Sunteți pe pagina 1din 26

Ferma vegetala are in dotare o gama variata de utilaje care servesc

la executarea lucrarilor agricole necesare.

Utilaje:

- 4 tractoare U-650 ................................................(8000E)

- 4 pluguri PP-3-30.................................................(1500E)

- 2 discuri GD 3,2...................................................(2000E)

- 2 combinatoare CCT 4.........................................(2000E)

- 1 masina de erbicidat 2000L/24m........................(1500E)

- 2 masini de imprastiat ingrasaminte.....................(1000E)

- 1 semanatoare SPC-8 FS......................................(1500E)

- 1 semanatoare SUP-29 DK...................................(1500E)

- 1 cisterna 7000 L...................................................(1500E)

- 1 Ifron 204D..........................................................(3500E)

- 1 combina Claas Dominator 98 SL......................(18000E)

- 1 Dacia Pick-Up....................................................(1000E)

- 4 remorci tip Auto de 7 tone.................................(2000E)

VALOAREA TOTALA A UTILAJELOR..................45.000 EURO


Planul de afaceri pentru anul 2010-2011

• 100 ha.............................Porumb
• 20 ha...............................Grau
• 20 ha...............................Floarea-soarelui
• 30 ha...............................Orz
• 10 ha...............................Lucerna
• 10 ha...............................Pasune
• 5 ha.................................Pomi fructiferi
• 5 ha.................................Vita-de-vie

TIPUL DE INGRASAMINTE

Complexe NPK Azotat de amoniu


Porumb 12-52-0 34%
Grau 12-52-0 34%
Floarea-soarelui 12-52-0 34%
Orz 12-52-0 34%

Atat ingrasamintele complexe NPK cat si cele de azotat de amoniu


sunt livrate in saci de 50 kg.
CANTITATEA DE INGARSAMINTE ADMINISTRATA

Complexe NPK(saci/ha) Azotat de amoniu(saci/ha)


Porumb 2 4
Grau 2 4
Floarea-soarelui 2 4
Orz 2 4

Numarul total complexe NPK 12-52-0 :.............340 saci

Numarul total de azotat de amoniu 34%:..........680 saci

Valoarea ingrasamintelor: 340saci x 110lei=37400 lei

680saci x 75lei=51000 lei

37400lei+51000lei=88400lei=20000 Euro

Valoarea semantelor:.................... 8000 Euro

Valoarea erbicidelor:.................... 8000 Euro

Motorina:....................................... 8000 Euro

Valoarea totala a investitiilor pentru sectorul vegetal se ridica la suma


de 44000 Euro.
I. Grau

Importanta

- cea mai scumpa planta cultivata cu mare pondere alimentara

- boabele graului sunt folosite pentru producerea fainii destinata fabricarii


painii

- paiele ramase se folosesc la: fabricarea celulozei, nutret grosier

- graul este o planta foarte buna premergatoare pentru toate culturile

Particularitatile biologice

Perioada de vegetatie a graului de toamna dureaza in conditiile din


tara cca. 9 luni (270-290 zile). Impartirea perioadei de vegetatie a plantelor
de grau este alcatuita din mai multe faze fenologice: germinarea,
inradacinarea, infratirea, formarea paiului, inspicare-inflorire-fecundare,
formarea si coacerea boabelor.

Cerintele graului fata de clima si sol

1) Cerintele graului fata de caldura: pentru germinat semintele de


grau necesita temperaturi minime de 1-3˚C in perioada de semanat a graului
in Romania, temperatura aerului se situeaza in jur de 14-15˚C. La aceste
temperaturi, rasarirea graului are loc dupa 7-10 zile.

Procesul de infratire a plantelor de grau este favorizat de zilele insorite,


luminoase cu temperaturi de 8-10˚C.
Plantele de grau bine infratite si calite prezinta o mare rezistenta la
temperaturi scazute pana la 15-20˚C.

