UNIUNEA EUROPEANĂ, ,,BELT AND

ROAD INITIATIVE”, TURISMUL ȘI

GEOPOLITICA CHINEI, ÎN 2020 –
MOTIVAȚII, PROVOCĂRI ȘI
INCERTITUDINI
MIHAI COPEŢCHI-KOPECKY, 12 MARTIE 2020

Geopolitica nu a fost o temă semnificativă în studiile turismului, deși

cercetarea în domeniu s-a remarcat în ultimii ani – printr-o dezvoltare
dinamică -, astfel de lucrări provenind, de regula, din exterior, ceea ce poate fi
considerat drept ,,cercetare turistică”, analiștii din geopolitică folosind
turismul, sau o parte din elementele sale, doar, ca un mod de încadrare a
problemelor geopolitice care domină literatura de specialitate.

Din nefericire, în multe cazuri, cercetătorii din turism folosesc termenul „geopolitică”
,,ca un instrument util, pentru a face referire la turism și teritoriul politic unde se
desfășoară – și posibilele conflicte sau la politică și turism ca instrument de dezvoltare –
în general -, fără vreo legătură explicită cu diferitele teme teoretice care există în
literatura geopolitică”.

Este interesant de menționat impactul, din ce în ce mai mare, asupra geografiei

regionale, a complexității geopoliticii de la nivel continental până la regiunile de

Page 1 of 14
frontieră, modul cum turismul se ,,produce”, în contextul instabilității politice din, unele,
astfel de zone.

În actualul context globalist, revine permenent în actualitate Geopolitica Turismului,

impusă de trendurile şi dinamica industriei turismului la nivel mondial, mai ales în
contextul în care se impun în forţă noi state emiţătoare şi consumatoare de turism:
ţările BRICS!.

BRICS este un grup, aparent, lipsit de coeziune, dar aflat în aceeaşi dinamică. Cinci
giganţi, cu o dezvoltare demografică excepţională şi cu perspective economice
impresionante, dar inegale: Brazilia, Rusia, India, China şi Republica Sud-Africană.
Astfel, în cazul în care diversificarea fluxurilor turistice poate fi explicată printr-o
răspândire geografică mai largă a sejururilor, profesioniştii din turism trebuind să-și
adapteze ofertele pentru a atrage această nouă sursă de venituri la PIB? In viitor ,,clasă
de mijloc”, ce provine din BRICS, ar putea reprezenta 50% din clasa de mijloc a
consumatorilor globali de turism. Doar populaţia Chinei, aparţinând clasei de mijloc, în
2030, se previzionează a ajunge la circa 70%!

Dincolo de ,,deschiderea” multor ţări spre industria turismului, ca modalitate de

dezvoltare economică, observăm un alt fenomen social, mai recent, dar la fel de
dinamic ca evoluţie precum revoluţia digitală: apariţia unui nou tip de turişti, clasa de
mijloc din BRICS!

La cei 1,4 miliarde de turişti înregistraţi de OMT la sfârşitul anului 2018, se vor adăuga
aproximativ 1 miliard de turişti din ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de
Sud), la orizontul 2020, așadar, problemele geopolitice ale turismului devin imperative!

Așadar, ,,clasa de mijloc” reprezintă o oportunitate majoră pentru turismul mondial în

viitorul apropiat, iar, ceea ce caracterizează astăzi turismul mondial este, tocmai,
dinamica extinderii sale dincolo de istoricele delimitări: ,,Europa de Vest” şi ,,America
de Nord”.

Turismul a fost considerat ca fiind semnificativ atât din motive geopolitice, cât și din
motive de dezvoltare economică, mai ales, în teritorii noi – disputate -, Arctica și Africa.

Geopolitica turismului, atât la nivel internațional, regional, cât și local, abordează și

turismul Chinei, unde, în perspectiva derulării grandiosului proiect ,,Belt and Road
Initiative” – Noile Drumuri ale Mătăsii -, include și analizarea impactului deplasării
oamenilor, ca turiști – pe noile rute rutiere, maritime, feroviare și aeriene -, contribuind
major la dezvoltarea turismului la nivel mondial.

