MICROBIOLOGIE (Virusologie, bacteriologie, parazitologie)

INFECTIA
INFECTIA

Infectia este interactiunea dintre gazda si un agent infectios (bacterii, fungi, protozoare, helminti, virusuri)
care depaseste barierele antimicrobiene primare fie pentru ca:

are capacitatea de a o face,

aceste bariere sunt deficitare.

Infestare este termenul rezervat interactiunii gazdei cu un ectoparazit care nu depaseste invelisurile externe:
Sarcoptes (scabie), Pedicullus, capuse.

Infectia inaparenta - agentul infectios determina leziuni minime, care nu perturba homeostazia gazdei, iar
interrelatia se limiteaza doar la raspuns imun. Importanta acestor infectii inaparente pentru colectivitate este
dubla:

determina imunitate,
constituie surse oculte, periculoase de infectie.

Boala infectioasa apare cind, din cauza leziunilor importante, gazda nu isi mai poate mentine homeostazia
si apar simptome si semne de suferinta.

Raportul boala infectioasa/infectie variaza cu agentul infectios: 1/1 in cazul virusului rujeolei, 1/400 in
cazul virusurilor poliomelitei, 1/1000 in cazul meningococilor.

Infectia exogena apare cind sunt intrunite trei conditii indispensabile: un rezervor de agent infectios, o cale
de transmitere si o gazda receptiva.

Rezervorul de infectie gazduieste agentul infectios, ii asigura supravietuirea si inmultirea; este reprezentat
de om, animale, natura neanimata.
Animale domestice si salbatice ( la sobolani si alte Mediul neanimat: sol ( bacil tetanic), apa
rozatoare leptospirozele evolueaza cronic, iar leptospirele (Legionella, vibrioni), alimente (salmonele,
sunt eliminate continuu prin urina) Bacillus cereus)
REZERVORUL DE INFECTIE

OMUL

purtatori sanatosi de germeni patogeni: pacienti cu

1) purtatori contacti cu pacienti cu boala infectioasa (pot fi in perioada de incubatie sau boli infectioase
pot avea infectie inaparenta); acute/cronice

2) purtatori convalescenti ( convalescentii dupa anumite boli infectioase ramin perioade

variabile purtatori sanatosi - bacilul tific);

3) purtatori cronici ( unori portajul nu se limiteaza la convalescenta, ci dureaza toata

viata - portaj biliar de bacilli tifici);

4) purtatorii noncontacti sunt persoanele care prin convietuire in colectivitati inchise

devin colonizati cu tulpini bacteriene specifice acestora (tulpini bacteriene de spital:
Staphylococcus aureus, Klebsiella spp. )
1
MICROBIOLOGIE (Virusologie, bacteriologie, parazitologie)
INFECTIA
Infectia endogena este determinata de microorganisme ale microbiomului indigen care au suficient
potential patogen pentru efractia barierelor antiinfectioase deficitare ale gazdei.

Transmiterea infectiei presupune eliminarea agentului infectios din rezervor, contaminarea unor elemente
de mediu, care devin cai de transmitere si o poarta de intrare in organismal gazdei.

Intr-o infectie deschisa agentul etiologic, incepind cu un anumit stadiu al infectiei, este eliminat in mediul
extern ale carui elemente contaminate devin tot atitea cai de transmitere a infectiei; eliminarea agentilor
infectiosi din organismal bolnavului sau purtatorului sanatos se face prin secretii, exsudate, scuame, in raport cu
situsul de gazduire si leziunile determinate. In functie de rezistenta agentilor infectiosi in mediul extern si doza
infectanta, infectia deschisa se poate propaga:

direct: contaminare aeropurtata (picaturi Flügge), contaminare manupurtata (miini contaminate

cu secretii nazale, cu urina, cu fecale), contact direct - boli cu transmitere sexuala (la transmiterea prin
contact direct s-au adaptat in special agentii infectiosi fragili in mediul extern: Streptococcus pyogenes,
meningococi, gonococi); variante ale contactului direct sunt transmiterea trasnplacentara (sifilis,
hepatita) si transmiterea in canalul de nastere (streptococi grup B, gonococi, sifilis, Chlamydia
trachomatis).

Fig. 1 Infectii ale fatului (transplacentar) si nou-nascutului

indirect: agentii infectiosi care persista virulenti lungi perioade in mediul extern se pot transmite prin
pulberi contaminate, apa de baut, apa piscinelor, alimente (febra tifoida, holera, tuberculoza).

