CUPRINS

ARGUMENT..........................................................................................................................2

Capitolul IACCIZELE-NOȚIUNI INTRODUCTIVE............................................................3

1.1. Conceptul de „acciza”..................................................................................................3

1.2. Accizele în România....................................................................................................4

1.3. Reglementări legislative privind accizele....................................................................6

1.4. Reglementarea fiscală a accizelor în România.............................................................8

1.5. Marcarea produselor accizabile...................................................................................10

Capitolul IIGRUPELE DE PRODUSE ACCIZABILE........................................................11

2.1. Grupa 1 Berea si produsele din alcool........................................................................11

2.2. Grupa 2 Tutun prelucrat.............................................................................................13

2.3. Grupa 3 Produse energetice........................................................................................15

2.4. Nomenclatorul codurilor de produse accizabile........................................................17

Capitolu III MODUL DE CALCUL ȘI BAZA DE IMPOZITARE.....................................19

3.1.Nivelul şi calculul accizelor.........................................................................................19

3.2. Anexa nr.1 și Anexa nr.2............................................................................................21

3.3.Baza de impozitare......................................................................................................23

3.4. Modul de calcul al accizelor......................................................................................24

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................25

1
 ARGUMENT

Accizele au un rol important din punct de vedere economic și social.Taxele speciale

de consumație sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma în cantități
mari și care nu pot fi înlocuite de cumpăratori cu altele, pentru ca în acest fel impozitul sa
aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat.
Am realizat lucrarea de față în scopul susţinerii examenului de certificare a
competenţelor profesionale nivel IV, pentru obţinerea specializării de tehnician în
administraţie publică.
Tema lucrării se încadrează în rândul disciplinelor de specialitate studiate pe
parcursul liceului, abordând subiecte privind veniturile publice, acizele.
Lucrarea este structurată în trei capitole, astfel:
În capitolul 1 am definit acizele. Tot aici am prezentat principalele acte normative și
directive UE, precum și reglementăriile legislative și fiscale a accizelor, urmate de marcarea
produselor accizabile.
În capitolul 2 am descris principalele grupe de produse accizabile din România (tutun
alcool etc.) și am prezentat nomeclatorul codurilor de produse accizabile.
În capitolul 3 am prezentat modul de calcul și baza de impozitare a accizelor, de
asemenea, tot aici am enumerat articolele privind nivelul și calculul accizelor.
Consider subiectul lucrării unul atractiv şi interesant, în acelaşi timp de mare
importanţă in cadrul sferei veniturilor publice.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece
acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii
cheltuielilor publice.
Veniturile publice reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti aflate la dispoziţia statului
în vederea îndeplinirii obiectivelor şi funcţiilor sale. Sarcinile care stau in faţa autoritaţiilor
publice determină rolul care revine veniturilor publice.

2
 Capitolul I
ACCIZELE-NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1 Conceptul de „acciza”

Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei ele sunt aşezate asupra
produselor cu cerere neelastică. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi
diferă de la o ţară la alta. În RM sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri:
băuturile spirtoase tari, vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria,
audio şi video aparatura, autoturismele. Conform Codului Fiscal al României accizele sunt
un impozit general de stat. Suma accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus
în preţul produselor. Reieşind din cotele sale, această taxă de consumaţie poate mări
considerabil preţul.
Contribuabilii accizului privind mărfurile indigene sunt persoanele juridice şi
persoanele fizice care produc mărfuri supuse accizelor. Contribuabilii la mărfurile de import
se consideră persoanele fizice şi juridice, care importă mărfuri şi produse din categoria celor
supuse accizelor.
Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă măria accizată sunt
obligaţi să se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de
acciz.
Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de
Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua
tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de
noroc. Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se
înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza
căruia activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. In cererea de solicitare se
indică denumirea (numele, prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de
desfăşurare a activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de
resort.
Agenţii economici care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili
declară încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin
subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri,
care sunt situate separate, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse
3
 accizelor se prelucrează şi sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii
impunerii.
Subiectul impozabil cu accize poate avea doar o singură încăpere de acciz. 
Ex . Fabrica de producere a băuturilor alcoolice „X" dispune de linii de prelucrare arendate
în municipiul .,A", secţii de producere proprii în municipiul „B", depzit în localitatea „C" a
municipiului „B", depozit nr.2 în localitatea „.D'' a municipiului „A". Toate aceste locuri în
ansamblul lor, vor forma încăperea de acciz propnu-zisă a agentului economic, înregistrat
sau care urmează a fi înregistrat ca plătitor de acciz, precum şi vor fi incluse de ultimul în
schema (planul) de amplasare a lor împreună cu blocul administrativ care se anexează la
cerere.

În cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii

verificabile şi autentice, IFS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz
a agentului economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se
eliberează în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a acestuia. În
cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu excepţia
schimbării codului fiscal), condiţionate de:
 reorganizarea formei organizatorico-juridice;
 schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un ah IFS teritorial sau
oficiu fiscal);
 modificarea denumirii agentului economic;
 modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc. certificatul
de acciz se înlocuieşte.