,,Inițiativa Belt and Road” este un proiect amplu care vizează îmbunătățirea cooperării
regionale printr-o conectivitate mai bună între țările aflate pe ,,vechiul drum al mătăsii”
și nu numai. Acesta include Centura economică a Drumului Mătăsii pentru partea
terestră și Ruta maritimă a mătăsii din secolul XXI, pentru partea navală.

Page 2 of 14
 Viziunea CHINEZĂ

Anul 2018 a fost și unul al premierelor pentru ,,Inițiativa Belt and Road”, care, nu doar
că a fost introdusă în constituția Partidului Comunist Chinez – alături de teoria care îi
poartă numele lui Xi Jinping -, dar s-a și extins pe plan global, ajungând până în
America Latină.

Noile direcții strategice au apărut de asemenea dintr-o perspectivă internațională. China

nu mai dorea să fie fabrica planetei, ci banca ei. De aici, dezvoltarea unor structuri de
informații financiare și economice de anvergură, precum și adâncirea legăturilor
economice cu Europa și, prin Asia Centrală, intervenția lor strategică în căutarea de
posibile surse de energie a dus la noi activități pe toate continentele – din care fuseseră
excluși de mult. Africa a devenit o zonă atât de importantă pentru China secolului XXI,
încât este pe cale de a înlocui UE ca partenerul numărul unu în comerț și dezvoltare.
Dovada clară a extinderii către America a venit de la statele sud-americane Panama și
Chile care și-au făcut publice intenția de a participa la ,,B.R.I.”. Acest fapt dovedește că
B.R.I. nu este doar un proiect local ce vrea să unească China de Europa, ci s-a
transformat într-o strategie globală a Chinei.

„O centură, un drum” – One Belt, One road (OBOR) -, a devenit un subiect aprig la
nivelul comunității internaționale. La un an după ce președintele chinez Xi Jinping a
preluat funcția, în anul 2017, a propus această idee, a acestui grandios proiect, cu
implicații geopolitice și geostrategice. La o lună după ce președintele Xi Jinping a
propus O.B.O.R.-ul, el a anunțat și o alta nouă idee a asiaticilor, anume, de a înființa
,,Banca de investiții în infrastructură” (AIIB). China, ca mare putere economica, a

Page 3 of 14
lansat O.B.O.R. și A.I.I.B. în ideea că ar putea avea o influență tot mai profundă, atât
asupra regiunii, cât și la nivel global.

O.B.O.R. este înrădăcinat și inspirat de istoricul ,,Drum al Mătăsii”, și se bazează pe

ambele variante de drumuri – maritim și terestru -, propunându-și să extindă
schimburile comerciale, de comunicație, cât și culturale, care a fost făcută înainte de a
conecta China cu Asia, Europa și Africa. In orice caz, scopul ,,noii initiative a drumului
istoric al mătăsii” nu rezidă, doar, din conotația sa comercială, ci și din intenția de a
,,dezvălui” noul potențial maritim al Chinei.

Prin inițiativele O.B.O.R., autoritatea politică chineză vrea să arate adevărata lor
puterea politică, propunând parteneriatul economic aliaților săi asiatici, dar și celorlalte
națiuni din lume. La început, s-au implicat 64 de economii, dar domeniul său de aplicare
s-a extins la peste 100 de state, sub anumite forme de cooperare. Două grupuri de
economii sunt definite – în urma clasificării grupurilor de țări, de către FMI -, astfel,
există: economii avansate și economii emergente ori în curs de dezvoltare (România se
află în cea de a II-a grupă – n.a.).

Dar, care economii sunt legate de inițiativa ,,Belt and Road”?

Răspunsul a fost dat de însuși președintele Xi Jinping, în discursul său de deschidere a

proiectului ,,Belt and Road”: ,,De acum înainte, doar, economiile participante la B.R.I.!”

