Sunteți pe pagina 1din 18

REPUBLICA MOLDOVA – O

DESTINAȚIE TURISTICĂ ÎNTR-O MIZĂ


GEOPOLITICĂ REGIONALĂ?
MIHAI COPEŢCHI-KOPECKY, 6 FEBRUARIE 2019

https://romaniabreakingnews.ro/republica-moldova-o-destinatie-turistica-intr-o-miza-
geopolitica-regionala/

Potenţialul turistic existent în Republica Moldova[2], deşi se întinde pe o suprafaţă


mică, 33.843,5 km², cu o populaţie estimată în anul 2015, de 3.555.159 locuitori
(fără Transnistria), R. Moldova este o destinaţie ce merită un loc onorabil pe harta
turistică. În special, capitala Chişinău oferă tot ce poate dori un vizitator: parcuri şi
monumente, terenuri de joacă, magazine, cluburi de sport, cluburi de noapte etc., dar
și multă efervescență politică. Printre obiectivele turistice cele mai importante se
numără mănăstirile, dar şi modernele pensiuni, situate în mijlocul unui peisaj
primordial, oferind bucate tradiţionale delicioase.

Republica Moldova a devenit de ceva timp încoace o destinaţia ideală pentru doritorii de
a savura şi cumpăra vinuri de înaltă calitate, producţia de vinuri fiind o ramură
importantă a economiei ţării. În acest sens se disting cramele vitivinicole de la Mileştii
Mici şi Cricova şi fabricile de vinuri din Purcari, Brăneşti şi Orhei, așadar, și marii

Page 1 of 18
producători de vinuri, aflate într-o competiție acerbă de promovare și ascensiune pe
piața regională și mondială.

CADRUL GEOGRAFIC – PATRIMONIU CULTURAL ȘI RESURSE NATURALE

1. Moldova dispune de un valoros potential turistic natural, fiind identificate 144 de


monumente ale patrimoniului natural care reprezintă un semnificativ potenţial
pentru turism, ce se impun printr-un pitoresc aparte, constituind unul dintre cele
mai bogate resurse turistice, reprezentative, ce conferă calitatea necesară
dezvoltării turismului, astfel:

– relieful, reprezentând o câmpie deluroasă, cu altitudinea medie de 150 m;

– clima temperat continentală moderată, cu regim termic reconfortant şi favorabil


practicării diferitelor forme de turism;

– potenţialul turistic hidrografic, reprezinta o retea hidrografică destul de


dezvoltată: peste 3000 de râuri, cele mai mari fiind Nistrul, cu lungimea pe teritoriul
republicii de 660 km, Prutul – 695 km, Răutul – 286 km, Cogălnicul – 243 km şi altele.
Există patru lacuri naturale: Manta, Dracele, Bic şi Beleu, care formează nucleul
rezervaţiei ştiinţifice „Prutul de Jos” şi un număr considerabil de obiective acvatice
artificiale – iazuri şi lacuri de acumulare: Dubăsari (pe Nistru) şi Costeşti (pe Prut).
Resursele de ape minerale au o contribuţie majoră la turismul balnear. In stadiul actual
de cercetare hidrogeologică şi balneo-medicală sunt cunoscute peste 30 de puncte şi
localităţi cu resurse de ape minerale;

– vegetaţia şi fauna – este specifica stepei şi silvostepei in câmpii, în Podişul Moldovei


de Nord, la care se suplimentează pădurile de stejar şi de fag, de pe dealurile înalte.
Pădurile ocupă spaţii mari în partea centrală (Dealurile Codrilor, Podişul Central
Moldovenesc şi Dealurile Tigheciului) şi în Dealurile Prenistrene. Pădurile constituie
9,6% din teritoriul ţării.
Speciile rare de plante si cele de animale sunt monumente ale naturii, inclusiv plantele
medicinale, folosite pentru tratamentul balnear în complexele sanatoriale;
– forme de relief şi geologie (şi aspecte peisagistice variate), atractive pentru
turism:

– aspectele peisagistice si relieful carstic, calcaros, din Toltrele Prutului, Dealurile


Nistrului şi ale Răutului, cu stânci recifale, chei carstice si calcaroase, praguri şi
cascade, peşteri şi grote;
– peisaje colinare, păduri şi vegetatie bogată, pe Dealurile Moldovei Centrale şi
Tigheciului;
– peisajele stepice colinare din nordul şi sudul R. Moldova;

– peisajele pitoreşti, de mare varietate, din lunca Prutului;

– ariile naturale protejate – Conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de
stat (1998), in R. Moldova se delimitează 12 categorii de arii naturale protejate, 178 de
rezervaţii şi 130 de monumente ale naturii. La categoria „Monumente ale naturii” se

Page 2 of 18
raportează, 433 de arbori seculari, 269 de specii de plante şi 203 specii de animale. 126
de specii de plante şi 116 specii de animale sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii
Moldova (2001), precum şi rezervaţiile ştiinţifice: „Codru”, „Plaiul Fagului”, „Iagorlic”,
„Prutul de Jos” și „Pădurea Domnească”.

Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes


valorificat in turism. Cele mai timpurii monumente ale patrimoniului cultural sunt
aşezările geto-dacice şi fortificaţiile romane, ori acestea nu prezintă un interes special şi
nici nu constituie o atracţie spectaculoasă pentru turistul de rând. Majoritatea muzeelor
din R. Moldova sunt amplasate în clădiri de o importanţă arhitecturală deosebita şi care
dispun de colecţii bogate de exponate.

Turismul cultural, este o componenta a produsului turistic national, şi se constituie


dintr-o varietatea a culturilor din diverse zone ale ţării, precum şi activitatile culturale
distincte.

1. Moldova reprezintă un amalgam de naţionalităţi, culturi, ideologii și multe


tradiţii, câteva limbi vorbite oficial sau după împrejurări, folclor, gastronomie etc.
Toate acestea formeaza un element al bogatei surse de motivaţii pentru a vizita
ţara. O importanţă majoră pentru dezvoltarea turismului o are artizanatul
naţional, atât ca valoare culturală şi ca ofertă de comercializare. Mai există, de
asemeni, și circa 880 de grupuri folclorice, multe din ele reflectând tradiţiile şi
caracteristicile regiunii şi a originii lor etnice (în 2014 erau, 6 grupuri etnice
distincte, 4 limbi minoritare şi o limbă oficială !).

Page 3 of 18
Turismul rural se bucură de o popularitate deosebită, mediul rural din R. Moldova, cu
comunităţile agricole şi satele sale pitoreşti, constituind o sursă importantă pentru:
– prestarea serviciilor de cazare tradiţională și oferirea unor posibilităţi pentru vizitatori
de a se încadra în activităţile şi preocupările rurale, familiarizarea cu folclorul, etc.

Numărul vizitatorilor, deși, este relativ mic, există posibilitatea de a primir un număr
mult mai mare de vizitatori. Fabricile de vinuri, în ansamblu, cu podgoriile aferente,
sunt incluse în ruta turistică „Drumul vinului în Republica Moldova„, reprezintând o
motivaţie esenţială de a vizita ţara. Ele constituie un mijloc de promovare a celui mai
bun produs turistic autohton.

1. Moldova este o destinaţie turistică uşor accesibilă, practic, pentru toate ţările ce
constituie pieţe-ţintă pentru turismul naţional, accesul fiind facilitat la peste 30
de puncte de trecere a frontierei de stat, cu Ucraina şi România, precum şi de
legăturile feroviare internaţionale. Aeroportul Internaţional Chişinău, de standard
international, deserveşte o reţea semnificativă de linii aeriene. Frecvenţa şi
amploarea reţelei interne de drumuri publice şi a serviciilor feroviare sunt la
nivelul cuvenit, deşi ar fi binevenită o modernizare a echipamentului existent.

Reţeaua rutieră cuprinde 3669,4 km de drumuri naţionale şi 6834 km de drumuri


locale. Reţeaua hotelieră din municipiul Chişinău este destul de variată. In ultimii ani
o parte din hoteluri au fost supuse modernizării, au fost deschise un şir de hoteluri mici,
iar structurile de cazare amplasate în afara capitalei urmează a fi modernizate.

In spaţiul rural există un excelent potenţial de dezvoltare a structurilor private de


cazare. Industria turistică este deocamdată slab dezvoltată, pentru că unul dintre
aspectele determinante vizând dezvoltarea turismului se referă la resursele umane.

Vizele turistice sunt eliberate străinilor care călătoresc în scopuri turistice, care deţin
un voucher turistic eliberat de o agenţie de turism licenţiată în Republica Moldova şi
poate fi eliberat numai pentru o lună, cu o singură sau două intrări. (!?)

Cetaţenii străini sunt obligaţi să respecte legile şi regulamentele privind ,,statutul


cetăţenilor străini în Republica Moldova”!.

