Sunteți pe pagina 1din 9

PROBLEME ALE COMUNITATII

POLUAREA

Calitatea aerului:
Zona afectata de poluarea provenita de la SC AMPELUM SA Zlatna se intinde de-a
lungul vaii Ampoiului, afectInd in atmosfera arealul cuprins intre localitatile Izvorul
Ampoiului la NV si Municipiul Alba Iulia la SE.
Poluarea chimica se intinde pe o suprafata foarte mare, existind1600 ha complet
degradate, distantele de baleiere ajungand la cca. 10 km in amonte si 20 km in aval.
Concentratiile maxime admisibile (CMA) sunt extrem de importante in domeniul calitatii
aerului. Depasirea CMA-ului la dioxid de sulf a fost de 4 pana la 10 ori mai mare, la
pulberi in suspensie 2,4 ori, la plumb de 1,7 ori mai mare, iar la cadmiu de 1,3 ori mai
mare. La pulberile sedimentabile probele lunare CMA au fost depasite de 1,7 ori.

Calitatea apei:
Datorita contaminarii apelor s-a distrus flora si fauna din apele de suprafata, apoi
biocenoza fitoplanctonica si zooplanctonica a disparut. Efectele principale prin poluarea
chimica a riului Ampoi sunt urmatoarele:
- dezoxigenarea si intoxicarea apei;
- modificarea PH-ului;
- distrugerea biocenozei, vatamarea pestilor;
- degradarea peisajului

De o perioada scurta de timp se observa un fenomen imbucurator – reaparitia pestilor pe


riul Ampoi, o consecinta a opririi activitatii industriale de la cele doua mari unitati
industriale uzina metalo-chimica si exploatarea miniera.