Lansarea O.B.O.R. și A.I.I.B. ajută China să acceseze resursele naturale din alte țări,
precum și extinderea puterii sale regionale spre Arctica și în spațiul cosmic, care se
reflectă în logica geopolitică a Chinei. Printre altele, China (își mai) dorește, ca în 2035
să întreacă SUA și să devină prima putere din lume, iar în 2049, cu prilejul centenarului
RPC, steagul chinezesc se dorește a flutura pe Marte, adică, … pe ,,Planeta Roșie”.

Page 4 of 14
Motivațiile ,,BELT AND ROAD INITIATIVE”, se regăsesc printr-o sintagmă propusă de
inițiatori: ,,Win – win cooperation”, concretizate pe următoarele direcții de acțiune:

– Conectivitatea infrastructurii este baza dezvoltării prin cooperare. ,,Ar trebui să

promovăm conectivitatea terestră, maritimă, aeriană și cibernetică, să ne concentrăm
eforturile pe drumuri, orașe și proiecte cheie, să conectăm rețele de autostrăzi, căi
ferate și porturi maritime. Obiectivul construirii a șase coridoare economice majore în
cadrul Inițiativei „Belt and Road” a fost stabilit și ne străduim să-l îndeplinim.” (Xi, J.,
2017).

– Deschidere – „Ar trebui să îmbrățișăm lumea exterioară cu o minte deschisă, să

susținem regimul comercial multilateral, să promovăm construirea de zone de liber
schimb și să promovăm liberalizarea și facilitarea comerțului, turismului și a investițiilor.
Desigur, ar trebui să ne concentrăm, de asemenea, pe soluționarea problemelor precum
dezechilibrele în dezvoltare, dificultățile de guvernare, diviziunea digitală și să facem
globalizarea economică deschisă, incluzivă, echilibrată și benefică tuturor. ”(Xi, J.,
2017)

– Inovație – „Ar trebui să urmărim dezvoltarea bazată pe inovație și să

intensificăm cooperarea în domenii de frontieră, cum ar fi economia digitală, inteligența
artificială, nanotehnologia și calculul cuantic, să promovăm dezvoltarea de cloud
computing și orașe inteligente, astfel încât să le transformăm într-un sistem digital
,,drumul mătăsii secolului XXI”. ” (Xi, J., 2017a)

Page 5 of 14
– Dezvoltare durabilă – China propune o implementare holistică a B.R.I., care
acoperă o serie de aspecte, importante pentru atingerea obiectivelor la orizontul 2030,
ce includ și: Pacea; Ecologie și mediu; Conservarea apei; Societatea civilă (…
Moștenirea istorică și culturală ar trebui să fie complet exploatată pentru a dezvolta în
comun produsele turistice și a proteja patrimoniul. Trebuie să consolidăm schimburile
între parlamente, partide politice și organizațiile neguvernamentale, … cooperarea
împotriva corupției, … astfel încât B.R.I. vor fi un drum cu standarde etice ridicate. ”(Xi,
J., 2017)).

– Securitate energetică și alimentară,

– Dezvoltare regională mai echilibrată și îmbunătățirea eficienței.

B.R.I. își propune să creeze noi piețe, să faciliteze comerțul și investițiile, inclusiv cu o
mutare a capacității de producție către locul unde există o cerere pregătită (care
rezultă, de exemplu, din investiții noi în infrastructură) sau unde factorii de producție
sunt mai ieftini – un proces care a caracterizat, de asemenea, dezvoltarea în trecut a
țărilor avansate.

Page 6 of 14
China este o mare economie aflată, ea însăși, în tranziție. Accelerarea dezvoltării sale,
luând în considerare condițiile de concurență echitabilă, păstrând, de asemenea,
consecvența cu motivațiile menționate mai sus, ar fi benefică pentru comerț, creștere
globală și prosperitate în regiune. Aceste obiective pentru o creștere durabilă largă se
asortează foarte bine cu cele ale O.C.D.E. (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică), prin care China beneficiază de o implicare și mai mare, pentru a ajuta la
accelerarea procesului de tranziție.

