Sunteți pe pagina 1din 5

REZISTENȚA MATERIALELOR

1. În cazul unei încărcări oarecare a unei bare încastrate sunt necesare pentru calculul reacțiunilor
următoarele ecuații:
a) două ecuații de moment: în încastrare și în capătul liber;
b) o ecuație de moment în încastrare și o ecuație de proiecții de forțe;
c) două ecuații de proiecții și una de moment.

2. Care din valorile de mai jos reprezintă reacțiunile barei simplu rezemate cu încărcarea din
figură?

a) V1 = P M1 = P ∙ a - m;
b) V1 = P M1 = P ∙ a - 5m;
c) V1 = - P M1 = m - P∙a.

3. Intr-o secțiune oarecare de abscisă x, valorile eforturilor depind de:


a) forma și dimensiunile secțiunii normale;
b) valoarea acțiunilor exterioare;
c) poziția acțiunilor exterioare.

4. În cazul unei bare simplu rezemată încărcată simetric:


a) diagrama T este simetrică;
b) diagrama M este simetrică;
c) eforturile sunt maxime la jumătattea deschiderii.

5. Ce tensiuni apar în secțiunile normale ale barelor supuse la întindere axială?


a) tensiuni normale σ > 0;
b) tensiuni normale σ < 0;
c) tensiuni tangențiale  > 0;

6.Se dă bara din figură. Ce fel de problemă se poate formula:


ߪ௔ =
= 1600 daN/cm2
P = 30 kN
a = 1,5 m

a) de verificare;
b) de dimensionare;
c) de determinare a forței capabile.

7. În cazul unei îmbinări, niturile sau şuruburile sunt solicitate la:


a) forţa axială;
b) forfecare și strivire;
c) fortă axială, forfecare și strivire.

8. Pentru o bară sudată, efortul capabil este dat de:


a) efortul capabil al barei;
b) efortul capabil al cordoanelor de sudură;
c) valoarea minimă a valorilor de la punctele a) şi b)
9. În care secţiune a barei din figură se face verificarea?

a) Secţiunea 1–1 (bara fără solidarizări);


b) Secţiunea 2–2, în dreptul primului șir de nituri;
c) Secţiunea 3–3, între două șiruri de nituri.

10. Forfecarea unui nit se produce:


a) în lungul tijei nitului;
b) în secţiunea de contact dintre piesele de îmbinat;
c) în secţiunea de contact corespunzătoare pieselor celor mai solicitate.

11.Care din mărimile enunţate mai jos fac parte din categoria caracteristicilor geometrice ale
secţiunii?
a) centrul de greutate al secțiunii;
b) momentul static;
c) lungimea barei.

12. Avem o secţiune simetrică în raport cu axa z. Sistemul de axe principale are:
a) originea la jumătatea înălţimii secţiunii, axa Oz o axă principală şi cealaltă
perpendiculară pe ea;
b) originea în centrul de greutate al secţiunii, axele fiind arbitrare;
c) originea în centrul de greutate al secţiunii, axa de simetrie este axă principală şi
cealaltă perpendiculară pe ea.

13. Eforturile secţionale care apar în secţiunea unei bare supuse la încovoiere pură sunt:
a) efort axial;
b) forţă tăietoare;
c) moment încovoietor;

14. Tensiunile normale pe înălţimea secţiunii unei grinzi solicitate la încovoiere plană, variază:
a) constant;
b) după o ecuaţie de gradul I;
c) după o ecuaţie de gradul al II-lea.

15. Pentru a lucra în condiţii de siguranţă, o grindă încovoiată trebuie să verifice relaţia:
ெ೘ೌೣ
a) ߪ௠௔௫ ൌ ൑ ߪ௔ ;
ௐ೤

்೘ೌೣ ൉ௌ
b) ௠௔௫ ൌ ൑ ௔ ;
௕൉ௐ೤

c) ambele relaţii.

16. În cazul solicitării de încovoiere simplă, tensiunile normale pe înălţimea secţiunii variază:
a) constant;
b) după o ecuaţie de gradul I;
c) după o ecuaţie de gradul al II-lea.
17. În cazul solicitării de încovoiere simplă, tensiunile tangenţiale pe înălţimea secţiunii
variază:
a) constant;
b) după o ecuaţie de gradul I;
c) după o ecuaţie de gradul al II-lea.

18. O condiție de rezistență în metoda stărilor limită compară:


a) deplasările cu cele maxim admise;
b) tensiunile cu rezistența de calcul;
c) tensiunile cu eforturile.

19. Care sunt tensiunile care apar în secţiunile unei bare supuse la torsiune?
a) tensiuni normale;
b) tensiuni tangenţiale;
c) ambele.

20. La secţiunea inelară tensiunile sunt:


a) tangente la contur;
b) de direcție radială;
c) de direcţie oarecare.

Bibliografie

1.Gorbănescu D., Popa Anca Gabriela, Ancaş Ana Diana, (2005), Rezistenţa materialelor, vol.
I, Ed. Fundaţiei Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti.
2. Bia C., Ille V., Soare M., (1983), Rezistenţa materialelor şi teoria elasticităţii, EDP,
Bucureşti.
3. Buzdugan Gh., (1986), Rezistenţa materialelor, Ed. Academiei, Bucureşti.
4. Diaconu M., Gorbănescu D., (1990), Rezistenţa materialelor, vol.3, I.P. Iaşi.