CAPITOLUL 1

SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

Art. 1.1. PREZENTAREA LUCRARILOR – MEMORIU TEHNIC

1.1.1. Date generale

Denumirea lucrarii: Program Reabilitare Poduri Runda III –
Pod pe DN 2B, km 104+100, peste CF
Buzau-Galati, la Braila

Beneficiarul lucrarii: Administratia Nationala a Drumurilor

Proiectant general si de SPEA Ingegneria Europea (Italia) si

specialitate: S.C. Consilier Construct S.R.L. Bucureşti

Amplasament: Municipiul Braila, judetul Braila

1.1.2. Descrierea situatiei existente

Drumul national DN 2B, Buzau – Galati, traverseaza calea ferata
dubla si electrificata Buzau – Galati, pe un pasaj superior la iesirea din
municipiul Braila, la km.104+100.
Traseul initial al drumului national s-a desfasurat prin municipiul
Braila cu traversarea caii ferate Braila – Galati, la intrarea in statia
Baldovinesti.
Varianta de ocolire in partea de Vest a municipiului Braila a fost
realizata de catre Consiliul Judetean Braila, cu traversarea de nivel a caii
ferate in amplasamentul actual, apoi preluata de A.D.N.
Traficul ridicat pe calea ferata si pe drumul national a impus
proiectarea si executia unei traversari denivelate in punctul de conflict.
S-a adoptat solutia cu pasaj superior, cu parte carosabila de 7,80 m
si doua trotuare de 1,00 m, corespunzator clasei “E” de incarcare.
Studiile si proiectele de executie au fost elaborate de catre IPTANA
– SA Bucuresti, in anul 1991.
 Pasajul a fost executat de SCCF Iasi si a fost dat in exploatare in
anul 1993.
Pentru pasaj s-a adoptat solutia cu suprastructura din grinzi
prefabricate cu 13 deschideri de 25,90 m lungime si fundatii indirecte pe
coloane forate Benoto.
In sectiune transversala s-au prevazut 8 grinzi “T”, cu inaltime de
1,10 m, din trei tronsoane mari, precomprimate cu cable din SBP 1,
asezate la intervale de 1,22 m.
Legatura transversala dintre grinzi s-a realizat prin monolitizare
longitudinala, cu placa din beton armat, turnata pe loc de 0,32 m latime si
0,16 m grosime si trei antretoaze turnate pe loc in mijlocul deschiderilor si
pe reazeme, precomprimate, cu cate doua cable din SBP 1.
La infrastructuri s-a adoptat solutia de fundare pe coloane forate tip
Benoto, cu diametrul de 1,08 m si fise in teren de 22,00 m.
Culeele pasajului sunt realizate din beton armat, semiinecate, cu doi
pereti verticali, bancheta, zid de garda si ziduri intoarse la partea
superioara si radier la partea inferioara. Racordarea cu terasamentele s-a
realizat cu placi de racordare la nivelul caii, sferturi de con pereate, casiuri
si scari.
Pilele pasajului sunt, de asemenea, realizate din elemente din beton
armat, cu fundatii indirecte pe coloane forate tip Benoto, cu diametru de
1,08 m si fise in teren de 22,00 m.
Riglele pilelor au sectiunea “T” intors, cu latimea talpii de 2,20 m si
0,75 m inaltime si inima de 0,70 m latime si 0,90 m inaltime. Elevatiile
pilelor sunt realizate cu doi stalpi circulari de inaltime variabila si diametru
de 1,30 m, incastrati in radierul de la partea superioara a coloanelor.
Pentru rezemarea grinzilor s-au prevazut aparate de reazem din
neopren.
Suprastructura pasajului s-a continuizat pe reazeme la nivelul placii
carosabile pe toate pilele in afara de pilele 4 si 9, pe care s-au montat
dispozitive de racordare a caii de tip pasaj Grant, in cele doua rosturi.
La partea carosabila s-a prevazut hidroizolatie cu protectie din beton
armat, cu plase de sarma, parapeti metalici directionali si parapeti pietonali.

2
 Traversarea caii ferate se realizeaza la o oblicitate de 80 o, cu un
gabarit pe verticala de 6,25 m – drumul este in aliniament cu o curba larga
dreapta de 1000 m, care afecteaza patru deschideri ale pasajului.
Panta la rampele de acces este de 4 %, cu o curba de racordare in
plan vertical de 4500 m .
Rampele de acces au latime de 11,00 m, sunt prevazute cu casiuri
la limita partii carosabile, parapeti metalici directionali si casiuri pe taluze.
Pe o lungime de cca. 40,0 m la rampa Braila dreapta, s-a executat
un zid de sprijin si taluz pereat pentru a limita accesul in zona construita a
Brailei.

1.1.3. Defecte si degradari

In urma cercetarilor efectuate pe teren asupra starii de viabilitate a
pasajului, dupa 10 ani de exploatare se constata urmatoarele:
a. Infrastructura
Elementele vizibile de la culei si de la pile nu prezinta degradari
semnificative ale betoanelor sau deformatii care sa influenteze capacitatea
portanta a pasajului. In aceste conditii se poate spune ca structurile in
ansamblul lor, se prezinta in stare buna.
Degradarile locale existente au rezultat de la executia lucrarilor, fiind
generate de calitatea cofrajelor si de tehnologia de turnare a betoanelor.
Aceste degradari locale nu au evaluat semnificativ si pot fi remediate cu
reparatii locale.
La pila 10, stalpul Bucuresti, s-au constatat fisuri verticale, generate
de contractia betoanelor dupa decofrare.
Pentru protejarea armaturilor in cazul evolutiei fisurilor se va executa
torcret sclivisit pe intreaga suprafata a stalpului.
b) Suprastructura
- Imbracamintea asfaltica prezinta crapaturi, denivelari si refulari si
nu asigura o suprafata de rulare corespunzatoare;
- Dispozitivele de racordare a caii de la rosturile de pe culei si de pe
pilele 4 si 9 sunt complet degradate, provoaca socuri in circulatie si permit
infiltratiile apelor pluviale pe infrastructura podului;

3
 - Infiltratii cu decalcifieri si pete albe la consola trotuarelor si la placa
de monolitizare dintre grinzile suprastructurii, datorita degradarilor de la
hidroizolatie;
- Degradari la aparatele de reazem din neopren fixe si mobile. Se
constata lunecari intre placile metalice inglobate in aparatele de reazem,
deformatii neuniforme la rezemarea grinzilor pe banchete, asezarea
neuniforma a aparatelor de reazem localizate in special la contactul cu
grinzile, umflari neuniforme etc.;
- Parapetul directional are elemente deformate, lise si stalpi, reparatii
la imbinari cu sudura si numar insuficient de buloane;
- Parapetul pietonal are deformatii locale pe unele panouri si este
partial nevopsit;
- Betoane cu segregari si sectiune neuniforma in zonele de
monolitizare de pe pilele cu placa continuizata;
- Stirbituri si segregari locale la lisa parapetului;
- Borduri cu degradari la trotuarele pietonale;
- Vegetatie si depuneri la rosturi si borduri, ceea ce impiedica
scurgerea apelor .
c. Racordarea cu terasamentele
- La culeele Braila si Galati, pereurile de la sferturile de con de pe
partea dreapta sunt deformate si partial degradate datorita infiltratiilor din
apele pluviale ce se produc pe acostamente la racordarea pasajului cu
rampele de acces;
- Degradari locale, scari si casiuri influentate in general de
deformatiile pereului de la sferturile de con – culeea Galati dreapta.
d. Rampe de acces
- Denivelari ale imbracamintii asfaltice in zona de racordare a
rampelor de acces cu pasajul. Aceste denivelari se extind pe o lungime de
cca.35 m cu deformarii de pana la 15 cm;
- Aceste deformatii ale imbracamintii asfaltice apar pe rampe Galati
si la distante mai mari de 50-100 m;

4
 - Deformatiile constatate la imbracamintea asfaltica se extind si la
acostamente cu degradarea locala a casiurilor;
- Degradari la pereul executat pe taluzul rampei Braila pe o lungime
de cca. 40,00 m, la nivelul superior al zidului de sprijin;
- Parapetul directional montat pe rampele de acces, cu stalpi si lise
deformate si un numar insufucient de buloane la imbinari;
- Casiuri pe taluze partial degradate sau neexecutate.

1.1.4. Descrierea lucrarilor proiectate

Pentru elaborarea documentatiei s-au executat numai studii
topografice, considerand ca problema studiilor geotehnice a fost rezolvata
odata cu adoptarea solutiei de fundare pe coloane forate tip Benoto.
Studiile topografice au cuprins executarea unui profil longitudinal si
profile transversale pe o lungime de cca. 680 m, precum si marcarea a trei
reperi de nivel ce vor fi folositi la executia lucrarilor.
Studiile au fost executate de personal autorizat de Oficiul National
de Cadastru Geodezic si Cartografic din România. Din interpretarea
comparativa a cotelor masurate la realizarea profilelor longitudinale si
cotele calculate, au rezultat diferente nesemnificative.
Lucrarile propuse pentru reparatii corespund cu prevederile din
Expertiza tehnica intocmita in anul 2000 de S.C. BEPS-LP S.R.L.
Bucuresti.
Au fost propuse urmatoarele lucrari:
a. Infrastructura
- Protejarea cu beton torcretat sclivisit a stalpului care prezinta fisuri,
de la pila nr.10;
- Repararea cu beton sclivisit cu adaosuri de rasini a zonelor cu
stirbituri sau segregari locale ce pot favoriza corodarea armaturilor.
b. Suprastructura
- Desfacerea si refacerea integrala a hidroizolatiei, a imbracamintii
asfaltice si a trotuarelor pentru o parte carosabila de 7,80 m si doua
trotuare de 1,00 m, diferentele in plus constatate pe teren la partea
carosabila vor fi inglobate la trotuare;
5
 - Desfacerea caii si a trotuarelor se va face pana la nivelul betonului
de panta pe toata latimea pasajului intre bordurile paraopetilor pietonali.
Aceasta operatie se va face cu atentie pentru a evita degradarea betonului
de panta. Inainte de executia hidroizolatiei se va face o receptie a stratului
suport si se vor executa reparatiile necesare cu beton pe portiunile
degradate sau denivelate.
Pentru hidroizolatie se vor folosi numai materiale atestate si
agrementate, acceptate de beneficiar si proiectant.
S-a prevazut o protectie a hidroizolatiei cu beton armat cu plasa de
sarma pentru a evita degradarea hidroizolatiei in cazul frezarii
imbracamintii asfaltice.
- Executarea unui parapet directional nou pe toata lungimea
pasajului cu o eventuala folosire partiala a unor elemente bune ce vor
rezulta de la demolarea parapetului directional existent;
- Revizuirea, repararea si inlocuirea elementelor degradate si
vopsirea integrala a parapetului metalic pietonal;
- Montarea unor dispozitive de racordare etanse atestate si
agrementate, acceptate de beneficiar si proiectant, la rosturile de pe culei
si pilele 4 si 9. Aceste rosturi trebuie sa se poata monta pe jumatate din
cale;
- Montarea unor panouri noi tip CFR in zona de traversare a cailor
ferate electrificate;
- Repararea cu beton torcretat sclivisit a zonelor cu decalcifieri,
segregari sau denivelari la betoanele monolite de la consolele trotuarelor si
de la placile de monolitizare dintre grinzile prefabricate;
- Inlocuirea gurilor de scurgere degradate, montarea de gratare si
prelungirea tuburilor de scurgere pana la nivelul inferior al grinzilor;
- Inlocuirea aparatelor de reazem actuale din neopren cu aparate de
reazem noi. Aceasta operatie impune ridicarea succesiva a suprastructurii
pasajului, verificarea suprafetelor de rezemare si montarea unor aparate de
reazem noi, fixe si mobile de acelasi tip cu cele existente.
c. Racorduri cu terasamentele

6
 - Desfacerea si refacerea portiunilor de pereu degradat de la
sferturile de con si de la pereul de sub pasaj;
- Desfacerea si refacerea zonelor degradate de la scari si casiuri;
- Executarea de lucrari pentru asigurarea scurgerii apelor de pe
pasaj in zona de racordare a trotuarelor cu acostamentele pentru a asigura
circulatia apei pe casiurile de pe taluze si de pe acostamente.
d. Rampe de acces
- Corectarea imbracamintii asfaltice pe zonele cu denivelari pentru a
asigura conditii normale de circulatie. Aceste lucrari se executa cu straturi
succesive din mixturi asfaltice, binder de criblura si beton asfaltic in
grosimile necesare corespunzatoare denivelarilor masurate;
- Corectarea casiurilor sau refacerea lor pe zonele cu denivelari
pentru a asigura o sectiune transversala corespunzatoare;
- Repararea si completarea casiurilor de pe taluzurile rampelor de
acces;
- Revizuirea, repararea si completarea cu material nou a parapetului
metalic directional si vopsirea lui pe toata lungimea;
- Executarea unei scari de acces din beton, cu balustrada pe partea
dreapta a rampei Braila pentru a favoriza accesul de pe drum la locuintele
din zona.
* *
*
Lucrarile proiectate nu ocupa suprafete suplimentare de teren, ele
efectuandu-se in cadrul amprizei pasajului si rampelor proiectate initial.
In vecinatatea caii ferate duble si electrificate, se va da o deosebita
atentie, executarea lucrarilor se va putea face numai in functie de circulatie.
Circulatia rutiera se va desfasura pe jumatate din latimea partii
carosabile.
Documentatia tehnica va fi verificata in conformitate cu prevederile
Legii
nr. 10/1995 la urmatoarele exigente:
- A 4.2 – rezistenta si stabilitate la sarcini statice si dinamice,
inclusiv la cele seismice;

7
 - B 2.2 – siguranta in exploatare;
- D 2.2 – Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia
mediului.
Durata de executie a lucrarilor este 12 luni.

Art. 1.2. LUCRARI DE ORGANIZARE SPECIFICE

Organizarea de santier aferenta lucrarilor de poduri cuprinde
lucrarile si instalatiile antreprenorului echipate cu mijloace care sa-i permita
realizarea tuturor operatiunilor si controlul calitatii executiei.
Dotarea antreprenorului trebuie sa-i permita asigurarea calitatii lucrarilor,
mijloacele, instalatiile, dispozitivele de verificare si control, necesare
executiei in conformitate cu prevederile din proiect, normativele si
standardele in vigoare si ale prezentului caiet de sarcini.
Pentru pastrarea in siguranta a documentatiei, actelor de constatare
si a proceselor verbale de receptie pe faze de lucrari, antreprenorul va crea
spatiu si conditiile corespunzatoare beneficiarului, sau conform celor
convenite in contract.
Antreprenorul va asigura imprejmuirea si semnalizarea
corespunzatoare a zonei in care se lucreaza, precum si a masurilor de
dirijare a circulatiei rutiere, fiind raspunzator de eventuale evenimente
rutiere sau degradari ale lucrarilor.

Art. 1.3. REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE

REPARATII
Raspunderile antreprenorului se extind asupra calitatii tuturor
materialelor si prefabricatelor ce se utilizeaza, precum si a produselor
proprii pe care le foloseste la realizarea lucrarilor din contract.
Documentele principale pe baza carora constructorul va executa
lucrarile sunt:
- detalii de executie, intocmite de proiectant;
- caietul de sarcini cu precizarile tehnice specifice lucrarilor de poduri;
- normele, normativele, instructiunile, standardele si codurile de practica
in vigoare.

8
 Documentatiile tehnice se intocmesc de catre proiectant.
La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contractul
incheiat cu beneficiarul, din caietul de sarcini si graficul de esalonare.
Orice modificari sau adaptari fata de documentatia intocmita se pot
face numai cu aprobarea prealabila, conform legislatiei in vigoare.

9
 CAPITOLUL 2
ECHIPAMENTE TABLIER

Art.2.1. GENERALITATI

In cele ce urmeaza, prin pod se inteleg podurile propriuzise,

pasajele, viaductele, etc, asa cum sunt ele definite in STAS 5626-92,
Poduri, Terminologie.
Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si elemente necesare
conservarii podurilor si asigurarii unui nivel de exploatare satisfacator
pentru toti cei ce folosesc drumurile nationale pentru circulatie.
Capitolul se refera la urmatoarele:
 dispozitive pentru asigurarea etanseitatii;
 rosturi de dilatatie;
 dispozitive de colectare si evacuare a apei (guri de scurgere);
 parapeti de siguranta pietonali;
 borduri;
 aparate de reazem.

Art.2.2. DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII

Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente:

 hidroizolatia;
 protectia hidroizolatiei;
 imbracamintea asfaltica din doua straturi.
Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin proiect si
vor trebui sa asigure impermeabilitatea.
Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei:
 stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte proieminente
mai mari de 2 mm;

10
  la planeitate se admit abateri de max. + 5 mm verificata cu un
dreptar metalic de 3,00 pe orice directie;
 este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele
pregatite pentru aplicarea sapei;
 nu este permisa aplicarea sapei propriu-zise la temperaturi sub +
50C;
 este interzisa circulatia personalului de santier sau depozitarea de
materiale peste straturile sapei.
Antreprenorul poate propune beneficiarului si alte solutii decat cele
din proiect, in care caz, va intocmi o documentatie tehnica, cuprinzand
planse de detalii, tehnologia de executie si calitatile materialelor
componente, cat si ale imbracamintii in ansamblu, ce se va supune
aprobarii beneficiarului.

Art.2.3. Rosturi de dilatatie

Rosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigura continuitatea

suprafetei de rulare - in bune conditiuni de confort - intre tablier si culei sau
intre diverse travei ale tablierului.
Tipul de rost ce urmeaza a fi utilizat cat si tehnologia de montare a
acestuia, trebuie sa fie precizate prin proiect.
Antreprenorul, respectand caracteristicele necesare ale rostului si
tolerantele lui de pozare, poate propune si alte tipuri de rost, in care caz va
trebui sa obtina aprobarea beneficiarului.
Sunt de preferat alcatuirile constructive ce conduc la reducerea
numarului de rosturi sau la eliminarea lor totala.

Art.2.4. Dispozitive de colectare si evacuare a apelor

Dispozitivele de evacuare a apelor sunt alcatuite din guri de

scurgere destinate evacuarii apelor de ploaie ce cad pe suprafata podului.
Tipul, numarul si pozitia lor sunt precizate prin proiect.

11
 Dispozitivele de evacuare a apelor de pe suprafata suprastructurii
sunt, in general, prefabricate, standardizate si se monteaza pe
suprastructura, astfel incat sa permita evacuarea apelor fara infiltratii in
corpul structurii.
Antreprenorul poate propune si alte solutii decat cele din proiect,
privind evacuarea apelor, dar numai cu aprobarea beneficiarului.
Gurile de scurgere se vor prelungi cu tuburi din PVC 110mm,
minimum 10cm sub nivelul inferior al suprastructurii.

Art.2.5. Parapeti de siguranta pietonali

Realizarea parapetilor de siguranta si pietonalilor se va face in

conformitate cu proiectul.
Parapetii din otel se vor proteja prin vopsire, calitatea si culoarea
vopselei fiind aprobate de beneficiar.

Art.2.6. Borduri

Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate de beton sau

din piatra.
Calitatea betonului si pietrei, modul de tratare a suprafetei si
dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face cu
respectarea profilului in lung si transversal al caii.
La bordurile inalte nivelul superior al asfaltului de la trotuare va fi la
nivelul inferior al gaurilor pentru evacuarea apelor.
Bordurile vor fi prefabricate, vor avea clasa betonului minim C25/30
(B 400) si gradul de gelivitate G150.
Pe langa conditiile de mai sus, bordurile inalte se vor peliculiza
pentru a nu permite infiltrarea apelor si pentru a fi protejate de actiunea
sarurilor de dezghet.
Peliculizarea se va face cu produse chimice adecvate, agrementate
tehnic.

12
 CAPITOLUL 3
HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE

Art.3.1. HIDROIZOLATII

3.1.1. Generalitati
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie
indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
 impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
 colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor
spre gurile de scurgere;
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din:
 sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la
marginea elementului care este hidroizolat;
 racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse
de acoperire a rosturilor de dilatatie.
Se disting urmatoarele straturi componente:
 strat suport;
 strat de amorsare;
 strat de lipire;
 strat de baza;
 strat de protectie;
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale
firmelor specializate in hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alcatuite din:
 folie lichida cu intarire rapida;
 membrana hidroizolatoare;
Tehnologia de aplicare poate fi:
 prin pulverizare;
 prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
13
  prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
 prin aplicarea de membrane autoaderente;
 prin lipirea cu supraincalzirea membranelor.
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico-
mecanice.Termenul de ,,sapa hidroizolatoare” utilizat in continuare include
toate straturile componemte si anume: stratul suport, amorsa, stratul
hidroizolator de baza, stratul de protectie.

3.1.2. Caracteristici tehnice

Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de
minimum 10 ani de exploatare normala a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa
hidroizolatoare trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea
acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la
structura de rezistenta.
Materialele incluse in elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie
imputrescibile si sa fie pasive chimic.
Sapa hidroizolatoare sa poata fi aplicata la poduri in exploatare, la
care lucrarile se executa pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate se
defasoara circulatia normala, asigurandu-se continuizarea sapei, cu
pastrarea caracteristicilor tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a
utilajelor de transport si asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe
pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii
din asfalt la stratul sau superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele
caracteristici fizico - mecanice:
 forta de rupere 800 N/5 cm
 alungirea la rupere:% min. 4
 rezistenta la perforare statica:
clasa de rezistenta L 4 neperforata la 250 N pe bila  10
mm
14
  adezivitatea la tractiune pentru produsele de hidroizolare:
- aplicate in film subtire (rasina) aderente la suport:
min. 1N/mm2 la 23oC;
- de tipul membranelor prefabricate – monostrat (bitum modificat) :
min. 0.5 N/mm2 la 23oC;
 flexibilitatea pe un dorn:  50 mm fara fisuri la - 100C
 absorbite de apa in 24 ore:% max.0,5
 temperatura minima la care membrana este stabila 120 0C
 temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana
trebuie trebuie sa reziste fara diminuarea caracteristicilor fizico-
mecanice 1800C
 domeniul de temperatura de exploatare curenta este -20 0C700C
Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa
hidroizolatoare este +5=300C.
Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in
totalitate. Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu
utilaje de orice fel.