Primavara, odata cu reluarea vegetatiei cresc cerintele plantelor fata de


temperatura; plantele aflate in faza de alungire a paiului sunt de 14-18˚C, iar
la inspicat 16-18˚C.

2) Cerintele graului fata de umiditate: in zonele de cultura a graului


trebuie sa cada cel putin 225 mm precipitatii pe perioada de vegetatie, optim
fiind 600 mm precipitatii.

Coeficientul de transpiratie al graului este de 350-400.

Vremea uscata si calduroasa in timpul umplerii bobului poate determina un


dezechilibru intre pierderea apei si prin transpiratie si absorbtia acesteia din
sol. Ca urmare se produce efectul de sistavire a boabelor.

3) Cerintele fata de sol: graul prefera soluri mijlocii, lutoase si luto-


argiloase cu capacitate de retinere a apei, cele mai favorabile fiind solurile
balane, cernoziomurile, cernoziomurile cambice, cernoziomurile argilo-
iluviale, solurile brun-roscate.

In Romania, graul este cultivat in special pe cernoziom.

4) Zone ecologice: in Romania pe cca. 20% din suprafata arabila se


intrunesc conditii favorabile pentru grau, iar pe 70% conditii favorabile, iar
pe restul 10% se intalnesc putin favorabile.

Zonele foarte favorabile se situeaza in Campia de vest si se caracterizeaza


prin prezenta solurilor de tip cernoziom si a solului brun-roscat, conditiile
climatice fiind de asemenea foarte favorabile.

Alte zone: Campia Dunarii, Campia Teleormanului, Vestul Baraganului,


Campia Transilvaniei, nord-estul Moldovei.

Zonele favorabile se extind in vecinatatea zonelor foarte favorabile.


Tehnologia de cultivare

Rotatia

Graul este pretention fata de planta premergatoare deoarece trebuie


semanat toamna destul de devreme astfel incat pana la venirea frigului sa
ramana sa infrateasca si sa se caleasca.

Plante premergatoare pentru grau: soia, sfecla de zahar, si furajera, cartoful


de toamna, floarea soarelui, porumb.

Monocultura de grau este acceptata numai 2 ani si in nici un caz nu se va


amplasa grau dupa grau pe terenurile infectate cu boli.

Fertilizarea

Graul este cunoscut ca o planta care actioneaza foarte bine la aplicarea


ingrasamintelor minerale si organice.

Ingrasamintele minerale: azotul, principalul element nutritiv care trebuie


administrat pentru solurile din Romania. Acesta influenteaza dezvoltarea
vegetativa a plantelor, formarea de plante figuroase, bine infratite, cu frunza
de culoare verde inchis. Favorizeaza procesul de fotosinteza.

La ingrasarea cu azot al graului se disting 3 perioade:

- toamna inainte de semanat

- in primavara la reluarea vegetatiei

- o aplicare tarzie in fazele de inspicare


Lucrarile solului

1) In cazul premergatoarelor timpurii, solul se ara la o adancime de ≈


20 cm cu plugul in agregat cu o grapa stelata. In cazul in care solul este prea
uscat, lucrarea de arat este inlocuita de discul cu grape.

2) Dupa premergatoarele tarzii, aratura se efectueaza la 20-25 cm cu


plugul in agregat cu o grapa stelata, urmarindu-se incorporarea resturilor
vegetale.

In continuare se executa o lucrare cu discul cu grape sau cu combinatorul.

Samanta si semanatul trebuie sa apartina unui soi zonat, sa aiba o


puritate fizica de minim 98%, facultatea germinativa de minim 85%.

Tratarea semintelor inainte de semanat este obligatorie.


Tratamentele se pot diferentia in functie de agentul patogen si de modalitatea
de infestare.

Epoca de semanat a graului se stabileste astfel incat pana la venirea iernii sa


ramana 40-50 zile in care plantele sa vegeteze normal.