Intr-o infectie inchisa bacteria este prezenta adesea pentru un timp in singe, dar in nici un stadiu al bolii nu
se elimina in mediul extern; agentul infectant trebuie preluat, in momentul pasajului sangvin, de un vector
biologic (insecte hematofage: tintari, capuse, paduchi, purici) si inoculat la o persoana receptiva. In organismal

2
MICROBIOLOGIE (Virusologie, bacteriologie, parazitologie)
INFECTIA
vectorilor biologici agentul infectios se multiplica si se poate transmite chiar de la o generatie la alta pina
ajunge sa fie inoculat la om. Exemple de boli infectioase inchise transmisibile: rickettsiozele, borreliozele.

Nu toate bolile infectioase sunt transmisibile; tetanosul, gangrena gazoasa, botulismul sunt netransmisibile
pentru ca pacientii nu sunt rezervor de infectie.

Bolile infectioase cu mare transmisibilitate le numim boli contagioase; bolile contagioase sunt uzual infectii
deschise. Bolile infectioase inchise sunt transmisibile, dar difuziunea lor intr-o populatie tine de indicele de
infestare cu vectori biologici; in conditiile unei pediculoze masive tifosul exantematic si febra recurenta pot
evalua devastator.

Infectia de suprafata este determinata de agenti infectiosi care se multiplica numai in vecinatatea portii de
intrare: tegumentul sau mucoasele; aceste infectii ramin localizate (impetigo, veruci, papiloame) sau pot difuza,
prin continuitate in suprafata (difteria) sau in profunzimea dermului ori corionul mucoaselor cind apararea
antiinfectioasa a gazdei circumscribe aceste focare infectioase cu pretul unor leziuni (furuncule, microabcesele
din corionul colonului in dizenterie)

Fig.2 Impetigo

Fig. 3 Furunculoza

3
MICROBIOLOGIE (Virusologie, bacteriologie, parazitologie)
INFECTIA
Extinderea pe cale limfatica - agentul infectios antrenat de curentul limfatic determina limfangita si
adenita satelita, care constituie un filtru in calea infectiei, dar care poate ajunge uneori la abcedare (infectii cu
streptococi piogeni: amigdalita adenita laterocervicala supurata)

Fig. 4 Adenita

Generalizare pe cale sangvina survine cind agentul infectios este foarte virulent sau apararea gazdei este
deficitara; bacteriile ajung in singe fie:

direct din leziuni de tromboflebita, de pe suprafata unei mucoase lezate ori dupa translocare prin
epiteliul digestiv,
indirect prin depasirea barierei ganglionare limfatice;

Prezenta bacteriilor in singe o depistam prin hemoculturi.

Fig. 5 Flacoane pentru hemocultura (aerobic, anaerobic) Fig.6 Incubator pentru hemocultura

Bacteriemia este prezenta efemera a bacteriilor in singe urmare a unui pasaj/descarcari unice fara gravitate
particulara; clinic ramine muta sau determina frison si ascensiune termica trecatoare, dar poate determina si
localizari septice metastatice (endocardite infectioase la pacientii in anumite conditii de risc cum sunt
valvulopatiile cardiace).

4
MICROBIOLOGIE (Virusologie, bacteriologie, parazitologie)
INFECTIA

Fig. 7 Endocardita bacteriana

Septicemia este trecerea repetata, aproape permanenta, in singe a unei bacterii, a toxinelor sale si produselor
de dezintegrare tisulara din focarul de infectie; evolutia este severa cu posibilitatea unor multiple metastaze
septice (cutanate, meningiene, viscerale, osoase). Sindromul septicemic este particularizat prin frisoane, febra,
toxemie, alterarea starii generale si eruptii poliforme care traduc metastazele septice cutanate, la care se adauga
semne si simptome care tin de metastazele septice din variate organe.

Generalizarea pe cale sangvina a virozelor/ micozelor determina viremii/fungemii.

Etapele bolii infectioase

Etapele evolutive ale unei boli infectioase sunt: incubatia, debutul, perioada de stare, perioada terminala;
bolile in care aceasta etapizare este bine exprimata se numesc boli infectioase cu evolutie ciclica (scarlatina,
febra tifoida, etc).

Perioda de incubatie: este asimptomatica, focarul de infectie este inca de volum prea redus pentru a antrena
manifestari perceptibile; durata incubatiei variaza cu microorganismul, virulenta tulpinii si doza infectanta;
poate fi de citeva ore (toxiinfectii alimentare), citeva zile (scarlatina, gripa), citeva saptamini (febra tifoida), ani
(lepra).