3.1.3. Prescriptii tehnice

3.1.3.1. Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin
procedeul specific tipului de membrana utilizata.
Hidroizolatia se aplica in timp continuu, asigurandu-se aderenta pe
toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit umflaturi sau margini
desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire in camp
continuu a membranelor livrate in fasii.
Se vor trata special racordurile la gurile de scurgere asigurandu-se
etanseitatea si scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform
proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane
din chituri elastice, de etansare.

15
 In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei
de caldura nu trebuie sa fie mai mare de 250 0C sau mai mare decat
temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica
caracteristicele fizico - mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolaoare se aplica la temperatura mediului
ambiant de cel putin + 500C.

3.1.3.2. Stratul de protectie

Stratul de protectie poate fi:
 sapa de beton de 5 cm grosime, realizat din beton clasa Bc 25, armat
cu impletituri din sarma zincata  1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm,
sau plase sudate tip Buzau  4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm.
Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S
32,5 si agregate cu dimensiunea maxima de 7 mm.
 mortar asfaltic cu grosimea de 1 - 2 cm;

3.1.4. Verificarea hidroizolatiei

Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie se face pe etape,
dupa cum urmeaza:
 pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare,
incheindu-se procese - verbale de lucrari ascunse;
 la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces -
verbal;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra
aspectului, iar in cazul unor constatari nefavorabile din procesele verbale
de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundarea pe o
inaltime de min. 5cm pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor
de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor
si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar.
In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de
antreprenor, se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.

16
 Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice se
efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde:
 STAS 6642 - 73 ,,Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor
de tractiune.” Rezistenta si alungirea la rupere
 SR 137 - 95 ,,Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode
de verificare.”
 STAS 5690 - 80 ,,Materiale plastice. Determinarea absortiei de apa”
 STAS 754 - 99 ,,Bitum neparafinos pentru drumuri”
 STAS 6615/1-74 ,,Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea
vascozitatii”
 STAS 9199 – 73 ,,Masticuri bituminoase pentru izolatii - Metode de
analize si incercari.
In ,,Normativul privind executia si controlul calitatii hidroizolatie, la
poduri’’ indicativ AND 577 – 2000 (Buletinul tehnic rutier nr. 17), sunt
aratate conditiile tehnice, domeniul de aplicare, modul de executare,
controlul calitatii, receptia lucrarilor.

Art. 3.2. DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE

3.2.1. Generalitati
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie utilizate la poduri
rutiere asigura:
 deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri in rosturile lasate
in acest scop;
 continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;
 etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente se utilizeaza dispozitive
etanse.
In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de
dilatatie sunt:
 elemente elastometrice care asigura deplasarea;
 elemente metalice suport, fixate pe structuri.
 betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;
17
  mortare speciale de etanseizare;
 benzi de cauciuc pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor
elemente ce intra in alcatuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri
noi sau la poduri in exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru
fiecare caz.
Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa
permita executarea lucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia
urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului fara ca aceasta
tehnologie de executie sa afecteze caracteristicele tehnice ale
dispozitivului.
Termenul de ,,dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie”,
prescurtat ,,dispozitiv” utilizat in continuare, include toate elementele
componente si anume:
 betonul in care sunt fixate elementele metalice;
 elementele metalice de prindere;
 elementul elastometric;
 elementul de etanseizare din cauciuc;
 mortarul special pentru etanseizarea elementului elastometric.

3.2.2. Caracteristici tehnice

Termenul de garantie a dispozitivului este de minimum 10 ani de

exploatare normala a podului. Elementul elastomer trebuie sa fie
intersanjabil. Termenul de garantie a elastometrului este de minimum 5 ani.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa
asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea
efectelor deteriorarilor structurii ca urmare a defectiunilor dispozitivului
aparute in perioada de garantie.
Firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure:
 livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de
la punerea in opera a dispozitivului;
18
  asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice,
necesare la punerea in opera a dispozitivului si la schimbarea
elementului elastomer;
 asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului;
 instructiuni tehnice de executie si de exploatare.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-
mecanice in domeniul de temperaturi -35 0C  + 800C.
 asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;
 elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;
 sa fie etans;
 sa fie fixat de structura de rezistenta a podului preluand actiunile
verticale si orizontale.
Pentru 1 ml de pod aceste actiuni sunt:
 forta verticala 11,2 tf
 forta orizontala 7,8 tf
Elementul elastometric trebuie sa aiba caracteristicile:
 Duritate, grade Shore A 60  5

Rezistenta la rupere prin intindere 12 N/mm2
 Rezistenta la rupere prin compresiune 75 N/ mm2
 Trasarea sub sarcina verticala maxima max.15%
 Alungirea minima la rupere 350%
 Rezistenta la ulei:
 variatia caracteristicilor fizice si mecanice:
 duritate grade Shore A max.  5
 pierdere de rezistenta la rupere
 max.% - 15
 alungirea la rupere max.% -15
 Nefragibilitatea la temperaturi scazute
 temperatura minima - 350C.
Rezistenta la imbatranire accelerata
 pieredere din rezistenta la rupere % max. -15
 scaderea alungirii la rupere % max -30
19
  cresterea duritatii grade Shore A max. 10
 Rezistenta la ozon dupa 100 ore sa nu prezinte fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate
in Romania, conform Legii nr. 10/1995.

3.2.3. Prescriptii
3.2.3.1. Betoane speciale
Varianta in care elementele metalice de fixare se incadreaza intr-o
rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa
suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie
cel putin de clasa Bc 3,5 cu lucrabilitatea L 4.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de
concasare cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi L 42,5 R conform
SR 388 - 1995.
Betonul va avea gradul de gelivitate G 150 rezistent la cel putin 150
cicluri de inghet - dezghet.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28
de zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida,
peste care se poate deschide circulatia la varsta de 10 zile.
In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment,
betonul in care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de
clasa Bc 20.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau
spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388
- 1995.
In cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa
minima Bc 20 zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va
fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minima Bc 20.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu
romflexil pe fata care vine in contact cu pneurile, realizand aceeasi culoare
cu imbracamintea asfaltica.
20
3.2.3.2. Mortare speciale
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a
rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea laterala a elementului
elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini sintetice.
Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul
corespunzator de dispozitive.
Aceste mortare trebuiesc testate in prealabil conform prescriptiilor
fabricantului tipului de dispozitiv.

3.2.3.3. Elementele elastometrice

Elementele elastometrice pot fi:
 panouri din neopren armat;
 profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
 benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere, de tipul si la dimensiunile
specificate in proiect. La pornire se efectueaza receptia cantitativa si
calitativa a confectiilor.

3.2.3.4. Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor
elastometrice. Ele se incadreaza in structura si de ele se fixeaza
elementele elastometrice intersanjabile.
La livrare se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-
se concordanta cu prevederile proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special
de monolitizare, se face prin fixare la pozitie cu dispozitive special
adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta pozitie pana la intarirea
betonului.
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe
toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata
lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o
toleranta la grosime de  10% din grosimea nominala a benzii.
21
 In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si
imbracamintea de asfalt, se va urmari:
 geometria sa fie cea prevazuta in proiect;
 asfaltul sa nu prezinte denivelari;
 sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;
 sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de
ciment sau imbracamintii din asfalt turnat.

3.2.3.5. Alte recomandari

La podurile avand deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 20 mm (

mm, considerand temperatura de montaj de + 5 0C se recomanda solutiile
simple necostisitoare.
Se vor efectua:
 receptii pe faze de executie care au in vedere constatarea executarii
corecte a elementelor suport sau de prindere a elementului
elastometric.
 receptia finala.
La receptia finala se poate efectua si proba prin inundare a rostului
de dilatatie, cu inaltimea lamei de apa de minim.5 cm, pe durata de 24 ore.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se
efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde:
 SR ISO 1817-93 ,,Cauciuc vulcanizat. Determinarea
actiunii lichidelor
 STAS 5152-82 ,,Elastomeri vulcanizati. Incercarea la
imbatranirea accelerata”
 STAS 8204-73 ,,Cauciuc vulcanizat. Determinarea
temperaturii limita de nefragibilitate:
 STAS R 9449 - 73 ,,Elastomeri vulcanizati. Determinarea
rezistentei la fisurare datorita ozonului,
in conditii statice”
 SDR ISO 815+A 1/95 ,,Cauciuc vulcanizat sau termoplastic.

22
 Determinarea deformarii remanente
dupa compresiune la temperaturi
ambiante, ridicate sau scazute”
 STAS 200-87 ,,Incercarea materialelor. Incercarea la
tractiune”
 SR 13170-1993 ,,Materiale metalice. Incercarea la
incovoiere prin soc, epruvete speciale si
metode de evaluare

23
 CAPITOLUL 4
IMBRACAMINTI RUTIERE LA PODURI

GENERALITATI

Art.4. Obiect si domeniu de aplicare

4.1.1. Prezentul Caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice generale ce

trebuie indeplinite la realizarea imbracamintilor bituminoase executate la
cald pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare, in conformitate cu
prevederile "Normativului privind executia la cald a imbracamintilor
bituminoase pentru calea pe pod, indicativ AND 546-2002".
4.1.2. Tipurile de imbracaminti care se executa pe partea carosabila a
podurilor rutiere sunt:
a) imbracaminte bituminoasa turnata executata la cald;(executata conform
STAS 11348, STAS 11348, STAS 175 si prezentul Caiet de sarcini)
b) ) imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum
neparafinos pentru drumuri (executata conform prezentului Caietului de
sarcini)
c) imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum modificat
cu polimeri (executata conform prezentului Caietului de sarcini)
d) imbracaminte bituminoasa executata la cald din mixturi asfaltice cu ados
de fibre (executata conform Normativului AND 539, SR 174-1 si prezentului
Caiet de sarcini)
4.1.3. Imbracamintea bituminoasa pe trotuare se executa din asfalt turnat,
conform STAS 11348, STAS 175 si prezentului Caiet de sarcini.
4.1.4. Tipul de imbracaminte bituminoasa se stabileste prin proiectul de
executie pe baza unui studiu tehnico-economic si tinand seama de
urmatoarele recomandari:
a) Sa se execute cu prioritate imbracaminte bituminoasa din asfalt turnat
dur sau beton asfaltic preparat cu bitum neparafinos pentru drumuri;
b) Sa se execute imbracaminte bituminoasa cu bitum modificat cu polimeri
sau cu adaos de fibre pe drumuri cu trafic foarte greu (pentru cresterea

24
rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei
la fisurare la temperaturi scazute).

Art.4.2. Prevederi generale

4.2.1. Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului se aplica
pe stratul de protectie a hidroizolatiei care se executa astfel:
a) Conform STAS 5088 cu respectarea Normativului AND ind 577;
b) din mortar asfaltic turnat, conform STAS 11348 si prezentului Caiet de
sarcini;
c) din mortar asfaltic cilindrat, conform Normativului AND ind.16:2000
d) direct pe hidroizolatie, daca performantele acesteia o permit.
Variantele c) si d) se aplica numai cu acordul proiectantului si
administratorului drumului.
4.2.2. Conditiile atmosferice minime necesare pentru executia
imbracamintilor rutiere la poduri sunt:
a) imbracaminte bituminoasa turnata la cald: tot timpul anului, la
temperatura atmosferica de peste +50 C, pe suport uscat;
b) imbracaminte bituminoasa cilindrata cu bitum neparafinos pentru
drumuri si imbracaminte cu adaos de fibre: perioada mai-octombrie, la
temperatura atmosferica de peste +10 0C, pe suport uscat;
c) imbracaminte bituminoasa cilindrata cu bitum modificat cu polimeri:
perioada mai-septembrie, la temperatura atmosferica de peste +15 0C.
4.2.3. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile orgonizatorice si
tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prezentului Caiet
de sarcini.
4.2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare
cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor
necesare aplicarii prezentului Caiet de sarcini.
4.2.5. Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie, a
incercarilor effectuate si a rezultatelor obtinute.
4.3. Simboluri
Mixturile asfaltice prevazute pentru executia imbracamintilor bituminoase la
poduri cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:

25
ATD – asfalt turnat dur
BAP – beton asfaltic cilindrat cu bitum pur (sau aditivat)
BamP - beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat cu polimeri
MASF – mixtura asfaltica cu adios de fibre
MAT – mortar asfaltic turnat pentru strat de protectie sau de egalizare
AT – asfalt turnat pentru imbracaminti la trotuare
Art.4. 4. Referinte
STAS 42-68 Bitumuri. Determinarea penetratiei
STAS 60-69 Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere.
SR 61:1997 Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
STAS 113-74 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.
SR 174-1:2002 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice de calitate.
SR 174-2:1997 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si
punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia
imbracamintilor executate.
STAS 175-87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate,
executate la cald.Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 539-79 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in
pulbere.
STAS 661-71 Chit de bitum filerizat cu var hidratat si fibre de celuloza
(Celochit).
SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
Conditii tehnice de calitate.
SR 667-2000 Agragate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri.
Conditii tehnice de calitate.
STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si
drumuri.
Metode de incercare.
SR 754:1999 Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 863-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescriptii de proiectare.

26
STAS 1338/1-84 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti
bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
STAS 1338/2-87 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti
bituminoase executate la cald. Metode de determinare
si incercare.
SR 4032-1:2001 Lucrari de drumuri. Terminologie.
STAS 5088-75 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si
executie.
STAS 8099-74 Bitum. Determinarea pierderii de masa prin incalzire.
STAS 8622-88 Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru
lucrari de drumuri.
STAS 10969/1-83 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregate naturale. Metoda de determinare
calitativa.
STAS 10969/3-83 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregate naturale. Metoda de determinare
cantitativa.
STAS 11348-87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru
calea pe pod. Conditii tehnice generale de calitate.
Normativ AND Normativ privind conditiile de executie a
imbracamintilor
ind. CD 16:2000 bituminoase usoare.
Normativ Instructiuni pentru utilizarea chiturilor tiocolice la
ind. C197-88 etansarea rosturilor in constructii.
Normativ AND Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului
ind.537-2003 neparafinos pentru drumuri.
Normativ AND Metodologie de determinare a caracteristicilor
bitumului
ind.538-1998 modificat utilizat la executia lucrarilor de drumuri.
Normativ AND Normativ privind realizarea mixturilor bituminoase

27
ind.539-2002 stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii
imbracamintilor bituminoase rutiere.
Normativ AND Instructiuni tehnice privind determinarea modulului de
ind.542-1998 elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice.
Normativ AND Instructiuni tehnice privind determinarea fluajului static
ind.543-1998 si dinamic al mixturilor asfaltice.
Normativ AND Instructiuni tehnice privind determinarea comportarii la
ind.548-1999 oboseala a mixturilor asfaltice cu echipamentul ELLE-
MATTA.
Normativ AND Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase
ind.549-1999 cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu
polimeri.
Normativ AND Normativ privind conditiile tehnice impuse emulsiilor
ind.552-1999 bituminoase cationice.
Normativ AND Normativ privind executia si controlul calitatii
ind.577:2002 hidroizolatiilor la poduri.
SR EN 12697-1:2002 MIxturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea1:Continutul de bitum
solubil.
SR EN 12697-13:2002 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea
temperaturii.

IMBRACAMINTE BITUMINOASA TURNATA EXECUTATA

LA CALD DIN ASFALT TURNAT DUR (ATD)

CONDITII TEHNICE

Art.4.5. Elemente geometrice

4.5.1.Grosimea minima a imbracamintii este de 5 cm si se executa intr-un
strat in cazul turnarii mecanizate si in 2 straturi in cazul turnarii manuale.

28
Se recomanda ca atunci cand ATD se executa in 2 straturi, grosimea totala
sa fie de 7 cm (2 straturi de 3…4cm),
4.5.2. a) Profilul transversal, in aliniament se executa sub forma de
acoperis cu doua pante racordate in treimea mijlocie.
b) Profilul transversal in curbe se excuta conform STAS 863.
c) Pantele profilului transversal in aliniament sunt de 2%. Aceste pante se
pot reduce la 1,5% sau 1%, deci declivitatea in profil longitudinal este de
2,5%…4% sau mai mare de 4%.
4.5.3. Profilul longitudinal este conform proiectului

Art.4.6. Abateri la elementele geometrice

4.6.1. Abaterile limita admise la grosimea straturilor, fata de valorile
prevazute in proiect sunt de + 10%.
4.6.2. Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de +2,5 mm/m.
4.6.3. Denivelarile maxime admise in lungul caii pe pod, sub dreptarul de
3m sunt de 3mm in cazul asternerii mecanizate si respectiv 5mm in cazul
turnarii manuale.

Art.4.7. Materiale
4.7.1.Agregatele naturale care intra in alcatuirea ATD sunt urmatoarele:
a) Criblura sort 4-8 si 8-16, conform SR 667;
b) Nisip de concasare sort 0-4 mm, conform SR 667.
4.7.2.Fiecare tip si sort de agregate trebuie sa fie depozitate separate, in
silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereti despartitori
pentru evitarea amestecarii.
4.7.3. Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS
539; se stocheaza in silozuri sau magazii inchise, ferite de umezeala.
4.7.4.Bitumul utilizat la prepararea asfaltului turnat dur este:
a) Tip D 25/40, conform SR 754, pentru zona climatica calda;
b) Tip D 40/50, conform SR 754, pentru zona climatica rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform SR 174-1.
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat trebuie sa fie pe
min.80%. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat.

29
4.7.5. Alte materiale utilizate:
a) Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida conform STAS 8877 sau
Normativ AND ind.522, pentru amorsarea stratului suport.
b) Cordon de etansare din chit tiocolic STAS 8622, celochit STAS 661 sau
alte materiale agrementate tehnic pentru colmatarea rosturilor in zonele de
contact ale sapei hidrofuge si imbracaminti bituminoase cu elementele de
constructie (borduri, rosturi de dilatatie, etc.).

Art.4.8. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului

turnat dur
4.8.1. Compozitia mixturii asfaltice respectiv limitele procentelor sorturilor
de aggregate naturale din agragatul total, pentru asfaltul turnat dur sunt
conform STAS 175 si adaptate la tabelul 1.
Tabelul 1
Nr. crt. Specificatii Conditii de admisibilitate
1 Criblura peste 8 mm, % max. 20
2 Criblura peste 4 mm, % 20…30*
25…45**
3 Filer si fractiuni din nisipuri sub 21…31
0,1…4 mm %
4 Filer si nisip 0,1…4 mm, % rest pana la 100 %
5 Continut de bitum, % 7,5…9,5***
7,0…9,0****

* in cazul turnarii in doua straturi;

** in cazul turnarii intr-un strat;
*** asternere manuala;
**** asternere mecanizata.
4.8.2. Continutul optim de bitum in mixturile asfaltice de tipul ATD se
stabileste prin studii preliminare de laborator, efectuate conform STAS
1338/1,2.
4.8.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur, se determina
pe epruvete cubice, confectionate conform STAS 1338/1,2 si trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 2.
Tabelul 2
30
 Nr. Caracteristici Conditii de admisibilitate
crt. Bitum D25/40 Bitum D40/50
1 Densitate aperenta, kg/m 3, min. 2350
2 Absorbtia de apa, % vol 0…1
3 Rezistenta la compresiune la 3,5 3,0
220CN/mm2, min
4 Patrunderea la 400C sub o forta de
525N, aplicata timp de 30 min. cu 1…7
ajutorul unui poanson avand
sectiunea de 500 mm 2 mm

Nota: In cazul in care nu se dispune de aparat pentru incercarea la

patrundere, se va determina rezistenta la compresiune la 50 0C care trebuie
sa fie de min.1,5 N/mm2 in cazul utilizarii bitumului D 25/40 si de min.
1,0N/mm2 in cazul utilizarii bitumului D40/50.

4.8.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur se determina

pe mixturi preparate in laborator pentru elaborarea dozajului, pe probe de
mixturi prelevate de la malaxor si de la asternere, precum si pe carote
prelevate din imbracamintea executata (in caz de litigiu, la cererea scrisa a
beneficiarului sau a comisiei de receptie).

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

Art.4.9. Utilaje si echipamente

4.9.1. Pentru preparare , conform STAS 175, se poate utiliza una din
urmatoarele instalatii:
a) instalatie speciala (malaxoare mecanice sau statii fixe) cu incalzire
prealabila a materialelor, dotata cu echipamente de dozare a
componentilor (dispozitive de cantarire sau dozare volumetrica);
b) instalatie pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice cilindrate
prevazute cu malaxor cu sistem de incalzire si mentinere a temperaturii si
uscatoare - incalzitoare pentru filer.
4.9.2. Pentru transport si asternere, conform STAS 175:
a) autotransportoare de asfalt turnat prevazute cu dispozitive de
amestecare si de incalzire sau malaxoare mecanice mobile;

31
b) repartizatoare prevazute cu vibratoare in cazul asternerii mecanizate a
mixturii;
c) dispozitiv mecanic pentru executia amorsarii stratului suport;
d) rulouri usoare de 40…50 kg si 100 kg.
Art.4.10. Pregatirea stratului suport
4.10.1 Inainte de executia lucrarilor, se efectueaza verificarea cotelor
stratului suport conform proiectului de executie.
4.10.2 Pregatirea stratului suport se efectueaza diferit in functie de natura
acestuia, dupa cum urmeaza:
a) In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe suprafata din
beton de ciment, se verifica planeitatea acesteia in conformitate cu
proiectul de executie si se admite sau respinge continuarea
lucrarilor,aceasta fiind faza determinanta. Suprafata astfel verificata, dupa
uscare, se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu
rupere rapida;
b) In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe stratul de
mortar asfaltic turnat sau cilindrat, suprafata acestuia se curata si se
amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida numai atunci
cand executia imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24h de la
turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulatiei;
c) In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe un strat
bituminos rezultat ca urmare a frezarii imbracamintii bituminoase vechi,
suprafata acesteia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa
cationica cu rupere rapida.
d) In cazul in care imbracamintea se aplica direct pe hidroizolatie, se va
avea in vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de
mixtura utilizat si se va asigura aderenta acestora.
4.10.3 Amorsarea se executa mecanizat cu emulsie bituminoasa cationica
cu rupere rapida, realizandu-se o pelicula omogena, pe toata suprafata
stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3…0,4 kg/m 2.
4.10.4 Amorsarea se face in fata repartizorului pe distanta minima care sa
asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai
mult de 100m.

32
4.10.5 Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa
fie uscata si curata.