Densitatea la semanat la gau trebuie stabilita astfel incat sa asigure la


recoltare o densitate de 500-700 spice/m2. Pentru a realiza acest lucru trebuie
semanat 450-600 boabe germinabile pe m2.

Epoca de semanat: 1-10 octombrie.


Lucrarile de ingrijire

Graul este o cultura cu o tehnologie total mecanizata.

Combaterea buruienilor: in cultura graului, combaterea chimica a buruienilor


este o lucrare obligatorie. Buruienile dicotiledonate ridica cele mai multe
probleme in tara noastra.

Speciile frecvente in grau sunt: sinapsis arvensis, cersium arvense,


centaurea, gyanus.

Administrarea se face primavara cand graul se afla in faza de infratire.

Combaterea daunatorilor: se folosesc insecticizi, iar pentru combaterea


bolilor se folosesc fungicide.

Recoltarea: se face atunci cand umiditatea boabelor ajunge la 14-


15%

II. Porumb

Importanta

- ocupa al 3-lea loc ca importanta, intre plantele cultivate pe glob

- prezinta o mare capacitate de productie, cu cca. 50% mai ridicata fata de


celelalte cereale

- este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor

- are un coeficient mare de inmultire


Particularitati biologice

Tulpina: este formata din 7-15 (21) internoduri pline cu maduva.


Lungimea tulpinii este corelata cu perioada de vegetatie, crescand odata cu
acesta.

Diametrul tulpinii variaza pe traiectul acestuia: cca. 20 mm la baza, 60 mm


la mijloc si 5-10 mm sub panicul.

Frunzele: au limbul lung de 50-80 cm, lat de 4-10 cm, cu marginile


ondulate, ceea ce le confera flexibilitate.

Numarul de frunze este corelat cu perioada de vegetatie. Astfel, V.


Nozzolini clasifica hibrizii dupa numarul de frunze, astfel:

- extratimpurii 18-20 frunze

- tardivi 20-22 frunze

- foarte tardivi cu peste 22 de frunze

Inflorescentele: porumbul este o planta unisexuat-monoica. Florile


masculine sunt grupate in inflorescente de tip spadice.

Fructul: este o cariopsa la care pericarpul reprezinta 7-10%, endospermul


80-87%, iar embrionul 10-12%.

Cerintele fata de clima si sol

Cerintele fata de temperatura

Semintele germineaza la 8-100˚C. La temperaturi mai scazute, in sol are loc


putrezirea boabelor, datorita atacului ciupercilor saprofite.

Dupa rasarire, la temperatura de 4-5˚C, cresterea inceteaza, se degradeaza


clorofila si plantele mor. Brumele tarzii distrug frunzele.
Cresterea se desfasoara in bune conditii daca in luna mai, temperaturiile
medii nu scad sub 13˚C, iar in lunile iunie, iulie si august nu coboara sub
18˚C.

O perioada critica o reprezinta inflorirea, cand temperatura trebuie sa fie


cuprinsa intre 18-24˚C.

Cerintele fata de umiditate: porumbul rezista foarte bine la seceta.

Evapotranspiratia creste mult in lunile de vara, astfel ca un lan de porumb


poate evapora zilnic, in lunile iunie, iulie si august, pana la 18 litri/m 2 de
apa, iar o planta de porumb pana la 2-4 litri.

Perioada critica se situeaza intre 10-20 iunie si 10-20 august, adica inaintea
aparitiei particulelor si pana la maturitatea in lapte, cand consumul de apa se
ridica la 60-80% apa din capacitatea de camp.

Cerintele fata de sol

Porumbul asigura recolte pe sluri foarte variate, insa rezultatele cele


mai bune se obtin pe soluri adanci, fertile, luto-nisipoase, care permit
dezvoltarea unu sistem radicular puternic, capabil sa asigure apa si
elementele nutritive.

Zonele ecologice

Stabilirea zonelor de favorabilitate pentru cultura porumbului in tara noastra


are la baza cerintele fata de temperatura/

Zona I: cuprinde arialul in care suma temperaturilor biologic activa este de


1400-1600˚C. Aici sunt cuprinse campia din sudul tarii, Dobrogea si partea
de sud a Podisului Moldovei, Campia de Vest.