1.2 Accizele în România

In ţara noastra, în perioada de dupa Revoluţia din decembrie 1989, regimul accizelor
a fost instituit prin Legea nr.42/1993. În conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, în
principal, în baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de
impozitare. La țigarete, acciza era stabilită în suma fixă pe unitatea de măsură. Sistemul ad-
valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de
evaziune fiscală în cazul băuturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare si
comercializarea ilicită a produselor de acest gen provenite din import; concurența neloială în
rândul producătorilor de alcool si băuturi alcoolice. Pentru înlăturarea acestor carente, prin

4
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la
calcularea accizelor în baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masura si exprimată în
ECU. Acest din urmă sistem viza produse si grupe de produse ca: alcool, băuturi alcoolice,
țigarete, cafea și produse petroliere și a intrat in vigoare la 1 ian. 1998.

În România se practică accize pe produse, după cum urmează:

 alcool etilic alimentar, băuturile alcoolice şi orice alte produse destinate
industriei alimentare sauconsumului, care conţin alcool etilic alimentar. În
această categorie se includ: băuturi alcoolice careconţin o concentraţie mai
mare de 0,5% în volum, vinuri, produse pe bază de vin cu o concentraţieîn
alcool de peste 22% în volum, coniac, amoniac şi vinars, băuturi alcoolice
naturale, vinuri şi produse pe bază de vin, vinuri nespumoase, vinuri
spumoase, vin spumant, vermuturi, bere.
 produsele din tutun. În această categorie se includ ţigarete, ţigări şi ţigări de
foi, tutun destinatfumatului, tutun de prizat şi tutun de mestecat.
 produsele petroliere. Din această categorie fac parte: benzină premium,
regular şi normală, benzinăfără plumb, motorină auto (combustibil pentru
motoare Diesel).
 cafea verde, cafea prăjită, cafea solubilă inclusiv amestecuri de cafea solubilă;
 ape minerale şi gazoase cu conţinut de zahăr sau substanţe aromatizate;
 confecţii de blănuri naturale, cu excepţia celor de iepure, oaie, capră;
 articole din cristal, bijuterii din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor;
 autoturisme şi autoturisme de teren, echipate cu motor cu benzină sau motor
Diesel;
 parfumuri, ape de colonie şi apă de toaletă;
 aparate video de înregistrat sau de reprodus, inclusiv cele încorporând un
receptor de semnalevideofonice, combine audio, cameră video, cuptor cu
microunde, aparate aer condiţionat;
 arme de vânătoare şi arme de uz individual, altele decât cele de uz militar sau
de sport.
Taxele generale pe vânzări se întâlnesc sub forma impozitului pe cifra de afaceri.
Acesta afost introdus după primul război mondial, fiind aşezat asupra deverului total al
întreprinderilor industriale, comerciale, prestatoare de servicii etc., adică valoarea
desfacerilor respective.

5
1.3 Reglementări legislative privind accizele

Actualul cadru legislativ prevede:

În primul rând, directiva de baza a sistemului este Directiva 92/12/EEC, ce prevede
reglementarile generale pentru produsele supuse accizelor, detinerea si circulatia acestor
produse. Scopul acestei directive este de a armoniza la nivel comunitar reglementarile
generale pentru produsele supuse accizelor, cu scopul de a asigura libera circulatie a acestora.
În al doilea rând, exista trei directive structurale ce corespund celor trei categorii principale de
produse supuse accizelor. Astfel, Directiva 95/59/EC are ca obiectiv armonizarea în spatiul
comunitar a structurii accizelor pe produse din tutun. Directiva 92/83/EEC are ca obiectiv
introducerea structurilor armonizate pentru accizele pe alcool si bauturi alcoolice, pentru a
asigura bunul mers al pietei interne.
Directiva 92/81/EEC, are ca obiectiv armonizarea la nivel comunitar a structurii accizelor pe
uleiuri minerale, precum si stabilirea exceptiilor si a reducerilor aplicabile. 93. În al treilea
rând, exista o serie de directive corespunzatoare, ce stabilesc nivelurile accizelor pentru cele
trei categorii de produse.
Directiva 92/79/EEC, amendată ulterior prin Directiva 99/81/EC prevede alinierea taxelor pe
tigari. Pentru aceeasi categorie de produse, Directiva 92/80/EEC stabileste alinierea taxelor pe
produsele din tutun, altele decât ţigarile. Directiva 92/84/EEC se refera la alinierea nivelurilor
accizelor pe alcool si bauturi alcoolice. Ultima, dar nu cea din urma, Directiva 92/82/EEC
prevede alinierea accizelor pe uleiuri minerale. 94.
Pe 12 februarie 2002, un nou act legislativ a fost emis de Consiliul UE, si anume
Directiva 2002/10/EC, amendând Directivele 92/79/EEC, 92/80/EEC si 95/59/EC cu privire
la structura si nivelul accizelor pe produsele din tutun.