Perioada de debut sau invazie: apar primele manifestari clinice, brusc sau insidious, in general nespecifice;
reactia gazdei la microorganismul agresor este inca minima.

Perioada de stare: acum se manifesta cu intensitate maxima semnele clinice caracteristice diferitelor boli
infectioase, in functie de tesuturile si organele lezate; reactia gazdei fata de microorganismul agresor impiedica
progresia infectiei, dar poate determina si leziuni prin reactii de sensibilizare.

Perioada terminala: boala infectioasa acuta se poate vindeca, se poate croniciza sau pacientul poate muri.
Cind vindecarea clinica (disparitia semnelor si simptomelor de boala) este insotita si de disparitia
microorganismului infectant din toate focarele de infectie vorbim de vindecare microbiologica. Uneori dupa
vindecarea clinica pacientul ramine purtator convalescent sau de durata al microorganismului sau ramine cu
infectie latenta.

persoanele cu infectie latenta nu sunt rezervor de infectie, dar pot redeveni odata cu reactivari
ocazionale ale infectiei;

5
MICROBIOLOGIE (Virusologie, bacteriologie, parazitologie)
INFECTIA
sunt implicate bacterii facultativ sau obligat intracelulare care supravietuiesc latente in celulele
sistemului reticuloendotelial (bacilul Koch, treponema sifilisului, etc), virusuri (herpesvirusuri);
bacteriile facultativ sau obligat intracelulare intretin starea de imunitate a gazdei - imunitate de infectie
(dispare odata cu vindecarea microbiologica).

Principalele tipuri de boli infectioase

Dupa mecanismul de virulenta al microorganismelor cauza, diferentiem trei tipuri principale de boli
infectioase:

1) infectii datorate multiplicarii unei bacterii invazive netoxigene - exemplul tipic este al infectiilor
pneumococice; practic singurul factor de virulenta al penumococilor este capsula cu efectul ei
antifagocitar; dupa citeva zile apar anticorpii opsonizanti care asigura imunitatea antipenumococica; din
acelasi grup mai pot fi citate infectiile gonococice si meningococice; acesti bolnavi nu sunt feriti de
complicatii grave datorate unor fenomene de sensibilizare sau eliberarii massive de endotoxina prin liza
bacteriana.

Fig. 8 Factorul de virulenta al pneumococului (capsula) si realizarea vaccinului antipenumococic

2) boli infectioase cauzate de bacterii invazive si toxigene: sunt cele mai numeroase; exemple -
stafilococii ( stafilococii produc numeroase toxine, dar in egala masura si multiplicarea germenilor joaca
un rol important), infectii determinate de streptococii piogeni
3) boli datorate toxinogenezei bacteriene:
a) toxiinfectii: exemplul tipic este tetanosul - sporii de Clostridium tetani sunt introdusi in plagi
prin pamint; anaerobioza din tesuturile devitalizate favorizeaza germinarea sporilor; bacilul se
multiplica strict la poarta de intrare si elaboreaza toxina tetanica, o puternica exotoxina, care
difuzeaza prin nervi si curentul circulaor spre sistemul central. Astfel numai toxina determina
boala, in timp ce bacteria producatoare nu depaseste focarul infectios foarte limitat.
b) intoxicatii: Clostridium botulinum (bacterie cu capacitate invaziva slaba/nula) se multiplica in
alimente unde isi elaboreaza toxina, care nu este distrusa in tubul digestiv si este absorbita in
circulatia sangvina determinind paralizii, frecvent mortale.

6
MICROBIOLOGIE (Virusologie, bacteriologie, parazitologie)
INFECTIA
Aspecte ale difuzarii bolilor infectioase in populatiile umane

Manifestarea sporadica este particularizata printr-un numar redus de imbolnaviri izolate temporo-spatial.

Manifestarea endemica este prezenta constanta a unei boli infectioase, intr-o regiune, cu o frecventa care
variaza putin de la un an la altul.

Manifestarea epidemica este cresterea brusca a frecventei unei boli infectioase peste cea estimata pentru o
colectivitate si cu o filiatie demonstrata intre imbolnaviri; manifestarea epidemica intr-o colectivitate redusa
(scoala, localitate rurala) se numeste izbucnire epidemica. Pandemia este o manifestare epidemica la scara
internationala.

are