Zona II: cuprinde suprafete cu resurse termice cuprinse intre 1200-1400˚C.


Zona include cea mai mare parte a Podisului Moldovei.
Zona III: are in vedere suprafetele cu suma temperaturilor biologic active
de 800-1200˚C. Sunt cuprinse zonele subcolinare a Carpatiilor Meridionali
si Occidentali, Podisul Transilvaniei.

Tehnologia de cultivare

Rotatia

Porumbul este mai putin pretentios fata de planta premergatoare.


Rezultatele cele mai bune se obtin dupa leguminoasele anuale pentru boabe
si furaje, apoi cerealele paioase de toamna, inul, canepa, cartoful, sfecla si
floarea soarelui.

Fertilizarea: datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata,


porumbul este o planta mare consumatoare de substante nutritive.

Ingrasamintele minerale

Azotul: este principalul element in fertilizarea porumbului, care


asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde inchis si care
influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice.

Fosforul: joaca un rol multiplu in cresterea si functionarea


porumbului. Insuficienta lui se manifeste prin ingrosarea frunzelor de la varf
spre baza, sistemul radicular ete slab dezvoltat.

Potasiul: mareste rezistenta la cadere, seceta si boli.


Lucrarile solului

Aceste lucrari incep imediat dupa eliberarea terenului de planta


premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului, incorporarea
resturilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea in rezerve cat mai mari
de apa in sol.Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza la 20-
25 cm.Dupa plantele recoltate tarziu se executa aratura de toamna.

Lucrarile solului din primavara asigura calitatea insamantarii, incoltirea si


rasarirea porumbului.

Samanta si semanatul

Samanta: materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98%


si germinatia minima de 90%.

Perioada de semanat: semanatul porumbului se realizeaza atunci


cand la ora 7, la 10 cm adancime, temperatura este de 8˚C si vremea este in
curs de incalzire. Cele mai bune rezultate se obtin in zona de campie, cand
se seamana intre 1-20 aprilie si intre 15-30 aprilie.

Lucrari de ingrijire

Combaterea buruienilor: reprezinta principala lucrare, avand un ritm lent


de crestere in primele faze. Pentru aceasta se va executa urmatoarele:

- grapat cu grapa cu colti

- lucrarea cu sapa rotativa

- prima prasa mecanica: 8-12 cm

- a doua prasa mecanica: executata dupa 10-14 zile la 7-8 cm

- a treia prasa mecanica: executata dupa 15-20 zile la 5-6 cm


Recoltarea

Incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand


aceasta este cuprinsa intre 24-26%.

III. Floarea-soarelui

Importanta

Floarea-soarelui este una din cele mai importante plante uleioase


cultivate pe glob. Este o plantra anuala, cu o mare dezvoltare din punct de
vedere vegetativ, cu tulpini de la 1,5m pana la 4m inaltime in functie de
hibrid si cu frunze mari.

Cerinte fata de clima si sol

Floarea-soarelui este o planta termhigrofila si o mare consumatoare de


substante nutritive pentru o buna dezvoltare vegetativa. Prefera solurile
profunde, mediu arate, cu textura lutoasa sau luto-nisipoasa. Cele mai bune
soluri pentru cultivarea ei fiind sunt cernoziomurile, solurile brun-roscate,
solurile aluviale.

Cerinte fata de umiditate

Floarea-soarelui consuma multa apa pe intreaga perioada de vegetatie.


Este foarte rezistenta la seceta in comparatie cu alte plante cultivate datorita
sistemului radicular activ si profund, prin care se reduce transpiratia.
Cerinte fata de lumina

Floarea-soarelui are foarte mare nevoie de lumina in special dupa


formarea inflorescentei.

Zone de favorabilitate

Zona I-terenurile irigate din Campia Romana, Podisul Dobrogei,


Campia de Vest.

