ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA

TEMA 1:
1. Un exemplu de actiune pentru fiecare dintre cele 3 categorii
2. Exemple din viata academica/ profesionala

PROFESOR:
Conf. dr. ing. Ligia Moga
STUDENT:
Ing. Borfina – Ioan Marius

1
 Actiune morala:
Sunt inginer proiectant de drumuri si poduri la o firma de proiectare din Cluj-Napoca
si stau mereu la dispozitia celor noi, sa ii ajut, sa le arat si sa le explic lucrari pe care nu le
au intalnit inca.
Argument:
Pe parcursul celor 4 ani petrecuti in firma respectiva am interactionat cu multi
oameni, de multe ori cu colegii de birou. Am dorinta de a ajuta, de a face lucruri noi, iar pe
inginerii,noi veniti, sa ii invat lucruri in domeniul respectiv. Mi s-a intamplat de multe ori sa
imi las treaba de birou si sa incepem impreuna(eu cu proaspetii ingineri) o lucrare sau
orice alt timp de munca cu care s-au intalnit.
Actiune moralmente dezirabila:
In cadrul activitatii academice un cadru didactic, avea o dificultate in a transporta
lucrarile, temele si multe alte portofolii, dar pentru ca acesta nu a cerut ajutorul am ignorat
activitatea lui, actiune pentru care as fi fost apt.
Argument:
Actiunea s-a petrecut in departamentul CFDP, un cadru didactic a iesit din clasa,
transportand lucrari si portofolii ale studentilor spre biroul sau. Desi eram apt pentru a-I
sari in ajutor, am decis sa fiu neutru ignorandu-l, deoarece acesta nu a cerut ajutorul,si nu
eram obligat sa il ajut.
Actiune imorala:
In cadrul activitatii academice, un coleg apeleaza la mine cu o problema, eu stiu
raspunsul pe care el il cauta dar aleg sa nu ii dau raspunsul.
Argument:
Actiunea s-a petrecut s-a petrecut in sala de clasa, la un anumit moment, un coleg
a apelat la mine cu o problema legata de ora respectiva. Eu cunosteam rezolvarea
problemei, dar fiind un raspuns lung, l-am mintit ca nu stiu raspunsul deoarece discutam
cu alti colegi ce sa facem in timpul liber si nu vroiam sa fiu intrerupt.

2
TEMA 2:
1. Identificarea si prezentarea sintetizata a misiunii universitare a unei
universitati din lume

Universitatea Babeș-Bolyai este astăzi cea mai veche, cea mai mare și, din multe
puncte de vedere, cea mai prestigioasă universitate din România. Instituția are clare
antecedente care coboară în perioada Renașterii și s-a născut sub semnul distinct al
multiculturalismului: un principe maghiar al Transilvaniei, Ștefan Báthory, ajuns între timp
și rege al Poloniei (în fapt, al Uniunii polono-lituaniene), la insistențele părintelui iezuit
italian Antonio Possevino, emitea la Vilnius (în capitala Lituaniei de azi), în 1581, decretul
de înființare a Colegiului Major clujean (de rang superior, egal cu al universităților din
Germania, Franța și Italia); primul rector a fost polonez, profesorii au fost italieni, polonezi,
maghiari sau germani, studenții urmau să fie de diferite confesiuni și etnii; era menit să
ajungă între aceștia și principele ortodox român Nicolae Pătrașcu, fiul și moștenitorul
marelui voievod și domn Mihai Viteazul. Lecțiile s-au predat la această universitate, de-a
lungul timpului, în latină, maghiară, germană și – după Primul Război Mondial – și în
română sau în limbi de circulație internațională. Erorile și exagerările de tip naționalist,
petrecute în perioada modernă și contemporană, oscilațiile dintre acceptare și excludere
sau dintre toleranță reală și formală, întâlnite peste tot în lume, nu au ocolit nici instituția
noastră, dar i-au reafirmat mereu – chiar și în timpuri vitrege – vocația de "mamă
binefăcătoare" (alma mater napocensis) pentru toți cei reuniți sub semnul învățăturii și al
educației (litteris et virtuti).
Universitățile au devenit peste tot în Europa Centrală și de Răsărit, în epoca
modernă mai ales, promotoare ale ideilor de emancipare națională și de construcție a
edificiilor naționale. Ele au fost instituțiile care, prin forța intelectuală pe care o
reprezentau, au trasat evoluția națiunilor și a statelor. Acest rol nu a încetat nici astăzi,
fiindcă limbile, confesiunile, tradițiile și culturile diferitelor națiuni și etnii fac parte din
patrimoniul umanității și se cuvin apărate și promovate, fiecare după specificul său, cu un
important amendament însă: specificul fiecărui grup trebuie afirmat și apărat prin dialog cu
alte grupuri, prin cunoaștere și prețuire reciprocă, prin interferențe reale și benefice pentru
toți.
Istoria instituțională a UBB sintetizează întreaga tradiție culturală, științifică și
confesională din Transilvania – unde a fost afirmat pentru prima oară în Europa, încă din

