Plan de ingrijire a pacientului cu Astm Bronsic.

Bodnarescu Adriana
AMG 1 A
CULEGEREA DATELOR

Surse de culegere a datelor:

-directe:pacientul,
-indirecte:foaia de observaţie, echipa medicală;
Metode de culegere a datelor: interviul, observarea pacientului, studiul documentelor medicale, colaborarea cu
echipa de îngrijire;

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

Nume: Onofrei
Prenume: Ana
Sex: Feminin
Varsta: 51 ani
Domiciliu: Marginea,jud,Suceava
Situatie familiala: casatorita, 2 copii
Cetateanie: Roman
Religie: Ortodox
Ocupatie: Croitoreasa
Nivel de instruire: scoala profesionala, liceu
Allergic la: nu prezinta
Data internarii: 07.06.2015
Data externarii: 11.06.2015
Nr. zile spitalizare: 4 zile
Inaltime: 1,60m
Greutate: 63 Kg
Antecendente heredo-colaterale: - bunica cu Astm bronsic
Antecedente personale: - infectii virale dificile in copilarie
Comportamente: fumatoaare, conzumatoare de cafea
Diagnostic: Astm bronsic
Astmul Bronsic:
Este o boala caracterizata prin reducerea generalizata, variabila si reversibila, a calibrului bronhiilor, cu
crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante.
Astmul bronsic reprezinta un sindrom inflamator cronic al cailor aeriene, care apare la indivizi cu
susceptibilitate genetica si se manifesta prin obstructie bronsica reversibila, partial sau complet,
spontan sau sub tratament si în care se manifesta sindromul de hiperreactivitate bronsica la stimuli
variati. Simptomele pot varia de la tuse pâna la dispnee. În general boala are o evolutie episodica
sau paroxistica, dar poate fi si persistenta. Simptomul de baza este wheezing-ul, dar si tusea poate fi
simptomul predominant. Des poate fi confundata cu "bronsita cronica" sau „pneumonia recurenta".
Simptomatologia astmului bronsic:
La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere. Mai tarziu, in
intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului, cu dispnee mai mult sau
mai putin evidenta. Criza apare in a doua jumatate a noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste,
 prurit si hipersecretie, alteori e anuntata de prodroame (stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor,
cefalee ). Dispneea devine paroxistica, bradipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul
ramane la pat sau alearga la fereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul
 pe spate si sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente. La sfarsitul crizei, apare tusea
uscata, chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate ), cu sputa vascoasa,
albicioasa ( perlata ). Criza se termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub influenta
tratamentului. Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste 24-48 h
rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee, asfixie, cianoza, colaps
vascular, somnolenta pana la coma.
Cauze: - factori alergici (polen; acariene; pene), alti factori (aspirina; infectiile; fumatul; sinuzita;
efortul fizic).
Factori de risc: - antecedente familiale, infectii virale dificile în copilarie.

ISTORICUL BOLII:
Pacienta s-a prezentat la camera de garda relevand ca este cunoscuta cu Astm bronsic de mai
multi ani. Cu 6 zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza
astmatica manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei
ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv evoluand spre
agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se
amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si bronhodilatatoare simpaticometice,
respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza in sectia Interne.

 INVESTIGATII:
. adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
. conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
. monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute
- pH sangvin - la 1 ora
- electroliti Na - la 8 ore
. recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa sangvina si Rh,
hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia
 
. recoltarea probelor biologice si patologice
. supravegherea functiilor vitale si vegetative.
. Radioscopie si radiografie
. Bronhografie
. Bronhoscopie
. Spirometrie
. Spirografie
. Testare cutanata la alergeni.
S-a constatat ca pacienta este dependent de urmatoarele nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
3. Nevoia de a bea si a manca.
4. Nevoia de a dormi si a se odihni.
5. Nevoia de a evita pericolele.
6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

Plan de ingrijire a pacientului cu Astm Bronsic.

1. Nevoia de respira si a avea o buna circulatie.

Diagnostic: Alterarea ritmului respirator datorita obstructiei bronsice.
Sursa de dificultate: - obstructia cailor respiratorii.
Manifestari de dependenta: - dispnee cu ortopnee, wheezing si tuse.
Obiective: - pacienta sa respire normal, dispneea sa dispara.
Interventii:
. Aseaza pacienta intr-o pozitie semisezanda la margine patului cu capul usor in extensie.
. Indeparteaza factorii care ar putea produce alergii (pref, flori,etc).
. Asigura aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii.
. Administreaza tratamentul prescris de medic, bronhodilatatoare.

2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Diagnostic: Alterarea starii generale.
Sursa de dificultate: - anxietate
Manifestari de dependent: - cefalee, dinamie manifestata prin anxietate.
Obiective: - pacienta sa fie echilibrata psihic, sa dispara starea de anxietate, sa fie combatuta cefaleea si
dinamia.  
Interventii:
. Asistenta calmeaza pacienta, o aseaza intr-un salon cu bolnavi, cu un nivel ridicat si plin de
optimism.
. Ajuta pacienta sa isi recunoasca anxietatea si sa o combata , diminueaza stimulii care ar putea sa o
deranjeze.
. Aeriseste salonul asigurandu-i o stare de confort si conditii potime pentru odihna
. Invata pacienta sa expectoreze, explicandu-i necesitatea acesteia.
. Administreaza la indicatia medicului analgezice si expectorante.