În perioada 2015-2018, valoarea investițiilor a fost mai mare decât în anii precedenți,
iar compoziția acestora s-a îndreptat spre un set de industrii mult mai diversificat.

Principalii beneficiari ai ,,schimbării” vor fi: agricultura; tehnologiile, transportul (în

special aerian, maritim și feroviar); turismul; și „altele” (inclusiv producția bunurilor de
consum). Cu toate acestea, deși, unele dintre temele identificate ,,rezonează”, fără
îndoială, cu rolul turismului ca subiect de analiză, este surprinzător faptul că în
contextul expansiunii turismului chinezesc, nivelul ospitalității europene pentru noul tip
de ,,consumatori” nu a fost, încă, adaptat corespunzător, din motive diverse, inclusiv de
ordin (geo)politic.

Principalele tendințe pe această piață, în creștere se schimbă mai rapid decât în alte
părți, deoarece mediul și atitudinile se schimbă rapid, datorită apariției ,,milenialilor”
chinezi (generația mileniului III), a dorinței de experiențe extraordinare, alegerea unor
destinații apropiate naturii, care promovează relaxarea fizică și mentală, o formă de
,,deschidere” eficientă pentru a descoperi lumea – și ca o modalitate de dezvoltare
personală -, sau alte tendințe, de exemplu, nightlife, cultura, oenologie, etc..

Pe de alta parte, grupurile emergente, au luat amploare pe piața chineză a călătoriilor,

reprezentate cu predilecție de femeile chineze – care au mai mult timp să călătorească
și să cheltuiască bani -, precum și de comunitatea LGBTQ (circa 5% din populația
chineză), un segment cu potențial ridicat, ce călătoresc foarte mult, și participa la
evenimente festive.

Studenții chinezi care studiază în străinătate – care au alocații anuale de zeci de mii
USD -, ceea îi face o țintă atractivă pentru turismul european. Acești studenți pot fi de
asemenea de neprețuit în promovarea mărcilor occidentale prin intermediul social
media chineze, într-un moment în care, încă, există, probleme pe plan intern.

Page 7 of 14
Turismul chinezesc, așadar, este o oportunitate enormă de afaceri, într-o lume a
profitului. Este arhi-cunoscut faptul că anul 2018 a fost declarat ,,anul turistic oficial
UE-China”, destinațiile turistice ale UE înregistrând o creștere anuală de 5,1% la sosirile
de turiști ce proveneau numai din China.

Țările din Europa Centrală și de Est – aflate pe prima poziție în topul preferințelor
turiștilor chinezi -, au înregistrat o creștere de + 10,6%, în timp ce țările occidentale, în
mod tradițional mai populare – Anglia, Franța și Germania -, și sudul UE au înregistrat o
creștere puternică (+ 6,1% și respectiv + 5,2%).

Page 8 of 14
Se estimează că numărul turiștilor chinezi în Italia va continua să crească în 2020 –
care a fost desemnat „Anul culturii și turismului Italia-China”, iar anul 2021 va marca și
a cea de-a 50-a aniversare a legăturilor diplomatice dintre cele două țări. Potrivit
autorităților turistice italiene, aproximativ 3,5 milioane de călători chinezi au vizitat
Italia – până la sfârșitul lunii octombrie, 2019 -, iar acești turiști aleg din ce în ce mai
mult să viziteze destinații inegalabile din țară, deoarece caută experiențe de călătorie
unice.

Apoi, cele trei destinații din sud-estul Europei, din ce în ce mai cunoscute, și tot mai
solicitate, au devenit: Croația, Ungaria și Estonia. Urmează Serbia – aflată într-o bună
vecinătate cu Croația -, care a înregistrat, de asemeni, un număr record de turiști
chinezi – circa 92.000 -, în primele 8 luni ale anului 2019. Pentru sârbi, prin vocea
președintelui lor, Aleksandr Vucic, ,,China este cel mai onest și de încredere prieten”.