Modificări:
Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.
Hotărârea Guvernului nr. 977 din 25 iunie 2004 pentru majorarea nivelului accizelor
pentru unele produse, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29
iunie 2004.

6
 Ordonanța Guvernului nr. 83 din 19 august 2004 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 793 din 27 august 2004.
Legea nr. 494 din 12 noiembrie 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.
83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Ordonanța Guvernului nr. 123 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.
Ordonanța Guvernului nr. 94 din 26 august 2004 privind reglementarea unor măsuri
financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004.
Legea nr. 507 din 17 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.
94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
Hotărârea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004.
Hotărârea Guvernului nr. 1.840 din 28 octombrie 2004 pentru modificarea si
completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 576 din 16 aprilie 2004 pentru aprobarea
Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 2 din 7 aprilie 2004 privind aplicarea unitară a unor
prevederi referitoare la impozitul pe profit, convențiile de evitare a dublei impuneri, accize și
T.V.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 29 aprilie 2004.
Ordinul nr. 987 din 30 iunie 2004 pentru aprobarea Deciziei nr. 3/2004 a Comisiei
Fiscale Centrale privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit,
taxa pe valoarea adaugată si accize, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
645 din 16 iulie 2004.
Ordinul nr. 1.163 din 2 august 2004 pentru aprobarea Deciziei Comisiei Fiscale
Centrale nr. 4/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe
profit si accize, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 9 august
2004.

7
 Ordinul nr. 615/1.654 din 18 octombrie 2004 privind metodologia de aprobare a
coeficientilor maximi de consumuri tehnologice, specifici activitatilor de depozitare,
manipulare, distribuție și transport al uleiurilor minerale și produselor petroliere tipice și
atipice din activitățile specifice industriei petroliere, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.076 din 18 noiembrie 2004.
Ordinul nr. 1.895 din 21 decembrie 2004 pentru aprobarea Deciziei Comisiei fiscale
nr. 10 din 2 decembrie 2004 pentru aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la T.V.A. și
accize, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.278 din 30 decembrie 2004.

1.4 Reglementarea fiscală a accizelor în România

În România accizele au fost reglementate prin mai multe acte normative, între care
este Ordonanţa Guvernului Nr.27 din 13 ianuarie 2000,publicată în M.O nr. 42 din
31ianuarie 2000, privind regimul produselor supuse accizelor.Ulterior accizele au suferit o
serie demodificări prin următoarele acte normative.
-HG nr. 212 din 30 martie 2000 pt aprobarea Normelor Metodologice privind tehnica
de calcul şiformularistica necesare pentru accize şi pentru importul pe ţiţei şi la gazele
naturale din producţiainternă;
-O.U.G nr. 134 din 14 septembrie 2000 pentru modificarea şi completarea O.G nr. 27
din 13ianuarie 2000 privind regimul produselor supuse accizelor
-O.U.G nr. 164 din 13 octombrie 2000 privind instituirea unor măsuri pentru
stimularea agenţilor economici producători interni sau importatori de alcool, băuturi
alcoolice spirtoase şi băuturialcoolice naturale în vederea achitării obligaţiilor către bugetul
de stat, bugetul asigurărilor socialede stat şi fondurilor speciale etc.

 Sistemul de supraveghere fiscală

Întrucât sectorul producţiei alcoolului etilic, distilatelor şi băuturilor spirtoase

înregistreazăfrecvent fenomene de fraudă şi evaziune fiscală, existând pe piaţă produse

8
 alcoolice la preţuri cumult sub nivelul costurilor, a fost necesară introducerea sistemului de
supraveghere fiscală.
Prin intrarea în vigoare a Codului fiscal, sistemul de supraveghere fiscală se aplică
tuturor antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilic nedenaturat şi de distilate,
pentru fiecareastfel de antrepozit autoritatea fiscală desemnând câte un reprezentant fiscal
care va fi prezent petot parcursul fluxului tehnologic.
Acesta are următoarele obligaţii:
1. să verifice înregistrarea corectă a materiilor prime;
2. să verifice înscrierea corectă a alcoolului şi distilatelor obţinute în rapoartele zilnice
de producţieşi în documentele de transfer – predare către antrepozitele de prelucrare,
sau de depozitare de produse finite;
3. să verifice concordanţa dintre normele de consum de materii prime, consumul lunar
de energie şi producţia obţinută;
4. să verifice realitatea stocurilor zilnice de alcoolo brut, alcoolo denaturat, tehnic şi
distillate înscrise în evidenţele operative ale antrepozitelor de depozitare;
5. să verifice concordanţa dintre cantităţile de alcool şi distilate livrate din antrepozit
cu cele înscrise în documentele fiscale;
6. să verifice modul de calcul, de evidenţiere şi virare a accizelor datorate pentru
alcool, distillate şi băuturi spirtoase obţinute de către antrepozitul care funcţionează
în sistem integrat; depunerea latermen a declaraţiilor privind obligaţiile de plată cu
titlu de accize şi a decontului de accize etc.