Art.4.11 Prepararea si punerea in opera a asfaltului turnat dur

4.11.1 Prepararea, transportul si punerea in opera a asfaltului turnat dur se
efectueaza conform STAS 175, cu urmatoarele precizari:
a) Transportul se face cu utilaje speciale, conform pct.9.1 lit.a.
b) Stratul suport trebuie trebuie sa fie perfect uscat pentru a evita aparitia
degradarilor specifice;
c) Temperatura la asternere a asfaltului turnat dur este de min.180 0C, fara
sa depaseasca 2100C.
d) Asternerea se executa mecanizat cu repartizoare prevazute cu
vibratoare sau manual cu drisca.
e) Suprafata proaspat turnata se trateaza cu 2-3 kg/m 2 nisip sort 0-4 si se
compacteaza cu rulouri de 40-50 kg.
f) Pentru sporirea rugozitatii in zonele periculoase suprafata se cluteaza cu
6-8 kg/m2
Criblura 8-16 bitumata si se compacteaza cu un rulou de aprox. 100 kg.
Tratarea suprafetei se efectueaza cand mixtura are o temperatura cuprinsa
in intervalul 1300C-1400C
c) Controlul fabricatiei si punerii in opera
4.12.5. Controlul in timpul prepararii ATD vizeaza:
a) respectarea temperaturilor tehnologice ale agregatelor naturale si
ale bitumului la fiecare sarja;
b) respectarea succesiunii de introducere a materialelor in procesul de
preparare, la fiecare sarjap;
c) respectarea duratei de malaxare in conformitate cu prescriptiile
STAS 175, la fiecare sarja;
4.1.2.6. Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice de tipul asfaltului turnat
dur in timpul prepararii pe probe prelevate de la malaxor (2x10kg pentru
fiecare 200 tone de mixtura fabricata sau/lucrare cand cantitatea este mai
mica de 200t) prin:
a) verificarea continutului de bitum conform SR EN 12697 –1;

33
 b) verificarea granulozitatii agregatului natural, conform STAS 1338/2;
c) verificarea caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/2.
d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate
4.12.7. Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate se face dupa
minim 20 zile de la darea in circulatie prin metode nedistructive sau pe
carote, in caz de litigiu, la cererea scrisa a beneficiarului sau a comisiei de
receptie si consta in verificarile mentionate la art.4.12.6.

IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA

LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM (BAP)

CONDITII TEHNICE
4.13. Elementele geometrice, abaterile la acestea, materialele utilizate
sunt cele prezentate la art.4.5.- 4.7. din prezentul caiet de sarcini, cu
exceptia bitumului care trebuie sa fie de urmatoarele tipuri:
a) Tip D60/80 conform SR754 pentru zona climatica calda
b) Tip D80/100 conform SR754 pentru zona climat rece.

4.14. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

4.14.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase
pe calea podurilor rutiere, din asfalt turnat dur se executa pe faze astfel:
a) Controlul calitatii materialelor;
b) Controlul stratului suport ca faza determinanta;
c) Controlul fabricatiei si punerii in opera a asfltului turnat dur;
d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate.
a) Controlul calitatii materialelor

34
4.14.2. Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice tip ATD vor fi
verificate in conformitate cu prescriptiile din standardele respective la
elaborarea dozajelor, de catre un laborator autorizat.
4.14.3. Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de
catre un laborator autorizat pe fiecare lot de materiale aprovizionat constau
in urmatoarele:
Bitum:
 Penetratie la 250C, STAS 42;
 Punct de inmuiere IB, STAS 60;
Criblura:
 Natura mineralogica (examinare vizuala);
 Granulozitate, STAS 730;
 Coeficient de forma, STAS 730;
 Continutul de fractiuni sub 0,1mm, STAS 730;
Nisip de concasare:
 Granulozitate, STAS 730;
 Coeficient de activitate, STAS 730;
Filer:
 Finete, STAS 593;
 Umiditate, STAS 539.
b) Controlul stratului support
4.14. Stratul support trebuie sa indeplineasca conditiile impuse prevazute
la pct. 9.3 … 9.7.

4.14.1 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor

asfaltice cilindrate tip BAP
4.14.2. Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu
preliminar de laborator, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.
4.15.2. Limitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul
total, pentru betoanele asfaltice cilindrate tip BAP sunt conform tabelului 3.
Tabelul 3

35
Nr, Agregate naturale, % din Conditii de admisibilitate
crt. agregatul total

1 Criblura peste 4 mm 30…50

2 Filer si fractiuni sub 0,1 mm 10…13
3 Filer si nisip 0,1…4mm Rest pana la 100x

x
Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasare este de
max. 20%.
4.14.3. Granulozitatea agregatului natural total precum si continutul de
bitum pentru betoanele asfaltice tip BAP sunt cuprinse in limitele din tabelul
4.
Tabelul 4
Nr. Specificatii Conditii de admisibilitate
crt.
Granulozitatea agregatelor naturale:
- trece prin sita de 16mm% 95…100
- trece prin sita de 8mm% 68…85
1 - trece prin sita de 4mm% 50…70
- trece prin sita de 2mm% 40…56
- trece prin sita de 0,63mm% 25…40
- trece prin sita de 0,20mm% 14…25
- trece prin sita de 0,1mm% 10…13
2 Continutul de bitum % in mixtura 6,0…7,0

4.14.4. Continutul optim de bitum in betonul asfaltic cilindrat tip BAP se

stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1,2.
4.14.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip
BAP trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.
Tabelul 5
Nr. Caracteristici Beton asfaltic cilindrat tip BAR
crt Tipul bitumului
D60/80 D80/100
A Caracteristici pe epruvete Marshall
1 Densitatea aparenta, 2350 2350
3
kg/m ,min.
2 Absorbtie de apa, % vol, max. 1,5 1,5
0
3 Stabilitate (S) la 60 C kN, min. 7,5 7,0
4 Indice de curgere (fluaj) (I) la 1,5…4,5 1,5…4,5
600Cmm.

36
B Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din imbracaminte la
30 zile de la executie
1 Densitatea aparenta, 2250 2250
kg/m3,min.
2 Absorbtie de apa, % vol, max. 2,0 2,0
3 Grad de compactare,% min. 97 97

4.14.6. Corpurile de proba Marshall se confectioneaza conform STAS

1338/1,2.
4.14.7. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina
conform STAS 1338/2 pe mixturi preparate in laborator pentru stabilirea
dozajelor , pe probe de mixtura prelevate de la malaxor sau de la asternere
pe parcursul executiei, precum si din imbracamintea gata executata.
4.14.8. Gradul de compactare al mixturii din strat se determina conform art
conform art. 18.5.

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

4.15. Utilaje si echipamente
4.15.1. La executia imbracamintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat
preparat cu bitum pur (BAP) se folosesc, conform SR 174, urmatoarele
utilaje si echipamente principale:
a) Instalatie automatizata de preparare a mixturii asfaltice, dotata cu
echipamente de alimentare si dozare a componentilor. Se
recomanda ca instalatia sa fie prevazuta cu uscator de filer si sa fie
dotata cu buncar de stocare a mixturii termoizolat sau cu sistem de
incalzire a acesteia.
b) Rezervoare de stocare a bitumului, magazie sau siloz pentru filer,
padocuri sau agregate.
c) Repartizator finisor dotat cu palpator si system de incalzire a grinzii
vibratoare care asigura asternerea uniforma, la grosimea prescrisa
si precomprimarea mixturii asfaltice;
d) Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120-
160 kN, un compactor cu rulouri netede de 100-120 kN sau un
compactor mixt si un compactor de 1,2 kN pentru compactari
marginale.
37
 e) Autocamioane basculante cu bena termoizolanta sau cu bena
acoperita cu prelata;
f) Autoraspanditor sau dispozitiv mecanic pentru executia amorsarii cu
emulsie bituminoasa

4.16. Pregatirea stratului suport

4.16.1. Pregatirea stratului suport se efectueaza conform prevederilor
art.10 din prezentul caiet de sarcini.

4.17. Prepararea si punerea in opera a BAP

4.17.1. Prepararea mixturii asfaltice BAP se realizeaza in instalatii
automatizate conform SR 174-2 si art.15 din prezentul caiet de sarcini.
4.17.2. Mixtura asfaltica cilindrata se prepara in conformitate cu prevederile
SR 174-2, cu precizarea ca temperatura agregatelor naturale, bitumului si a
mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 6;
Tabelul 6
Tipul Temperaturile componentelor la Temperatura
bitumului prepararea mixturii asfaltice, 0C mixturilor la
Agregate naturale Bitum la intrare iesire din
la iesire din in malaxor malaxor
uscator
Tip D60/80 180…190 160…170 165…175
Tip D80/100 175…185 150…170 160…170

4.17.3. Transportul mixturii asfaltice la punctul de lucru se realizeaza in

autocamioane basculante cu bene curate, termoizolante sau acoperite cu
prelata.
4.17.4. Se interzice transportul mixturii asfaltice cu autobasculante cu bena
neacoperita, intrucat pierderea de temperatura prin limitele stabilite prin
prezentul normativ conduce la nerespectarea temperaturilor de asternere si
compactare si deci la o imbracaminte bituminoasa neetansa, improprie
pentru calea pe podurile rutiere.
4.17.5. Asternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de
peste 100C.

38
 Executia se intrerupe pe timp de ploaie sau vant puternic si se reia
numai dupa uscarea suportului.
4.17.6. Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se executa conform SR 174-
2, numai mecanizat, cu repartizator finisor, care sa asigure
precompactarea mixturii asfaltice.
4.17.7. Repartizatorul trebuie sa fie capabil de a asterne mixtura asfaltica
fara sa se produca segregarea acesteia, respectand profilele si grosimile
fixate prin proiectul de executie.
4.17.8. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continu, in mod uniform atat din
punct de vedere al grosimii cat si al afanarii.
4.17.9. Viteza de asternere cu repartizatorul trebuie sa fie adaptata
conditiei de sosire a mixturii asfaltice de la instalatia de preparare, si cat se
poate constata pentru a evita total intreruperile in timpul executiei stratului
bituminos in ziua respectiva.
4.17.10. In buncarul repartizatorului trebuie sa existe in permanenta
suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
4.17.11. Imbracamintea bituminoasa pe calea podului se executa prin
asternerea mixturii asfaltice pe cate o banda de circulatie, pe straturi.
4.17.12. Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executa imediat
dupa asternere, astfel incat sa obtina valorile optime ale caracteristicilor
fizico-mecanice si de suprafatare.
4.17.13. Atelierul de compactare va fi constituit conform art.315.1. Numarul
si tipul compactoarelor va fi stabilit in functie de cantitatea de mixtura ce se
asterne si de timpul necesar de compactare pentru inscrierea in limita
minima a temperaturii de compactare.
4.17.14. Numarul optim de treceri al fiecarui compactor se stabileste prin
incercari pe un sector de drum, inainte de a se trece la executia
imbracamintii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi mai mic de 12.
4.17.15. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 7.
Tabelul 7
Nr. Temperatura mixturii, 0C min.
crt. Tipul bitumului la asterne La inceputul La sfarsitul
compactarii compactarii
39
1 Bitum D60/80 150 145 120
2 Bitum D80/100 re 145 140 110

4.17.16. Compactarea se executa in lungul caii podului, de la margine spre

ax. Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care
apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a compactorului pe
toata latimea benzii.
4.17.17. Pentru ca suprafata stratului sa fie uniforma, denivelarile maxime
admisibile sub dreptarul de 3m, in profil longitudinal trebuie sa fie de max.
3mm sau conform SR 174-1, functie de clasa tehnica a drumului pe sare
este situat podul.
4.17.18. Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeaza
conform prescriptiilor SR 174-2, iar rosturile care separa mixtura asfaltica
asternuta de la o zi la alta trebuie sa fie astfel realizate incat sa asigure o
tranzitie intre suprafetele vechi si noi.
Art.18. Controlul calitatii lucrarilor
4.18.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase
cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic cilindrat se executa
pe faze astfel:
a) Controlul calitatii materialelor inainte de utilizare;
b) Controlul stratului suport ca faza determinanta;
c) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice;
d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate.

a) Controlul calitatii materialelor

4.18.2. Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice vor fi verificate in
conformitate cu prescriptiile din standardele respective in conditiile aratate
din prezentul caiet de sarciniv, la elaborarea dozajelor de catre un laborator
autorizat.
4.18.3. Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de
catre un laborator autorizat pe fiecare lot de materiale aprovizionat constau
in urmatoarele:
Bitum:
 Penetratie la 250C, STAS 42;
40
  Punct de inmuiere IB, STAS 60;
 Ductilitate la 250C, SR 61
Criblura:
 Natura mineralogica (examinare vizuala);
 Granulozitate, STAS 730;
 Coeficient de firma, STAS 730;
 Coeficientul de fractiuni sub 0,1 mm, STAS 730;
Nisip de concasare:
 Granulozitate, STAS 730;
 Coeficient de activitate, STAS 730
Nisip de natural:
 Granulozitate, STAS 4606;
 Echivalent de nisip, STAS 730
 corpuri straine si materii organice, STAS 4606
Filer:
 Finete, STAS 539;
 Umiditate, STAS 539

b) Controlul stratului suport

4.18.4. Stratul suport trebuie sa indeplineasca conditiile impuse, prevazute
la punctele 9.3…9.7.
c) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice
4.18.5. Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe
pod sunt supuse incercarilor preliminare pentru elaborarea dozajelor si
efectuarea controlului in timpul fabricatiei.
4.18.6. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in urmatoarele:
a) Determinarea granulozitatii si umiditatii amestecului de agregate
naturale;
b) Reglarea predozatoarelor conform retetei adaptate;
c) Controlul sistemelor de dozare a materialelor la instalatia de
preparare a mixturii asfaltice;

41
 d) Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a
liantului, a mixturii asfaltice la iesirea din malaxor, la asternere si
compactare;
e) Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: continut de bitum si
granulozitatea agregatului total, conform SR EN 1267 – 1 si
respectiv STAS 1338/2;
f) Verificarea calitatii mixturii asfaltice in timpul executiei imbracamintii,
din mixturi prelevate de la instalatia de preparare sau de asternere.
4.18.7. Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice se determina
granulozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa
corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator.
4.18.8. Abaterile admise fata de compozitia prescrisa sunt conform
tabelului 8 cu incadrarea curbei in zona prescrisa.
Tabelul 8
Caracteristica Abateri maxime admise (%)
Dozajul de liant  0,3

Compozitia granulometrica:
fractiunea 8-16 mm 5
fractiunea 4-8 mm 5
fractiunea 2-4mm 5
fractiunea 0,63-1 mm 4
fractiunea 0,2-0,63 mm 3
fractiunea 0,1-0,2 mm 2
fractiunea <0,1 mm  1,5

4.18.9. Frecventa verificarilor si determinarilor efectuate pentru controlul

calitatii fabricatiei este data in tabelul 9.
Tabelul 9
Nr. Natura incercarii sau verificarii Frecventa
crt.
1 Studiu preliminar de laborator pentru La inceperea lucrarilor
elaborarea dozajelor mixturii asfaltice cu adaptarea retetei la
schimbarea sursei sau
calitatii materialelor
2 Controlul reglajului instalatiei de preparare Inaintea inceperii
a mixturii asfaltice fabricarii fiecarui tip de
mixtura cu consemnare
scrisa
42
3 Granulozitatea amestecului de agregate Zilnic, inainte de
naturale si filer (sarja alba) sau fara filer inceperea fabricatiei
(de pe banda de alimentare a uscatorului),
functie de tipul instalatiei
4 Compozitia mixturii asfaltice Zilnic
5 Temperatura agregatelor, a liantului si a Permanent, minim la o
mixturii la iesirea din malaxor ora
6 Temperatura mixturii la asternere si la La fiecare
compactare autobasculanta
7 Controlul calitatii mixturii asfaltice 1 proba/400 t mixtura
(compozitie si caracteristici fizico- fabricata sau pe lucrare
mecanice pe epruvete Marshall) pentru cantitati de sub
400t.

4.18.10. Calitatea mixturlor asfaltice preparate va fi atestata prin declaratia

de conformitate si prin buletinul de incercari elaborat pe baza incercarilor si
analizelor de laborator.

d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate

4.18.11. Imbracamintea bituminoasa gata executata va fi supusa
urmatoarelor verificari:
a) Verificarea gradului de compactare
b) Verificarea elementelor geometrice.
4.18.12. Gradul de compactare se verifica preferabil prin incercari
nedistructive (cu gamadensimetru conform instructiunilor aprobate) sau pe
carote.
4.18.13. In cazul in care nu pot fi aplicate metode nedistructive de verificare
a gradului de compactare sau apar neconformitati, la cererea scrisa a
comisiei de receptie a lucrarilor pot fi prelevate carote. Acestea vor fi
investigate conform STAS 1338/2 in ceea ce priveste:
a) grosimea stratului;
b) densitatea aparenta si absorbtia de apa conform tabel 4 pe probe
intacte;
c) gradul de compactare;
d) compozitia mixturii (continut de bitum si curba granulometrica);
e) alte incercari fizico-mecanice, solicitate de comisia de receptie,
efectuate direct pe carote (ex. stabilitatea Marshall sau incercari

43
 dinamice) sau pe corpuri de proba confectionate in laborator de
mixtura reincalzita.
4.18.14. Carotele vor fi astfel prelevate incat sa nu fie afectata hidroizolatia
si stratul de protectie a acesteia, iar locurile de unde au fost prelevate
carotele vor fi acoperite imediat cu mixtura asfaltica de acelasi tip cu cel de
realizare a caii.
4.18.15. Gradul de compactare se calculeaza prin raportarea procentuala
a densitatii aparente a mixturii din strat (determinata cu gamadensimetrul
sau pe carote in laborator) la densitatea aparenta a epruvetelor Marshall
confectionate din aceeasi mixtura (la elaborarea dozajelor, la verificarea
executiei sau din carotele reincalzite in laborator, in caz de litigiu se aplica
ultima varianta).
4.18.16. Verificarea elementelor geometrice, respective verificarea profilului
transversal si longitudinal si a uniformitatii in profil longitudinal se
efectueaza cu echipamente adecvate omologate conform. Prevederilor SR
174-2.

IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA

LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM MODIFICAT
(BamP)

CONDITII TEHNICE

4.19. Elemente geometrice si abateri limita admise

4.19.1. Elemente geometrice si abaterile limita admise la elementele
geometrice sunt conform art. 5-6 din prezentul caiet de sarcini.
Art.4.20. Materiale
4.20.1. Agregate naturale:
a) Cribluri sort 4-8 si 8-16, conform SR 667;
b) Nisip de concasare sort 0-3, conform SR 667;
c) Nisip natural sort 0-4, conform SR 662.
4.20.2. Filerul din calcar sau creta macinata conform STAS 539.

44
 4.20.3. Bitumul care se utilizeaza la prepararea bitumului modificat pentru
betonul asfaltic cilindrat tip BAmP este tip D 80/100 cu caracteristici tehnice
conform SR 754 si cu indice de instabilitate coloidala conform Normativ
AND ind. 537.
Temperatura bitumului la descarcarea din mijlocul de transport in
rezervoarele de stocare ale instalatiei de preparare a bitumului modificat
trebuie sa fie de min. 1400C.
4.20.5. Polimerii utilizati pentru modificarea bitumului folosit la executia
imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod din prezentul normativ
sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari, care trebuie sa fie
agrementati tehnic, iar caracteristicile acestora sunt conform specificatiilor
tehnice, agrementului tehnic si certificatului de conformitate a calitatii emis
portivit reglementarilor in vigoare.
4.20.6. Dozajul de polimer este de 4…6% din greutatea bitumului, procent
care se stabileste in functie de tipul polimerului, bitumul utilizat, zona
climatica de aplicare si tipul lucrarii, in conditiile respectarii conditiilor
tehnice pentru bitumul modificat cu polimeri tip Bm prevazute in tabelul 10
din prezentul caiet de sarcini.
4.20.7. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza
unui studiu preliminar de catre un laborator autorizat, tinandu-se seama de
respectarea conditiilor tehnice precizate in prezentul caiet de sarcini.
4.20.8. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul modificat tip
Bm sunt conform tabelului 10.
4.20.9. Prepararea, transportul si depozitarea bitumului modificat cu
polimerui se efectueaza conform Normativ AND ind. 549.
Tabelul 10
Nr. Caracteristica Conditii de Metoda de verificare
crt. admisibilitate
1 Penetratia la 250C, 1/10 mm 55-70 STAS 42
2 Punct de inmuiere IB,0C. min 55 STAS 60
3 Ductilitate:
La 130C cm, min, 40 SRE 61
La 250C cm, min, 100
4 Punct de rupere Fraass, 0C. max. -15 STAS 113
Revenire elastica la 130C, %, min. 60 Metodologie AND ind.
5 538

45
 Stabilitate la incalzire in strat subtire la 163 0C 0,8 STAS 8099-74
(metoda TFOT) metoda II
- pierdere de masa, % max.
6 - penetratie reziduala, %, min. 50
- cresterea punctului de inmuiere, 0C, cm, min 9
- ductilitatea reziduala la 130C. cm, min. 40
- revenirea elastica la 130C, %, min. 75 Metodologie AND ind.
538
7 Adezivitate de agregat etalon, %min. 85 STAS 10969/3
8 Omogenitate (microscop cu lumina 80 Metodologie AND ind.
fluorescenta) 538
Dispersie foarte fina a particulelor sub 5 ,%
min.
9 Stabilitate la stocare 72 ore la temperatura de 5
1630C

4.20.10. Alte materiale utilizate

a) Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida conform STAS
8877, sau Normativ AND ind. 552, pentru amorsarea stratului suport.
b) Cordon de etansare in chit tiocolic, celochit sau alte materiale
conform pct.75. lit.b din prezentul caiet de sarcini.

4.21. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor

asfaltice cilindrate cu bitum modificat (BAmP)
4.21.1. Granulozitatea agregatului natural total precum si continutul total de
bitum pentru betonul asfaltic cilindrat BamP sunt aceleasi cu cele pentru
BAP (tabelul 4)
4.21.2. Continutul optim de bitum se stabileste prin studii preliminare de
laborator conform STAS 1338/1.2.
4.21.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip
BAmP trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 11.
Tabelul 11
Nr. Caracteristici Beton asfaltic
crt cilindrat tip BAmP
.
A Caracteristici pe probe Marshall
1 Densitatea aparenta, kg/m 3, min. 2350
2 Absorbtie de apa, % vol, max. 1,5
3 Stabilitate (S) la 600C, kN, min. 10,0
4 Indice de curgere (fluaj) (I) la 60 0C.mm 2,0…3,5
46
B Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din
imbracaminte la 30 zile de la executie
1 Densitatea aparenta kg/m3, min 2250
2 Absorbtie de apa, % vol, max. 2,0
3 Grad de compactare, % min. 97

4.21.4. Corpurile de proba Marshall se confectioneaza conform STAS

1338/1,2 cu mentiunea ca temperatura mixturii asfaltice si a tiparelor
trebuie sa fie majorata cu 10 0C fata de STAS, iar compactarea sa se
efectueze cu 2x75 lovituri/epruveta.
4.21.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina
pe mixturi preparate in laborator pentru elaborarea dozajelor, pe probe de
mixtura prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei,
precum si din imbracamintea gata executata.