Page 9 of 14
Explicabil: China nu a recunoscut independența Kosovo, apoi, a ajutat la reconstrucția
podurilor peste Dunăre – distruse de bombardamentele NATO, din 1999 -, și au făcut
investiții masive în obiective industriale, de interes comun. Pe de altă parte, Serbia,
este recunoscută și considerată ca ,,principala poartă de intrare în regiune și în UE”.

Să nu ignorăm ,,câteva” cifre statistice: în anul 2019, China număra 1,4 miliarde de
locuitori, adică de 4 ori mai mult decât SUA și de 21 de ori mai mult decât Marea
Britanie, etc.. De asemenea, este a treia cea mai mare țară din lume și reflectă
diversitatea sa: 24 de etnii și în jur de 200 de limbi vorbite. Turiștii chinezi reprezintă o
parte a clasei de mijloc și a clasei superioare, respectiv 18% din populația chineză,
adică, vreo 250 de milioane dintre ei! Prin urmare, atragerea turiștilor chinezi, deși,
pare complicată, nu este imposibilă, căci, în 2018 au călătorit prin lume circa 220 de
milioane de turiști chinezi.

Cu toate acestea, totuși, au tendințe comune de călătorie, în ceea ce privește gusturile

și comportamentul turistic. Deși, destinațiile preferate sunt în principal țările apropiate:
Coreea de Sud, Taiwan, Japonia și Thailanda, Europa îi atrage cel mai mult – cu 24,6%
din cotele de piață pentru Franța, 15,6% – Germania, 9,2% – Elveția și 8,7% pentru
Spania.

Pentru călătoriile mari și costisitoare, turiștii chinezi preferă Europa, atrași de

diversitatea ei culturală și patrimonială, în pofida perturbărilor provocate în vestul
Europei de acțiunile teroriștilor islamiști și a tulburărilor sociale, deseori, cu un vădit
caracter rasist și xenofob, ceea ce a indus un sentiment de insecuritate și nesiguranță.
Pentru oficialii U.E., a fost un semnal, nedorit, că ar putea pierde o importantă sursă de
venituri, produsă de industria ospitalității, în principalele țări vest-europene,
beneficiare.

,,Când industria chineză de turism chestionează publicul cu privire la destinațiile sale de

vis, niciun loc nu se situează mai presus de Europa”, se scria, mai anul trecut – într-un
articol din New Yorker -,cu o disimulată invidie, despre opțiunile turismului
chinezesc. Când conducerea politică a Chinei a început să permită cetățenilor săi să
călătorească pe scară largă în străinătate, după 1997, turiștii chinezi „au câștigat
repede o reputație de oaspeți pasionați”.

Spre ,,uimirea” întregii lumi occidentale – despre creșterea economică cu adevărat

uimitoare a Chinei -, majoritatea chinezilor își văd, încă, țara mai ,,depărtată” ca
Occidentul.

„Tinerii consumatori chinezi consideră proprietatea și apartenența ca designeri la

brandurile de succes ca pe o formă de capital social”, conform raportului ,,McKinsey
Luxury China 2019”. „Nu este vorba doar de bunuri de folosință cotidiană, ci și o
alegere a stilului de viață care îi marchează ca parte distinctă dintr-o comunitate
exclusivă. Majoritatea acestor tineri consumatori sunt ,,recenți” pe piață, prezentând
atât o oportunitate tentantă, cât și un imperativ implicit pentru ca brandurile să rămână
actuale sau riscă să piardă în fața rivalilor mai experimentați din punct de vedere
digital.” Acești studenți au suficientă putere de a cheltui pentru a contura piețele de lux
occidentale. Brandurile britanice, de exemplu, se luptă de când țara lor a votat pentru
Brexit, în 2016.