 Modificări privind codul fiscal asupra accizelor

ART. 342 - Nivelul accizelor

(1) Nivelul accizelor este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din
prezentul titlu. Nivelul accizelor aplicabil în anul 2017 este prevăzut în coloana 3 din anexa
nr. 1. Începând cu anul 2018 inclusiv, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a
fiecărui an, respectiv 1 aprilie a fiecărui an pentru ţigarete este nivelul prevăzut în
coloanele 4-8 din anexa nr. 1, actualizat conform prevederilor alin. (2).
***

9
Modificare introdusă de Legea nr. 177 din 18 iulie 2017, publicată în M. Of. nr. 584 din
21 iulie 2017 

(2) Cu excepţia produselor accizabile care se regăsesc la nr. crt. 6 din anexa nr. 1,
nivelul accizelor prevăzut în coloanele 4-8 din anexa nr. 1 se actualizează cu creşterea
preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior
celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de
Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se
publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, până cel mai târziu pe data de 20
octombrie a fiecărui an.

(13) În perioada 1 iulie 2017-31 martie 2018 inclusiv, acciza specifică pentru
ţigarete este de 333,582 lei/1.000 ţigarete.

1.5 Marcarea produselor accizabile

Sistemul de marcare a fost introdus în scopul eliminării fenomenelor de fraudă şi

evaziunefiscală în domeniul produselor accizabile, obligativitatea marcării revenind
antrepozitarilor şiimportatorilor de produse intermediare, alcool etilic şi produse din tutun.
Produsele din tutun suntmarcate cu timbre, iar celelalte produse accizabile sunt marcate cu
banderole.
Marcajele sunt hârtii de valoare cu regim special, tipărite de către Compania
NaţionalăImprimeria Naţională S.A. – instituţia autorizată de Ministerul Finanţelor Publice
în acest sens.
Marcajele conţin elemente de siguranţă şi alte elemente de securizare care fac
practicimposibilă falsificarea sau contrafacerea lor.
Eliberarea marcajelor se face la solicitareaantrepozitarilor sau importatorilor
autorizaţi, caredepun câte o notă de comandă în acest sens la autoritatea fiscală teritorială în
cazul alcoolului şi al produselor intermediare, respectiv la autoritatea fiscală centrală în cazul
produselor din tutun.
Antrepozitarii autorizaţi şi importatorii autorizaţi au obligaţia de a ţine evidenţa
lunară a achiziţionării, utilizării şi returnării marcajelor, evidenţă care se comunică lunar şi
autorităţiiemitente a autorizaţiei de antrepozit fiscal.

10
 Capitolul II
GRUPELE DE PRODUSE ACCIZABILE

2.1 Grupa 1 Berea și produsele din alcool

Berea reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care
conține un amestec de bere și de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având,
și într-un caz și în altul, o concentrație alcoolica mai mare de 0,5% în volum.
Pentru berea produsă de micii producători independenți, care dețin instalații de
fabricație cu o capacitate nominală care nu depășește 200.000 hl/an, se aplică accize
specifice reduse. Același regim se aplică și pentru berea provenită de la micii producători
independenți din statele membre, care au o capacitate nominală de producție ce nu depășește
200.000 hl/an.

Vinurile reprezintă:
a) vinuri liniștite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 și
2205, cu excepția vinului spumos, așa cum este definit la lit. b), și care:
-au o concentrație alcoolica mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depășește 15%
în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
sau
-au o concentrație alcoolica mai mare de 15% în volum, dar care nu depășește 18%
în volum, au fost obținute fără nici o îmbogățire, și la care alcoolul conținut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare.
b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile: NC 2204 10;
2204 21 10, 2204 29 10 și 2205, și care:
-sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor
sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluție egală sau mai mare de 3
bari;
- au o concentrație alcoolica care depășește 1,2% în volum, dar care nu depășește
15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.
Este exceptat de la plată accizelor vinul fabricat de persoană fizică și consumat de
către această și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândut.

11
 Băuturile fermentate, altele decât berea si vinurile

Din punctul de vedere al accizelor, aceasta grupă cuprinde:

 alte băuturi fermentate liniștite, care se încadrează la codurile NC 2204 si NC2205 și
care nu sunt prevăzute la vinuri, ca și toate produsele incadrate la codurile NC 2206
00, cu exceptia berii si a altor băuturi fermentate spumoase, așa cum sunt definite mai
jos, având:
a. concentrație alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depășește10%
în volum;
b. concentrație alcoolică mai mare de 10% în volum, dar care nu depășește15 %
în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare;
 alte băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile NC 2206 0031; 2206
00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 si 2205, care nu intra sub incidenta art. 170
din Codul fiscal si care sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu
ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon in solutie
egală sau mai mare de 3 bari, si care:
a. au o concentratie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar nu depășește13%
în volum
b. au o concentrație alcoolică mai mare de 13% în volum, dar nu depășește15% în
volum și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.
 Produsele intermediare
Reprezintă toate produsele care au o concentrație alcoolică mai mare de 1,2% în
volum, dar nu depășește 22% în volum, și care se încadrează la codurile: NC 2204,2205 și
2206 00, dar care nu intra in categoriile bere, vinuri, băuturi fermentate altele decât bere și
vinuri.
Totodată, se consideră produse intermediare și orice alte băuturi fermentate liniștite,
care au o concentrație alcoolică mai mare de 5,5% în volum și care nu rezultă în întregime
din fermentare, precum și orice alte băuturi fermentate spumoase care au o concentrație
alcoolică ce depășește 8,5% în volum și care nu rezultă în întregime din fermentare.
12
 Alcoolul etilic reprezintă:
a) toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum și
care sunt încadrate la codurile NC 2207 și 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte
dintr-un produs încadrat la alt capitol al Nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentrație alcoolica ce depășește 22% în volum și care sunt
cuprinse la codurile NC 2204, 2205 și 2206 00;
c) țuica și rachiuri de fructe;
d) orice alt produs, în soluție sau nu, care conține băuturi spirtoase potabile.

Țuica și rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor

individuale, în limită unei cantități echivalente de cel mult 50 litri de produs pentru fiecare
gospodărie individuală/an, cu concentrația alcoolica de 100% în volum, se accizeaza prin
aplicarea unei cote de 50% din cotă standard a accizei aplicată alcoolului etilic, potrivit
prevederilor din norme.
Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a căror producție nu depășește 10
hectolitri alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse.
Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente
din punct de vedere juridic și economic de orice altă distilerie, nu funcționează sub licență de
produs a unei alte distilerii și care îndeplinesc condițiile prevăzute de norme.

2.2 Grupa 2 Tutun prelucrat

Tutunul prelucrat reprezintă:

a) țigarete;
b) țigări și țigări de foi;
c) tutun de fumat:
d) tutun de fumat fîn tăiat, destinat rulării în țigarete;
e) a alte tutunuri de fumat.

13
 Se consideră țigarete:
a) rulourile de tutun destinate fumatului că atare și care nu sunt țigări sau țigări de
foi.
b) rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de țigarete, prin
simplă mânuire neindustriala;
c) rulourile de tutun care se pot înfășură în hârtie de țigarete, prin simplă mânuire
neindustriala;
d) orice produs care contine partial alte substante decat tutunul, dar care respecta
criteriile de la punctele enumerate mai sus;

Se consideră țigări sau țigări de foi, dacă se pot fuma că atare, după cum
urmează:
a) rulourile de tutun care conțin tutun natural;
b) rulourile de tutun care au un înveliș exterior din tutun natural;
c) rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fîn, înveliș exterior de
culoarea normală a unei țigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv
muștiucul, dacă este cazul, și un liant, cu condiția că:
-învelișul și liantul să fie din tutun reconstituit;
- masă unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muștiucul, să nu fie sub 1,2
grame;
- învelișul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuțit de minimum 30 grade
față de axă longitudinală a țigării.
- rulourile de tutun, care au o umplutura din amestec tăiat fîn, înveliș exterior de
culoare normală a unei țigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv
filtrul, dar exclusiv muștiucul, dacă este cazul, cu condiția că:
a) masă unitară a ruloului, excluzând filtrul și muștiucul, să fie egală sau mai mare
de 2,3 grame; și
b) circumferință ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea țigării să nu fie
sub 34 mm.

Se consideră tutun de fumat:

a) tutunul tăiat sau fărâmițat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăți, și care poate
fi fumat fără prelucrare industrială;
b) deșeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul

14
 c) orice produs care conține parțial alte substanțe decât tutunul

Se consideră tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în țigarete:

a) tutunul de fumat, pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă
particulele de tutun ce au o lățime sub 1 mm;
b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele
de tutun ce au o lățime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat
vânzării pentru rularea țigaretelor.

2.3 Grupa 3 Produse energetice

Produsele energetice sunt:

a) produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării
drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;
b) produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, numai dacă
sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;
c) produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă sunt destinate utilizării drept combustibil
pentru încălzire sau combustibil pentru motor.

Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:

a) benzină cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 și 2710 11 59;
b) benzină fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, NC 2710 11 41, 2710 11 45 și
2710 11 49;
c) motorină cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49;
d) petrol lampant (kerosen) cu codurile NC 2710 19 21 și 2710 19 25;
e) gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 până la 2711 19 00;
f) gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 și 2711 21 00;
g) păcură cu codurile NC de la 2710 19 61 până la 2710 19 69;
h) cărbune și cocs cu codurile NC 2701, 2702 și 2704.

Gazul natural

15
 Gazul natural va fi supus accizelor, iar acciza va deveni exigibila la momentul
livrării acestui produs de către furnizorii autorizați potrivit legii, direct către consumatorii
finali.
Operatorii economici autorizați în domeniul gazului natural au obligația de a se
înregistra la autoritatea fiscală competență, în condițiile prevăzute în norme.