3. Nevoia de a bea si a manca.

Diagnostic: Alterarea hidratarii.
Sursa de dificultate: - dezechilibrului hidroelectrolitic.
Manifestari de dependenta: - transpiratii abundente, expectoratie, obstructie, tuse.
Obiective: - pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si impiedicarea unei eventuale raceli din cauza
transpiratiilor.
Interventii:
. Administreaza pacientei ceaiuri, expicandu-i necesitatea ingerarii de cat mai multe lichide
. Schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie
. Asigura conditii corespunzatoare de temperature a mediului
. Ajuta pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni

Diagnostic: Perturbarea somnului.
Sursa de dificultate: - anxietate, stress, situatia de criza, insomnia.
Mnifestari de dependenta: - dispneea devine paroxistica, bradipneica, cu expiratie prelungita si
suieratoare, tuse, neliniste.
Obiective: - pacienta sa aiba un somn odihnitor.
Interventii:
. Trebuie combatuta tusea si dispneea
. Identifica cauza anxietatii.
. Invata pacienta tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare
. Asigura un mediu ambient linistitor, fara zgomote
. Sfatuieste pacienta sa consume o bautura calda inainte de culcare (ceai sau lapte).
. Administreaza tratamentul medicamantos recomandat de medic.
 
5. Nevoia de a evita pericolele.
Diagnostic: Risc de complicatii.
Sursa de dificultate: - lipsa cunoasterii.
Manifestari de dependenta: - neingrijirea corespunzatoare a unor infectii poate da compicatii mari,
 predispozitie la imbolnaviri recvente, fatigabilitate, anxietate.
Obiective: - pacineta sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente si infectii, sa fie echilibrata
 psihic.
Interventii:
. Asigura conditiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele.
. Informeaza si stabileste impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea
rezistentei organismului.
. Ajuta pacienta sa-si recunoasca anxietatea.
. Invata pacienta tehnici de relaxare.
. Incurajeaza pacienta la lectura, activitati etc., pentru a inlatura starea de anxietate.

6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi santatea

Diagnostic: Lipsa de cunostinte.
Sursa de dificultate: - cunostinte insuficiente.
Manifestari de dependeta: - pacienta nu are cunostinte referitoare la boala, prevenirea imbolnavirilor,
importanta respectarii tratamentului, prevenirea complicatiilor, nesiguranta si frica de necunoscut.
Obiective: - pacienta sa acumuleze noi cunostinte, sa fie informata cu privire la riscuri, sa dobandeasca
atitudini, obiceiuri si deprinderi noi.
Interventii:
. Exploreaza nivelul de cunostinte al pacientei, privind boala, modul de manifestare, masurile
 preventive si curative.
. Constientizeaza pacienta asupra propriei responsabilitati privind sanatatea.
. Identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavei.
. Corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii.
. Incurajaza si ajuta pacienta sa dobandeasca noi deprinderi.
TRATAMENT:
Primul pas terapeutic in astmul bronsic este renuntarea la substantele care declanseaza criza.
Tratamentul medicamentos al astmului bronsic presupune in principal doua categorii de medicamente:
 bronhodilatatoare si antiinflamatoare. Antiinflamatoarele (corticosteroizi) actioneaza impotriva procesului
inflamatori cronic, diminuand inflamatia si formarea de secretie bronsica in caile respiratorii. Corticoizii se
inhaleaza, actionand direct, la nivel local, cu un minimum de efecte secundare in tratamentul de durata al
astmului bronsic. 
Substantele bronhodilatatoare pot fi administrate fie prin inhalare, fie oral (tablete). In mod uzual se
 prefera varianta inhalatorie, pentru ca substantele sa ocoleasca circuitul sanguin si sa ajunga, prin
intermediul bronhiilor, direct la focarul de inflamatie, minimalizandu-se astfel efectele secundare si
maximizandu-se efectul terapeutic. Pentru a simplifica tratamentul astmaticilor si a evita folosirea mai
multor inhalatoare, se recomanda folosirea preparatelor inhalatorii combinate, care contin atat substante
 bronhodilatatoare cat si antiinflamatoare.
La externare pacienta raspunde bine la tratamentul medicamentos si dispneea a disparut. Starea de
anxietate a disparut si bolnava prezinta o stare de bine, sustine ca si cefaleea a disparut. Prezinta o conditie
fizica mai buna, relateaza ca respecta indicatiile in legatura cu hidratarea, beneficiaza de un somn
odihnitor.

 NIVEL DE DEPENDENTA.
 NEVOIA FUNDAMENTALA
FUNCTIE SATISFACUTA/NESATISFACUTA
1. Nevoia de a respire si a avea o circulatie
adecvata.
-functie nesatisfacuta prin dispnee cu
ortopnee, wheezing, tuse.
2. Nevoia de a bea si a manca.
-functie nesatisfacuta prin expectoratie,
obstructive, tuse.
3. Nevoia de a elimina.
-functie satisfacuta.
4. Nevoia de a se misca si a mentine o postura
adecvata.
-fuctie stisfacuta
5. Nevoia de a dormi, a se odihni.
-functie nesatsfacuta datorita respiratiei
deficitare, cefaleei, tusei, transpiratiilor.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
-functie satisfacuta.
7. Nevoia de a pastra temperature corpului in limite
normale. 
-functie satisfacuta.
8. Nevoia de a fi curat si a proteja tegumentele si
mucoasele
-functie satisfacuta.
9. Nevoia de a evita pericolele.
-functie nesatisfacuta cu anxietate,
fatigabilitate, neliniste.
10. Nevoia de comunicare.
-functie satisfacuta.
11. Nevoia de a practica religia si de a actiona
conform credintelor proprii.
-functie satisfacuta.
12. Nevoia de a fi util, de a fi ocupat.
-functie satisfacuta.
13. Nevoia de a se recreea.
-functie satisfacuta.
14. Nevoia de a invata.
-functie partial satisfacuta din cauza lipsei de
informatie.