C.S.

Lnwrs

CnoNrcILE DIN Nanum

I{epotul Magicianului
Traducere din englezd de
Irina Opreaqi Radu Paraschivescu
Ilustralii de
Pauline Baynes

€il
afTnuR
 CupnrNs

Cealaltd u95........... .................. 7

Digory ei unchiur,;; ..::.......::::.......:..:... ... 20
Pddurea dintre Lumi .............. 31
Clopolelul gi ciocanul............... ................ 41
Cuv6ntul Migelesc.. ................. 53
incep necazurile unchiului Andrew ........ 65
Ce s-a intdmplat Ia intrare 77
tncdierarea de la felinar...... .... 89
tntemeierea Narniei................ ................. 99
Prima glumd gi alte lucruri .... LLz
Digory gi unchiul lui dau de bucluc. ........L23
P5lania lui Cdp9unel.............. .................. 135

O int6lnire neagteptatd............ ................ 148

Plantarea pomului .................. 159
SfArqitul acestei povegti si inceputul celorlalte....... 170
 Caprrolul I-

Cealaltd, ugd,

A".rtu este o poveste despre ceva ce s-a intAmplat

demult, pe cdnd bunicul vostru era copil. E o poveste
foarte important6, pentru cdaratd.cum au inceput toate
cdlStoriile din lumea noastrd spre (qi intoarcerile din)
,tinutul Narnia.
Pe atunci, domnul Sherlock Holmes incd locuia in
Baker Street, iar familia Bastable c[uta comori in timp
ce-qi ducea traiul in Lewisham Road. Pe atunci, baielii
erau nevoili sd poarte zilnic scorloasele gulere Eton,
iar de reguld qcoala era mai stricti decAt acum. tnsd
mAncarea era mai bund; cdt despre dulciuri, nu vd pot
spune cAt de ieftine gi de bune erau, pentru cd v-ar 16sa
gura apd de poman6. $i tot pe atunci trdia Ia Londra o
fatl pe nume Polly Plummer.
Ea locuia intr-o casd dintr-un qir lung de locuin,te
lipite una de alta. lntr-o diminealI se afla in gridina
din spate, c6nd un b[iat din curtea vecin6 se c5!5r5
gi-gi ili fala peste zid. Polly se ardtd foarte surprinsS,
pentru cd pdnd atunci nu apdruser[ niciodatd copii in
acea casd, ci numai domnul qi domniqoara Ketterley,
frate qi sord, un burlac gi o fatd bdtr6nd, care locuiau
impreun6. Aqa cd privi curioasd in sus. Biiatul strdin
era foarte murdar pe fa!5. Ar fi putut ardta mai mur-
dar de-atAt numai dacd gi-ar fi frecat intdi mdinile cu
^n
lda / q6r
 C.S. Lswrs

pdm6nt, ar fi tras apoi o porlie zdravdnd. de pl6ns, iar

in cele din urmd s-ar fi frecat la ochi. De fapt, asta qi
fdcuse, lntr-o oarecare mdsur6.
Bun6, spuse Polly.
- Bund, rdspunse bliatul. Cum te cheamd?
- Polly, zise ea. Pe tine?
- Digory, spuse eI.
- Ce nume caraghios, fdcu Polly.
- Nu-i nici pe jumdtate at6t de caraghios pe cdt e
-
Polly, rdspunse Digory.
Ba da, e, zise Polly.
- Nu, nu e, ii spuse Digory.
-
 Nepotul magicianului