Cărbune și cocs
Cărbunele și cocsul vor fi supuse accizelor, iar acciza va deveni exigibila la
momentul livrării acestor produse de către companiile de extracție și, respectiv, de producție.
Companiile de extracție a cărbunelui și cele de producție a cocsului, în calitate de
operatori cu produse accizabile, au obligația de a se înregistra la autoritatea fiscală
competență, în condițiile prevăzute în norme.

Energie electrică
Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibila la momentul
facturării energiei electrice furnizate către consumatorii finali.
Nu sunt considerate că fiind eliberare pentru consum consumul de electricitate
destinat producției de energie electrică, producției combinate de energie electrică și energie
termică, precum și consumul utilizat pentru menținerea capacității de a produce, de a
transporta și de a distribui energie electrică, în limitele stabilite de Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei.

Operatorii economici autorizați în domeniul energiei electrice au obligația de a se

înregistra la autoritatea fiscală competență, în condițiile prevăzute în norme.

Excepții
Prevederile privind accizarea nu se vor aplică pentru:
1. căldură rezultată și produsele cu codurile NC 4401 și 4402;
2. următoarele utilizări de produse energetice și energie electrică:
a) produsele energetice utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil
pentru motor sau combustibil pentru încălzire;
b) utilizarea duală a produselor energetic;

16
 c) energia electrică utilizată în principal în scopul reducerii chimice în procesele
electrolitic și metalurgic;
d) energia electrică, atunci când reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs,
potrivit prevederilor din norme;
e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme.
Nu se consideră producție de produse energetice:
a) operațiunile pe durată cărora sunt obținute accidental mici cantități de produse
energetice, potrivit prevederilor din norme;
b) operațiunile pe durată cărora sunt obținute accidental mici cantități de produse
energetice, potrivit prevederilor din norme;
c) operațiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibilă refolosirea să
în cadrul întreprinderii sale, cu condiția că acciza deja plătită pentru un asemenea produs să
nu fie mai mică decât acciza care poate fi cuvenită, dacă produsul energetic refolosit va fi
pasibil de impunere;
d) o operație constând din amestecul - în afară unui loc de producție sau a unui
antrepozit fiscal - al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu
condiția că:
1. accizele asupra componentelor să fi fost plătite anterior; și
2. sumă plătită să nu fie mai mică decât sumă accizei care ar putea să fie aplicată
asupra amestecului.

2.4 NOMENCLATORUL
codurilor de produse accizabile

Codul
produsului
Denumirea produsului
Codul Denumirea produsului aliniat SEED (aliniat U.M.
sau a grupei de produse
SEED)

Bere B Bere B000 litru1)

Vin și alte băuturi Produse liniștite W200
fermentate, altele decât W Produse spumoase litru1)
W300
bere și vin
I
Produse intermediare Produse intermediare I000 litru1)
Alcool etilic și spirtoase S Băuturi spirtoase S200 litru1)

17
 Alcool etilic S300
Alcool parțial denaturat S400
Alte produse care conțin alcool etilic
S500
1.000
Țigarete T200
țigarete
1.000
Produse Țigări și țigări de foi T300
T buc.
prelucrat din tutun
Tutun de fumat fin tăiat destinat rulării
T400 kg
în țigarete
Alte tutunuri de fumat T500 kg
Produse energetice E Produse energetice încadrate la unul din
codurile NC de la 1507 la 1518, dacă se
intenționează ca acestea să fie utilizate E200 litru2)
drept combustibil pentru încălzire sau
combustibil pentru motor
Produse energetice încadrate la unul din
codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 E300 litru2)
și 2707 50
Benzină cu plumb încadrată la codurile
E410
NC 2710 11 31, 2710 11 51 și 2710 11 litru2)
59
Benzină fără plumb încadrată la codurile
NC 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 E420 litru2)
și 2710 11 49
Motorină nemarcată încadrată la
E430 litru2)
codurile NC 2710 19 41 - 2710 19 49
Motorină marcată încadrată la codurile
E440 litru2)
NC 2710 19 41 - 2710 19 49
Petrol lampant (kerosen), nemarcat,
încadrat la codurile NC 2710 19 21 și E450 litru2)
2710 19 25
Petrol lampant (kerosen), marcat,
încadrat la codurile NC 2710 19 21 și E460 litru2)
2710 19 25
Păcură încadrată la codurile NC 2710 19
E470 kg
61 - 2710 19 69
Produse încadrate la codurile NC 2710
E480
11 21, 2710 11 25 și 2710 19 29, în litru2)
deplasări comerciale în vrac
Produse încadrate la codurile NC 2710
11 - 2710 19 69, nespecificate mai sus,
cu excepția produselor încadrate la E490
litru2)
codurile NC 2710 11 21, 2710 11 25,
2710 19 29, în afara deplasărilor
comerciale în vrac
Gaz petrolier lichefiat și alte E500 kg
hidrocarburi gazoase (GPL) încadrate la
codurile NC 2711 12 11 - 2711 19 00
(exceptând 2711 11, 2711 21 și 2711
18
 29)
Hidrocarburi aciclice saturate. Produse E600
kg
încadrate la codul NC 2901 10
Hidrocarburi aciclice saturate. Produse
E700 kg
încadrate la codul NC 2901 10