Zona II-Lunca si Delta Dunarii.

Zona III-terenurile neirigate din Campia Romana, Podisul Dobrogei,


Campia de Vest.

Zona IV-Campia Gavanu-Burdea, Campia Leu-Rotunda, Campia


Plenita.

Zona V- Campia Jijiei, Campia Transilvaniei

Tehnologi de cultivare

Rotatia
Floarea soarelui este pretentioasa fata de rotatie datorita sensibilitatii
la boli si daunatori si consumul mare de apa si substante nutritive. Nu
trebuie sa revina pe acelasi teren mai devreme de 6 ani, iar monocultura este
exclusa, ea ducand la inmultirea atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotina
sclerotiorum, putregaiul cenusiu- Botrytis cinerea, mana- Plasmopara
heliannthi), a plantelor parazitare (lupoaie- orobanche cumana) si a
daunatorilor (gargarita porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi sarma-
Agriotes sp.).

Pe masura ce se reduce numarul de ani în care floarea soarelui revine


pe acelasi teren creste frecventa atacului de mana si scade productia de
seminte.
Floarea soarelui este o buna premergatoare pentru culturile de
primavara, dar şi pentru cele de toamna, daca se recolteaza mai timpuriu.

De asemenea, trebuie evitate ca premergatoare sau postmergatoare plantele


parazitare de lupoaie (tutunul şi canepa) si plantele atacate de boli comune
(soia, fasolea, inul si rapita). Nu sunt indicate nici plantele mari
consumatoare de apa cu inradacinare profunda (lucerna, sparceta, sorgul,
iarba de Sudan, sfecla pentru zahar).

Cele mai bune premergatoare pentru floarea soarelui sunt plantele


care elibereaza terenul devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrarile solului
sa se acumuleze si sa se pastreze in sol o cantitate cat mai mare de apa. De
regula, cerealele paioase si in primul rand graul de toamna constituie
premergatoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiva cu bune rezultate si
dupa porumb.

Fertilizarea

La fiecare 1000 kg/seminte, floarea-soarelui extrage din sol 18-35 kg


azot, 2,9-7 kg fosfor, 3,8-16,5 kg potasiu, 1,1 kg calciu, 1,8-2,3 kg
magneziu.

Pentru diminuarea creterii partilor vegetative in detrimentul


fructificarii se evita aplicarea unilaterala si in doze mari a ingrasamintelor pe
baza de azot. Azotul se va folosi numai impreuna cu fosforul care are efect
favorabil asupra productiei de seminte si a procentului de ulei in seminte. In
functie de fertilitatea solului, umiditatea acestuia, planta premergatoare şi
productia scontata, dozele recomandate sunt de 60-120 kg/ha azot şi 60-140
kg/ha fosfor intr- un raport echilibrat de 1:1. Ingrasamintele cu potasiu apar
necesare numai pe solurile sarace in acest element.
Lucrarile solului

Lucrarile solului se executa ca si la cultura porumbului si ele urmaresc


sa realizeze un teren bine afanat, structurat, fara hardpan, bine aprovizionat
cu apa si curat de buruieni.

Adancimea araturii trebuie sa fie de 22-25 cm, iar o lucrare mai


adanca este necesara doar pe terenuriele imburuienate.

Samanta si semanatul

Samanta folosita trebuie sa aiba o puritate de minimum 98%, o


germinatie de peste 85%, uniforma si sanatoasa. Pentru a se realiza un
semanat de calitate şi o rasarire uniforma se recomanda sortarea semintelor
dupa marime si greutate. Semanatul incepe atunci cand in sol la adancimea
de semanat temperatura a ajuns la 7˚C, timp de o saptamana si are tendinta
de crestere. Din punct de vedere calendaristic, perioada optima de semanat
este cuprinsa intre 25 martie-15 aprilie. Semanatul prea timpuriu ca si cel
intarziat, in afara epocii optime, determina scaderi de productie insemnate.
Desitatea optima este cuprinsa intre 40.000-60.000 plante recoltabile/ha in
functie de hibrid. La semanat, desimea va fi cu circa 10-15% mai mare.
Se seamana la distanţa de 70 cm intre randuri, la adancimea de 4-7 cm in
functie de textura si umiditatea solului, utilizandu-se o cantitate de samanta
de 5-6 kg/ha.