Page 10 of 14
Brexit-ul va mai creează incertitudine, cu siguranță, spun analiștii. Dar, studenții chinezi
nu acordă o atenție deosebită rumorilor create de tabloide, căci, ei ,,creează lira
sterlină”, ceea ce înseamnă că Londra este mai accesibilă decât a fost până acum. În
plus, Marea Britanie și-a relaxat vizele de lucru pentru studenții chinezi, în timp ce
situația politică îi face pe localnici mai precauți ca niciodată în ceea ce privește
cheltuirea banilor pe bunuri de lux, opusul fiind valabil (doar) pentru studenții chinezi,
care își fac (și) casă din Londra.

https://romaniabreakingnews.ro/uniunea-europeana-belt-and-road-initiative-turismul-
si-geopolitica-chinei-in-2020-motivatii-provocari-si-incertitudini/

Și, totuși, unde se află România, în acest context?!

Referitor la relaţiile economice dintre China şi România, s-a sesizat că partea română
manifestă o anumită reţinere. Greu de înţeles de unde pleacă această reţinere!?

Ne lămurește un expert, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China

(CCIRC), Nicolae Vasilescu, care, la o întâlnire cu mediul de afaceri, a declarat – în
septembrie 2019 -, într-un interviu pentru AGERPRES: … ,,În relaţia
interguvernamentală între cele două ţări a existat întotdeauna o discrepanţă între vorbe
şi fapte. Toate ţările din Europa Centrală şi de Est se pot mândri măcar cu un proiect pe
care l-au făcut cu China. Deşi noi (România – n.r.) suntem foarte buni la vorbit, noi nu
putem arăta cu degetul spre nimic. Negocierile care au loc între companiile româneşti şi
companiile chineze, sau între statul român şi cel chinez, pot să vă spun că există, aşa,
… un pic de plictiseală la nivelul părţii chineze față de acest neprofesionalism. China
este interesată să aibă relaţii economice foarte bune cu ţările Uniunii Europene, dar, în
primul rând cu UE – şi se discută foarte mult despre această relaţie -, şi cred că asistăm
la schimbarea unor poli de putere mondiali. Şi, după cum se vede din ultimele
evenimente politice internaţionale, cred că viitorul aparţine unei relaţii foarte bune,
poate mult mai bună decât este acum între UE şi China, pentru că se poate vedea cu
uşurinţă cum se creează un nou pol de putere Rusia-SUA, pe de o parte, și China-UE,
pe de altă parte. Vorbim despre o ţară foarte mare, iar China ştie tot, iar dacă cineva îşi
imaginează că ei nu cunosc relaţiile economice şi comerciale din ţările europene,
înseamnă că nu înţelege nimic din tot ce înseamnă cooperarea internaţională şi politică.
(…) China îşi creează în funcţie de asta toate proiectele şi programele pe termen lung,
ţinând cont de aceste realităţi din ţările europene. China este prezentă mai pe toate
continentele cu investiţii şi are experienţe în majoritatea ţărilor lumii, şi de multe ori,
este şi cea care poate să facă şi o comparaţie de piaţă. China ştie foarte bine ce se
întâmplă în Africa, aşa cum ştie foarte bine ce se întâmplă în UE. (…) Aşa cum foarte
multă lume ştie, nimic nu este întâmplător în China, deşi din punct de vedere al
economiei – sistemelor comerciale capitaliste -, putem vorbi fără reținere despre o
libertate economică totală, iar la nivelul proiecţiei de perspectivă a economiei chineze
nici nu putem să nu ne gândim că la fiecare cinci ani, îşi consolidează programele pe
20-30 de ani. (…) Ştiind tot ce se întâmplă sunt surprinşi că suportul ce-l pot aduce prin
infuzia de capital nu e primit cu mare entuziasm”.