Capitolul III
MODUL DE CALCUL ȘI BAZA DE IMPOZITARE

3.1 Nivelul şi calculul accizelor

 Nivelul accizelor
Art. 339. - (1) Nivelul accizelor este cel prevăzut în anexa nr. 1 care face parte
integrantă din prezentul titlu și se aplică începând cu 1 ianuarie 2016, cu excepția nivelului
accizelor pentru țigarete care se aplică de la data de 1 aprilie 2016. Pentru anii următori,
nivelul accizelor aplicabil începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, respectiv 1 aprilie a
fiecărui an pentru țigarete, este nivelul actualizat calculat conform alin. (2).
(2) Nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 1 se actualizează anual cu creşterea
preţurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui
de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de
Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se
publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice până cel mai târziu pe data de 20 octombrie
a fiecărui an.
(3) După actualizarea prevăzută la alin. (2) nivelul accizelor exprimate în lei, înscris
în anexa nr. 1, se rotunjește la nivel de două zecimale, prin reducere, atunci când a treia
zecimală este mai mică decât 5 şi prin majorare atunci când a treia zecimală este mai mare
sau egală cu 5.
(4) Nivelul accizelor prevăzut la nr. crt. 5 - 9 din anexa nr. 1 cuprinde şi contribuţia
pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la titlul XI din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Pentru băuturile alcoolice, ţigaretele, ţigările şi ţigările de foi, nivelul accizelor

19
 prevăzut la nr. crt. 1 – 7 din anexa nr. 1 cuprinde şi cota de 1% datorată Agenţiei
Naţionale pentru Sport şi Tineret, prevăzută în Legea educaţiei fizice şi sportului nr.
69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Pentru produsele energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri,
volumul se măsoară la o temperatură de 15 °C.
(7) Pentru motorina destinată utilizării în agricultură se poate aplica un nivel redus de
accize. Nivelul şi condiţiile privind aplicarea accizei reduse se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
(8) Pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie 2016 nivelul și structura accizei totale
pentru țigarete sunt cele practicate începând cu data de 1 aprilie 2015.

 Calculul accizelor
Art. 340. - (1) Calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din norme.
(2) Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi
acciza ad valorem. 141
(3) Nivelul accizelor pentru țigarete se actualizează anual, începând cu data de 1
aprilie, conform regulilor prevăzute la art. 339 alin. (2) și (3).
(4) Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal de 14% asupra
preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.
(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza
preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad
valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică
se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I cu cel puţin 30 zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei totale.
(6) Acciza datorată determinată potrivit alin. (2) nu poate fi mai mică decât nivelul
accizei minime exprimate în lei/1.000 de ţigarete care este de 97% din nivelul accizei totale
prevăzut în anexa nr. 1.
(7) Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se calculează în funcţie de
valoarea totală a tuturor cantităţilor de ţigarete eliberate pentru consum, pe baza preţului de
vânzare cu amănuntul incluzând toate taxele, împărţit la cantitatea totală de ţigarete eliberate
pentru consum. Acest preţ mediu ponderat se stabileşte până pe data de 15 februarie a
fiecărui an, pe baza datelor privind cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum în
cursul anului calendaristic precedent şi se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice
în termen de 15 de zile de la data stabilirii.
20
 (8) Preţul de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte şi se
declară de către persoana care eliberează pentru consum ţigaretele în România sau care
importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţa publică, în conformitate cu cerinţele prevăzute de
norme.
(9) Este interzisă vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au
stabilit şi declarat preţuri de vânzare cu amănuntul.
(10) Este interzisă vânzarea de ţigarete de către orice persoană la un preţ ce depăşeşte
preţul de vânzare cu amănuntul declarat în vigoare la momentul vânzării.
(11) Este interzisă vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, către persoane fizice,
la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat.

3.2. Anexa nr.1 și anexa nr.2

Anexa nr.1
Acciza
Nr. crt. Denumirea produsului sau a grupei de produse U.M. (lei/U.M.)