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

4.22. Utilaje si echipamente

4.22.1. Utilajele si echipamentele utilizate la executia imbracamintii
bituminoase din beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat sunt conform din
prezentul caiet de sarcini plus instalatia speciala pentru prepararea
bitumului modificat, conform Normativ AND ind. 549.
4.23. Pregatirea stratului suport se realizeaza conform Art. 10 din
prezentul caiet de sarcini si SR 174-2.
Art. 4.24. Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice
cilindrate BAmP
4.24.1. Prepararea bitumului modificat se realizeaza in rafinarie sau pe
santier, la locul de preparare a mixturii asfaltice.
24.2. Prepararea bitumului modificat, transportul si depozitarea se
realizeaza conform Normativ AND ind. 549.
24.3. Mixtura asfaltica BAmP se prepara in conformitate cu prevederile SR
174-2, cu precizarea ca temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului
modificat si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform
tabelului 12.
Tabelul 12
47
 Temperatura componentelor la prepararea Temperatura mixturii
mixturii asfaltice, 0C la iesirea din malaxor,
0
Amestec de agregate Bitum modificat C
naturale
180-190 165-175 170-180170-180

4.24.4. Transportul mixturii asfaltice BamP se realizeaza in autocamioane

basculante cu bena termoizolanta sau acoperite cu prelata.
4.24.5. Se interzice transportarea mixturii asfaltice in autotransportoare cu
bena neacoperita, intrucat pierderea de temperatura sub limitele stabilite
prin prezentul caiet de sarcini conduce la transformarea acesteia intr-un
material rigid, neutilizabil.
4.24.6. Necesarul mijloacelor de transport pentru mixtura asfaltica se
stabileste in functie de distanta de transport prin realizarea unei corelatii
corespunzatoare intre capacitatea acestora si cea a repartizatorului de
mixtura, astfel incat sa se realizeze asternerea mixturii fara intrerupere.
4.24.7. Asternerea mixturii asfaltice BAmP se face la temperaturi
atmosferice de peste 150C. Executia se intrerupe pe timp de ploaie sau
vant, si se reia numai dupa uscarea stratului suport.
Asternerea mixturii asfaltice se realizeaza numai mecanizat, cu
repartizator – finisor, care sa asigure precompactarea mixturii asfaltice,
prevazut cu palpator si sistem de incalzire a grinzii vibratoare. Asternerea
mixturii asfaltice se executa conform prevederilor SR 174-2 pe cate o
banda de circulatie, pe straturi..
4.24.8. Compactarea mixturii asfaltice BamP se executa conform
prevederilor de la pct.17.12 … 17.17 din prezentul caiet de sarcini cu
urmatoarele precizari:
a) Atelierul de compactare va fi construit dintr-un compactor cu pneuri
de 120 – 160 kN si unul cu rulouri netede de 120 kN;
b) Numarul minim de treceri al fiecarui compactor va fi de 13.
4.24.9. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sa se
incadreze in limitele prevazute in tabelul 13.
Tabelul 13
Temperatura mixturii, 0C, min.
la asternere la inceputul la sfarsitul
48
 compactarii compactarii
min. 160 min. 155 min. 130

4.24.10. Rosturile longitudinale si transversale se executa conform pct.

17.18 din prezentul caiet de sarcini si prescriptiilor SR 174-2.

4.25. Controlul calitatii lucrarilor

4.25.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase
cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic tip BamP se executa
pe faze astfel:
a) Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri;
b) Controlul calitatii materialelor
c) Controlul stratului suport ca faza determinanta;
d) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice;
e) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate.

a) Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri

4.25.2. Bitumul pur, polimerul si bitumul modificat se verifica la elaborarea
dozajului optim de polimer de catre un laborator autorizat, in conformitate
cu prevederile pct. 20.3 .- 20.6. din prezentul caiet de sarcini.
4.25.3. In timpul prepararii bitumului modificat, verificarile constau in
urmatoarele:
a) Verificarea indicelui de instabilitate coloidala al bitumului pur,
conform Normativ AND ind. 537 si metodologiei AND ind. 521 R;
b) Verificarea temperaturii de preparare a bitumului modificat
c) Urmarirea respectarii dozajului de polimer;
d) Verificarea omogenitatii, la microscopul cu lumina fluorescenta,
conform Metodologiei AND ind. 538.
25.4. Prepararea bitumului modificat cu polimeri se va efectua sub directa
supraveghere a laboratorului autorizat conform reglementarilor in vigoare.
25.5. Calitatea bitumului modificat cu polimeri va fi atestata prin buletine de
incercare elaborate pe baza incercarilor si analizelor de laborator.

b) Controlul calitatii materialelor inainte deutilizare

49
4.25.6. Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice cilindrate tip
BAmP vor fi verificate in conformitate cu prescriptiile din standardele
respective si cu conditiile din standardele respective si cu conditiile aratate
la art. 20 din prezentul caiet de sarcini, la elaborarea dozajelor de catre un
laborator autorizat.
4.25.7. Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de
catre un laborator autorizat, pe fiecare lot de material aprovizionat constau
in urmatoarele:
a) Bitum:
 Penetratie la 250C, STAS 42;
 Punct de inmuiere IB, STAS 60;
 Ductilitate la 250C, SR61.
b) Bitum modificat cu polimeri:
 Penetratie la 250C, STAS 42;
 Punct de inmuiere IB, STAS 60;
 Ductilitate la 250C, SR61.
 Revenire elastica la 130C, Metodologie AND nr.538
c) Criblura:
 Natura mineralogica (examinare vizuala);
 Granulozitate, STAS 730;
 Coeficient de forma, STAS 730;
 Continutul de fractiuni sub 0,1 mm. STAS 730.
d) Nisip de concasare:
 Granulozitate, STAS 730;
 Coeficient de forma, STAS 730;
e) Nisip natural:
 Granulozitate, STAS 4606;
 Echivalent de nisip, STAS 730;
 Corpuri straine si materii organice, STAS 4606.
f) Filer:
 FInete, STAS 539;
 Umiditate, STAS 539;

50
d) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturilor asfaltice BAmP
4.25.8. Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice de tip
BamP se efectueaza conform pct. 18.5. … 18.10 si prezentul caiet de
sarcini.

e) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate se

efectueaza conform pct. 18.11… 18.12 din prezentul caiet de sarcini si
SR 174-2

IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA

EXECUTATA LA CALD CU ADAOS DE FIBRE (MASF)
CONDITII TEHNICE

4.26. Elemente geometrice si abateri limita admise

4.26.1. Grosimea minima a imbracamintii bituminoasa este de 6 cm si se
executa in 2 straturi: stratul inferior din BAP si stratul de uzura din MASF.
Se recomanda ca grosimea fiecarui strat sa fie de 3-4cm (grosime totala
7cm).
4.26.2. Celelalte elemente geometrice precum si abaterile limita admmise
la elementele geometrice sunt conform art. 5-5 din prezentul caiet de
sarcini
Art. 4.27. Materiale
4.27.1. Materialele utilizate la executia stratului de BAP sunt conform art 13
din prezentul caiet de sarcini
4.27.2. Materialele utilizate la executia stratului de rulare din MASF
(conform Normativ AND ind. 539) sunt urmatoarele:
a) Agregate naturale: constituite din nisip de concasare sort 0-4 si criblura sort
4-8 si 8-16, conform SR 667. Agregatele respective trebuie sa provina din roci de
clasa A sau B, iar criblurile sort 4-8 si 8-16 trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice prevazute in tabelul 14.
Tabelul 14
Nr. Caracteristici Limite admisibile

51
crt Criblura sort 4- Criblura sort 8-
8 16
Continut de granule1)
1 - ramase pe ciurul superior, % 5 5
max.
- treceri prin ciurul inferior, % max. 10 10
2 Coeficient de forma, % max. 25 25
Continut de impuritati:
3 - corpuri straine, % max. Nu se admit Nu se admit
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, 1,5 1,5
% max.
Uzura cu masina Los Angeles, %
4 max.
- clasa A 18 18
- clasa B 20 20
Rezistenta la inghet-dezghet 2)
5 - coeficient de gelivitate, % max. 3 3
- sensibilitate la inghet-dezghet, % 25 25
max.
6 Absorbtia de apa, %, max. 1,6 1,6

NOTA:
1) Se recomanda ca media trecerilor prin ciurul superior si inferior sa fie
cuprinsa in intervalul 0,33…0.66, respectiv 0,66 ((Qp+Qd)/20,33.
2. Pentru operativitate, la elaborarea dozajelor preliminare, comportarea
la inghet-dezghet se poate stabili prin determinarea rezistentei la
actiunea sulfatului de sodiu (5 cicluri), valorile maxime admise fiind:
- pentru trafic intens 5%;
- pentru trafic mediu 9%.
Dozajele definitive se vor baza insa pe rezultatele la inghet-dezghet,
conform SR 667.
b) Filer de calcar sau creta macinata, conform STAS 539
c) (1) bitum tip D60/80, conform SR 754
(2) adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat trebuie sa fie
de min. 80%. In caz contrar , se va utiliza bitum aditivat.
d) Fibrele utilizate pot fi celulozice, sub forma de granule bitumate sau
nebitumate si trebuie sa fie agrementate tehnic. Se pot utiliza si alte tipuri
de fibre, cu conditia sa fie agrementate tehnic.
e) Alte materiale, conform pct, 7.5 din prezentul caiet de sarcini.

52
4.28. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor
asfaltice
4.28.1. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betonului asfaltic
cilindrat tip BAP trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in art. 14 din
prezentul normativ.
4.28.2. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale MASF trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) zona granulometrica a agregatului natural total din mixtura, conform
tabel 15.
b) Continutul de fibre variaza in limitele 0,3…1,0% din masa mixturii
asfaltice, functie de tipul fibrei utilizate; de regula se aplica un dozaj
de 0,4…0,5% fibra activa, continutul optim stabilindu-se prin
incercari preliminare de laborator;
c) Continutul optim de liant se stabileste prin incercari preliminare de
laborator, astfel incat mixtura asfaltica sa indeplineasca conditiile din
tabelul 16.; dozajul recomandat de bitum este de 6,5…7,5%, fata de
agregatul natural uscat; in cazuri justificate prin studii de laborator,
valoarea minima de 6,5% poate fi redusa in vederea asigurarii
stabilitatii si rezistentei la ornieraj daca aceste valori nu pot fi
respectate prin cresterea continutului de fibre;
d) Caracteristicile fizico-mecanice ale MASF trebuie sa se incadreze in
limitele din tabelul 16.
e) Caracteristicile fizico-mecanice ale carotelor prelevate din stratul
executat din MASF trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 17.
(2) Incercarile din tabelul 16 se efectueaza la elaborarea dozajelor, pe
parcursul executiei , in lipsa altor dispozitii, se vor face verificarile de la
nr. crt. 1 si 2 (testul Schellenberg si incercari pe epruvete Marshall).
Tabelul 15
Curba granulometrica Limite admisibile
Trece prin sita de 16 mm% 95-100
Trece prin sita de 8 mm% 44-60
Trece prin sita de 4 mm% 25-37
Trece prin sita de 2 mm% 20-28

53
 Trece prin sita de 1 mm% 16-23
Trece prin sita de 0,63 mm% 13-20
Trece prin sita de 0,20 mm% 10-15
Trece prin sita de 0,1 mm% 10-14

Tabelul 16
Nr. Caracteristica Limite admisibile Metoda de
crt.
incercare
1 Test Schellenberg % max. 0,2 SR 174-1
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
- Stabilitate (S) la 600C. min 7.0
2 - Indice de curgere (I) la 600C. 1.5…3.5 STAS 1338/21)
mm
- Densitate aparenta, kg/m 3.min 2300
- Volum de goluri % 3…4 (cat mai aproape de
3.5)
Rezistenta la deformatii permanente:
- Fluaj dinamic la 400C si 1800 10000 Normativ AND
pulsuri, 10-4 mm. max ind. 542
- Viteza de deformatie la ornieraj Temperatura
(VDOP). Mm/h pentru un 450C3) 600C4)
nr.mediu de vehicule 2)

- <1500.max 6.0 8.0

3 - 1500…3000. max 4.0 6.0 Metodologie
- 3000…6000. max 2.0 3.5 CESTRIN
- >6000 <2.0 <3.5
- Adancimea fagasului, mm.
Pentru un numar mediu de
vehicule2)
- <1500. max 6.0 9.0
- 1500…3000. max 5.0 8.0
- 3000…6000. max 4.0 7.0
- >6000 <4.0 <7.0
NormativAND
4 Modulul de elasticitate la 150C, 4000
Mpa, min. ind.542
5 Deformatia permanenta la 1000 Normativ AND
oboseala (3600 impulsuri) la ind. 548
150C. 10-4 max.

NOTE:
1)
Epruvetele Marshall se confectioneaza conform STAS 1338 I cu
mentiunea ca se aplica 75 lovituri pe fiecare parte.
2)
Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24h, calculul pentru traficul de
perspectiva.
3)
Zona climaterica rece, delimitata conform SR 174-1.
4)
Zona climaterica calda, delimitata conform SR 174-1.
Tabelul 17
Nr. Caracteristici Limite admisibile
54
crt.
1 Densitatea aparenta, kg/m3, min 2250
2 Absorbtie de apa, % vol. 2…6
3 Grad de compactare, % min. 97
4 Rezistenta la deformatii permanente Conform tabel 16, nr.
(VDOP sau adancimea fagasului) crt.3

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

Art.4.29. Utilaje si echipamente

4.29.1. Utilaje si echipamentele necesareexecutiei stratului din BAP sunt
conform art. 15 din prezentul caiet de sarcini, iar cele necesare executiei
stratului MASF sunt conform Normativ AND ind. 539 si SR 174-2, cu
mentiunea ca la compactarea acestuia se vor aplica compactoarele
specificate in agrementul tehnic al tipului respectiv de fibre.
4.30. Pregatirea stratului suport
4.30.1. Pregatirea stratului suport se aplica BAP se realizeaza conform art.
10 din prezentul normative si SR 174-2.
4.30.2. Stratul suport din BAP pe care se aplica stratul de uzura se
efectueaza la un interval de peste 24 h de la executia stratului din BAP sau
cand acesta din urma a fost supus circulatiei.
4.31. Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice
4.31.1. Mixtura asfaltica tip BAP se prepara, se transporta si se pune in
opera conform Normativ AND ind. 539 si SR 174-2, avandu-se in vedere si
prevederile agrementelor tehnice pentru fibrele respective.
4.31.2. Mixtura asfaltica tip MASF se prepara, se transporta si se pune in
opera conform Normativ AND ind. 539 si SR 174-2, avandu-se in vedere si
prevederile agrementelor tehnice pentru fibrele respective.
4.31.3. Suprafata stratului de uzura din MASF se poate trata pentru
sporirea rugozitatii conform prevederilor Normativului AND ind. 539.
Art. 4.32. Controlul calitatii lucrarilor
4.32.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase
cilindrate din BAP si din MASF se efectueaza conform art. 18 din prezentul
caiet de sarcini cu mentiunea ca in cazul MASF, la controlul calitatii mixturii
asfaltice, conform table 9 nr. crt. 7 se va efectua si testul Schellenberg, iar
55
valorile pentru MASF (mixtura sau carote) trebuie sa se incadreze in
limitele din tabelul 16 nr. crt. 1 si 2, respective din tabelul 17.

MORTAR ASFALTIC TURNAT CA STRAT DE PROTECTIE

SAU DE EGALIZARE PENTRU CALEA PE POD (MAT)

Art.4.33. Elemente geometrice

4.33.1. Grosimea stratului de mortar asfaltic turnat se stabileste
constructive si are valoarea de 2cm, iar abaterile limita locale admise fata
de grosimea prevazuta in proiect pot fi de maximum 10%.
4.33.2. La turnarea mortarului asfaltic se vor respecta conditiile impuse de
proiectul de executie pentru profilul transversal si longitudinal, conform
STAS 11348.
Art.4.34. Materiale
4.34.1. Agregatul natural utilizat la prepararea MAT este nisipul de
concasare sort 0-4mm, conform SR 667.
4.34.2. Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS
539.
4.34.3. Bitum tip D 60/80, conform SR 754.
4.34.4. Alte materiale, conform pct. 7.5. din prezentul caiet de sarcini sau
STAS 11348.
Art.4.35. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului
asfaltic turnat
4.35.1. Compozitia mortarului asfaltic turnat, conform STAS 11348, este
prezentata in tabelul 18 prin adaptare la noile seturi de site.
Tabelul 18
Nr. Specificatii Conditii de
crt. admisibilitate
1 Continut de aggregate peste 4 mm, % Max. 10
2 Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm,% 25…35
3 Filer si nisip 0,1…4mm,% Rest pana la 100%
4 Continut de bitum, % din masa mixturii 11…12

4.35.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat se

determina pe epruvete cubice si sunt conform tabelului 19.
56
 Tabelul 19
Nr. Caracteristici Conditii de
crt. admisibilitate
3
1 Densitate aparenta, kg/m , min 2150
2 Absorbtia de apa, % vol 0…1
3 Patrunderea la 400C sub forma de 525N, 1…15
aplicata timp de 30 min. cu un poanson cu
sectiunea de 500 mm2, mm

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

Art.4.36. Utilaje si echipamente conform art. 9 din prezentul normative

sau STAS 175.
4.37. Pregatirea stratului suport conform art. 10 din prezentul normative
sau STAS 11348.
4.38. Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice
turnate de tip MAT se efectueaza conform STAS 175.
4.39. Mortarul asfaltic turnat, ca strat de protectie a hidroizolatiei sau ca
strat de egalizare se aplica de regula dupa amorsarea acesteia cu emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida. In cazul tipurilor noi de hidroizolatii,
agrementate ethnic, se vor respecta prevederile agrementelor tehnice
privind amorsarea acestora.
Art.4.40. Controlul calitatii lucrarilor.
4.40.1. Varificarea materialelor, conform prevederilor standardelor de
materiale la elaborarea dozajelor si conform art. 12.3. lit. (a), (c), (d) din
prezentul caiet de sarcini, pe parcursul executiei.
4.40.2. Controlul procesului de preparare a mortarului asfaltic turnat,
conform STAS 175 si art. 12.6 din prezentul caiet de sarcini.
4.40.3. Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice pe
probe luate de la malaxor sau de la asternere, conform art. 12.6. din
prezentul caiet de sarcini prin:
- verificarea continutului de bitum, conform SREN 12697-1;
- verificarea granulozitatii agregatului total din mixtura, conform STAS
1338/2;

57
 - verificarea caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/2.
40.4. Verificarea stratului support ca faza determinanta.
40.5. Controlul calitatii imbracamintii executate prin verificarea respectarii
elementelor geometrice pe parcursul executiei, conform SR 174-2.

ASFALT TURNAT PENTRU EXECUTIA

IMBRACAMINTI I PE TROTUARE LA CALEA PE POD (AT)

CONDITII TEHNICE
Art.4.41. Elemente geometrice
4.41.1. Grosimea imbracamintii pe trotuare se stabileste constructive si are
valori cuprinse in intervalul 2…3 cm.
Art.4.42. Materiale
4.42.1. Agregate naturale
4.42.2. Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS
593.
4.42.3. Bitum, tip D 40/50 conform SR 754
4.42.4. Cordon de etansate din chit tiocolic, celochit sau alte materiale
conform
pct. 7.5. din prezentul caiet de sarcini.
4.43. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului
turnat
4.43.1. Compozitia asfaltului turnat este conform STAS 175 si este
adaptata la noile seturi de site in tabelul 20.
Tabelul 20
Nr. Specificatii Conditii de
crt admisibilitate
1 Pietris sau criblura 4-8mm ,% 20…30
2 Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm% 20…30
3 Filer si nisip 0,1…4 mm, % Rest pana la 100%
4 Continut de bitum, % din masa 7,5…9,5

43.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat determinate de

epruvete cubice sunt prezentate in tabelul 21.
Tabelul 21
58
 Nr. Caracteristici Asfalt turnat
crt
1 Densitate aparenta, kg/m 3, min 2300
2 Absorbtia de apa, % vol 0…1
3 Rezistenta la compresiune la 22 0C, N/mm2, 3,0
min
4 Patrunderea la 400C sub o forta de 525 N, 1…15
aplicata timp de 30 minute cu ajutorul unui
poanson avand sectiunea de 500 mm 2, mm

Nota: In cazul in care nu se dispune de aparat pentru incercarea la

patrundere, se va determina rezistenta la compresiune la 50 0C care trebuie
sa fie de minim 0,8 N/mm2.

4.44. Prescriptii generale de executie

4.44.1. Prepararea asfaltului turnat, conform STAS 175 si conform art. 11
din prezentul caiet de sarcini.
4.44.2. Transportul asfaltului turnat se face in transportoare de asfalt turnat
(TAT) prevazute cu dispozitive de amestecare si de incalzire sau de
malaxoare mecanice mobile prevazute cu sisteme de incalzire.
4.44.3. Punerea in opera a asfaltului turnat se efectueaza manual.

4.45. Controlul calitatii lucrarilor

4.45.1. Verificarea materialelor se efectueaza in conformitate cu
standardele de materiale prevazute la art. 42 din prezentul caiet de sarcini
la elaborarea dozajelor si conform punct 12.3. pe parcursul executiei
lucrarilor, cu mentiunea ca in cazul utilizarii pietrisului sort 4-8 si a nisipului
natural se va verifica:
a) Pietris sort 4-8:
- granulozitate, conform STAS 730;
- parti levigabile, conform STAS 4606;
b) Nisip natural:
- granulozitate, conform STAS 730;
- continut de corpuri straine, conform STAS 4606;

59
- parti levigabile, conform STAS 4606 sau echivalentul de nisip, conform
STAS 730.
4.45.2. Verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico-mecanice, ale AT
conform STAS 175 si din prezentul normative, pentru mixturile prelevate de
la preparare sau de la asternere prin:
- verificarea continutului de bitum, conform SR EN 12697-1;
- verificarea granulozitatii agregatului natural, conform STAS 1338/2;
- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/2.
4.45.3. Verificarea stratului support ca faza determinanta.
4.45.4. Verificarea imbracamintilor executate, in caz de litigiu.