3
secolul al XVI-lea, principiul toleranței religioase – fapt care a creat premisele necesare
pentru ca instituția să dezvolte un program educațional multicultural și plurilingvistic
adecvat atât legislației din România, cât și reglementărilor și valorilor europene. Adoptând
drept principală modalitate de funcționare și de dezvoltare multiculturalismul, Universitatea
Babeș-Bolyai răspunde deopotrivă necesității continuării tradiției și idealurilor de făurire a
Europei unite.
Diversitatea lingvistică și cea culturală sunt elemente definitorii ale UBB,
reprezentând specificul care diferențiază nu doar în mediul universitar românesc, dar și în
context european. Proiectul de multiculturalitate promovat de Universitatea Babeș-Bolyai a
devenit, inclusiv după aprecierile oficialilor europeni, un model la nivel continental.
Moștenirea și comunitatea multiculturală din Transilvania sunt o stare de fapt, pe care
UBB o recunoaște și o asumă atât ca ambient social, cât și ca obiect al acțiunii proprii.
Prin această politică, UBB reflectă concomitent, în organizarea sa administrativă, structura
multiculturală a Transilvaniei și unitatea în diversitate a Uniunii Europene. Dimensiunea
multiculturală nu este un scop în sine, ci o opțiune asumată de dezvoltare instituțională,
prin care UBB creează un mediu propice pentru excelența didactică și de cercetare, pentru
generarea de viziune și de soluții destinate comunității locale și societății în ansamblu.
În familia foarte restrânsă a universităților plurilingve și multiculturale din Europa,
Universitatea Babeş-Bolyai se particularizează prin faptul că, prin Carta sa, a constituit linii
de studiu în limba română, maghiară și germană, iar acestea au reprezentare proprie și
autonomie de decizie la orice nivel (departament, facultate, universitate). Astfel, UBB
asigură și garantează specificul lingvistic și cultural nu numai în desfășurarea actului
educațional, ci și în felul în care îl coordonează. Din punct de vedere lingvistic, UBB are
unul din cele mai complexe sisteme din Europa: fiecare student își alege liber limba în
care studiază (română, maghiară, germană sau alte limbi de circulaţie internaţională), iar
programele de studiu pot fi urmate integral în limba aleasă. Dezvoltarea multiculturală este
garantată instituțional și prin faptul că structura universității este organizată în funcţie de
cele trei linii majore de studiu (română, maghiară, germană). În cadrul fiecărei facultăți
dintre cele 21 existente la nivelul universității (cu excepția a patru facultăți unde nu există
linii de studiu în limba maghiară sau limba germană și a două facultăți unde nu există linie
de studiu română), un prodecan aparține, după caz, minorității maghiare sau germane,
având responsabilitatea și obligația coordonării activității liniilor de studiu proprii. La nivelul

4
Rectoratului, liniile maghiară și germană sunt reprezentate de câte un prorector și un
secretar general adjunct, iar în Senat de câte un vicepreședinte.
În cadrul Senatului se constituie grupurile liniilor de studiu cu atribuții în pregătirea
și aplicarea deciziilor ce privesc liniile respective. Activitatea acestora este reglementată
prin regulamentele de organizare și funcționare ale fiecărei linii de studiu, iar una din
principalele lor atributii este pregătirea și supunerea aprobării Senatului a hotărârilor care
le privesc. Grupurile liniilor de studiu română, maghiară și germană sunt conduse de
vicepreședinții Senatului, aleși prin vot secret de către senatorii liniei de studiu respective.
Aceștia, împreună cu președintele Senatului, reprezintă în Senat cele trei linii de studiu din
Universitate. De asemenea, la nivelul Senatului funcționează și o comisie pentru dialog
intercultural. Aceasta propune modalități și strategii de întărire a caracterului multicultural
al UBB, de armonizare a funcționării liniilor de studiu, în cadrul unitar al Universității, și
monitorizează activitatea prorectoratelor responsabile de organizarea și funcționarea
liniilor de studiu.
Această structură multiculturală se reflectă și în programele postuniversitare,
precum și în rețeaua celor 12 extensii universitare din Transilvania. Studenții de la liniile
română, maghiară și germană participă activ la toate activitățile organizate de Universitate
și își aleg prin vot reprezentanții în consiliile profesorale și în Senatul UBB. Este tot mai
evident în prezent, că principiul multiculturalității este dublat tot mai clar, în cadrul UBB, de
principiul interculturalismului, bazat pe împărtășirea reciprocă a valorilor fiecărui grup.
O asemenea structurare, integrată și distinctă în același timp, respectă întru totul
ideea fondatoare al universităților – aceea de a fi comunități ale magiștrilor și discipolilor –
cât și rațiunea de a fi a Europei unite – aceea de a promova dialogul intercultural, de a
conserva identitatea fiecărui popor, prin respectul fiecărui popor. Profesorii și studenții
UBB s-au convins că, în ambianța europeană actuală, nu mai este suficientă apărarea
identității de grup fără cunoaștere reciprocă. Iar această cunoaștere presupune receptare
și înțelegere mutuală, care nu se pot realiza decât împreună, prin dialog și comunicare,
generând condițiile pentru promovarea intereselor fiecărui grup și ale comunității în
ansamblu.
UBB este o instituţie publică de învăţământ superior a cărei misiune este să
promoveze şi să susţină în comunitatea locală, regională, naţională şi internaţională
dezvoltarea unor componente culturale specifice.
În contextul actual, aceste componente sunt:

5
 -o cultură a acţiunii bazate pe cunoaştere sistematică şi inovatoare;
-o cultură a dezvoltării personale şi morale;
-o cultură a învăţării permanente şi inovatoare;
-o cultură a atitudinii proactive şi participării;
multiculturalitate, dialog intercultural şi interconfesional;
-o cultură a dezvoltării personale;
-o cultură a competenţei ştiinţifice şi tehnologice, competenţei organizaţionale şi a
competenţei cetăţeneşti;
-o cultură a integrării în diversitate şi a globalizării, în condiţii de respect al identităţii
şi de reciprocitate.

TEMA 3:
Identificarea si prezentarea sintetizata a regulilor de eticheta in
spatiul academic:
1. Eticheta in sala de curs/ seminar
2. Eticheta in relatia student-profesor
3. Eticheta salutului si discutiilor
Consultati Ghidul etic al unei universitati din Romania sau din
strainatate

Libertatea academică presupune dreptul oricărui membru al comunității

universitare de a-şi exprima deschis opiniile ştiinţifice şi profesionale în cadrul cursurilor,
seminarelor, conferinţelor, dezbaterilor dar şi al lucrărilor elaborate şi susţinute sau
publicate.
Orice membru al comunității universitare îşi poate exprima în mod liber, în
interiorul sau în exteriorul Universităţii, opiniile, fără a putea fi cenzurat, în limitele
prevăzute de prezentul cod. Este încurajată abordarea critică, parteneriatul intelectual şi
cooperarea, indiferent de opiniile politice sau convingerile religioase.
Universitatea se obligă să susţină şi să recompenseze excelenţa ştiinţifică,
profesională, pedagogică, managerială şi administrativă, solidaritatea colegială şi
loialitatea competiţională, recunoaşte şi recompensează profesionalismul cadrelor
didactice şi cercetătorilor care sunt dăruiţi profesiei şi domeniului în care îşi desfăşoară

6
activitatea, asumându-şi totodată datoria morală de a contribui în mod esenţial la o cât mai
bună pregătire a studenţilor.
Orice cadru didactic trebuie să acorde o atenţie deosebită pregătirii şi
susţinerii cursurilor la orele prevăzute, elaborării, pregătirii sau asigurării materialului
didactic necesar studenţilor pentru curs, seminar sau laborator, ţinerii orelor de consultaţii
prevăzute, urmăririi şi îndrumării activităţii de redactare de lucrări (proiecte, lucrări de
licente)
Examinarea de către un cadru didactic a unei persoane care îi este soţ/soţie, rudă
până la gradul al III-lea ori cu care cel ce decide are o relaţie de afecţiune sau o relaţie
contractuală cu excepţia relaţiilor contractuale de cercetare academică este de natură să
creeze o impresie de favoritism în rândul celorlalţi studenţi. Pentru evitarea acestei situaţii
se impune formularea de către cadrul didactic în cauză a unei declaraţii de abţinere: a)
atunci când există alte cadre didactice de aceeaşi specialitate, examinarea studentului se
face de 4 către un alt cadru didactic, numit de către directorul de departament sau decan,
după caz; b) în cazul în care nu este posibilă înlocuirea, se va numi un alt cadru didactic,
având o specialitate cât mai apropiată, pentru a-1 asista pe titularul disciplinei la
examinarea studentului respectiv.
Orice persoană se află în incompatibilitate cu calitatea de membru într-o comisie de
evaluare, de contestație, de concurs sau de promovare având ca obiect evaluarea
activității profesionale și/sau științifice a unui angajat al instituției de învățământ superior
cu care se află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv. Prezența ca
membru în următoarele structuri colective de conducere nu generează incompatibilități în
sensul art. 295 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011: a) senatul universitar; b)
consiliul facultății; c) consiliul departamentului; d) consiliul pentru studiile universitare de
doctorat; e) consiliul școlii doctorale
În cazul studenţilor, constatarea unor atitudini frauduloase la examene, în realizarea
de referate, lucrări sau proiecte va fi făcută de către cadrele didactice prezente la examen
sau cadrele didactice şi cercetătorii responsabili cu coordonarea activităţii studenţilor, care

vor lua măsurile prevăzute în regulamentele interne ale facultăţii respective