Page 11 of 14
În concluzie, China cu cât devine mai avansată, cu atât mai mare va fi ,,rata”
așteptărilor chinezilor de la U.E.. Celălalt lucru care trebuie să vină în întâmpinarea
acestor așteptări înalte, este tradiția bine stabilită a Chinei pentru o ospitalitate
meticuloasă. Dacă detaliem standardele chinezești în ceea ce privește ospitalitatea,
verdictul devine extrem de riguros: „Ospitalitatea are o mare importanță pentru China”.
De aceea, pentru a veni în acord cu cerințele de ospitalitate, mulți tour-operatori din
U.E. s-au adaptat – vrând/nevrând -, obținând de la Academia Națională de Turism a
Chinei certificarea calitații serviciilor acordate turiștilor chinezi, printr-un atestat –
recunoscut internațional -, denumit ,,Welcome Chinese”.

Evoluţia Chinei de la stadiul de ţară săracă, la statutul de a doua mare economie a

lumii, indică un fapt incontestabil, anume, că autorităţile de la Beijing sunt „în mod
natural un susținător ferm al unei economii globale deschise (…), fiind dispuse să
împărtășească oportunități imense de creștere rapidă cu toate țările lumii, România
nefăcând excepție”.

Evident, România nu face excepție, dar nu exceptează prin nimic, ca să răspundă

pozitiv la această ofertă – și provocare, proiectul Belt and Road Initiative -, din partea
celei mai mari puteri economice și comerciale a lumii și, totodată, cel mai mare
emițător de fluxuri turistice.

Așa cum evidenția preşedintele CCIRC în interviu: … ,,România ar trebui să vină pe

piaţă cu o ofertă serioasă în domeniul turismului. Chinezii sunt cei mai costisitori –
(cheltuitori – n.a.), din punct de vedere financiar -, turişti pe care-i are lumea. (…)
Europa centrală este plină de turişti chinezi, dar şi-n celălalte ţări ale UE. În loc să
facem un produs pentru această piaţă, noi am desfiinţat biroul de turism de la Beijing,
însă o linie aeriană Bucureşti- Beijing ar apropia relaţia interumană dintre cele două
ţări. China ar putea deveni unul dintre principalii pareteneri de afaceri pentru România.
Camera de Comerț și Industrie România-China a pus bazele primului proiect destinat
promovării produselor românești pe piața celui mai influent stat din Asia. Unul dintre
principalele obiective ale sucursalei Shanghai a Camerei de Comerț și Industrie
România-China este să promoveze produsele românești, inclusiv cele turistice, pe piață
din China. Prin programul de turism „OK România” – ce va fi lansat oficial de către
CCIRC în vara anului 2020 -, dorim să atragem cât mai mulți cetățeni chinezi în
România și în Europa de est. Programul este conceput cu sprijinul Ambasadei României
la Beijing, și este primul proiect de acest gen din România destinat exclusiv Chinei”.

Majoritatea analizelor de piață se referă în primul rând la comportamentul de

cumpărare și la factorii demografici ai turiștilor chinezi. Cu toate acestea, nu există
aproape niciun raport/studiu care să explice nevoile emoționale ale acestor turiști. Dacă
cineva se întreabă cum să ofere produse și servicii personalizate de călătorie pentru
piața chineză – în Europa -, atunci este recomandat să se țină cont de următoarele
caracteristici ale turiștilor chinezi pe baza unor expertize profesionale:

– ,,Primul lucru pe care trebuie să-l cunoaștem despre turiștii chinezi care
vizitează Europa este, probabil, faptul că nu se poate aprecia cu exactitate în ce măsură
vor putea fi satisfăcute cu adevărat așteptările lor. Cel de-al doilea lucru pe care trebuie
să-l cunoaștem este că pentru oficialii turismului european – și pentru tour-operatori -,
turiștii chinezi sunt al doilea cel mai mare consumator global din lume”.

Page 12 of 14
Bref! Importanța pieței chineze este considerabilă pentru turismul din U.E., în general.
Obiectivul principal al tour-operatorilor europeni ar consta în pregătirea și ,,echiparea”
industriei turistice pentru a putea răspunde eficient cerințelor specifice ale turiștilor
chinezi, etc. ….

https://romaniabreakingnews.ro/uniunea-europeana-belt-and-road-initiative-turismul-
si-geopolitica-chinei-in-2020-motivatii-provocari-si-incertitudini/

Așadar, cine este China, cine sunt acești turiști chinezi și cum poți să-i ,,capturezi” în
strategiile de turism și marketing – fără a ignora aspectele sau conotațiile geopolitice -,
este o ,,temă” ce trebuie abordată din ce în ce mai serios și cu mult profesionalism.