4.46. RECEPTIA LUCRARILOR

4.46.1. Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea lucrarii
in circulatie, conform reglementarilor in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform
documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control intocmite in
timpul executarii.
Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normative
fac parte din documentatie receptiei preliminare si se predau beneficiarului
lucrarii pentru a fi gestionate in cartea podului.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii
executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie preliminara
vor fi remediate de ocnstructor, pe cheltuiala acestuia, in mod
corespunzator si la termenele stabilite.
4.46.2. Receptia finala
Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei
preliminare , timp in care se va urmari comportarea in exploatare a lucrarii
executate. Remedierea eventualelor deficiente aparute se va face pe
intreaga perioada de garantie, stabilita contractual.

60
 CAPITOLUL 5
COFRAJE

Art.5.1. DATE GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente

refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In
termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise cat si dispozitivele
pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la
asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte
autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 - 90 si ele trebuie sa
fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare,
revazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate,
respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in
normativul NE012-99
 sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
 sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in
procesul de executie.
 sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada
elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
 sa permita, la decofrare, o prelare treptata a incarcarii de catre
elementele care se decofreaza;
 sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de
pene sau praguri;
 sa permita inchiderea cu usurinta – indiferent de natura materialului din
care este alcatuit cofrajul – a golurilor pentru controlul din interiorul
cofrajelor si pentru scurgerea apelor utilizate, inainte de inceperea
turnarii betonului;

61
 sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau
alte defecte;
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si
decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc:
 cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si
folosire, de obicei, la o singura lucrare.
 cofrajele demontabile stationare, realizate din elemente sau
subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari;
 cofrajele demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii
succesive pe masura turnarii betonului: cofraje glisante sau pasitoare.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt
confectionate se deosebesc:
 cofraje din lemn sau captusite cu lemn;
 cofraje tego;
 cofraje furniruite de tip PERI, DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu
rasini;
 cofraje metalice.
In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai
indeplineasca urmatoarele conditii tehnice:
 sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
 sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor
inglobate din zonele de capat a grinzilor (placi de reparatie, teci, etc.).
 sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special
a grinzilor postintinse;
 sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare
a muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului,
eliminandu-se circulatia pe armaturile postintinse;
 sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a
greutatii proprii, in conformitate cu prevederile proiectului;
 sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;

62
 cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe
fetele ce vin in contact cu betonul;
 sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor
de cofraj, cand aceasta este inscrisa in proiect.

Art. 5.2. Pregatirea si receptia lucrarilor de cofraRE

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.
Refolosirea cat si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu
acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
 curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand
spalarea se face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este
permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);
 tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce
trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a
cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu
este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua
verificari etapizate astfel:
 preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraje si sustineri;
 in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si
modul de fixare a elementelor;
 final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in ,,Registrul de
procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse”.

Art.5.3. Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului,

tratarea cofrajelor in timpul intaririi
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
 trasarea pozitiei cofrajelor;
 asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
 verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
 incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
63
 In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe
teren se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de
compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea
tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului,
rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea
acestora in functie de conditiile de temperatura.

64
 CAPITOLUL 6
ARMATURI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru

proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la
structurile de beton armat pentru poduri.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor,
suprastructurile de beton armat si de beton precomprimat se vor aplica si
prevederile din capitolele respective.

Art. 6.1. OTELURI PENTRU ARMATURI

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 438/1-89; STAS 438/2-91; STAS 438/3-98; STAS 6482/1-73 si STAS
6482/2,3,4-80.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton precomprimat si
domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund
prevederilor din normativele N.E. 012 – 99 partea I si II.C 140 - 86 si C 21 -
85.

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare

Otel beton rotund neted OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi

STAS 438/1- 89 constructive
Sarma trasa neteda STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
pentru beton armat STAS constructive, numai sub forma de
438/2-91 plase sau carcase sudate
Plase sudate pentru beton STNB Armaturi de rezistenta cu betoane
armat STAS 438/3-89 de clasa cel putin Bc 15
Otel beton cu profil PC 52 Armaturi de rezistenta la elemente
cu betoane de
periodic STAS 438/1-89 PC 60 clasa cel putin Bc30
Armaturi pretensionate SBP I si Armaturi de rezistenta la elemente
sarme netede SBP II cu betoane de clasa cel putin Bc 30
STAS 482/2-80 SBPA I si
STAS 6482/3-80 SBPA II
Toroane TBP

65
 Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de
calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura
desfacerea acestuia.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel
din STAS 438 - 80,91 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin
luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubii asupra modului in care s-a efectuat
echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza
rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de
specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.

Art.6.2. Controlul calitatii

Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si
insotita de certificatul de calitate.
Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si
metodele de verificare a calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 ,,Constructii
de beton, beton armat si beton precomprimat”. Otelul pentru beton
precomprimat sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu
diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta
metalica, care sa contina printre altele numarul colacului, al lotului, calitatea
si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul de calitate al
furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice
(rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in
parte iar pentru 10% din numarul colacilor determinarea limitei de curgere
tehnice, a alungirii relativa la rupere si a numarului de torsiuni la care se
rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o eprubeta luata de
la fiecare capat al colacului.
Sarmele care prezinta indoiri, corodari pronuntate sau adancituri nu
vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de
sarma inainte de a fi puse in opera.

66
 Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu
frecventele prevazute in STAS 1799 - 88 si STAS 6482 - 80 si normativul
N.E. 012 99 partea II a.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat
aprovizionat, controlul calitatii se va face conform prevederilor din cap. 10,
din normativul N.E. 012 - 99 si va consta din:
 constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;
 verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din
normativul N.E. 012 - 99, anexa II. 2.
 examinarea aspectului;
 verificarea prin indoire la rece.

Art. 6.3. TRANSPORT SI DEPOZITARE

Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau
autocamioane prevazute cu prelate, aceste vehicule vor fi in prealabil
curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau
murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburele cu ambalaje de protectie se va da o
atentie deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie
deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in
continuare prevederile pentru armatura protejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua
masurile necesare pentru a se preveni:
 zgarierea, lovirea sau indoirea;
 murdarirea suprafetelor cu pamant, materii grase, praf, etc;
 contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura
- taiere sau incalzirea de la flacara aparatelor de sudura;
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si
dotate corespunzator astfel incat sa se evite materialele corozive .
In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sarma pentru
beton precomprimat tinand seama de agresivitatea mediului conform
prevederilor din normativul N.E. 012 – 99 – partea 2-a Capitolul 3.

67
 De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure
posibilitati de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi
depozitate cat mai drept iar eventualele capete filetate se vor proteja in
mod corespunzator.

Art. 6.4. Confectionarea si montarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de
armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza
prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si
fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si
compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de
catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest
scop se vor indeparta:
 eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
 rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele
urmeaza a fi inadite prin sudura;
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei
nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa
II.2. din normativul N.E. 012 – 99.
Otelul beton livrat in colaci sau bare trebuie sa fie indreptat inainte
de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La
intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in
asa fel incat sa se evite confruntarea lor si sa asigure pastrarea formei si
curateniei lor pana in momentul montarii.
In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea
otelurilor, se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15
zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 0C.

68
 Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor
fasona la cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine
seama de prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton
armat cuprinse in capitolul 6.7. din STAS 10111/2-87 si in alineatul 10.5
din normativul N.E. 012 – 99.

69
 CAPITOLUL 7
BETOANE

Art. 7.1. GENERALITATI

7.1.1.Executarea lucrarilor din beton, si beton armatsi beton precomprimat
se efectueaza in conformitate cu ,,COD DE PRACTICA pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-
99”.
7.1.2. Lucrarile de betoane la care se aplica prezentul Caiet de sarcini sunt:
 Beton simplu sau armat in fundatii si elevatii, talpi de fundatii,
placi, grinzi, diafragme;
 Beton armat in structuri;
 Beton armat pompat;
 Elemente masive;
 Beton monolitizari.
7.1.3. Nivelul de performanta al betoanelor se defineste prin ,,clasa
betonului”, conform reglementarilor europene si este dat in cap. 7.2. din
prezetul Caiet de sarcini.
7.1.4. Conditiile de servici si expunere ale betoanelor la care se refera
prezentul C.S. sunt aratate in tabelul 7.1.

70
 Tabelul 7.1
Clasa de expunere Exemple de constructii
0 1 2
 Elemente de constructii in contact permanent
cu apa (ex: fundatii sub nivelul apelor freatice
fara agresivitate sulfatica), elemente de
constructii situate in zonele de variatie a
nivelului apelor, fara posibilitate de inghet
(fundatii radiere, pereti contur)
a  Constructii sau elemente de constructii expuse
2 MODERAT la inghet in stare saturata cu apa (ex: cheiuri,
MEDIU UMED estacade, stalpi pentru estacade, diguri,
platforme)
b  Constructii sau elemente de constructii expuse
SEVER la condens sau alternanta frecventa de
umiditate si uscaciune.
-  Constructii supuse presiunii apei pe una din
fete.
3  Constructii sau elemente de constructii
MEDIU UMED CU interioare sau exterioare expuse la inghet-
INGHET SI dezghet si actiunea sarii pentru dezghet
AGENTI DE
DEZGHETARE
5 A  Mediu chimic cu agresivitate f. slaba (FS)
MEDIU CHIMIC B  Mediu chimic cu agresivitate slaba (S)
C  Mediu chimic cu agresivitate intensa (I)
AGRESIV

7.1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii se va face de

catre EXECUTANT cu respectarea prevederilor prezentului Caiet de sarcini
si prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitatii.
7.1.6. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta
prevederile normativului C16-84.
7.1.7. Pe intreaga perioada a executarii lucrarilor se vor respecta normele
generale si normele specifice de protectia muncii, precum si normele de
paza contra incendiilor.
Pe durata executarii lucrarilor se vor respecta cu strictete toate
masurile de protectie a muncii prevazute in “Norme de protectie a muncii,
specifice activitatii de constructii – montaj pentru transporturi feroviare,

71
rutiere si navale – editia 1982”, cu privire la lucrari executate in zona caii
ferate electrificate, efectuandu-se instructajul corespunzator intregului
personal care participa la realizarea obiectivului.
De asemenea se vor respecta si normele de protectie a muncii
cuprinse in:
- Legea 90/1996;
- Norme republicate de protectie a muncii;
- Norme de protectia muncii in activitatea de exploatare feroviara,
aprobat cu ordinul MTTC nr.840 din 1982;
La lucrarile ce se executa in zona caii ferate electrificate, se vor
respecta cu strictete si prevederile cuprinse in “Normativul departamental
pentru protectia impotriva influentelor cailor ferate electrificate monofazat
25KV, 50Hz, in vederea protectiei omului si a instalatiilor din cale si din
afara caii”, indicativ ID 33 – 77.
Executantul va lua toate masurile prevazute in normele in vigoare
referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor efectuand instructajul
necesar cu intreg personalul de pe santier.

Art. 7.2. Conditii tehnice

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele se
refera la betonul intarit si la betonul proaspat.
a) Pentru betonul intarit
7.2.1. Rezistenta la compresiune
Rezistenta la compresiune (in N/mm 2) defineste clasa betonului.
Aceasta este reprezentata de rezistenta caracteristica (f ck cil)
determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm
–f ck cub) la varsta de 28 zile, sub a caror valoare se pot situa statistic cel
mult 5% din rezultate.
Pentru betoanele realizate conform prezentului Caiet de sarcini,
respectiv rezistentele la compresiune sunt cele indicate in tabelul 7.2., in
care este aratata si corespondenta orientativa cu clasele definite in
Normativul C140/86.
Clasele cele mai utilizate sunt:

72
 Tabelul 7.2.
Clasa de C C C C C C C C C
rezistenta 6/7,5 8/10 12/15 16/20 18/22,5 20/25 25/30 28/35 32/40
a
betonului
fk cil 6 8 12 16 18 20 25 28 32
fk cub 7,5 10 15 20 22,5 25 30 35 40
C140/86 BC BC BC BC BC BC BC BC BC
7,5 10 15 20 22,5 25 30 35 40

7.2.2. Rezistente la penetrarea apei

Rezistenta la penetrarea apei se exprima prin gradul de
impermeabilitate (P), stabilit conform STAS 3622-86.
Conditiile tehnice pentru rezistenta la penetrarea apei, functie de
clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 7.3.
7.2.3. Rezistenta la inghet-dezghet
Rezistenta la inghet-dezghet se exprima prin gradul de gelivitate (G)
conform STAS 3622-86.
Conditiile tehnice pentru gradul de gelivitate, functie de clasa de
expunere sunt prezentate in tabelul 7.3.
7.2.4. Densitatea betonului
Categoria de densitate se stabileste functie de densitatea aparenta
(ap) a betonului intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414/91.
7.2.5. Conditiile tehnice ale betonului intarit in functie de clasele de
expunere sunt prezentate in tabelul 7.3., in care este dat si raportul A/C
max.
Aceste conditii reprezinta cerinte minime de asigurare a durabilitatii
betonului.
Tabelul 7.3.
Clasa de Clasa de Grad de Grad de Agregate Aer * Raport
expunere beton impermea gelivitate, rezistente la antrenat A/C
min bilitate, min inghet- max
min dezghet
2 a C12/15 P4 - - - 0,65
73
 C16/20 0,50
b C18/22,5 P8 G100 da da 0,45
(150
3 C25/30 P12 da da 0,40
5 a C18/22,5 P8 - - - 0,50
b C18/22,5 P8 0,50
c C18/22,5 P12 0,45

Observatii: Pentru betoanele clasa * Volumul de aer antrenat

C6/7,5 si C8/10 nu se este in functie de
dimensiunea
impun conditii speciale max. a agregatelor
(cap.7.3.2.)
b) Pentru betonul proaspat
7.2.6. Consistenta
7.2.6.1. Consistenta necesara betonului proaspat depinde de felul si
dimensiunile elementului, prezenta si amplasarea armaturii, tipul
echipamentului de transport si punere in opera a betonului, posibilitatile de
compactare, conditiile de mediu in timpul turnarii.
7.2.6.2. Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de
catre EXECUTANT, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in
opara in conditii optime.
7.2.6.3. Consistenta (masura a lucrabilitatii) se determina prin urmatoarele
metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare,
raspandire. In functie de metoda, se face clasificarea in clase a betonului
conform ,,Cod” cap.7. Cea mai raspandita metoda fiind ,,tasarea conului”,
in prezentul Caiet de sarcini se face referire la clasa de consistenta T.
In tabelul 7.4. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de
tipul elementului si betonului.
Tabelul 7.4.
Nr. Tipul elementului Clasa de Tasare
crt. consistenta mm
1 Fundatii din beton simplu sau T2 sau 3010
slab armat, elemente masive T3 7020
2 Fundatii din beton armat, stalpi, T3 sau 7020

74
 grinzi, pereti structurali T3/T4 10020
3 Fundatii realizate cu beton T4 12020
pompat, monolitizari
4 Elemente sau monolitizari cu T4/T5 15030
armaturi dese sau dificultati de
compactare, elemente cu
sectiunii reduse.
5 Elemente pentru a caror T5* 18030
realizare tehnologia de executie
impune betoane foarte fluide

*Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti

7.2.6.4. Pentru obtinerea unei anumite clase de consistenta se va tine

seama de prevederile ,,COD” – anexa I.4.
7.2.7. Continutul de aer oclus
Continutul de aer oclus se determina conform STAS 5479-88 prin
metoda gravimetrica sau volumetrica cu presiune.
7.2.8. Densitatea aparenta
Densitatea aparenta a betonului proaspat se efectueaza in
conformitate cu STAS 1759-88.

Art. 7.3. MATERIALE

7.3.1. Cimenturi
7.3.1.1. La executia lucrarilor de betoane se vor utiliza urmatoarele tipuri de
ciment:
II/A-S 32,5; II/A – S 42,5 si II/A-S 52,5 conform SR 1500 – 96.
Clasa de rezistenta a cimenturilor este definita prin rezistenta standard la
28 zile.
7.3.1.2. Alegerea tipului si clasei de ciment se va face in functie de
conditiile de expunere conform anexei I.2. din ,,COD”.
7.3.1.3. Livrare si transport
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac,
transportat in vehicule rutiere, vagoane de c.f. insotit de documentele de
certificare a calitatii.

75
 In cazul cimentului vrac transportul se va face numai in vehicule
rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de c.f. tip ZVC cu descarcare
pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul
transportului.
7.3.1.4. Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea
cantitativa si calitativa a acestuia in conformitate cu prevederile ,,COD-ului”
Anexa VI.1, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea
documentelor de certificare a calitatii.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care
nu au fost depozitate anterior alte materiale.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise.
Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a
asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de
50cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu suficient
pentru circulatie.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru
tipul de ciment utilizat.
7.3.1.7. Controlul calitatii cimentului
Controlul calitatii cimentului se va face:
- la aprovizionare, prin verificarea certificatului de calitate/garantie;
- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Controlul calitatii cimentului se va efectua conform ,,COD” anexa
VI.1.
7.3.2. Agregate naturale
7.3.2.1. La executarea betoanelor se vor folosi agregate naturale provenite
din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor, care trebuie sa
indeplineasca conditiile STAS 1667-76, respectiv 662-89 si SR 667-2000.
7.3.2.2. Alegerea dimensiunii maxime a granulei de agregat se va stabili in
functie de dimensiunile caracteristice ale elementului de beton ce se
toarna, respectandu-se conditiile:
Ø max  ¼ D (dimensiunea cea mai mica a elementului structural).

76
 Ø max  d – 5 mm, unde ,,d” este distanta intre barele de armaturi,
cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea
barelor de armatura.
Ø max  1,3 c mm, unde ,,c” este grosimea stratului de acoperire cu
beton al armaturii.
7.3.2.3. Granulozitatea agregatelor se va verifica cu ajutorul sitelor sau
ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform STAS 1667 – 76: 0,2; 0,5; 1; 2;
3 (5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71.
7.3.2.4. Zonele de granulozitate pentru agregatele naturale vor fi
conform ,,COD” – anexa I.4 (table 1.4.5.).
7.3.2.5. Agregatele care vor fi expuse in medii umede vor fi verificate in
prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
7.3.2.6. Transportul si depozitarea
In timpul transportului si depozitarii agregatele nu trebuie sa fie
contaminate cu alte materiale.
Depozitarea se va face pe platforme betonate avand pante si rigole
de evacuare a apelor.
Sorturile de agregate vor fi depozitate separat in compartimente cu
inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii.
Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau pe platforme
balastate.
7.3.2.7. Controlul calitatii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor se va efectua in conformitate cu ,,COD”
- anexa VI.1. la:
- aprovizionare
- inainte de utilizare
Metodele de incercare sunt reglementate de STAS 4606-80.
7.3.3. Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa
provina din reteaua publica sau din alta sursa.
Apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice STAS 790/84.
7.3.4. Aditivi
77
7.3.4.1. Utilizarea aditivilor este obligatorie la prepararea betoanelor
conform tabelului 4.4. din ,,COD”.
7.3.4.2. La stabilirea tipului de aditivi se va tine seama de prevederile COD”
– anexa I.3.
7.3.4.3. In cazurile in care este necesara folosirea concomitenta a doua
tipuri de aditivi a caror compatibilitate nu este cunoscuta este obligatorie
efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.
7.3.4.4. Aditivii vor fi adaugati in beton in cantitatile prescrise, astfel incat sa
nu reduca durabilitatea acestuia sau sa produca coroziunea armaturii.
7.3.4.5. Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50g/kg ciment si nu va fi
mai mica de 2g/kg ciment.
7.3.7. Armaturi
7.3.7.1. Otelurile pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice din standardele de produs STAS 438/1-89, STAS 438/2 –
91 si STAS 438/3,4 – 98 (sarme trase si plase sudate, cu respectarea
domeniilor de utilizare prevazute de STAS 10107/0 – 90 sau alte
reglementari specifice.
7.3.7.2. Otelurile de alte tipuri trebuie sa fie agrementate tehnic cu
precizarea domeniului de utilizare.
7.3.7.3. In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele
prevazute in proiect se va proceda la inlocuirea acestora cu avizul
proiectantului si cu respectarea stricta a ,,COD-ului”.
7.3.7.4. Livrarea si marcarea
La livrare, otelul beton trebuie sa fie insotit de un document de
calitate care sa contina urmatoarele informatii:
- denumirea si tipul otelului;
- standardul;
- date de identificare a lotului;
- greutate;
- valori ale criteriilor de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o
eticheta in care vor fi scrise:
- marca producatorului, tipul armaturii;

78
- numarul lotului si al colacului;
- greutatea neta;
- semnul CTC.
7.3.7.5. Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate vor fi transportate si depozitate
astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa fie in prezenta de substante care
pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile trebuie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii
amenajate si dotate corespunzator.
7.3.7.6. Controlul calitatii
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor ,,COD” –
cap 17.

Art. 7.4. COMPOZITIA BETONULUI

7.4.1. Datele specifice privind compozitia betonului se refera la:
a) dozajul de ciment la mc beton/clasa betonului;
b) tipul si clasa cimentului;
c) consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
d) tipul de agregate;
e) dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
f) tipul si cantitatea de aditiv
La elaborarea compozitiei trebuie sa se respecte conditiile prevazute
de ,,COD” – anexele I.4 si 1.7.
7.4.2. Compozita betonului se va stabili si/sau verifica de un laborator
autorizat; stabilirea compozitiei se va face la:
- intrarea in functiune a statiei de betoane;
- schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
- schimbarea tipului de aditivi
- pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate sau de clasa egala sau mai mare de
C20/27.
7.4.3. Cerintele privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului
A/C vor fi in conformitate cu ,,COD”, astfel:

79
- alegerea tipului de ciment – anexa I.2;
- raportul A/C – anexa I.4 tabelul I. 4.2.;
- dozajul minim de ciment se va stabili in functie de conditiile de expunere
conform tabelului 7.6. si prevederilor anexei I.4. paragraful 3.4.
Tabelul 7.6
Clasa de Grad de severitate Dozajul minim de ciment (kg/m 3) pentru
expunere Beton simplu Beton armat
2 a - 200 290
b - 300 325
3 - 325 365
ANA AS ANA AS
5 a FS 225 2401) 260 2701)
(180)
b S 300 3301) 325 3601)
(230) 3002) 3402)
c I 350 3302) 390 3652)
(280) 310 3)
3503)

NOTATII: ANA – ape naturale agresive

AS – agresivitate sulfatica
*1 – ciment II A-S
*2 – ciment HI, HIIA-S
*3 – ciment SRI, SRIIA – S
Valorile din paranteza se vor adopta pentru betoane suport sau de
egalizare.