Calitatea solului:
Solul este afectat de poluare prin modificarea PH-ului, gradul de saturatie in baze si a
continutului de humus. Dioxidul de sulf (SO2) si SO3 pe linga alte efecte nocive au
favorizat acidifierea excesiva a solului, deshidratarea lenta si carbonizarea substantelor
organice moarte, reducandu-se resursele nutritive ale microorganismelor din sol. Anual,
cosurile din zona industriala aruncau peste soluri si paduri mii de tone de substante
poluante (plumb, zinc, cupru, arseniu, stibiu, bismuth) toate sub forma de oxizi de sulfati:
dioxid si trioxid de sulf care in combinatie cu umiditatea din atmosfera formeaza ceturile
si ploile acide din zona. Efectul lor, datorita poluarii progresive din decursul anilor s-a
agravat, cel mai mult suferind solurile (forestiere si agricole). Are loc degradarea solului
disparind vegetatia. Prin acumularea poluantilor in sol se produce acidifierea complexului
trofic, slabirea activitatii microbiene, saracirea fondului de substante minerale,
descompunerea in elemente primare prin disparitia argilei ca factor liant, aceasta din
urma amplificindu-se in urma ploilor puternice.
In plantele cultivate se regasesc: plumb, zinc, cadmiu, cupru, fier, etc. obtinute fie prin
absorbtie radiculara, fie prin translocare din frunze.
Prin inchiderea celui mai mare agent poluant din zona – SC Ampelum – starea mediului
ambiant tinde sa revina la normal insa fara o reconstructie ecologica sustinuta peisajele
selenare din imprejurimile Zlatnei vor ramine martori tacuti, dar acuzatori, ai
iresposabilitatii celor care au pus profitul inaintea vietii.
.Scurta descriere a zonei
Depresiunea Zlatnei reprezinta unitatea joasa dintre Munţii Metaliferi si Munţii Trascău,
dezvoltata de-a lungul Ampoiului pe o lungime de aproximativ 15 km, relieful acesteia
fiind caracterizat prin prezenta treptelor clasice: lunca, terasele si zona dealurilor
marginale piemontane spre munte. Ca si celelalte depresiuni si culoare ale Munţilor
Apuseni, s-a format în urma diastrofismului stiric (Bandenian), după care , in raport cu
retragerea apelor, a avut loc procesul de sculptare pana la faza actuala. Prezenta
ofiolitelor si a depozitelor cretacice, in aval de Presaca Ampoiuiui, a obligat valea sa se
adanceasca in asemenea formatiuni, în acest fel aparand un sector de ingustare ce separa
Depresiunea Zlatna de bazinele din aval. ZLATNA este o localitate multiseculara,
cunoscuta in istorie si sub denumirea de Ampellum, inca din timpul stapanirii romane.
Pricipalul râu care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ
50 km si se varsa in raul Mureş în municipiul Alba Iulia. In teritoriul orasului Zlatna se
află un tezaur uriaş de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de
artă, cât şi un inestimabil patrimoniu etnocultural care atestă evolutia si continuitatea de
munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei populare. Oraşul
Zlatna- este un vechi centru de exploatare a aurului, de pe vremea daco-romanilor. Pe
teritoriul administrativ al orasului se afla trei rezervatii naturale, care au valoare deosebita
pentru turism: Calcarele de la Valea Mică, Piatra Bulbuci si Cheile Caprei. Cu toate
acestea depresiunea si spatiul montan inconjurator sunt supuse unui proces accentuat de
poluare, aceasta fiind o urmare a cantitatilor ridicate de bioxid de sulf emanat în
atmosfera in urma proceselor de prelucrare a metalelor neferoase de la Zlatna.
2.Geochimismul solurilor, materia organica din sol si continutul de minerale a solului
Componenta pedologica din cadrul bazinului hidrografic al raului Ampoi se
caracterizeaza printr-o mare varietate a tipurilor de sol datorita influentelor exercitate de
factorii climatici, geomorfologici, hidrologici si litologici asociati cu componenta
antropica, aceasta din urma putand avea atat efecte pozitive cat si negative asupra
procesului de solificare si de conservare a solului.
Printre factorii favorizanti ai procesului de poluare se pot numara in primul rand aspectul
particular al circulatiei aerului intre sol si nivelul dealurilor ( 200-300m), respectiv o
scurgere si
pendulare de-a lungul vaii, ceea ce determina un transport orizontal al poluantilor emisi
sub nivelul dealurilor, cel de al doi-lea factor este particularitatea microclimatului local
care prin caracteristicile sale ( viteza mica a vantului- 0,06m/sec, frecventa mare a
calmului atmosferic- 51% si starilor stabile- 43%) face ca poluantii sa aiba o dispersie
slaba, iar cel de al trei-lea factor fiind lunile reci ale anului care favorizeaza dispersia
slaba a poluantilor. Alti factori care preseaza asupra calitatii solurilor sunt:
ingrasamintele, produsele fitosanitare, reziduri zootehnice, activitatea din sectorul
industrial ( SC Apelum SA). Toti acesti factori duc la concluzia ca zona Zlatna a
reprezentat un pericol real de acumulare a noxelor si inca mai reprezinta unul intr-o
masura mai mica din punct de vedere al stagnarii noxelor si efectelor acestora asupra
componentelor mediului inconjurator. Solul este compus din substante solide (minerale si
materia organice), lichide ( apa si substante dizolvate), gaze ( mai ales oxigen si bioxid de
carbon) si contine organisme vii. Toate aceste elemente ii confera proprietati fizice si
chimice. Poluarea solului se manifesta prin degradare fizica (compactarea, degradarea
structurii), degradare chimica (cresterea continutului de metale grele, pesticide,
modificarea pH-ului, gradul de saturatie in baze si a continutului de humus) si degradare
biologica (cu germeni patogeni). Solul poate fi acid, neutru sau alcalin. Solurile argiloase
retin poluantii mai mult, solurile neutre si carbonatice retin puternic, dar solurile
nisipoase retin cel mai putin. De asemenea cu cat textura solului este mai fina se retin
poluantii mai mult in sol, de unde trec apoi in plante. Dioxidul de sulf (SO2) si SO3 pe
linga alte efecte nocive au favorizat acidifierea excesiva a solului, deshidratarea lenta si
carbonizarea substantelor organice moarte, reducandu-se resursele nutritive ale
microorganismelor din sol. Anual, cosurile din zona industriala aruncau peste soluri si
paduri mii de tone de substante poluante (plumb, zinc, cupru, arseniu, stibiu, bismuth)
toate sub forma de oxizi de sulfati: dioxid si trioxid de sulf care in combinatie cu
umiditatea din atmosfera formeaza ceturile si ploile acide din zona. Efectul lor, datorita
poluarii progresive din decursul anilor s-a agravat, cel mai mult suferind solurile
(forestiere si agricole).
În cadrul acestui areal, studiile au avut in vedere aspectele legate de gradul de humificare,
troficitatea si chimismul solurilor, calitatile apei care intra in componenta solului, toate
acestea prezentand, datorita in special actiunii componentilor sulfului (SO2 şi SO3),
aspecte de accentuata degradare. Pe baza acestor analize a fost intocmita o clasificare a
solurilor din depresiune in functie de gradul de poluare si a tipului de sol, considerandu-
se drept criterii de baza valoarea pH-ului si continutul in humus (Tabel 1).
Suferinţele " şi speranţele " oraşului
Zlatna
Cînd vii dinspre Alba Iulia spre Zlatna, peisajele sînt impresionante. Odată intrat în
oraş, senzaţiile devin contradictorii: clădiri şi biserici vechi, de pe vremea Mariei
Teresa, pe de o parte; pe de alta, ruinele fostului combinat de cupru, care a poluat zona
ani de zile (pînă în 2004, cînd a fost închis, dar efectele sale, mai ales asupra solului, pot
fi încă resimţite). La fel de contradictorii sînt şi opiniile oamenilor de acolo, dintre care
există destui preocupaţi de "salvarea" oraşului: sînt bucuroşi că s-a închis combinatul şi
copiii lor trăiesc într-o atmosferă aproape normală; dar, în acelaşi timp, nu mai au
locuri de muncă (rata şomajului, în 2004, era de 93%), majoritatea populaţiei lucrînd fie
la Alba Iulia, fie în străinătate. Un grup de intelectuali locali, adunaţi la PAPI (punct de
acces public la informaţie), îmi împărtăşesc istoriile lor despre oraş şi posibilele soluţii.
Au cu toţii un atu comun: par cu adevărat devotaţi oraşului lor, cu bune şi rele...

