REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA –

NAȚIONAL COMUNISMUL

Am ales această temă deoarece încă din anii copilăriei ascultam cu mare curiozitate
poveștile părinților și ale bunicilor despre traiul lor în perioada comunismului, iar mai apoi
tranziția spre democrație. Amintirile lor mă făceau în mod involuntar să apreciez mai mult
condițiile mele de trai și bunurile pe care le avem acum. Copil fiind, eram de-a dreptul fascinată
să aflu condițiile de viață ale părinților și bunicilor. Însă pe parcursul anilor când am început să
intru în contact cu informația primită la școală, am conștientizat mai bine caracteristicile negative
ale comunismului, fapt care m-a făcut să vreau să învăț mai multe.
o 1 mai 2020
Am început cu lecturarea cărții lui Paula Darău ”Sinteze de istorie pentru admiterea la
Academia de Poliție”1 lucrarea ei este o sinteză a mai multor cărți istorice. De acolo am
preluat niște idei. Național comunismul repriezintă etapa în care România se desprinde de
linia Moscovei și dorește crearea unui comunism propriu național.

o 2 mai 2020
Am extras o serie de informații despre Nicolae Ceaușescu, disponibile online.
S-a născut la 26 ianuarie 1918, la Scornicești, un sat din județul Olt, într-o familie de
țărani săraci, tânărul Nicolae, cu toate că s-a înscris relativ repede în mișcarea comunistă
(în 1932), nu s-a făcut remarcat, fiind o fire tăcută și parcă lipsită de inițiativă, cum își
amintesc unii dintre cei care l-au cunoscut în acea perioadă. Tocmai aceste ”calități” se
pare că l-au ajutat mai târziu, când, în 1965, după decesul destul de suspect în epocă al
liderului comunist Gh.Gheorghiu-Dej, greii partidului l-au ales pentru a-i succeda la
conducerea țării.

1
Paula Darău ”Sinteze de istorie pentru admiterea la Academia de Poliție”, editura Multimedia
International, 2019
 o 4 mai 2020
Astăzi am continuat cu lecturarea cărții ”Istoria românilor în secolul XX” de Ioan
Scurtu și Gheorghe Buzatu2. Am sustras informații privind perioada național
comunismului și noii Constituții.

o 5 mai 2020
Am început să scriu informațiile extrase din fragmentele citite.
În condițiile în care începuse procesul de destalinizare și venise la conducerea partidului
unic Nicolae Ceaușescu, odată cu schimbarea denumirii țării în Republica Socialistă
România, la 21 august 1965, a fost adoptată o nouă Constituție. Constituția din 1965 3nu
aducea modificări importante ale atribuțiilor Marii Adunări Naționale, care reprezenta în
continuare ”organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al Republicii
Socialiste Români” (art. 42). Guvernul își păstra numele de Consiliu de Miniștri și era
definit ca organul suprem al administrației de stat. Tribunalele și procuratura rămâneau
subordonate factorului politic, reprezentat de Partidul Comunist.

o 8 mai 2020
Am continuat cercetarea și am început să citesc pagini din ”România sub regimul
comunist”4 de Dennis Deletant. În decembrie 1967, Nicoale Ceaușescu a fost ales
președinte al Consiliului de Stat. În aprilie 1968 au fost demascate abuzurile și
ilegalitățile din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiind reabilitați mai mulți activiști de
partid, în frunte cu Lucrețiu Pătrășcanu. Însă decizia a avut doar un caracter politic,
deoarece nu au fost luate măsuri împotriva celor care au condus aparatul de
represiune.Din contră, fostul șef alSecurității, Alexandru Nicolschi, a fost decorat ”pentru
contribuția adusă la victoria socialismului”.

o 10 mai 2020

2
Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu”Istoria românilor în secolul XX” , Editura Paideia, București, 1999.
3
Textul Constituției este disponibil online http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=37735,
4
Dennis Deletant ”România sub regimul comunist”, Editura Academia Civică, București, 2006
 Am căutat pe platformele Youtube și Netflix diferite documentare pe această temă.
Am găsit două care mi-au părut mai interesante însă, din păcate, nu sunt producții
românești. Cele două documentare sunt disponibile online:
 https://www.youtube.com/watch?v=7aEzLJdzi9w&t=43s 10 mai)
 https://www.youtube.com/watch?v=VmZy8TMFKI4 10 mai)

o 11 mai 2020
Astăzi am decis să continui cu lecturarea cărții lui Dennis Deletant și notarea
informațiilor. Atitudinea fermă de condamnare a intervenției URSS și a altor state
membre ale Tratatului de la Varșovia împotriva Cehoslovaciei, în august 1968, i-a ridicat
cu mult prestigiul liderului comunist. După 1965 s-a accentuat și un curs considerat
autonom al politicii externe. Președinții Franței și SUA au vizitat Bucureștiul, ceea ce a
impulsionat relațiile economice cu Occidentul. România a stabilit relații diplomatice cu
RFG(1967), când niciun stat socialist nu avea astfel de legături; a menținut relații
diplomatice cu Israelul, după așa-numitul Război de Șase zile(1967).