7.4.4. In cursul prepararii betonului compozitia se va corecta de catre

laboratorul statiei in functie de rezultatele incercarilor privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparenta a betonului proaspat;
- consistenta betonului.

Art. 7.5. REALIZAREA LUCRARILOR DE BETOANE

Succesiunea obligatorie a operatiilor de realizare a lucrarilor de

betoane este urmatoarea:
80
- montarea cofrajelor
- montarea armaturilor;
- inchiderea cofrajelor;
- transportul si punerea in opera;
- tratarea betonului dupa turnare;
- decofrarea.

7.5.1. Montarea armaturilor

7.5.1.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de
armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
7.5.1.2. Armatura va fi taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica, ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate,
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot
produce procese de coroziune.
7.5.1.3. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10 0C.
Fasonarea, montarea si legarea armaturilor se va executa in
conformitate cu recomandarile din ,,COD – anexa II.1; tolerantele de
executie vor respecta conditiile prevazute in tabelul 7.7.
Tabelul 7.7
Abateri in mm
Dist. Grosi- Lungimi partiale sau Lung. Poziti OBS.
intre me lungimi totale fata de petrecere a
axele strat proiect la innadire inaadit

Element bare- acope- prin urii

lor rire sudare
<1m 1..10m >10m

Fundatii 10 +10 La

Pereti 5 +3
imbinari si
Stalpi 3 +3
innadiri
Grinzi
Placi 5 +2 3d 50 sudate cf.
Intre 10 - 5 20 30 C28-83
etieri si
la pasul
fretelor
81
 7.5.1.4. Sudarea armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor:
- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton C28-83;
- Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel la constructii
civile si industriale C150-84.

7.5.2. Montarea cofrajelor

7.5.2.1. Cofrajele si sustinerile trebuie astfel stabilite incat sa asigure
obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in
tolerantele admisibile conform ,,COD” – anexa III.1.
Tabelul 7.8
Elemente dupa decofrare
Cofraj
Ele-
men- Dimen- Abateri in mm, pentru:
Di- Inclinar Dimensi- Inclinarea suprafetei fata de: Forma Pozitia
tul siune de
me e fata uni muchiei sau elementelor
referinta
n de suprafetei
siu- proiect Vertica-la Orizontala Poz. oblica pe total Axe in cote de

ne din proict 1m lungi plan nivel

1m tota 1m tota 1m tota sau me oriz.
1m2 -la 1m2 -la 1m2 -la 1m 2
sau
supr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Fund Lung. 15 3 20 - 20 16
atii Latime 6 mm/m
Inaltime 10 15 mm <2mm.. 16 - 16 L3m
total 20 10
.. 10
Stal- Inaltime 10 <3m16 16 20
pi 3-6m20
3<L
>6m25 3 5 5 4 9m.. 10
Dimenss 3 <50cm5 - - <6m..
12
ect. <50cm8 10

9<L
18m..
<6m..
16
16
Pe- Lung. 10 - <3m16 - - - L<18
Inaltime 16 - -
reti 3-6m.. m..
20 20

82
 <6m..
25
Grosim 3 <10cm.. - -
3
<10cm..
5
Grinzi Lung. 10 2 <3m.. 5 10 10 5
mm/m 16
3-6.. 20
>6m..
25
Dimens.s 3 <50cm.. - - -
ect. 5
>50cm..
8
Pla-ci Lung.sau 10 10mm/t <3m.. - 10 10
latime otal 16
3-6.. 20
>6m..
25
Gros. 3 <10cm.. - - -
3
>10cm..
5

La folosire se va verifica starea lor si se vor executa reparatiile

necesare inainte de montare.

7.5.2.3. Imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu sectiuni reduse din lemn
sau cauciuc spongios, astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa
se produca pete pe suprafata betonata.
7.5.2.4. Panourile vor fi solidarizate cu rigle verticale si orizontale prevazute
cu tiranti pentru mentinerea formei cofrajului.
7.5.2.7. Suprafata interioara a cofrajelor va fi bine curatata, substantele de
ungere se vor aplica in straturi uniforme, astfel incat sa nu influenteze
calitatea betonului.
7.5.2.6. In vederea asigurarii unei montari corecte a cofrajelor, se vor
efectua verificari etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraj si sustineri;
83
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu tasarea si
modul de fixare a elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de
procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse
(proces verbal de receptie calitativa), tinandu-se seama si de
prevederile cap. 7.6. Controlul calitatii lucrarilor din prezentul Caiet de
sarcini

7.5.3. Transportul betonului

7.5.3.1. Transportul betonului se va efectua astfel incat sa se previna

segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
7.5.3.2. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50mm se va face cu
autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare sub 50mm cu autobasculante cu
bena, amenajate corespunzator.
7.5.3.3. Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu
autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafata libera a betonului
trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor
betonului urmare a modificarii continutului de apa.
7.5.3.4. La intreruperea lucrului si ori de cate ori intervalul de timp intre
descarcarea si reincarcarea betonului in mijloacele de transport depaseste
o ora, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor,
acestea se vor umple cu cca 1m3 de apa si se vor roti cu viteza maxima
timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.

7.5.4. Pregatirea turnarii

7.5.4.1. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca
sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea
acesteia de catre investitor;
b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprobate si verificate
materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adausuri etc) si sunt
in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu

84
 prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe
santier;
c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste
tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;
d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi
(dupa caz);
e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii, a trecut o
perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii
armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant,
proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea
expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de
specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata
prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura – dupa curatire – nu
trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima
prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua
receptie calitativa;
f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu
betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de
impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau
segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune
legaturi intre cele doua betoane;
g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in
opera a betonului;
h) sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate dupa
continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale (statie
de betoane vibratoare, si mijloace de transport de rezerva, sursa
suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului,
conditii de creare a unui rost de lucru etc);
i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice
nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc).
j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite
din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce
urmeaza a se betona;

85
k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere
in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat,
la descarcarea din mijlocul de transport;
l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care
nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.

7.5.5. Punerea in opera

7.5.5.1. Inainte de inceperea betonarii, constructorul si beneficiarul vor
analiza rezultatele obtinute la incercarile preliminare ale betoanelor,
consemnandu-se prin procese verbale si corespondenta intre rezultate si
prevederile caietului de sarcini privind materialele folosite, clasa betonului,
gradul de impermeabilitate si gelivitate.

7.5.5.2. Betonarea se va face sub conducerea nemijlocita a conducatorului

tehnic al punctului de lucru, imediat dupa aducerea betonului la locul de
turnare.
7.5.5.3. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in
contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 23 ore inainte si se va
indeparta apa in exces sau din denivelari.
7.5.5.4. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare
de 3m in cazul elementelor cu latimea de max. 1m si de 1,50m in celelalte
cazuri.
7.5.5.5. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va
face prin ferestre laterale sau cu ajutorul unui furtun sau tub, avand capatul
inferior situat la max 1,50m de zona care se betoneaza.
a) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului,
urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50cm
inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului
turnat anterior;
b) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea
armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile
dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor
produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
86
c) se va urmari cu strictete inglobarea completa in beton a armaturii,
respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu
prevederile proiectului;
d) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii
si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;
e) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea
completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau
vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste
masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al
betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;
f) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul
unor deplasari sau cedari;
g) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va
face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii;
este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat;
h) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in
proiect sau procedura de executie;
i) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa
depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor
determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la
prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu adausuri – si respectiv
1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos;
j) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor,
conform ,,COD” cap. 13 ,,Rosturi de lucru”;
k) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de
transport local al betonului pe planseele betonate, precum si
depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa
numai dupa (2448) ore, in functie de temperatura mediului si tipul de

87
 ciment utilizat (de exmplu,24 ore daca temperatura este de peste 20 0C
si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).

7.5.6. Compactarea betonului

7.5.6.1. Compactarea betonului este obligatorie, se va realiza mecanic, prin
vibrare, respectandu-se recomandarile din ,,COD” – anexa IV.2.
7.5.6.2. Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele,etc), numai in
cazul in care introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza
desimii armaturii sau in cazul intreruperii functionarii vibratorului.
7.5.6.3. In timpul compactarii betonului se va evita deplasarea si
degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.

7.5.7. Rosturi de lucru

7.5.7.1. Se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se astfel executia incat
betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua
rosturi de dilatare.
7.5.7.2. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementului
(structurii) care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii.
7.5.7.3. Rosturile de lucru solicitate de constructor vor fi stabilite cu acordul
proiectantului inainte de inceperea betonarii precum si in timpul turnarii
betonului, atunci cand conditiile climaterice sunt defavorabile sau cand
defectiunile la fabrica de beton impun intreruperea betonarii.
7.5.7.4. Tratarea rosturilor de lucru se face astfel:
Spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei
betonului (cca 5 ore de la betonare); inainte de betonare, curatirea
suprafetei rostului de lucru pentru a indeparta pojghita de lapte de ciment si
impuritatile, apoi udare.
7.5.7.5. Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru sunt date in
,,COD” anexa IV.3.

7.5.8. Tratarea betonului dupa turnare

88
7.5.8.1. Tratarea si protejarea betonului se va face imediat dupa
compactare, dupa ce betonul a realizat o rezistenta suficienta pentru ca
materialul sa nu adere la suprafeta acoperita.
7.5.8.2. Tratarea betonului se va face prin: mentinerea in cofraje,
acoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda, stropirea
periodica cu apa, aplicarea de pelicule de protectie.
7.5.8.3. In functie de sensibilitatea betonului, conditiile atmosferice,
conditiile de servici, durata de tratare a betonului va fi diferita; se vor
respecta prevederile ,,COD” cap. 16.4.5.
7.5.8.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu
prelate sau folii de polietilena, pentru a evita pericolul antrenarii pastei de
ciment.

7.5.9. Decofrarea
7.5.9.1. Elementele de constructii se vor decofra numai atunci cand betonul
atinge o anumita rezistenta. Se recomanda urmatoarele valori ale
rezistentei la care se poate decofra:
- partile laterale ale cofrajelor se vor indeparta dupa ce betonul a atins o
rezistenta de min. 2,5 N/mm 2;
- fetele inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau
remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins
fata de clasa, urmatoarele procente:
- 70% pentru elemente cu deschideri de max 6m
- 85% pentru elemente cu deschideri mari de 6m
Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului
a atins fata de clasa, urmatoarele procente:
- 95% pentru elemente cu deschideri de max. 6 m.
- 112% pentru elemente cu deschideri de 6 ..12m.
- 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.
7.5.9.2. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului va fi luata in
considerare dupa indicatiile din tabelul 7.9. iar termenele minime de
decofrare conform tabelului 7.10.
Tabelul 7.9.

89
 Viteza de dezvoltare a Raport apa/ciment Clasa de rezistenta a
rezist. betonului cimentului

rapida <0,5 42,5R-52,5R

medie 0,50,6 42,5R
<0,5 32,5R-42,5
lenta toate celelalte cazuri

Tabel 7.10

Conditii
Termenul (in zile) de la turnare
tehnologic Fete infer. cu mentinerea Popi de siguranta Fete laterale
e
popilor
Viteza de Lenta Medie Lenta Medie Lenta Medie
dezvoltare
a
rezistentei
betonului
Temperatu +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15
ra mediului
0
C
Grinzi cu 6 5 4 5 5 3 18 14 9 10 8 5
deschidere
a de
maxim 6m
Grinzi cu - - - - - - 21 18 12 14 11 7 2 1½ 1 2 1 1
deschidere
a 6…12m
Grinzi cu 10 8 6 6 5 4 - - - - -
deschidere -
>6m
Grinzi cu - - - - - - 36 28 18 28 21 14
deschidere
>12m

Observatii: Termenele prezentate mai sus sunt orientative, decofrarea

urmand a se face in momentul in care elementele au atins rezistentele
minime (functie de tipul cimentului si temperatura mediului).
7.5.9.3. La decofrare se vor respecta regulile indicate in ,,COD” – anexa V.

Art. 7.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

7.6.1. Controlul calitatii lucrarilor de betoane se face in conformitate cu

prevederile Legii 10 privind calitatea in constructii. Obligatiile si
raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, etc. sunt
stipulate in Legea calitatii, HG 925/95 si HG 766/97.
7.6.2. Procedeele de control a calitatii in constructii se refera la:

90
7.6.2.1. Controlul productiei si executiei, care vizeaza mentinerea la un
nivel corespunzator a calitatii betonului in conformitate cu cerintele
specificate si anume:
- inspectii in diferite etape ale punerii in opera a betonului;
- determinari privind echipamentul, materialele componente, betonul
proaspat si betonul intarit.
Controlul se va realiza cu personal propriu – responsabili tehnici
pentru fiecare lucrare (control interior) sau printr-un organism independent
(control exterior).
Rezultatele controlului productiei si executiei se vor consemna in
procese verbale sau alte tipuri de documente (conform ,,COD” cap.17.2.)
Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului productiei
si executiei vor fi luate in considerare pentru controlul de conformitate.
Se va verifica, tinandu-se cont de prevederile prezentului Caiet de
sarcini – cap.7.3:
a) Calitatea cimentului:
- la aprovizionare
- inainte de utilizare
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196/1..7
si 196/21.
b) calitatea agregatelor
- la aprovizionare
- inainte de utilizare
Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80
c) calitatea aditivilor (pentru satisfacerea conditiilor din specificatiile
tehnice de produs).
d) calitatea apei (pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevazute de STAS
790-84.
e) calitatea cofrajelor:
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
- asigurarea etanseitatii necesare;
- dimensiunea in plan a sectiunii.;
- pozitia cofrajelor in raport cu elementele situate la nivelele inferioare;

91
- pozitia golurilor.
f) calitatea armaturilor:
- numarul, diametrul si pozitia armaturilor in difereite sectiuni transversale
ale elementelor structurii;
- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;
- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care
urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna ulterior;
- lungimi de petrecere la innadiri;
- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
- dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
- modul de asigurare al grosimii de acoperire cu beton;
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
Frecvente si masurile ce se adopta sunt prezentate in ,,COD” anexa VI.1.
g) controlul inainte de punerea in opera a betonului
- s-a indepartat stratul de lapte de ciment;
- s-au indepartat zonele de beton necompactat
- suprafata prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi
intre betonul nou si cel vechi.
h) controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului
- datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor
prevazute si nu s-a depasit durata de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;
- conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de
probe;
- se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate;
- se asigura mentinerea dimensiunilor si formei cofrajelor, precum si
comportarea elementelor de sustinere sau sprijinire;
- se aplica masuri de protectie a suprafetelor libere ale betonului
proaspat.
- mentinerea omogenitatii betonului;
- distributia uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
- inaltimea maxima de cadere a betonului;

92
- masuri speciale in cazul turnarii pe vreme rece sau foarte calduroasa;
- masuri speciale in cazul rosturilor de lucru.
In condica de betoane, se vor consemna:
- fisele de transport, corespunzatoare betonului pus in lucrare;
- ora inceperii si turnarii betonarii;
- temperatura mediului (numai in perioadele de timp friguros);
- probele de beton prelevate;
- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
- evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.).

La decofrarea oricarei parti de constructie, se va verifica si

consemna in proces verbal de lucrari ascunse:
- aspectul elementelor, semnalizandu-se daca se intalnesc zone de beton
degradat (beton necompactat, segregat, rosturi de betonare etc.);
- dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
- distantele dintre diferitele elemente;
- pozitia elementelor verticale in raport cu cele corespunzatoare situate la
nivelul imediat inferior;
- pozitia si lungimea armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele
ce se toarna ulterior.
7.6.2.2. Criterii de conformitate
Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta ale betoanelor se va
face de catre producatorii de beton, executanti (control interior) si/sau prin
controlul exterior de conformitate.
Criteriile de conformitate pentru caracteristicile betonului si pentru
materialele componente sunt detaliate in ,,COD” cap. 17.2.2 si anexa VI. 1.

Art. 7.7. RECEPTIA LUCRARILOR

7.7.1. Receptia lucrarilor se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti

de constructie.

93
 Receptia are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori
(beneficiar, proiectant, constructor) pe parcursul executiei.
Suplimentar se va verifica:
a) existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a
proceselor verbale de verificare a calitatii betonului dupa decofrare si de
apreciere a calitatii betonului pus in opera;
b) constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar,
proiectant, organe de control;
c) confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor
prevazute in diferitele documente examinate;
d) consemnarile din condica de betoane;
e) dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
f) dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectantului;
g) incadrarea in abaterile admise;
h) respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect, privind
materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate,
gradul de gelivitate etc.;
i) orice alta verificare care se considera necesara.

7.7.2. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia lucrarilor se

consemneaza intr-un proces verbal, incheiat intre beneficiar, proiectant si
executant, precizandu-se in concluzie daca structura se atesta sau se
respinge.

7.7.3. In cazurile in care se constata deficientele in executarea

suprastructurii se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea
acestora se va proceda la o noua receptie.

94
 CAPITOLUL 8
INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE
(fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane
deschise)

8.1. OBIECTUL PREZENTULUI CAPITOL CONSTA IN FUNDAREA

DIRECTA A PODURILOR SI PASAJELOR si anume:
- in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din
palplanse metalice;
- cu ajutorul chesoanelor deschise.
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in
conditii speciale, pamânturi sensibile la umezire, pamânturi contractile, se
vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele
specifice in vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in
cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnico-economic si numai
in cazurile in care nu este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile
cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de conditii specifice
pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face
numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei,
pozitia pânzei subterane, gradul de agresivitate naturala sau artificiala.

8.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE

IN INCINTA
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia
preconizata pentru executie.
Documentatia va contine :
- masurile ce se propun privind dimensionarea incintei,
conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in
interior, masurarea eventualelor deplasari orizontale;

95
 - justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in
timpul sapaturilor;
- compozitia si caracteristicile betoanelor;
- procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea
fundatiei.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei,
mentinerea pe pozitie in timpul sapaturilor pâna la cota propusa, tinând
seama de tolerantele ce se vor aproba de beneficiar.
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa beneficiarul,
in timpul util, pentru ai permite acestuia sa faca toate verificarile privind
amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile
necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.
Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura,
antreprenorul va anunta beneficiarul care va face toate verificarile privitoare
la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba inceperea betonarii fundatiei.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru
executia fundatiilor executate in incinta, vor corespunde claselor de
rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa,
aceasta va satisface conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai
multor pâlnii prin metoda “Contractor” astfel ca sa se asigure omogenitatea
betonului si evitarea stratificarii.

8.3. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE

PE CHESOANE
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia
preconizata pentru executie. Documentatia va contine :
- masuri ce se propun privind dimensionarea generala a
chesonului, conditiile de executie ale acestuia, lansarea pe pozitie,
eventuala lestare, coborârea la cota, modul de sapare in interior,
deplasarile pe verticala - pas cu pas - si eventualele deplasari;

96
 - toate justificarile, in particular trebuie sa arate ca sunt
indeplinite conditiile de stabilitate si flotabilitate ale chesonului in diferite
faze de executie;
- compozitia si caracteristicile betoanelor;
- procedeul de sapare in interior si de betonare pe toata
inaltimea chesonului.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru a asigura aducerea pe
pozitie a chesonului, mentinerea pe pozitie si coborârea pe verticala pâna
la cota propusa, tinând seama de tolerantele care se vor aproba de catre
beneficiar.
Inainte de a incepe coborârea chesonului, antreprenorul va informa
beneficiarul, in timp util, pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile
privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca
instalatiile necesare coborârii sunt in buna stare de functionare.
Dupa aducerea la cota a chesonului si terminarea lucrarilor de
sapatura din interior, antreprenorul va anunta beneficiarul care va face
toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea chesonului si va aproba
inceperea betonarii chesonului in interior.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru
executia fundatiilor pe chesoane vor corespunde claselor de rezistenta ale
betoanelor specificate prin proiect si vor fi in concordanta cu conditiile din
amplasament.
Daca betonarea se prevede a se desfasura cu beton turnat sub apa,
acesta va satisface conditiile privind betonarea sub apa.
Pe tot timpul operatiei de cobarâre si pâna la oprirea chesonului,
antreprenorul va asigura in orice moment reparatia incarcarilor de asa
maniera incât sa nu compromita stabilitatea si siguranta lucrarii.
In cazul cand coborârea chesonului se face in teren eterogen sau de
consistenta redusa antreprenorul va lua masuri pentru a asigura coborârea
uniforma si care sa preintâmpine o coborâre brusca sau insotita de rotiri
inacceptabile.

97
 CAPITOLUL 9
INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE
(radiere, elevatii, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)

9.1. GENERALITATI

Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea

traveelor de capat si fac racordarea cu rampele.
Pilele sunt de asemeanea elemente de infrastructura care asigura
rezemarea a doua travei adiacente ale suprastructurii.

9.2. CONDITII TEHNICE

Executia culeelor si pilelor nu se poate face decat pe baza de

proiect.
Aceasta pot fi fundate direct sau indirect, modul de executie al
fundatiilor facând obiectul capitolelor 3 si 4.
Adâncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si
stabilitate la afuieri.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect,
in STAS 10111/1-77 “Poduri de cale ferata si sosea - Infrastructuri de
zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare” si in prezentul caiet
de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adâncimea de inghet
prevazuta in STAS 6054-77 “Teren de fundare. Adâncimii maxime de
inghet. Zonarea teritoriului României”.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor
geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are
obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in
proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in
scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de
catre executant a axelor fundatiilor.

98
 Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care
urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi
masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice
abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul
unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul
determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corecturi se vor
face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.
Lucrarile la fundatii, radiere, elevatii etc. se vor executa numai pe
baza de proiect.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea
acordul beneficiarului, iar la cererea acestuia chiar pe baza de proiect de
arhitectura.