O lecţie de istorie locală

Melania Forosigan, economistă, e o mare cunoscătoare şi iubitoare a istoriei oraşului.


Vorbeşte cu sufletul la gură, să nu-i scape ceva: "O localitate foarte veche, de 2000 de
ani, cu o atestare de la 1851. Ampeia sau Ampella, nume preluat de romani şi devenit
Ampellum. Denumirea romană a fost Auraria minor.

Cucerirea Daciei de către romani ne-a adus într-o situaţie foarte favorabilă. Împăratul
Traian a aşezat legiunea 13 Gemina la Alba Iulia. Nu întîmplător, ci pentru exploatarea
aurului de aici. Zlatna a devenit centrul administraţiei miniere şi conducătorul acesteia,
procurator aurariarum, a fost stabilit aici. Un alt procurator a fost Neptunaris,
monumentul funerar al soţiei sale a fost găsit aici. Încă unul " Savianus " este cel căruia îi
datorăm apeductul pe care l-au construit romanii. Se păstrează vestigii, dar nu la noi, ci la
Alba, la Budapesta şi Viena. Vrem să avem şi aici un muzeu.

După retragerea romanilor, a urmat perioada năvălirilor: cei care şi-au lăsat cel mai
puternic amprenta au fost slavii. Ei au preluat numele de Auraria minor şi i-au spus Zolot
sau Zolota, care înseamnă aur. Şi de atunci noi ne legitimăm ca oraş cu bogăţia noastră.
Nu a existat imperiu care să nu-şi fi făcut tezaur din aurul nostru, al zlătnenilor: şi austro-
ungarii, şi ruşii, şi romanii...

Anul 1600. principele Gabriel Bethlen a organizat un colegiu reformat unde a adus
profesori din toată Europa. Unul dintre ei s-a numit Martin Opitz şi a fost silezian.
Silezianul a preferat viaţa din Zlatna. Şi a lăsat cel mai frumos poem al ei.