pu,tin,eu md, spd,l pe fa,td, li zise Polly' $i aga

- Cel
ar trebui sd faci qi tu, mai ales dupi ce...
Apoi se opri. Avea de g6nd s5 spund ,,Dupd ce te
smiorcdi", dar se g6ndi cd n-ar fi politicos din partea ei.
Bine, recunosc, ii rdspunse cu o voce mult mai
-
puternicd Digory, ca un bdiat care, de necdjit ce era,
nici nu-l mai interesa cine afla cd plAnsese. La fel ai
face gi tu, continud el, dac-ai fi tr6it toatd viala lalard',
unde-ai fi avut un ponei si-un rAu in capdtul grddinii,
gi-ai fi fost adusd sd trdiegti intr-o fund6turi ca asta.
nu-i o fund[turd, spuse Polly indignatd.
-insdLondra
bdiatul era prea incordat ca sd se opreascd qi
continud:
- $i dacd tatdl tdu ar fi fost plecat in India, iar tu ai
fi fost nevoitd sd vii sd locuiegti cu o mltugd qi cu un
unchi nebun (cui i-ar pldcea asta?), pentru cd ei sunt
cei care au grijd de mama ta, 9i dacd mama ta ar fi bol-
navi gi pe cale s5... pe cale s5... moard-
$i figura i se schimbd ca atunci cAnd incerci s6-!i
indbuqi lacrimile.^
N-am qtiut. Imi pare rdu, ii zise Polly incet.
-Apoi, pentru c5 nu prea mai qtia ce sd-i spund, qi ca
sd-l facd sd se g6ndeasci la ceva mai vesel, il intrebd:
Ketterley e nebun de-adevdratelea?
- Domnul
Ei bine, fle e nebun, zise Digory, fie e vorba de
-
altceva. La ultimul etaj are un birou, iar mdtuga Letty
spune cd n-am voie sd urc acolo. Asta e ciudat din capul
locului. $i mai e ceva. De fiecare datd cAnd incearcd
sd-mi vorbeascd in timpul mesei - nici mdcar nu
lncearcd sd discute sJ ea -, mdtuqa il reduce la tdcere.
Zice: ,,Nu-l face pe bdiat sd se ingrijoreze, Andrew"
sau ,,Sunt sigur6 cd Digory nu vrea sd audd o,sta", oti
,Digory, n-ai vrea sd iegi in grddind laioacil?"
AFgn6
 C.S. Lpwrs

Si ce-ncearce si-!i spun5?

- Nu qtiu. Niciodat5 n-ajunge prea departe. $i asta
-
inc6 nu-i tot. Intr-o noapte de fapt, noaptea trecutd
- -,
pe cAnd treceam pe l6ngd scara de la pod ca si md duc
la culcare (qi line cont ci nu-mi place s5 trec pe-acolo),
sunt sigur c-am auzit un fipdt.
Poate cd fine-o solie nebund incuiatd in pod.
- Da, m-am g6ndit la asta.
- Sau poate face bani falgi.
- Ori poate-a fost pirat, Ia fel ca tipul de Ia incepu-
-
b,tl Comorii din insuld,, iar acum se ascunde de vechii
tovardqi.
Ce tare! zise Polly. Habar n-aveam cS.locuinla ta
-
poate fi atdt de interesantS..
Poate o crezi interesantd, spuse Digory, dar nu
-
!i-ar mai pldcea dac-ai fi nevoitS. sd dormi in ea. Ce-ai
zice dac-ar trebui sd stai treazd" p6ndind ca unchiul
Andrew sd.-qi tArascd paqii pe holul din dreptul camerei
tale? Ca s[ nu mai zic cd are nigte ochi de te bagd-n
sperieli!
Asa se cunoscurd PoIIy gi Digory; iar pentru cd era
abia inceputul vacanlei de vard gi niciunul dintre ei nu
mergea la mare anul acela, se intdlnird aproape zilnic.
Aventurile lor incepurd in principal din cauzd. cd
era una dintre cele mai friguroase si umede veri din
ultimii ani. Asta li impinse s5. se dedice activitdlilor de
interior - de explorare interioard, cum ar veni. Este
extraordinar cdte poli descoperi cu o mAnd de lumAndri
intr-o cas5 sau intr-un gir de locuinfe. Cu mult timp in
urm5, Polly igi ddduse seama c5., dacd deschideai o anu-
mitd ugild a boxei din pod, dddeai de bazinul de apd gi,
in spatele lui, de un loc intunecos, unde puteai sd ajungi