9.3. RACORDAREA CU TERASAMENTELE

Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sferturi de

con sau aripi.
Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si
economic.
Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decât pe
baza de proiect. Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii la
teren a racordarilor.
Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un
pereu din piatra bruta sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa
indeplineasca, ca adâncime, cel putin adâncimea de inghet. In cazurile in
care este necesar, fundatia sferturilor de con se va funda indirect, de obicei
pe piloti, spre a se evita afuierea acestuia.
In cazul podurilor sau pasajelor cu culei inecate, in mod obligatoriu
pereerea sfertului de con se va face si sub pod, respectiv sub pasaj.
Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile
se vor rostui cu mortar sau se vor colmata cu bitum.

99
 Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari
sau in situatii speciale cu spatii limitate pentru racordari.
In cazul racordarilor cu aripi la poduri, se vor lua masuri de asigurare
impotriva afuierilor.
Racordarea cu ziduri de sprijin se aplica in zonele cu spatii limitate
pentru racordari cu sferturi de con sau aripi. Conditiile de realizare ale
fundatiilor si elevatiilor zidurile de sprijin vor respecta conditiile cuprinse in
capitolul 8.

9.4. MATERIALELE DE CONSTRUCTIE:

9.4.1. Agregatele
- vor corespunde STAS 1667-76 “Agregate naturale grele
pentru betoane si mortare cu lianti minerali” si Codul de practica NE 012-
99;
- nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se
admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2 %.
9.4.2. Pietrisul
Se va folosi pietris de râu 8-16 si 16-25 mm, care va avea o curba
granulometrica continua inscrisa in limitele prevazute in standard.
Partea levigabila admisa la pietris este de 0 %.
Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-7 mm,
pietris 8-16 si 16-30 mm, va avea o curba granulometrica continua inscrisa
in limitele prevazute in standard;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
9.4.3. Cimenturi
Cimentul va corespunde SR 388 – 95 SR 3011-96 SR 1500-96.
Cimentul se va livra in cantitatii astfel determinate, incât stocul
rezultat sa fie consumat in max. 2 luni;
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor
amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz
sau un bunkar separat, având-se in vedere si starea de conservare.

100
 9.4.4. Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect.
Restul conditiilor sunt cele prevazute in capitolul 9.
9.4.5. Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea
betonului va respecta prevederile din capitolul 10, iar turnarea betonului
prevederile din capitolul 4 - functie de sistemul de fundare - si prevederile
Codului de practica NE 012 – 99.
9.5. REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE
In cazul când o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu
corespunde prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini,
antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor
de remediere, antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii,
spre aprobare.
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea
structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel :
- intocmirea releveului detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedându-se si la efectuarea de
incercari, investigatii sau calcule suplimentare;
- evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai
lung;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile
necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate
sa procedeze astfel:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale
observatii;
- sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea
suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a
lucrarii, remedierile se pot efectua astfel :

101
 - defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare,
rabotare sau rostuire;
- in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va
propune beneficiarului un program de remediere, pe care-l va analiza si
aproba ca atare sau cu completarile necesare.
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea
simpla.
Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea lucrarii, cât si
aspectul, acestea se colmateaza prin injectie. Dupa injectie, fisurile sunt
curatate cu aer comprimat.

102
 CAPITOLUL 10
SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

10.1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate
din beton precomprimat, post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc
sau din tronsoane. Masurile specifice structurilor executate in consola nu
fac obiectul acestui capitol. Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri
constructive noi, sau care prevad utilizarea altor materiale decat cele
indicate in prezentul capitol se vor intocmi, de catre proiectant, caiete de
sarcini speciale, odata cu elaborarea proiectului.
Suprastructurile din beton precomprimat se vor executa numai pe
baza unui proiect elaborat de catre o organizatie de proiectare autorizata.
Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati
care sunt dotate cu utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire
teoretica si practica, atestat pentru efectuarea unor asemenea lucrari.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt
insotite de certificate de calitate. Proiectul pe baza caruia urmeaza a se
realiza lucrarile din beton precomprimat va cuprinde: detaliile de executie
ale suprastructurii, proiectul de organizare a santierului, programul de
asigurare a calitatii lucrarilor.
La executia lucrarilor se vor respecta detaliile din proiect,
normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat’’ - NE 012-99 pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat,
beton precomprimat cat si prevederile prezentului capitol.

10.2. COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE

Cofrajele, tiparele si sustinerile lor, utilizate la lucrarile din beton
precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie,
intocmite in unitati de proiectare in conformitate cu prevederile din STAS

103
7721 – 90 ‘’ Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton
armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate".
In cazul grinzilor executate din tronsoane mari cu rosturi umede,
proiectul trebuie sa cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. In
cazul in care acestea lipsesc din proiect, antreprenorul are obligatia sa
intocmeasca aceste detalii si sa le prezinte consultantului spre aprobare.
Cofrajele vor trebui sa indeplineasca conditiile din normativul ,,Cod
de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat’’ - NE
012-99.

10.3. ARMATURI
10.3.1. Generalitati
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton
precomprimat va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel
laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate’’ si STAS
438/2-91 "Sarma trasa pentru beton armat".
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare
al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor din normativul ,,Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat’’ - NE 012-99
Partea A. si capitolului ,,Armaturi’’ din prezentul Caiet de sarcini.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu
aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul proiectantului.
Armaturile precomprimate trebuie folosite in baza agrementului tehnic,
conform cu ghidul metodelor de avizare a armaturilor pentru elementele
precomprimate folosite in constructiile civile, industriale si speciale – GAT
253 (MLPAT). In absenta datelor referitoare la lungime (l t) si ancorare (Ia),
acestea vor fi determinate de catre un laborator autorizat respectandu-se
Normele Romane in vigoare si normele nationale referitoare la producterea
otelului.
Armatura ce intra in alcatuirea cablelor de precomprimare va fi
alcatuita din sarme pentru beton si beton precomprimat calitatea I, avand
caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80.

104
 Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00m.
Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica care sa contina,
printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al
fabricii si certificatul de calitate al uzinei.
Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si
metodele de verificare a calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii
din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea
calitatii materialelor si betoanelor". Antreprenorul va face verificarea
caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri
alternante) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul
colacilor, determinarea limitei de curgere, a alungirii relative la rupere si a
numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se
determina pe cate o epruveta luata de la fiecare capat al colacului.
Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor
pretensionate vor corespunde prevederilor din:
 STAS 6482/2-80 - ,,Sarme de otel si produse din sarma pentru
beton precomprimat. Sarma neteda’’;
 STAS 6482/3-80 - ,,Sarme de otel si produse din sarma pentru
beton precomprimat. Sarma ampretata’’.
 STAS 6482/4-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Toroane".
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi
folosite la alcatuirea fasciculelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de
sarma inainte de a fi puse in opera.

10.3.2. Manipulare, transport si depozitare

La transportul si depozitarea otelurilor se vor respecta prevederile
prezentate mai jos:
a) Transportul se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane
prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi
care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului, in special
cu produse uleioase (vaselia, ulei).
105
 b) Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii inchise
prevazute cu pardoseala si ferite de contactul cu materiale corozive.
Depozitarea va permite accesul la fiecare pilot pentru controlul periodic.
c) In cazul depozitarii in spatii fara agesivitatea sau cu agresivitate
scazuta, cu umiditate sub 60% nu se iau masuri speciale de protectie.
d) Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de
protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca, la transport,
manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat ; daca s-a produs
deteriorerea ambalajului se vor respecta in continuare prevederile pentru
armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta
ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.
e) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor si cablelor se
vor lua masuri necesare pentru a se preveni:
- zgarierea, lovirea sau indoirea;
- murdarirea suprafetei cu pamant, materii grase, praf;
- contactul cu materialul incandescent, provenind de la
operatia de sudura – taierea;
- acoperirea cu diferite materiale care pot mentine umiditatea
o perioada mai lunga.
f) Barele aprovizionate vor trebui sa fie drepte si sa-si pastreze forma
in timpul transportului, manipularii si depozitarii.
Lucrarile vor fi protejate impotriva degradarilor mecanice si a
coroziunlor.

10.3.3. Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate

La pregatirea tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta
urmatoarele:
a) se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din
care urmeaza a se executa armatura. Daca exista indoilei asupra
respectarii conditiilor de transport si depozitare – semnalate de existenta
ruginei, murdaririi, deformarii s.a – se vor efectua incercari de verificare a
calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre
unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea

106
ca nu au fost influentate negativ caracteristicile fizico-mecanice ale
armaturilor. In cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune
si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.
b) suprafata otelului se va curata de impuritati, stratul de rugina
superficiala neaderenta si se va degresa pentru a se asigura o buna
ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare;
c) armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in
limita posibilitatilor, din acelasi lot ;
d) zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand
deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Portiunile
de armatura pretensionata (sarme, toroane) care au fost ciupite de arcul
electric al aparatului de sudura se vor indeparta. Barele de otel superior
care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare
(sub 5 cm/m), se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant,
dar cel putin +100C.
e) se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri
tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de livrare.
In cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin
alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de
elasticitate al armaturii.
Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va
determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu
prevederile din STAS 6605-78.
In cazul fasciculelor postintinse, se va considera un modul de
elasticitate global egal cu 1.92x10 5 N/mm2, limitele de variatie putand fi de
+ 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elsticitate va fi indicat
de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre
laboratoare de incercari autorizate.
La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate se
recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se
determine pe santier odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin
frecare pe traseu.

107
 Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund
tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste
precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (pentru armaturi la
care se realizeaza bulbi la capete).

10.3.4. Confectionarea si pozitionarea armaturi preintinse

Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum
si acelorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face, obiectul
proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat.
Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu se produca
deformari ale sectiunii de taiere care sa impiedice introducerea armaturii
prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale instalatiilor de
pretensionare sau alte opertii tehnologice. La debitare se recomanda sa se
elimine zonele de toron in care s-a inadit una din sarmele componente,
daca aceste zone pot fi identificate.
Se va da o atentie deosebita pentru evitarea murdariri armaturilor
prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor
de turnare.
Abaterile la pozitionarea in sectiunea elementului a armaturilor
pretensionate, nu vor depasi 3mm fata de pozitia din proiect daca nu se
specifica astfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a
armaturilor preintinse nu sunt admise tolerante negative.
Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din
proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. Unele din aceste
ecrane sunt fixe si altele mobile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai
mare decat diametrul armaturii preintinse cu 1 ÷ 2mm in cazul sarmelor si
cu 2 ÷ 3mm in cazul toroanelor.
Dispozitevele de blocare la capetele stendului, respectiv ale tiparelor
metalice se vor plasa astfel incat devierea maxima a armaturii de la ultimul
distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.
Pentru a permite aranjarea in prozitie a armaturilor nepretensionate
se admite pretensionarea in doua etape. Forta de pretensionare din prima
etapa se va stabilii in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va

108
depsi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor
monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efectuarea
acestor operatii se poate trece la pretensionarea definitiva pentru
realizarea fortei de control.
Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau
nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata betonului.
La armaturile preintinse realizate sub forme de bare imbinate prin
mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate succesiv
si lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare.
Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii acestea vor fi
amplasate astfel incat sa permita alungirea libera a armaturii si sa nu
antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea
capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de rupere a
armaturii.

10.3.5. Confectionarea armaturii postintinse

La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor, in vederea confectionarii
armaturii postintinse, se vor utiliza scule si dispozitive care nu deformeaza
extremitatiile acestora, pentru a nu produce deteriorarea tecilor la
introducerea armaturii in canale, precum si pentru a permite efectuarea
corecta a unor operatii ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor
dispozitive de anas).
Otelul nu va fi murdarit cu pamant, materii grase, nu va fi indoit sau
zgeriat in timpul operatiilor de taiere sau confectionare.
La fascicolele la care sarmele se blocheaza in ancoraje inainte de
pretensionare nu este necesara indepartarea protectiei temporare.
La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra
numai daca este necesara datorita mediului de lucru coroziv, precum si
daca sarmele vor putea fi degresate in zona de prindere in prese si in
ancorajele definitive.
Masurile minime care trebuie avute in vedere la confectionare si
pozitionare, pentru a se evita degradarea protectilor definitive ale
armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor sau de proiectant prin

109
caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si completa in functie de
tehnologiile de lucru utilizate.
Fasciculele ca si toroanele individuale se executa in ateliere centrale
ale unitatilor specialzate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere
temporare pe santier, ori prin impingerea directa in canale, a armaturii
derulata progresiv din colac si taierea succesiva la lungime (daca
procedeul aplicat permite aceasta operatie).
Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie,
precum si tipul fasculelor ce urmeaza a se realiza. Caracteristicile unor
utilaje care pot intra in dotarea atelierelor de confectionare a fasciculelor
sunt prezentate in anexa 4 sau similare acestora in anexa 5 din normativul
,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat’’ -
NE 012-99, partea B.
Fascicolele si toroanele individuale executate in ateliere centrale vor
fi insotite la livrare, de un certificat de calitate, care va contine numarul
certificatului de calitate al sarmelor din care au fost confectionate
fasciculele, respectiv, al toroanelor.
Lungimea de taiere a sarmelor care alcatuiesc fascicule de tipul
celor din anexa 4 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea
lucrarilor din beton si beton armat’’ - NE 012-99, partea B, se va determina
prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre suprafetele de
rezemare ale ancorajelor, a lungimilor, minime indicate la pct. 25 si 26 din
tabelul din anexa. Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatul de sudura
se vor adauga min. 30mm (zona influentata de temperatura).
Fasciculele din sarme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune
circulara (ancoraje tip inel – con), se realizeaza fara elemente de ordonare
(resort sau rozete stantate).
Asamblarea sarmelor sub forma de fascicul se va face prin legaturi
de sarma moale de 1.5mm diametru, la capete si la distante de circa
200mm. Se recomanda ordonarea sarmelor la capetele fascicolelor prin
legare succesiva, continua cu sarma de circa 1mm diametru. Legaturile de
sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar prin rasucirea
elicoidala a fascicolului cu un pas de circa 250mm. Toate legaturile de

110
sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculelor, pentru a nu
impiedica introducerea in teci.
Pentru fascicolele sau alte tipuri decat cele din anexa 4 din
normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat’’ - NE 012-99, partea B, datele (conditii, criterii de performanta)
privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie prevzute in proiect
(caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementul tehnic.
In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de
SBP este necesar sa se prevada marcari corespunzatoare, iar depozitarea
sa se faca pe tipul de fascicule.
Pentru transport si depozitare, fascicolele neintroduse in teci pot fi
rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5 din nprmativul ,,Cod
de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat’’ - NE 012-
99). Diametru de rulare se recomanda sa fie de min. 2100mm in cazul
fasciculelor din sarma cu diametru de5 mm si de min. 2300mm in cazul
sarmelor de 7mm.
Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena, in acest caz
diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea tevii si a numarului de
sarme din fascicul, stabilindu-se prin incercari.
Diametru de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate
din import va fi indicat de producator sau de elaboratorul procedului de
precomrimare care le utilizeaza.

10.3.6. Realizarea canalelor pentru armaturi precomprimate

Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform
prevederilor din proiect prin inglobarea unor teci flexibile din tabla de otel,
tevi de material plastic sau din otel cu pereti subtiri.
Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate in
tara trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte principale:
 asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile
proiectului;
 asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in
acest sens este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor;
111
  rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu
solicitarile provenite din etapele de executie; grosimea tablei va fi de minim
0.2mm pentru tecile de diametru mic si se va spori pana la 0.6mm pentru
diametre mari;
 raportul intre diametrul canalului si cel al fascicolului trebuie sa
permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea in bune conditii a
suspensiei; diametrul interior al tecii trebuie sa fie cu minim 10mm mai
mare decat cel al fascicolului, iar aria sectiunii interioare a tecii va fi de cel
putin doua ori mai mare decat a armaturii;
 asigurarea realizarii unor legaturi bune cu trompetele in zonele de
capat;
 asigurarea etansietatii in sensul impiedicarii patrunderii apei in
interior;
 asigurarea corespunzatoarea a marcarii, amabalarii, manipularii,
transportului si depozitarii.
Utilizarea placilor din material plastic este permisa numai la elemente
care nu se calculeaza la oboseala si cu conditia ca in exploatare
temepratura sa nu depaseasca +40 0C. In cazul tecilor din plasti care
prezinta ondulatii transversale, la interior si exterior, se poate renunta la
restrictia privind elementele calculate la oboseala. Inlocuirea tipului de
canal teaca prevazut in proiect se va putea face numai cu avizul
proiectantului.
Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita in cazul unor
conditii mai grele de executie in ceea ce priveste pozarea acestora,
introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului.
Racordurile (teiurile) pentru injectare si pentru aerisire vor fi racordate
la tecile ce captusesc canalul astfel incat sa nu reduca din diamterul interior
al acestuia.
O solutie posibila este utilizarea unui manson sau semimanson,
prevazut cu o teava pentru injectare / aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea
acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta adecvata introdusa
prin teava.

112
 In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare /
aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane.
Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor
relative in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor,
betonare, vibrare). Se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor,
mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure.
Asamblarea cu mufa (mama – tata) a tecilor din material plastic se va
face in acelasi sens pe toata lungime canalului, pentru a usura
introducerea fasciculelor (dinspre partea tata).
In absenata datelor de proiect, se vor incadra in urmatoarele limite:
a) pe directia inaltimii elementului
 pentru inaltimi pana la 200 mm *) + 0.02
h
 pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm + 5 mm
 pentru inaltimi mai mari ca 1000 mm + 10
mm
b) pe directia latimii elementului
 pentru latimi pana la 200 mm *) + 5 mm
 pentru latimi cuprinse intre 200 si 1000 mm + 10
mm
 pentru latimi mai mari ca 1000 mm + 20
mm
*) Pentru tecile aflate la marginea elementului, aceste abateri vor fi
considerate pe directia respectiva, fara valorile negative.
In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu
exceptia celor de la marginea sectiunilor, pot fi admise daca rezultanta
centrelor de greutate ale canaleor se incadreaza in aceste limite.
In cazul canalelor din boltari ce se vor asambla, abaterile la capetele
aferente unui rost, nu vor depasii + 3mm pentru traseul aceluiasi canal.
Pentru diferente intre diametrul fascicului si cel al canalului mai mare de
15mm sau rosturi mai late de 100mm abaterile nu vor depasi + 5mm.

113
 Dispozitivele de pozitionare atecilor vor fi realizate si amplasate
conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de executant si
avizate de proiectant.
Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele
componente ale armaturii nepretrensionate cu conditia ca abaterile de
montaj ale acestora sa nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a
tecilor.
Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si
1500mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase
distanta poate fi sporita pana la 2000mm, distantele mai mari se pot utiliza
pe baza experimentarii.
Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in
sectiunile de schimbare a curburii traseului. Elementele orizontale pe care
reazema tecile, vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in
functie de rigiditatea transversala a tecilor. In mod curent, folosirea barelor
OB 37 cu diametru 10 la 14mm este satisfacatoare. La tecile din table cu
falt sau din polietilena, fara fascicule in timpul betonarii suprafata de
rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea
transversala. Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si
deplasarea ascendenta a ansamblului teaca-fascicul, datorita efectului de
flotare a acestuia la betonare si vibrare.
Nu se admit dispozitivele de pozitionare a tecilor la care piesele
metalice ajung la fata betonului. In zonele de capat, axa canalelor
(captusite sau nu) va fi perpendiculara pe suprafata de rezemare a
ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect, sau in specificatiile
procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din anexa 4 din
nomativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat’’ - NE 012-99 partea B, lungimea respectiva este de 400mm.

10.3.7. Montarea armaturilor postintinse.

In cazul canalelor captusite cu teci din tabla, conform tabelelor 6.1.
si 6.2. din anexa 6 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea
lucrarilor din beton si beton armat’’ - NE 012-99, partea B, sau din material

114
plastic, se recomanda ca fascicolele sa fie montate inainte de betonate,
sporind astfel rigiditatea transversala si longitudinala a tecilor.
In anotimpurile reci si cu umiditate ridicata se vor adopta alte
procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din hotel, tevi din
material plastic cu diametru mai mic), fasciculele introducandu-se ulterior.
Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin impingere
sau prin tragere.
Capatul de avans al fascicului va fi prevazut cu o piesa de forma
conica ancorata de sarmele fasciculului.
Varianta de montare a fasciculelor prin impingere in canal, in mod
succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac se va aplica
in cazul toroanelor, capatul de avans protejandu-se cu o piesa conica.
Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat de la interiorul
colacului. Inainte de inchiderea cofrajului este necesar sa se verifice starea
si pozitia tecilor, lucrarile vor fi aprobate de catre consultant.
Se va incheia proces verbal pentru:
- incadrarea in abateri a traseului realizat;
- deformatiile (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre
punctele de sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari
suplimentare de care nu s-a tinut seama la proiectare;
- deteriorari (stapungeri, crapaturi, desirari) ale tecii;
- puncte insuficient etansate la imbinari intre teci;
- montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire.
In cazul in care se constata neconformitati, se vor face remedierile
necesare.
In perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea
operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei
in canale si a coroziunii, este obligatoriu sa se protejeze extremitatile
aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic etc.) si
sa se etanseze zona de iesire a fascicului din canal.

10.4. ANCORAJE, BLOCAJE

115
 Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de
regula considerate ca parte componenta a procedeului de precomprimare,
impreuna cu armatura pretensionata utilizata.
Ancorajele pentru armaturi postintinse si blocajele pentru armaturi
preintinse vor avea capacitate de rezistenta cel putin egala cu forta
caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, fara defomatii
semnificative ale pieselor componente.
Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancorajele
indicate in anexa 7 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea
lucrarilor din beton si beton armat’’ NE 012-99, partea B.
Alte tipuri de ancoraje si siteme de blocare se utilizeaza pe baza de
agrement tehnic. Ancorajele cu bucla si dorn (anexa 7 – fig. 7.6. din
normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat’’ - NE 012-99 partea B) nu vor fi utilizate la elementele supuse
fenomenului de oboseala.
Se recomanda ca ancorajele cu bucle si dorn sa fie introduse in
locasuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protectie, peste care
se aplica beton de monolitizare, care trebuie sa fie bine ancorat in capatul
elementului si armat corespunzator.
Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate
sau avand agrement tehnic, corespunzatoare diferitelor tipuri de armaturi.
Sistemele de ancorare a fasciculelor prin inglobarea unuia din
capete in beton, se vor putea utiliza pe baza de experimentari executate de
un institut de specialitate sau laborator autorizat / acreditat pentru incercari
in acest domeniu si avizul expertului.
Partile componente ale ancorajelor vor fi manipulate si pastrate in
conditii care sa evite deteriorarea sau coroziunea. Pe baza unor verificari
periodice se vor indeparta blocajele care nu mai corespund in ceea ce
priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile
limita ale alunecarilor la blocare.