1700. Epoca austriacă. Una din cele mai grele pentru noi, pentru Ţara moţilor. Atunci am
devenit iobagi. Şi Maria Tereza ne-a impus să trecem la catolicism. În 1760 s-a ţinut
primul sinod al ortodoxiei din Transilvania unde s-a făcut o scrisoare de 8 puncte prin
care ortodocşii îşi cereau libertatea de religie. După aceea ne-au distrus mînăstirile,
supăraţi că vrem să ne menţinem religia. Tot atunci l-am avut pe Horea, care a trecut şi
prin Zlatna: aici pe pod, în centru, au fost premiaţi toţi vînzătorii lui, de către nepotul lui
Bruckenthal.

1848. Cel mai mare erou al Zlatnei: Petru Dobra, prefect, a răspuns de Legiunea 6
submontană: a dat una dintre cele mai mari lupte din regiunea Transilvanei, în 23
octombrie, cînd toată Zlatna a ars. În biserica romano-catolică unde trebuia să se ridice un
drapel austriac, a apărut unul negru, cu cap de mort. A început revolta. Toate bisericile au
ars. Cea mai veche este din 1424, unde s-a ţinut sinodul. Avem o biserică reformată,
zidită prin 1660, o biserică romano-catolică din 1770-1775 şi alta ortodoxă unde găsim
multe cruci. Mai deţinem un liceu din 1895: acolo, la Şcoala de arte şi meserii, a învăţat
Corneliu Medrea. Un aşezămînt de bătrîni, în cea mai veche clădire din Zlatna, de pe
vremea Mariei Tereza. Uzina, care a funcţionat din 1747. Fosta cămară de schimb, unde
azi e spitalul. Aici a învăţat Avram Iancu " era un gimnaziu cu predare în limba latină,
unde acesta a obţinut numai calificative de excelent".

Felul în care dna Melanica " cum i se spune " prezintă istoria oraşului, unul afectiv şi
implicat, şi uşor naţionalist, e înduioşător. Te face să priveşti altfel pînă şi coşurile, pînă
atunci vag ameninţătoare, ale combinatului.

Combinatul de cupru: pîine şi poluare

Tot de la ea am aflat că pînă la urmă tot Maria Tereza e de vină şi în ceea ce priveşte
înfiinţarea uzinei: ea a deschis-o, în 1747. "Iniţial a fost o topitorie de aur, cupru şi argint.
În perioada comunistă s-au adăugat secţii noi: cea de sulfat de cupru, sulfat de magneziu
şi sulfat feros a fost programată, şi s-a realizat cea mai mare uzină de prelucrare auriferă.
Investiţiile de atunci: 3,5 miliarde de lei. 1200 de oameni lucrau aici înainte de începerea
uzinei noi" " adaugă ea. Nicodim Păşculeţ, fost inginer la combinat, ne explică mai
amănunţit: "Primele cuptoare au apărut în 1747. Se topeau minereurile cuprifere, se
scotea cupru. La început erau vechile cuptoare, tradiţionale. Pe parcurs, aici se folosea tot
ce era nou: a fost un centru, dar şi cu partea de poluare. Aceasta a început masiv în 1965,
cînd au fost montate două convertizoare orientale. Ca să obţinem metalele, cuprul,
eliminam sulful. SO2-ul era eliminat în atmosferă. Normal, trebuia să fie preluat de o
fabrică de acid. Ca produs secundar, se putea obţine acidul sulfuric, care s-ar fi putut
comercializa. Foarte puţin ajungea însă acolo… Pe lîngă gaz, se degaja şi praful volatil,
care practic polua: era ca o ninsoare de plumb, zinc...".

"A fost poluare" " continuă dna Forosigan. "Pentru copii, mai ales: o mai slabă imunitate,
o mai slabă dentiţie...". "Intoxicaţia cu plumb poate avea efecte complexe neuro-
locomotorii, despre care nu-ţi dai seama de unde vin: probleme cu dinţii, căderi de calciu,
afecţiuni locomotorii, lipsă de memorie..." " adaugă dl Adrian Puiuleţ, preşedintele
Organizaţiei de Turism şi Ecologie Trascău Corp.