A, 10 q6
 Nepotul ru.agicianulut

dacd te cdldrai cu atenfie. Locul intunecos ardta ca un

culoar lung intre un perete de cdrdmidd gi acoperiqul
in pantd. Prin acoperig rdzbdteau dintre ligle mici raze
de lumin5. Tunelul [sta nu avea podea; trebuia sd calci
pe grinzi, iar intre ele nu se afla decAt tencuial[. Dacd
pdqeai pe tencuialS, cddeai prin tavanul camerei de
dedesubt. Polly folosise porliunea de culoar de lAngd
bazinul de apd pe post de peqterd a contrabandiqtilor.
Urcase aici bucdli de cutii, Eezuturile de la scaunele
de bucdtdrie rupte gi alte lucruri de genul dsta, qi le
imprdqtiase de la o grindd la alta, astfel inc6t sE cre-
eze ceva care sd !in5loc de podea. Aici pdstra o cutie
cu felurite comori, o poveste la care scria gi, de obicei,
cdteva mere. Adeseori bea cAte o sticluld de bere de
ghimbir, iar sticlele rdmase fdceau ca locul sd semene
gi mai mult cu o peqterd a contrabandigtilor.
Lui Digory ii pldcu peqtera (Polly nu-l ISsd sd vadfl
povestea), dar se ardtd si mai interesat sd exploreze.

Ap 11 .6
 C.S. Lpwrs

- Uit5-te
mind
aici, zise el. CAt line culoarul dsta? Se ter_
la capdtul casei tale?
Nu, spuse Polly. perelii nu dau spre acoperig. Con_
- N-am idee p6nd unde.
tinud.
Atunci am putea mdsura intreaga lungime a girului
-
de case.
A;a-i, rdspunse polly. $i... hopaaa!
-
-Cee?
Am putea intra in celelalte case.
- sE fim luali drept spdrgdtori? Nu, mulfumesc.
- Nu$i
face pe degteptul. Md gAndeam la casa de din-
-
colo de-a ta.
Ce-i cu ea?
- Pdi, e nelocuitd. Tati zice cd.de cAnd ne_am mutat
-
aici e tot goali.
Atunci cred c-ar fr cazul sd aruncdm o privire,
-
spuse Digory.
Eramult mai entuziasmat dec6t arfi,crezut, auzindu_l
vorbind. Pentru cd se gAndea, firegte, Ia fel ca oricine,
la toate motivele pentru care casa ar fi putut rdmAne
goalS at6.ta amar de weme. La fel si polly. Nu pronunfd.
niciunul cuvAntul ,,bAntuitd,,. $i amAndoi simfird cl,
odatl rostitd sugestia, ar fi fost o lagitate sd nu_i dea
curs.
incercdm acum? zise Digory.
- Bine, rdspunse Polly.
- Nu-i obligatoriu dacd n-ai chef, spuse el.
- Gata c6nd eqti gata,
- de unde-o sd gtimspuse ea.
ed ne afldm in a doua casd
- $i
de-aici?
Hotrrard sd se ducrin box6 gi s-o strd.batd cu pasi ra
fel de lungi ca spaliul dintre grinzi.Asta re dadu o idee
despre cdte grinzi corespundeau unei camere. Dupd.

a, L2 q6
 Nepotul magicianului

aceea addugard patru pentru pasajul dintre cele doui

poduri ale casei lui Polly, iar apoi acelaqi numdr pentru
camera servitoarei gi pentru boxd. In felul dsta calcu-
lard lungimea casei. Dupd parcurgerea unei distanle de
doud ori mai mari, aveau sd ajungdla capdtul casei lui
Digory; oricare dintre uqile intdlnite dupd aceea avea
sd-i ducd spre podul casei pdrdsite.
Dar nu m-agtept sd fle complet goa15, zise Digory.
- te-aqtepfi?
-Lace
Me aqbpt sS locuiasci totugi cineva acolo in secret,
-
ieqind qi intrAnd numai noaptea, cu un felinar. Probabil
c-o sd descoperim nigte bandili disperali qi-o sd primim
o recompensd. E aiurea sd spui ci o casd ar sta goald
toli anii Sqtia f6rd sd existe un mister la mijloc.
Tati se gAndea cd-i din cauza conductelor, spuse
-
Polly.
Pffl Adul,tii se gdndesc intotdeauna la cele mai
-
neinteresante explicafii, zise Digory.
Acum cd stdteau de vorbd in pod, la lumina zilei, 9i
nu in Pegtera Contrabandigtilor, la flacdra lumAndrilor,
pdrea qi mai pulin probabil ca locuin,ta aceea goald sd
fie bdntuit5.
CAnd mdsuraserd podul, trebuiseri sd gdseascd un
creion qi s5 facd o adunare. La inceput, au avut rezrtl-
tate diferite qi nici chiar dupd ce s-au pus de acord nu
sunt sigur c5le-a dat suma corectS. Erau nerdbditori
sd inceapi explorarea.
Nu trebuie sd scoatem niciun sunet, spuse Polly,
-
in timp ce urcau din nou prin spatele bazinului de api.
Fiindcd era o ocazie at6t de importantd, fiecare iqi
lud c6te-o lumdnare (Polly avea provizii serioase la ea
in peqter[).
a, 13 o6
 C.S. Lows