0 1 2 3
Alcool şi băuturi alcoolice
Bere, din care: 3,3
hl/1 grad 1.82
1 1.1. Bere produsă de producătorii independenţi a căror
Plato
producţie anuală nu depăşeşte 200 mii hl
Vinuri
2 2.1. Vinuri liniştite hl de produs 0,00
2.2. Vinuri spumoase 47,38
Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri
3.1. liniştite, din care: 396,84
3.1.1. cidru de mere şi de pere cu codurile NC 2206 00
0,00
51 şi NC 2206 00 81
3 3.1.2. hidromel cu codurile NC 2206 00 59 şi NC 2206 hl de produs

00 89 obţinut prin fermentarea unei soluţii de miere în 0,00

apă
3.2. spumoase 47,38
4 Produse intermediare hl de produs 396,84
Alcool etilic, din care: hl de alcool 3.306,98
5
5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii pur 1.653,49
Tutun prelucrat

21
 1.000
6 Ţigarete 412,02
ţigarete
7 Ţigări şi ţigări de foi 1.000 bucăţi 303,23

8 Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete kg 383,78

9 Alte tutunuri de fumat kg 383,78

Produse energetice
tonă 2.530,17
10 Benzină cu plumb
1000 litri 1.948,23
tonă 2.151,13
11 Benzină fără plumb
1000 litri 1.656,36
tonă 1.796,53
12 Motorină
1000 litri 1.518.04
Păcură
13 13.1. utilizată în scop comercial tonă 71,07
13.2. utilizată în scop necomercial 71,07
Gaz petrolier lichefiat
14.1. utilizat drept combustibil pentru motor 607,70
14 tonă
14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire 537,76
14.3. utilizat în consum casnic*1) 0,00
Gaz natural
15.1. utilizat drept combustibil pentru motor 12,32
15 15.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire GJ
15.2.1. în scop comercial 0,81
15.2.2. în scop necomercial 1,52
Petrol lampant (kerosen)*2)
tonă 2.640,92
16.1. utilizat drept combustibil pentru motor
16 1000 litri 2.112,73
tonă
2.226,35
16.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire
1000 litri 1.781,07
Cărbune şi cocs
17 17.1. utilizat în scopuri comerciale GJ 0,71
17.2. utilizat în scopuri necomerciale 1,42

Electricitate
18 Mwh
18.1. Electricitate utilizată în scop comercial 2,37
18.2. Electricitate utilizată în scop necomercial 4,74

22
 *1) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înţelege gazele
petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu
o capacitate de până la maximum 12,5 kg.
*2) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.

Anexa nr.2
Nr. crt. Denumirea produsului U.M. Acciza (lei/U.M.)
0 1 2 3
1 Lichid care conține nicotină ml 0,5
2 Tutunul conținut în produse din tutun încălzit kg 384

3.3Baza de impozitare
Baza de impozitare reprezintă:
a) pentru produsele din producția internă – prețurile de livrare, mai puțin accizele,
respectiv prețul producătorului;
b) pentru produsele din import – valoarea in vamă plus taxele vamale;
c) pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neînregistrate ca agenți economici
– contravaloarea ce se cuvine deponentului;
d) pentru bunuri amanetate de către persoanele fizice si devenite proprietatea caselor
de amanet – contravaloarea încasată de casele de amanet la vânzarea bunurilor respective,
mai putin accizele.
Accizele se calculează prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute în anexa
asuprabazei de impozitare care reprezintă:
a) pentru produsele din producția internă – contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv
accizele;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama stabilită potrivit legii, la care se
adaugă taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii
de produse;
c) pentru bunurile introduse în țara de persoanele fizice neînregistrate ca agenți
economici, dar comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine
deponentului pentru bunurile vândute.
Accizele preced taxa pe valoare adăugată și se calculează o singură dată, prin
aplicarea cotelor procentuale.

23
 Momentul datorării accizelor îl constituie:
a) data efectuării livrării pentru producători;
b) data efectuării formalităților de vămuire pentru importatori;
c) data cumpărării pentru agenții economici achizitori;
d) data vânzării bunurilor pentru bunurile vândute prin consignație.

3.4 Modul de calcul al accizelor

1. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de 150 de hectolitri.

Concentrația alcoolică este de 35% . Acciza unitara este stabilita la 280 de euro / hectolitru
alcool pur , iar cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei ?

Rezolvare :
Formula de calcul a accizei este:
cantitatea (în hl) x concentratia alcoolica x acciza unitara x cursul de schimb
Acciza = 150 hl x 35% x280 euro/ hl alcool pur x 41.000 lei / euro = 602.700.000 lei.

2. O societate comercială produce pentru comercializare in anul 2004 o cantitate de 60.000

de sticle de vin a 0,7 litri fiecare si acorda sub forma de dividente actionarilor 500 de sticle
de vin a 0,7 litri fiecare . Concentratia alcoolica a vinului este de 12 grade . Cursul de schimb
este 1 euro = 41.000 lei . Care este valoarea accizei ?

Rezolvare :
Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată, cat și pentru
cantitatea acordată sub formă de dividende acționarilor în cazul vinului deoarece acciza este
0.

24
 BIBLIOGRAFIE

1) Liliana Donath, Finanţe publice, Ed. Mirton, Timişoara, 2007;

2) Enache, C., Politică bugetară şi creştere economică, Ed. Universităţii de Vest, Timişoara,
2009;
3) Talpoş, I., Finanţele României, Ed. Sedona, Timişoara, 1995;
4) Codul fiscal 2018

25
Codul fiscal al României cu modificările şi completările ulterioare:
https://www.noulcodfiscal.ro

26