În momentul de faţă, după închiderea combinatului, în 2004: "Am scăpat doar de


poluarea din aer. Efectul unei poluări de 260 de ani asupra solului nu se poate înlătura în
cîţiva ani. Vor trebui minimum 25-30 de ani să se refacă solul. Ar fi necesară o
decopertare a lui, ceea ce e imposibil. Se încearcă alte soluţii, tratarea lui".

Ileana Miclea, educatoare, face, în prezent, acţiuni de ecologizare, împreună cu elevii ei:
"Avem un parc al nostru pe care l-am făcut împreună cu asociaţia de femei Cristal. Noi,
cei de la Grădiniţa nr. 2, îl îngrijim. Plantăm brazi, spălăm băncile...". Tot ea îşi aduce
aminte de vremea cînd combinatul încă funcţiona: "Natura resimte poluarea: pădurea s-a
ofilit, nu a mai crescut. Copiii erau palizi, nu aveau poftă de mîncare. Cînd venea gazul,
intram în casă: nu ne puteam juca afară. Între orele 11 şi 12, se vedea cum venea. Acum,
pădurea a început să-şi revină, nu mai e galbenă".

Eugenia Lupşa, profesor consilier la Şcoala generală, nu ştie dacă faptul că a trebuit să
înfiinţeze trei clase speciale, cuprinzînd 35 de copii cu dificultăţi la învăţat, se datorează,
în vreo măsură, şi efectelor poluării. Plumbul din sînge " spune ea ", care era de trei ori
peste limita admisă, putea da un uşor retard... În mod sigur însă se datorează problemelor
economice, generate de închiderea aceluiaşi combinat: "Părinţii copiilor au plecat la
muncă în străinătate, lăsîndu-i pe aceştia cu rude îndepărtate. Mai ales la copiii care au
ambii părinţi plecaţi se cunoaşte: devin mai violenţi, sînt mai stresaţi, fac abandonuri
şcolare. Copiii sînt decăzuţi moral din cauza lipsei părinţilor: la clasele speciale programa
e mai lejeră, şi ne străduim să termine opt clase. Dacă nu e familia care să-i impulsioneze,
nu putem noi, şcoala, să facem totul".

Un posibil potenţial

Efectele poluării se vor duce în timp. Vorba dlui Păşculeţ: "Să nu credeţi că aici a fost
vreo Hiroshima sau vreun Nagasachi...". Între timp, localnicii fac planuri să iasă din
situaţia de criză şi să reabiliteze Zlatna: Organizaţia dlui Puiuleţ are proiecte:
"Dezvoltarea turismului. Zonele protejate din imediata lui apropiere, opt la număr, la o
oră de mers cu maşina, sînt deosebite. E nevoie de la infrastructură, de marcarea de
trasee, participarea la festivaluri. Sînt proiecte care speculează vechile galerii de mină. Se
pot face turism de aventură, escalade, speologie... Turism istoric: drumul aurului,
vizitarea monumentelor. Facem acţiuni anuale la Poiana narciselor din Negrileasa, avem
diferite parteneriate, inclusiv cu Primăria Bucium, care vrea să facă o pîrtie de schi, cu
Primăria Zlatna, care are în plan să construiască o telegondolă (ce urmează să facă
legătura între fostul combinat şi gurile de mină de la Haleş)".