Lucrari de ingrijire

Erbicidarea

Floarea-soarelui este foarte sensibila la imburuienare mai ales la


inceputul vegetatiei. Combaterea buruienilor reprezintă cea mai importanta
masura pentru obtinerea de productii mari. Ea se realizeaza pe cale mecanica
si chimica. Alegerea erbicidelor depinde de buruienile prezente in fiecare
parcela. Daca nu s-au folosit erbicide sunt necesare 2-3 prasile mecanice
intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand.
Prasitul

Lucrarea de prasit are rol dublu: de a completa actiunea erbicidelor si


de a ameliora structura solului si de a favoriza o dezvoltare cat mai buna a
plantelor.

Combaterea daunatorilor

Cei mai importanti daunatori sunt gargarita porumbului, ratisoara si


viermele sarma, daunatori foarte des intalniti pe majoritatea terenurilor
agricole din tara noastra.

Recoltarea

Maturitatea poate fi considerata atinsa atunci cand 80-85% din


capituli au culoarea bruna, brun-galbuie, iar florile de pe acesta cad singure
si florile de la baza si de la mijloc sunt uscate. Periada optima de recoltare se
situeaza in mod normal in Romania, intre sfarsitul lunii august si jumatatea
lunii septembrie.

Recoltarea se incepe cand umiditatea semintelor au 15-16%. Nu se


recolteaza la maturitatea deplina, datorita pierderilor mari prin scuturare.

Recoltarea sa face cu combina pentru recoltarea cerealelor sub forma


de boabe, prevazuta cu un echipament special si reglata corespunzator:
turatia tobei tyrebuie sa fie redusa la 450-700 rotatii/min. Distanta
batatorilor-contrabatatorilor va fi de 25-30 mm la intrare si de 12-18mm la
iesire; ventilarea bine reglata pentru a elimina semintele seci si resturile de
flori, dar fara a antrena semintele pline.

IV.Orz
Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate in cultura. Sunt
mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele inceputuri
ale agriculturii. Orzul are multiple intrebuintari in alimentatia omului, in
furajarea animalelor si in industrie. Orzul este folosit în alimentatia omului
sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se
folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc în hrana
sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj
concentrat foarte bun pentru animalele puse la ingrasat, cele producatoare de
lapte si animale tinere. Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de
grau, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii
de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la
stimularea productiei de lapte a vacilor. In obtinerea maltului si a berii orzul
este folosit inca din antichitate, avand o larga utilizare si in zilele noastre.
Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut în
proteine si mai bogat în amidon este materia prima cea mai buna la
fabricarea berii.

Particularitati biologice

Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade


C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa
boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decat a
graului. La infratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la grau
secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decat alte cereale.
Semanat prea adanc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori
coltul nu poate sa rasara. Orzul are infratirea mai buna decat graul secara sau
ovazul. Orzul de toamna are infratirea mai buna decat orzul de primavara.
La orzoaica infratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce
uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de
primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile.
Cerintele fata de clima si sol

Sunt in general mai reduse decat la grau dar aceste cerinte sunt
dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la temperaturi
ridicate decat graul, secara si ovazul. Orzul de primavara (furajer) avand
perioada de vegetatie scurta, reuseste în climate uscate sau cele aspre.
Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta în fabricarea berii se cultiva în
zone mai racoroase si umede, unde continutul proteic în boabe este mai
scazut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului. Orzul de toamna
este mai sensibil la iernare decat graul sau secara de toamna rezistand pana
la -15 grade C., la nivelul nodului de infratire daca a parcurs procesul de
calire. Avand perioada de vegetatie mai scurta orzul evita seceta,
maturizandu-se inainte de secetele de vara, scapand astfel mai usor de
sistavire comparativ cu graul. Fata de sol orzul este mai pretentios decat
graul avînd sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si
perioada de vegetatie mai scurta.