Să nu ignorăm esențialul, rezumat prin câteva fraze semnificative, extrase selectiv

din tradiționalul mesaj al președintelui Xi Jinping către poporul chinez, pe 31 decembrie
2019, vorbind despre locul Chinei în lume, prilej prin care acesta și-a ,,expus” dorințele,
la sfârșitul unui an, dar și al unui deceniu esențial pentru China și lumea întreagă.

Președintele Xi a făcut o retrospectivă a marilor evenimente internaționale – printre

altele și al doilea Summit al Forumului „Belt and Road” pentru cooperare internațională
-, „arătând lumii o China civilizată, deschisă și incluzivă”. A prezentat cu încântare
performanțele economice ale Chinei și progresele semnificative înregistrate în ultimul
an: …”Oriunde ne uităm, vedem noi schimbări în peisajul socio-economic, politic, un
nou climat”, […] dar și un mediu tot mai curat, un cer mai albastru, situri turistice mai
accesibile și mai bine adaptate”.

Aceste evenimente au fost recunoscute și salutate, la nivel universal, ca dovezi

suplimentare ale dorinței Chinei de a-și asuma responsabilitățile ca o mare putere
economică și de a crea o comunitate de destin pentru umanitate.

Pentru orice observator atent al spațiul asiatic – indiferent dacă este veteran sau
novice, în domeniu -, un asemenea discurs, ce demonstrează o remarcabilă elocvență
retorică, neobișnuită pentru europeni, ilustrează profunda și multimilenara înțelepciune
a Chinei și confirmă, încă odată, rolul neprețuit, exemplar și central al Chinei în
concertul națiunilor.

Bibliografie selectivă:

– Copețchi – Kopecky, M., Geopolitica turismului în România, Ed. BREN,

București, 2016.
– Derek Hall, Tourism and Geopolitics – Issues and Concepts from Central and
Eastern Europe, CAB International, British Library, London, UK, 2017.
– Xi Jinping, The Governance of China, Foreign Languages Press, Beijing, China,
2017.
– Wang Xiong, China în epoca vitezei – Dezvoltarea căilor ferate rapide, Ed.
Corint, Buc., 2019.
– Chinese Geopolitics: continuities, inflections, uncertainties – IV Online

Page 13 of 14
magazine – Oct. 2018
– Le tourisme des chinois – une opportunite a saisir, Etude d’Alliance 46.2, Fev.
2017.
– „The Belt and Road, Win-win cooperation”- Handbook, Beijing Language and
Culture University Press, 2018 .
– „The Belt and Road Initiative in the global trade, investment and finance
landscape”, in OECD Business and Finance Outlook 2018, OECD Publishing, Paris,
– European Travel Commission, mars 2019, 2018, Année du tourisme UE-Chine.
– UNWTO – Barometer Vol. 17 (Jänner 2019).
– Chinese Academy, et al., (2017); Silk Road Fund,
– General Situation of 2018 Tourism Market – (http://eng.ctaweb.org)
– www.tourism-review.com
– www.silkroadfund.com.cn/enweb/
– http://caiec.mofcom.gov.cn/article/g
– http://dx.doi.org/
– International Viewpoint – online socialist magazine, July 2018
– China DAILY
– South China Morning Post
– www.asiatime.com

Author: Mihai COPEȚCHI – KOPECKY

(Romania-China Chamber of Commerce and Industry – Travel and Business
Department)

https://romaniabreakingnews.ro/uniunea-europeana-belt-and-road-initiative-turismul-si-geopolitica-
chinei-in-2020-motivatii-provocari-si-incertitudini/

Page 14 of 14