Silviu Ponoran, primarul Zlatnei, are şi el un proiect în şapte puncte, care-i poartă
numele. Singura problemă cu care se confruntă o reprezintă... finanţările: "Am elaborat,
în 2004, o strategie, planul Ponoran. Am pornit de la refacerea mediului, a ecosistemului
şi a infrastructurii. În 2004 s-au închis unităţile poluante, şi combinatul, şi exploatarea
minieră. Nu credeam niciodată că vor face acest lucru fără să pună ceva în loc. Atunci
aveam 93% şomeri. Am găsit o soluţie de finanţare la Sulfina Barbu, pe atunci ministrul
Mediului. Am făcut şapte proiecte mari, care au însemnat 53 de milioane de euro pentru
Zlatna. Liberalii, după ce m-au exclus din partid, mi-au blocat finanţările. Lucrez la toate,
dar fără bani. Anul trecut am rămas cu o datorie de 172 de miliarde de lei. Nu mi-au mai
dat bani din luna iulie.
Cele şapte planuri sînt: refacerea ecosistemului pe 1364 ha; reabilitarea fostei albii a
rîului Ampoi, o alee pietonală frumoasă, cu bază sportivă, ştrand, patinoar, fîntîni
arteziene, mobilier urban; ecologizarea uzinei de cupru, pe care am realizat-o " am ras tot
de acolo, am ecologizat terenul şi l-am transformat într-unul pentru un parc industrial;
reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare, care cuprinde şi toate satele din aval,
pe 54 km; extinderea reţelei de apă potabilă şi aducţiunea de apă potabilă Feneşasa
"Zlatna; sistemul de salubrizare a oraşului prin construirea unei staţii de sortare şi transfer
pentru deşeuri menajere, care e făcut; regularizarea albiei Ampoiului şi a afluenţilor
cadastrali. Avem noi studii de fezabilitate cu care vrem să dezvoltăm în continuare zona
turistică Zlatna-sud " pe fostul traseu de funicular, pe unde se ducea minereul: să punem
o telegondolă care să ducă pînă în Plai; acolo " o pîrtie de schi şi o ministaţiune de 500 de
locuri, pînă la mină; este acolo o galerie de coastă de 3100 m, şi cu o maşină de extracţie,
unică în lume, pe care le-am cerut, s-o transformăm în muzeu".

Deşi presărat cu mulţi termeni tehnici, planul primarului sună... optimist şi posibil.
Zlătenii par bine intenţionaţi, şi patrioţi locali. Iar dacă nu (încă) oraşul în sine,
împrejurimile sale par să aibă perspective. În ceea ce priveşte poluarea, nu sînt total
lămurită; înţeleg că, în timp, se va remedia... Mai rămîne problema locurilor de muncă.
Speranţa zlătenenilor este în parcul industrial, şi în turism. Deocamdată, printre ruinele
fostului combinat, au răsărit: o fabrică de mobilă, într-o magazie de altădată, una de
sulfat de cupru şi... un salon de nunţi. Roz bombon. Din combinat s-a mai păstrat uzina
de pulbere de aluminiu, care s-a privatizat şi funcţionează cu vreo 60 de locuri de
muncă.
Efectele poluarii asupra locuitorilor
Zlatnei continua
Discutiile despre efectele poluarii au adus Zlatna pe unul dintre cele mai dorite locuri
dintr-un clasament ipotetic, pana in luna februarie a anului 2004 cand s-a oprit activitatea
la SC Ampelum, unul dintre cei mai mari poluatori din Romania.

Relatia cauza-efect intre substantele chimice eliberate in atmosfera, intrate apoi in


compozitia solului si starea de sanatate a populatiei, a fost o problema care a starnit
preocuparea autoritatilor. Intr-un material informativ pe aceasta tema, apartinand
administratiei orasului Zlatna se arata concluziile trase in urma analizelor de specialitate.

Potrivit sursei mentionate, degajarile de dioxid si monoxid de sulf (pana in februarie


2004 cand s-a inchis SC Ampelum) au jucat un rol important in etiologia bolilor
pulmonare. Din aceasta cauza si morbiditatea a fost mai mare in Zlatna fata de alte zone
ale judetului Alba.

O analiza a datelor privind copiii intre 7 si 11 ani arata ca inaltimea si greutatea acestora
sunt cu aproape 25 la suta mai mici fata de media respectivului esantion de varsta.
Valorile ridicate ale plumbului sanguin au condus in mai multe situatii la saturnism si la
alte imbolnaviri profesionale.

Actiunea toxica a plumbului favorizeaza si aparitia anemiilor. Alte categorii de metale


grele cum ar fi cadmiul si zincul au ajuns in corpul omenesc odata cu hrana consumata
zilnic, avind efecte nocive asupra pancreasului, ficatului sau sistemului osos, se mai arata
in analiza amintita.