10.5. CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL

PENTRU ELEMENTE / STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

116
 Betonul folosit la realizarea elementelor, structurilor din beton
precomprimat, trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
 asigurarea unei clase minim:
- C20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate
alcatuite din bare avand R p0.2 > 590 N/mm2 si Rm > 890
N/mm2;
- C25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate
(sarme, toroane);
 asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta cat mai
reduse, pentru ca pierderile de tensiune in armaturile pretensinate
sa fie cat mai reduse;
 un continut de clor sub 0.2% (raportat la masa cimentului) datorita
actiunii corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; trebuie
evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantiate mai
mare decat apa potabila;
 asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in tot
elementul / structura. Pentru punerea in opera si tratarea betonului
se vor avea in vedere urmatoarele prevederi:
a) In cazul folosirii pervibratoarelor pentru compactarea betonului se
va evita contactul intre pervibrator si armaturile pretensionate sau teci:
- punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca
prin repere vizibile;
- in punctele in care se introduce pervibratorul se prevad
dispozitive constructive speciale (carcase metalice, etrieri si
bare) care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile
pentru armaturile post intinse;
b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului in
zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o
umplere cat mai buna fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor
inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone
atat a vibrarii de interior cat si de exterior.
c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologie de
stand, betonarea se va face continuu, astfel ca intre inceperea turnarii
117
primului element si terminarea compactarii ultimului element sa nu se
depaseasca 45 minute la temperaturi de lucru 30 0C, pentru a nu perturba
aderenta armaturii in elementele turnate anterior.
d) In timpul scoaterii unor piese de formare a diverselor goluri si prin
tratament termic se va evita producerea de fisuri in lungul armaturilor
pretensionate, care au efecte defavorabile aupra aderentei si protectiei
anticorozive.
e) Dupa terminarea betonarii fasciculele de armaturi introduse in teci
se recomanda sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma
eventualelor deformari ale tecilor sau patruderii de lapte de ciment, dar in
asa fel incat sa nu produca deplasarea sau dislocarea tecilor. Se vor
deschide racordurile dintre punctele de nivel minim unde este cazul si se va
sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.
f) Masurile de protectie a armaturilor in timpul betonarii si a
tratamentului de intarire vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.
g) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verifcate prin
deplasarea, in acestea, a unei piese conice cu un diametru egal cu cel al
dispozitivului folosit la montarea fasciculului.
h) In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va
face imediat la iesirea din cofrajul glisant pentru a putea interveni in timp
util de pe platforma inferioara a cofrajului
i) Decimentarea elementelor si a constructiilor din beton
precomprimat se va face numai precomprimarea acestora (conform
prevederilor proeictului).
j) Nu se vor aplica tratamente de accelerare a intaririi la elementele
cu canale captusite cu material plastic.
k) La elementele cu armatura preintinsa nu se va depasi temperatura
de +600C, iar perioada de racire va trebui sa permita coborarea
temperaturii elementului sub +20 0C inainte de a se realiza transferul
efortului de precomprimare.
l) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materialele
umede folosite la tratarea betonului.

118
 La intocmirea programului de desfasurarea a lucrarilor de betonare se
vor avea in vedere urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului
de timp din momentul aducerii armaturii din depozit la punctul de lucru, si
pana la executarea protectiei finale a acesteia.
In zone fara agresivitate sau agresivitate foarte slaba, armatura se va
pozitiona, pretensiona si proteja, in maximum 60 zile, cu conditia ca de la
pretensionare la protejare sa fie maximum 15 zile.
In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele
specificate la punctul 9.5. nu pot si respectate (la fasciculele introduse in
canale inainte de betonare si tensionare in diverse faze de executie a
lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturile
pretensionate cu protectie permanenta.

10.6. EXECUTIA LUCRARILOR

10.6.1. Monolitizarea elementelor prefabricate
Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de
grinzi sau dintre grinzi si placi, in solutia grinzi prefabricate si placi
prefabricate cu conlucrare. Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu
beton C32/40 (Bc40), ca si in elementele prefabricate, cu asigurarea
continuitatii dintre canalele cablelor si a barelor din otel moale de pe
conturul sectiunii grinzii. Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului detaliile privind asigurarea continuitatii canalelor cablelor si
etanseitatea acestora.
Monolitizarea dintre grinzi se va realiza prin betonarea golurilor
pentru conectori cu beton C32/40 (Bc 40) si dintre grinzi si placi betonarea
se va realiza cu beton C25/30 (Bc30) cu vibrarea atenta a acestora pentru
asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi in cazul suprastructurilor din
grinzi cu placi prefabricate.
Atat pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cat si pentru golurile
pentru conectori, reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental
pe santier pe baza de incercari pe cuburi de proba. La zonele de
monolitizare dintre grinzi se va folosi acelasi tip de ciment ca si in grinzi,
astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.

119
10.6.2. Tensionarea si blocarea ancorajelor
Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect.
Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza
prin contract.
Antreprenorul va supune Consultantului pentru acceptare
urmatoarele:
 provenienta si caracteristicile materialelor;
 referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;
 programul de precomprimare;
 desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia
precomprimarii;
 provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua
precomprimarea si practica in acest domeniu.
Programul de precomprimare va face parte din programul general de
executie a lucrarilor si implica un memoriu amanuntit a operatiunilor,
mijloacelor de asigurarea securitatii muncii.
Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:
 mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in
operatiunile succesive;
 modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare;
 nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare;
 consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume:
- Inainte de tensionarea cablelor:
 masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor;
 eventualele masuri de verificare a rezistentei în beton, în
particular în vecinatatea ancorajelor;
- În timpul tensiunarii:
 ordinea de tensionare a cablelor;
 tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor
cat si pentru coeficientul de frecare calculat si cel efectiv;
 metoda de masurare a eforturilor si alungirilor;

120
  dispozitiile asupra masurilor de luat în caz de accident, de
alungire anormala sau rupere de sarme;
- Dupa precomprimare:
 masurile de reinnoire a protectiei provizorii si anume la
locasurile ancorajelor;
 masurile de protectie definitive si programul injectarilor;
 modul de verificare a canalelor ramase libere.
Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise pentru fiecare cablu, intr-o
fisa de tipul celei din ANEXA 12 din normativul ,,Cod de practica pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat’’ - NE 012-99, partea B.

10.6.3. Injectarea cablelor

Injectarea cablelor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit
de antreprenor care va cuprinde:
- caracteristicile mortarului de injectie si durata de intarire;
- conditiile de a folosi materialul de injectare cat si destinatia
materialului ramas disponibil în caz de accident;
- ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a
canalelor cablelor;
- ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile
corespunzatoare;
- volumele de material pentru injectare pentru fiecare cablu si
pentru grupuri de cable;
- masurile ce trebuie respectate în caz de accident sau în conditii
climaterice defavorabile.
Mortarul trebuie sa fie conform cu normativul ,,Cod de practica
pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat’’ - NE 012-99, partea
B, sectiunea 8. Deasmenea, va fi conform cu prevederile anexelor 13 si 14
din codul susmentionat privind caracteristicile amestecului de injectare.

121
 CAPITOLUL 11
SCHELE SI ESAFODAJE

Art. 11.1. GENERALITATI

Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie
de destinatie se clasifica in:
 esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
 schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului,
sculelor si materialelor;
 dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de
materiale, scule, etc;
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de
proiect si se avizeaza de catre beneficiar.

Art. 11.2. Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre

orice unitate de proiectare autorizata si trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditiuni:
 sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
 sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
 deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii
definitive in curs de priza sau intarire;
 sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe
santier la dispozitia beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor
provizorii ca si natura si caracteristicele tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
 masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
 modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor,
esafodajelor si schelelor;

122
 reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu
propria lor stabilitate si a elementelor pe care se sprijina;
 sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei
dimensiuni;
 dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate
operatiile de reglare, calare descintrare, decofrare, demontare;
 contrasagetile si tolerantele de executie;
 modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de
deformare a betonului sub efectul contractiei si precomprimarii;
 dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
 specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele
provenite de la terti;
 instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
 instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar
putea avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.

Art. 11.3. Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorII

Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi
trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru
materialele destinate lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi,
cat si atunci cand se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa
garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de
elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau
efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de
refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere
de specialitate. In acest din urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea
reparatiei, fara ca acesta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa.

Art.11.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE

123
 Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de
tolerantele de la lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente
efectuate de catre antreprenori fata de reperele acceptate fata de
beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor
eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a
lucrarilor provizorii.

Art. 11.5. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE,

ESAFODAJELE
Proiectul cintrelor, esafodajelor cat si montajul acestora in
amplasament se avizeaza de catre beneficiar.
Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu
a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel
putin, inainte de inceperea executiei.

124
 CAPITOLUL 12
PEREURI, CASIURI, RIGOLE

Art. 12.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

12.1.1. Dimensiunile si forma santurilor, casiurilor si rigolelor (triunghiulare,
trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilite de la caz
la caz in functie de de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele
de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele
trebuie respectate intocmai de catre antreprenor.
La realizarea lucrarilor din piatra se vor respecta prevederile din
,,Instructiunile tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta, indicativ
C193-79”.
12.1.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele
proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
 0,25% in teren natural;
 0,1% in cazul santurilor si rigoleleor pereate.
12.1.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care
panta lor depaseste maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.
12.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt
date in tabel.

Denumirea principalelor tipuri de pamanturi Panta maxima admisa %

Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase 1
- nisipuri argiloase si nisipoase 2
- argile prafoase si nisipoase 3
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2 – 20 mm) 3
- bolovanis (2 0– 200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si
fina: 0,5
- nisip fainos si fin (0,05 – 0,25 mm) 1
- nisip mijlociu mare (0,25 – 2,00 mm) 2
125
- nisip cu pietris

12.1.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date
in tabel.

Tipul protejarii santului rigolei sau casiului Panta maxima admisa %

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip
de maximum 5 cm grosime, betonul fiind:
- clasa Bc 7,5 10
- clasa Bc 10 12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar
de ciment sau pereu din dale de beton simplu 15
clasa Bc 10 pe pat de beton.
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra
bruta cu mortar de ciment sau din elemente
prefabricate cu amenajare corespunzatoare la 67
piciorul taluzului

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat

cele indicate in tabelul de mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea
pantei sub valorile indicate in tabel.
12.1.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
 la ramblee cu inaltimea 3 – 5,0 m in cazul curbelor convertite si
suprainaltate
 la ramblee peste 5,00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri
amenajate pe taluze.
12.1.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de
panta.
12.1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de
5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului si
santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
12.1.9. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta
in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei

126
lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa
teren privind natura pamantului si panta de scurgere, situatia va fi
semnalata ,,Proiectantului” lucrarii care va decide o eventuala modificare a
solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de
santier.

Art. 12.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

12.2.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si
aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de
aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele. Grosimea initiala a acestui strat
este de 8 cm.
Pietrele se implanta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa
altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul astfel ca fiecare piatra sa
fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a asigura pereul se procedeaza la o prima batere cu maiul pe
uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1 – 1,5 cm grosime, pentru
impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana
le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.
12.2.2. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri
de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului , refacerea facandu-
se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub acesta.

Art. 12.3. Executarea pereurilor rostuite cu mortar de ciment

12.3.1. Executia acestui tip de pereu este aceiasi ca la art. precedent cu
exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si
cu mortar de ciment, ci cu mortar M100, dupa care se piloneaza pana la
refuz, inainte de a incepe priza mortarului.
12.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp
de 3 zile.

Art. 12.4. Executia pereului in mortar de ciment

127
12.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si
aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar
de ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc
prin alaturare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a
mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre
pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit
cu mistria.
12.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp
de trei zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

Art. 12.5. Pereu din piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton
12.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea
prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment Cc 6/75 si pana sa
inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau
bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile
aratate la art. 12.4.

Art.12.6. Pereu din beton turnat pe loc

12.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de
beton C8/10 sau C12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de
1,50 ml cu rost de 2cm.
12.6.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii din
momentul cand incepe priza, prin acoperire, si, dupa ce priza este complet
terminata, prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile
atmosferice.

Art. 12.7. Pereu din elemente prefabricate din beton

12.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de
nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7.5 conform prevederilor din
caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.

128
Art. 12.8. Receptia pe faze de executie
12.8.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca
partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si
atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
12.8.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in
care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
12.8.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre ,,proiectant” si
antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei poarta
ambele semnaturi.
12.8.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la
dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau
finala.

Art. 12.9. Receptia preliminara

12.9.1. La terminarea lucrarilor de terasamente pereuri, casiuri si rigole,
sau a unei parti din aceasta, se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
 Ca materialele utilizate sa corespunda celor din proiect;
 Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
 Planeitatea suprafetei;
 Pantele longitudinale;
 Daca sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
 Este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe
fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe
faze);
 Lucrarile de scurgerea apelor sunt corespunzatoare;
 Daca s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei,
 Daca se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in
corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor etc.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de
remediere.

129
Art. 12.10. Receptia finala
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au
comportat si daca au fost intretinute corespunzator.

130
 CAPITOLUL 13

DEMOLARI SI DESFACERI

13.1. GENERALITATI

Prezentul capitol se refera la lucrarile de demolari, demontari si

desfaceri ale elementelor podurilor si pasajelor.

Demolarile pot viza in totalitate sau partial : console, suprastructura,

infrastructurile, elemente ale racordarilor cu terasamentele etc.

Lucrarile de demolare avand un mare grad de periculozitate si fiind

generatoare de accidente, se vor executa cu mare atentie, sub stricta
supraveghere.

13.2. Executarea demolarilor

13.2.1. Acolo unde este cazul, desfacerea elementelor caii, trotuarelor si

parapetilor, se vor executa cu organizarea circulatiei pe jumatate din
latimea partii carosabile, in conditiile in care zona este delimitata de
parapeti provizorii, prevazuta cu indicatoare de semnalizare
corespunzatoare prevederilor din ,,Normele metodologice privind conditiile
de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea
executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea
drumului’’, aprobate cu ordinul comun al M.L.P.T.L. si M.I. nr. 1112/411 din
anul 2000.

In aceleasi conditii se vor executa lucrarile de demolare de la

suprastructura, culei si racordurile cu terasamentele (placi de racordare,
grinzi de rezemare, sferturi de con, scari si casiuri).

13.2.2. Dirijarea circulatiei rutiere se va face, atat ziua cat si noaptea,

prin semafoare electrice.

13.2.3. La toate lucrarile de demolare se vor utiliza numai unelte

pneumatice de mana. Este interzisa folosirea piconului.

131
13.2.4. Inainte de demolarea consolelor de trotuar si a grinzilor parapetilor
se vor executa schele provizorii, in conditiile aratate la cap. 11.

Accesul pe schele, esafodaje si podine se va face numai dupa

receptia acestora.

13.2.5. Armaturile dezvelite partial prin demolare se vor mentine, curata,

indrepta si reintroduce in betonul nou, asa cum se prevede in proiect sau
conform dispozitiei proiectantului date in situatiile in care conditiile reale
difera de prevederile proiectului.

13.2.6. Materialele rezultate din demolari se vor indeparta pe masura

desprinderii, pentru a nu se constitui incercari suplimentare si obstacole
pentru circulatia personalului muncitor.

Transportul materialelor demolate se va face intr-un depozit ecologic

sau in locul precizat de beneficiar.

13.2.7. Compresoarele pentru furnizarea aerului comprimat necesar

utilajelor vor stationa in afara podului (pasajului).

13.2.8. Antreprenorul va lua masuri ca sub fiecare compresor de aer sa

existe un dispozitiv pentru colectarea si mentinerea unor eventuale scurgeri
de ulei sau combustibil.

13.2.9. La pasaje, in deschiderile situate deasupra liniilor ferate, demolarile

se vor executa numai cu executarea unor schele, in afara gabaritului de
libera trecere si numai in inchideri de circulatie

13.3. Asigurarea conlucrarii cu betoanele noi.

Gaurile pentru ancorele de conlucrare cu betonul nou se vor da la o

distanta minima de 10 cm de la marginea betonului existent.

Diametrul maxim al gaurilor va fi de 50 mm.

Inainte de executarea gaurilor cu ajutorul pahometrului, se vor determina

pozitiile armaturilor in betonul existent, pentru a nu fi intersectate.

Dupa executarea gaurilor la adancimea din proiect, se procedeaza

astfel :

132
- fiecare gaura se sufla cu aer comprimat, se uda abundent, apoi se
zvanta tot cu aer, se umple cu mortar, dupa care se introduce ancora ;

- mortarul in exces se va indeparta ;

- ancorele se vor lasa in aceasta pozitie pana la intarirea mortarului

(minim 0,7 din marca) ;

- montarea armaturii pentru suprabetonare, camasuieli, conlucrare,

continuizare se va putea face numai dupa realizarea acestei marci.

Inainte de montarea armaturilor, toate ancorele vor fi verificate si

receptionate de catre beneficiar, constatarea facand obiectul unui proces
verbal.

Ancorele fixate necorespunzator (ca diametru, lungime, mortar

insuficient, sau care se misca etc), se scot si se refac in conditiile aratate
mai sus.

Toate betoanele existente, inclusiv cele demolate, care vin in contact

cu betoanele noi, vor fi curatate cu peria de sarma.

Pentru asigurarea aderentei, imediat inainte de turnarea betonelor

noi, betoanele existente se uda abundent, apa in exces se va elimina prin
suflarea cu aer, apoi se va spori cu lapte de ciment.

133
 CAPITOLUL 14

PREVEDERI PRIVIND CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA

LUCRARILOR SI REFACEREA LUCRARILOR DEFECTE

14.1. Controlul calitatii

Pentru ansamblul lucrarilor ce fac obiectul proiectului, se stabileste
un plan pentru asigurarea calitatii, aprobat de investitor.
Planul de asigurare a calitatii cuprinde:
- repartizarea generala, numarul personalului necesar, responsabilii
tehnici cu urmarirea executiei pe santier;
- organizarea controlului intern de calitate;
- lista lucrarilor pentru care trebuie efectuate incercari;
Procedeele de executie se stabilesc in conformitate cu prevederile
din proiect, din caietul de sarcini, codurile si standardele in vigoare si
definesc:
- lucrarile care fac obiectul procedeelor de executie;
- mijloacele si materialele specifice;
- materiale, produse si componenti (calitate, origine, clasa, marca,
atestare);
- punctele sensibile de executie, faze care trebuie sa retina atentia in
mod deosebit; mijloacele si modalitatile controlului intern de calitate
Controlul intern are in vedere:
- conditiile de identificare si prelucrare a loturilor de materiale produse si
componenti supusi unei proceduri oficiale de omologari;
- controlul betoanelor si al imbracamintilor asfaltice in laboratoare;
- conditiile de executie si interpretarea incarcarilor prescrise de la inceput
sau impuse pe parcursul executiei;
- modul de intocmire al documentelor de urmarire a executiei.
14.2. Receptia lucrarilor
Asigurarea calitatii lucrarilor de reparatii impune un program de urmarire,
cu receptii pe faze de executie, precum si receptia finala a lucrarilor.

134
Pe timpul executiei se vor executa receptii la principalele faze de executie
(dupa caz):
- cota de fundare;
- stratul suport al hidroizolatiei;
- hidroizolatie;
- armatura betonului de protectie;
- pereul sferturilor de con;
- pozitia si diametrul armaturilor de la infrastructuri, suprastructura,
suprabetonare, camasuieli, etc.
Receptiile pe faze vizeaza executia lucrarii, insasi calitatea
materialelor folosite, existenta certificatelor de calitate si a probelor impuse
de normativele tehnice.
In cazul in care la oricare din faze nu se admite receptia lucrarii, se
procedeaza ca la articolul urmator (14.3.)
14.3. Refacerea lucrarilor defecte
Cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor
proiectului, a caietului de sarcini si a codurilor si normativelor in vigoare,
antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare.
Dupa o atenta recunoastere, dupa analiza defectelor, inainte de
inceperea lucrarilor de refacere, antreprenorul propune beneficiarului
programul de reparatii.
La remedierea defectelor de natura celor care afecteaza calitatea
structurii, se va proceda astfel:
- montarea unor dispozitive de urmarire;
- relevarea in detaliu a defectelor;
- cercetarea cauzelor, la nevoie si efectuarea de incarcari si probe;
- evaluarea consecintelor imediate si a celor pe termen lung;
- compararea diferitelor posibilitati de remediere;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In raport cu situatia corecta, beneficiarul poate:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale reparatii;
- sa ceara demolarea partiala sau totala a lucrarii, inlocuirea unor
elemenete etc, totul pe cheltuiala anteprenorului.

135
 In cazul unor defecte ce prin natura lor nu afecteaza calitatea
structurii, se procedeaza astfel:
- defectele minore se corecteaza, de la caz la caz, prin degresare,
spalare, rabotare, rostuire etc.;
- in cazul unor defectiuni mai importante, antreprenorul propune
beneficiarului un program si solutia de remediere, care il va aproba ca
atare sau cu completari.

136
 CAPITOLUL 15
PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarii se vor respecta reglementarile legislative

privind protectia muncii si anume:
1. Legea pentru protectia muncii nr. 90/1996, publicata in
Monitorul Oficial nr. 157/1996
2. Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 90/1996
3. Reglementari privind protectia de igiena muncii in constructii,
aprobate prin ordinul MLPAT nr. 9/N din 15 martie 1993
4. Norme de igiena muncii si acordarea primului ajutor in caz
de accident, specifice transporturilor si telecomunicatiilor,
aprobate prin Ordinul MTTc nr. 17/1994
5. Norme de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora, indicativ C300-94, aprobat de MLPAT prin ordinul
nr. 20/N din 11 iulie 1994
6. Norme de protectie a muncii specifice activitatii de
constructii-montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si
navale, aprobate prin Ordinul MTTc nr. 9 din 25 martie 1982.
La faza urmatoare de proiectare vor fi aratate, in detaliu, capitolele
ce vor fi avute in vedere in mod special din aceste ultime norme.
Totodata vor fi tratate si alte masuri ce se impun pentru a se inlatura
pericolele de producere de accidente.

137