Era foarte intunecos, plin de praf gi trS.gea curentul,

iar ei trecurS. de pe o grindd pe alta fdrd sd scoatd un
cuvdnt, in afara momentelor in care igi qoptird unul
celuilalt ,,Acum trecem prin dreptul podului td,u" sau
,,Trebuie sd flm pe la jumdtatea casei noastre". Nu se
impiedicd niciunul, lum6n5.rile nu se stinserd, iar ln
cele din urmd ajunserd in locul de unde se vedea o ugild
in peretele de cdrdmidd din dreapta lor. Desigur, par-
tea asta a uqii nu avea incuietoare sau mdner, pentru
cd uga fusese fdcutd pentru intrare, nu pentru iesire;
insd exista un c6rlig (aga cum existi adeseori pe partea
interioar5. a uqilor de dulap), pe care erau siguri c5-1
puteau intoarce.
deschid? intrebd Digory.
- S-o
Gata cdnd egti gata, rdspunse Polly, la fel ca mai
-
inainte.
Am6ndoi simlird ci lucrurile deveneau foarte seri-
oase, dar niciunul n-ar fi dat inapoi. Digory impinse
gi roti cArligul cu oarecare dificultate. Uga se dddu in
ldturi si lumina neasteptatd. a zilei ii fdcu sd clipeascd
des. Apoi, cu mare surprindere, observatd. cd. nu se
uitau la un pod pSrdsit, ci Ia o camerd mobilatd. - care
insl pdrea destul de goald. Era o tdcere de morm6nt.
Curiozitatea invinse gi o acapard cu totul pe Polly.
Stinse lumdnarea gi pdqi in camera stranie, f5.rd s5. fac5.
mai mult zgomot decAt un Foarece.
Avea forma unui pod, bineinteles, insd era mobi-
IatE ca o camerd de zi. Fiecare perete era acoperit pe
de-a-ntregul cu rafturi gi fiecare raft era plin de cfuli.
in gemineu ardea focul (dac5. vI amintifi, in anul acela
a fost o vard foarte friguroasi gi umedd), iar in fala
cdminului, cu spatele la ei, se afla un fotoliu cu spdtar

a, 14 "6
inalt. tntre acesta qi Polly, gi ocup6nd cea mai mare
parte din mijlocul camerei, se gdsea o masd mare, pe
care std.teau ingrimddite tot felul de lucruri - cdr,ti gi
caiete, sticlule de cerneald, tocuri, ceard de sigiliu qi un
microscop. Insd ceea ce-i atrase atenlia in primul rAnd
fetei era o tavd roqu aprins din lemn, pe care se vedeau
cdteva inele. Acestea erau agezate pe perechi - unul
galben gi unul verde, iar la mic[ distanld inc[ unul gal-
ben qi unul verde. Aveau mS.rimea unor inele obiqnuite
gi strdluceau atAt de puternic, incAt ar fl atras privirile
oricui. Erau cele mai frumoase obiecte strdlucitoare pe
care !i le-ai fi putut inchipui. Dac-ar fl fost mai mic5,
Polly qi-ar fi dorit sd v6re unul ln guri.

.?p 15 "6r