Rotatia

In stabilirea plantei premergatoare se are in vedere forma de orz


cultivata si scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz,
fara cheltuieli suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele
mai bune premergatoare pentru orzul de toamna sunt leguminoasele anuale
si perene, borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa
plante care lasa solul curat de buruieni si într-o buna stare de fertilitate, insa
nu prea bogati in nitrati. Bune premergatoare sant cartoful si sfecla de zahar
fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine
ingropate sa nu ingreuneze semanatul.

Fertilizarea
Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al
graului. Astfel pentru 1000 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie,
orzul consuma în medie între 24-29 kg N, 11-13 kg P si 21-28 kg K. în
substanta activa. Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este
valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece gunoiul
de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza în general cu
ingrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica
primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai
dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui, porumb).
Administrarea ingrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza.
Ingrasamintele cu potasiu se aplica pe terenurile slab aprovizionate in acest
element, administrandu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de toamna.

Lucrarile solului

La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului


germinativ sunt similare cu cele pentru graul de toamna cu mentiunea ca au
pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de
primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma care
contribuie direct la marimea si calitatea productiei.

Samanta si semanatul

Semanta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste


98% germinatie peste 90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor
specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile înaintea
graului (între 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre în
iarna bine inradacinate si calite. Semanatul prea timpuriu determina o
dezvoltare prea puternica a plantelor pana la intrarea in iarna, favorizand
atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar întarzierea duce la scaderea
rezistentei la ger a plantelor. Densitatea de semanat a orzului de toamna este
de 450-500 boabe germinabile/mp. Distanta dintre randuri la orz este de 12,5
cm. Adancimea de semanat la orzul este de 3-5 cm. Adancimile de semanat
nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai
ales daca se formeaza crusta, orzul avand o putere mai slaba de strabatere.
Adancimea de semanat influenteaza atat intervalul semanat-rasarire, cat si
dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de samanta la hectar, la
densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este între 160-200 kg/ha.

Lucrari de ingrijire

La orz se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea


excesului de umiditate in toamna si primavara si celelalte lucrari de
intretinere la desprimavarare in functie de starea culturii (fertilizare,
tavalugire în cazul fenomenului de descaltare). Combaterea buruienilor la
cultura orzului se face cu erbicide similare cu cele de la grau in functie de
spectrul de buruieni care trebuie combatute. Pentru combaterea bolilor
foliare între care fainarea si sfasierea frunzelor, se folosesc fungicide. Pentru
prevenirea si combaterea daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si
tratamente pe vegetatie.

Recoltarea

Recoltarea orzului incepe la coacerea deplina, cand umiditatea


boabelor este sub 16-17%. Intarzierea recoltatului provoaca mari pierderi
datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor. Daca recoltatul se face la
umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pana la
umiditatea de pastrare 14%. Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile inaintea
graului. El trece foarte repede an rascoacere, asa incat pericolul pierderilor
daca se intarzie recoltarea sunt mai mari decat la grau. Capacitatea de
productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate în tara noastra este
ridicata permitand obtinerea unor productii medii de 5000 - 7000 kg/ha.
V.Lucerna

Plantele premergatoare:

a) Foarte bune: porumbul furajer, plantele anuale furajere recoltate pana


la inceputul toamnei.

b) bune premergatoare: cereale de toamna ,floarea-soarelui, cartofii


timpurii

c) medii: hibrizii si timpuri de porbm, iarba de sudan

d) contraindicati: premergatoarele tratate cu erbicide trizinice in ultimii


3 ani.