o 14 mai 2020
Am primit cartea ”Istoria ilustrată a României” de Ioan-Aurel Pop și Ioan
Bolovan5. Mi-a plăcut în această carte faptul că autorii au intenționat să cultive
convingerea că trecutul, cunoscut și asumat, oferă o cheie a înțelegerii prezentului.
În 1971, după o vizită în China și Coreea de Nord, cuplul prezidențial, profund
impresionat de cultul personalității celor doi lideri (Mao Zedong și Kim Ir Sen), a decis
să aplice și în țara noastră asemenea practici. Inspirat de cele văzute, Ceaușescu lansează
”Tezele din Iulie”, prin care inaugurează noua revoluție culturală. Este inaugurat și
promovat cultul personalității și reîntoarcerea la un regim autoritar neostalinist. Acest
lucru va stopa treptat cursul relaxării interne.

o 15 mai 2020

5
Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan ”Istoria ilustrată a României”,Editura Litera Internațional,
București-Chișinău-Cluj, 2009
 Răsfoind paginile cărții ”Istoria ilustrată a României” am continuat cu cercetarea.
Am încercat pe cât de mult posibil să nu preiau informația din mediul virtual, ci să o caut
singură, în cărți. Cu toate acestea,am apelat la niște documentare. Sunt de părere că
cercetarea constă în înțelegerea pe deplin a subiectului și familiarizarea cu acesta. Pentru
mine, funcționează mult mai bine dacă pe lângă informația citită, vizionez și un
documentar sau un film. Memorez mult mai bine dacă văd și filmări din acea perioadă și
oameni care își povestesc întâmplările.

o 16 mai 2020
Continui cu notarea informațiilor.
”În funcțiile de conducere a început promovarea unor ”oameni noi”, devotați lui
Ceaușescu, provenind în special de la vârful conducerii de partid și de stat, din rândurile
familiei Ceaușescu. În 1973, Elena Ceaușescu a fost aleasă în Comitetul Politic Executiv,
devenind, treptat, a doua persoană în ierarhia de partid și de stat.
Din aprilie 1972 s-a instituit și principiul rotației cadrelor, demnitarii devenind astfel
dependenți tot mai mult de bunul plac al secretarului general al partidului.” - Paula Darău
”Sinteze de istorie pentru admiterea la Academia de Poliție”

o 17 mai 2020
Am reluat cartea doamnei Paula Darău.
La 28 martie 1974 s-a modificat Constituția, introducându-se o nouă funcție – cea de
președinte al României, ales de Marea Adunare Națională. Congresul al XI-lea al PCR,
desfășurat în noiembrie 1974, a adoptat ”Programul PCR de făurire a societății
socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism”, document ce
trasa dezvoltarea viitoare a României pentru 20-25 de ani.
După 1974 cultul personalității a fost împins până la paroxism, instaurându-se ceea ce
specialiștii au denumit fie ”socialism dinastic”, fie ”monarhie comunistă”. Centralizarea
și planificarea în amănunt a tuturor aspectelor au atins limite aproape insuportabile.
Încorsetarea, îngrădirile de tot felul la care a fost supus cetățeanul au avut ca rezultat
creșterea valului de nemulțumiri, concretizate, de exemplu, prin grevele minerilor din
Valea Jiului, din vara anului 1977, sau prin revolta muncitorilor din Brașov, din 15
noiembrie 1987.
Hotărârea de a reduce, până la lichidare, datoria externă a României (cca. 10
miliarde de dolari), în 1981, pentru a asigura ”deplina independență” a țării și a evita
amestecul ”statelor imperialiste” în afacerile interne a fost urmată de forțarea excesivă a
exportului, pentru procurarea valutei necesare. Dar și situația materială a populației a
început să se înrăutățească, ajungându-se în 1984-1985, la raționalizarea unor produse de
strictă necesitate, a consumului de energie electrică și termică. S-a ajuns, astfel, la
deteriorarea rapidă a situației economice a țării. La rândul lor, învățământul, știința și
cultura au fost puternic politizate. În 1984, la Congresul al XIII-lea al PCR, s-a adoptat
Programul ideologic al partidului.
N. Ceaușescu a respins politica de glasnost(transparență) și
perestroika(restructurare) inaugurată în URSS începând cu anul 1985, odată cu venirea la
putere a lui Mihail Sergheevici Gorbaciov.
În domeniul politicii externe, România lui Nicolae Ceaușescu a continuat să se
manifeste, și după 1974, ca un factor activ, atât la ONU, cât și în alte organisme
internaționale, precum și în relațiile bilaterale. În 1975 România a obținut, din partea
SUA, ”clauza națiunii celei mai favorizate”, în același an, a avut o contribuție deosebită
la negocierea și definitivarea Actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare
de la Helsinki, iar, în 1978, la încheierea acordului de pace dintre Israel și Egipt și la
stabilirea, în 1979, a relațiilor dintre China și SUA. În timp ce celelalte regimuri
comuniste intraseră într-o criză profundă pe care încercau să o depășească prin adoptarea
unor soluții de reformare, Nicolae Ceaușescu a continuat să creadă în vechile ”idealuri
comuniste”.
La ședințele Congresului al XIV-lea al PCR din noiembrie 1989, a continuat să
afișeze imaginea liderului de necontestat.
În ultimii ani ai regimului Ceaușescu, societatea românească a traversat o criză deosebit
de complexă. Pe un asemenea fundal, revolta populară izbucnită la Timișoara la 16
decembrie 1989 s-a extins cu repeziciune în toata țara. Sute de mii de oameni au ieșit în
stradă, cerând înlăturarea dictatorului și instaurarea unui regim democratic.
Bîc Mădălina, Istorie, anul 1, linia română