-a elaborat protecţile a transformatorului (T9) . Pentru elementele date
deasemenea s-au analizat toate regimurile anormale şi defectele posibile care pot să apară,
şi s-au eleborat protecţiile corespunzătoare.
În capitolul noua s-a ales si sa calculat protectia principala de rezerva pentru hidrogeneratorul G1
În ultimul capitol, zece, am vorbit despre anclansarea automata a rezervei la tensiunea de 0,4
kV. Afacut cunostita cu conditiile generale de functionare, cu blocarea instalatiilor AAR si am
analizat schema principala a AAR.
În urma realizării lucrării de s-au căpătat cunostinţe noi în elaborarea protecţiei prin
relee , de a lucra desinestătător la rezolvarea problemelor inginereşti şi a altor întrebări care
stau la baza asigurării fiabile cu energie electrică a consumatorilor.

46
 BIBLIOGRAFIE

1. Беляев А.В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ.

Л.: Энергоатомиздат, 1988.
2. Андреев В.А. Релейная защита и автоматика систем электроснабжения.
М.: Высшая школа, 1991.
3. Чернобровов Н.В. Релейная защита. М.: Энергия, 1974.
4. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций.
М.: Энергоатомиздат, 1987.
5. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования.
М.: Энергоатомиздат, 1989.
6. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1/ Под общ. ред.
Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986.
7. Ульянов С.А. Электромагнитные переходные процессы в электрических системах.
М.: Энергия, 1970.
8. Справочник по проектированию электроснабжения / Под ред. Барыбина Ю.Г. и др.
М.: Энергоатомиздат, 1988.
9. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
10. Алексеев В.С. Реле защиты. М.: Энергия, 1976.
11. Ермилов А.А. Основы электроснабжения промышленных предприятий.
М.: Энергоатомиздат, 1983.
12. Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrarea de curs. Chişinău, 2001.
13. Stanciu T., Rudei I. Automatizări şi protecţia prin relee în instalaţii energetice. Îndrumar
metodic pentru lucrarea de curs. Chişinău, 2003.
14. Кривенков В.В. Новелла В.Н. Релейная защита и автоматика систем
электроснабжения. М.: Энергоиздат, 1981.
15. Липкин Б.Ю. Электроснабжение промышленных предприятий и установок.
М.: Высшая школа, 1990.

47