Lucrarea solului:

Aratura se efectueaza cu pluguri echipate cu scormonitori

-pentru lucerna semanata primavara

-pentru lucerna semanata toamna pana la 10.08

Pregatirea patului germinativ

Momentul executarii: imediat inainte de semanat

Adancimea de lucru : la adancimea de semanat

Stabilirea densitatii plantelor:


Numarul de boabe / m2= 1000-> 100

Numarul de boabe / metru liniar intre boabe pe rand : 125-135, la 0,7-10 pe


rand.

Valoarea culturala a semintei:

-puritatea: min 94%

-germinatia : min 70%

-greutatea 1000 de boabe : 1.8-2.1g

-cantitatea de samanta la hectar ( C)

-C(kg/ha)= [Nr de seminte germinate/m2 x greutatea a 1000 de seminte(g)] :


(puritatea x germinatia)

Semanatul:

Primavara - in campie 1-15 III , colinara 5-20 III

Toamna -in camplie 25 VIII- 5 IX

Adancimea : 1,5 - 2,5 cm

Distanta intre randuri: 12,5 cm

Intretinerea culturii

Asigurarea necesarului de elemente nutritive, combaterea integrata a


buruienilor. Tratamentul cu kerl 50 W 4,0-5,0 kg/ha asigura combaterea unui
numar mare de specii de buruieni si se dovedeste foarte eficace mai ales
daca nu s-au aplicat erbicide premergente. Tratamentul se face dupa rasarit,
cand buruienile dicotiledonate sunt in faza de rozeta.
Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor

Cand semanatul se face primavara pentru prevenirea atacului


daunatorilor de sol se executa tratamentul semintei cu produse pe baza de
carbofuram, respectiv carbodan 35 ST sau carbofuran 350 in cantitate cu 28
ml/kg samanata.

Cand lucerniera se infiinteaza la inceputul toamnei, tratarea semintelor nu


mai este necesara, deoarece ciclul biologic al daunatorilor nu permite o
hranire intensa in aceasta perioada.

Pe parcursul perioadei de crestere intensa a plantelor nu se executa


tratamente chimice.

Asigurarea necesarului de apa

Consumul de apa al lucernei este cuprins intre 600 mm si 750 mm pe


an. Pe parcursul perioadei de vegetatiei, consumul mediu zilnic de apa este
de 2,5 - 4mm pentru coasele I- II, 4-6 mm pentru pentru coasele a III si a IV
si 2,0 - 2,5 mm pentru coasa a V a.

Semanatul lucernei la inceputul toamnei este recomandat numai pe suprafete


cu posibilitatii de irigare.

Recoltarea

In anul I toate coasele se recolteaza mai tarziu , la inceputul si


mijlocul fazei de inflorire, intervalul dintre coase este de 30-60 zile. In anii
urmatori lucerna se recolteaza in perioada de imbobocire pana la incepeutl
infloririi. Intervalul dintre coase de 38-40 zile cand se foloseste ca masa
verde, recoltarea incepe cand plantele au inaltimea de 40-50 cm si apoi
treptat , pe masura cerintelor de masa verde.

Producerea de samanta

Obtinerea semintei de lucerna este deosebit de grea. Lucerna se


cultiva in regiuni mai calde , mai sarace in precipitatii. Pana la inflorire nu
trebuie sa primeasca mai mult de 175 mm precipitatii sau apa din irigatii, se
iriga numai in cazuri deosebite: in anii foarte secetosi, la semanatul de vara
etc.

Productiile scontate pentru anul agricol 2010-2011 in cardul fermei


vegetale

Productia pe ha Productia pe intreaga


suprafata (in tone)
In kg/ha
Porumb 10.000 kg/ha 1.000
Grau 4.500 kg/ha 90
Floarea-soarelui 2.500 kg/ha 50
Orz 5.000 kg/ha 150
Lucerna 30.000 kg/ha-masa 300 tone masa verde
verde
100 tone fan balotat
10.000 kg/ha-fan