Lista statelor în care cetăţenii R. Moldova pot intra fără vize: – Armenia, Azerbaidjan,
Belarus, Georgia, Kazahstan, Kirgizstan, Rusia, Tadjikistan, Ucraina, Uzbekistan şi …
San Marino (!?).

Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova informează că: ,,agenţiile de turism şi


turoperatorii au acordat în 2014, servicii turistice la 238,1 mii de turişti şi excursionişti,
cu 16,2% mai mult decît în 2013. În anul 2014, comparativ cu anul 2013 s-a majorat
numărul de turişti care au participat la turismul intern cu 26,0%, iar la turismul
emiţător şi receptor cu 14,7% şi 9,2%”.

Dintre turiştii străini – din principalele 45 de țări -, care au vizitat R. Moldova între anii
2009-2017, ce au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi turoperatorilor, ce au
sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, de afaceri şi profesionale sau de

Page 4 of 18
tratament, o pondere însemnată le-a revenit, celor mai importante țări emițătoare,
astfel:

NUMĂRUL TURIŞTILOR STRĂINI CAZAŢI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE


TURISTICĂ DIN MOLDOVA

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

63.59 75.00 88.95 95.64 93.89 94.38 121.3 145.1


Total 59.563
3 0 6 0 7 1 40 65

(dintre
cele mai ……… …… …… …… …… …… …… …… ……
importan …. ….. ….. ….. ….. ….. ….. …. ….
te:)

Federaţia 11.00 12.99


7.314 6.484 7.840 9.244 8.368 9.054 9.705
Rusă 3 9

Germani
2.959 3.468 3.863 5.520 5.934 4.672 3.964 5.602 6.701
a

Italia 3.777 3.942 4.447 5.001 5.084 5.143 4.677 5.086 5.987

Polonia 1.639 1.390 1.872 2.295 2.677 2.453 2.154 3.511 4.215

Page 5 of 18
Marea
1.842 1.593 1.898 3.254 2.625 2.827 2.312 3.884 4.554
Britanie

Români 15.40 16.09 17.54 21.03 22.62 23.88 29.90 35.95


8.796
a 3 7 9 0 4 4 2 0

10.12
S.U.A. 3.328 3.132 4.419 6.338 4.666 6.064 3.877 7.995
1

Turcia 3.091 2.538 2.781 5.798 4.600 3.523 4.118 4.467 5.815

10.95 13.50 16.42 17.88


Ucraina 7.115 6.083 7.194 8.216 9.287
1 3 2 7

(Sursa: Biroul National de Statistica al R.


Moldova. 17 ian. 2019)

Majoritatea cetăţenilor moldoveni (98,7%), au preferat să călătorească, în principal, în


Turcia (35,2% din totalul celor plecaţi în străinătate), Bulgaria (33,4%), România
(10,2%), Grecia (8,5%), Egipt (2,1%), Ucraina şi Emiratele Arabe Unite (câte 1,6%),
Spania (0,9%). Deplasarea rezidenţilor moldoveni în interiorul ţării, în scop turistic, a
fost organizată în special de agenţiile de turism şi turoperatorii din municipiul Chişinău
(49,5%) şi regiunile de dezvoltare: Centru (24,6%) şi Sud (21,0%).

Potrivit Biroului Național de Statistică, numărul de turiști români care au vizitat


Republica Moldova a crescut în anul 2017 cu peste 6 mii de persoane, până la 35,9 mii
de persoane și ocupă primul loc printre țările cetățenii cărora au vizitat Republica
Moldova în calitate de turiști și excursioniști.

Pe de altă parte, Guvernul de la Chișinău a decis inițierea de negocieri cu Bucureștiul


privind cooperarea în domeniul turismului printr-un proiect care prevede favorizarea
dezvoltării cooperării între instituţiile publice şi agenţii economici din domeniul
turismului din cele două state, crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea

Page 6 of 18
investiţiilor în scopul susţinerii şi dezvoltării turismului, în conformitate cu legislaţia
naţională a fiecărei părți. La fel, se prevede înfiinţarea întreprinderilor mixte în
domeniul turismului, schimbul de specialişti, grupe şi delegaţii de experți în domeniul
turismului, iar în toamna anului 2019, urmează să fie lansată ruta turistică „Voievodul
Ștefan cel Mare și Sfânt„, care va integra Republica Moldova în circuitul turistic
european.

CADRUL ISTORIC ȘI (GEO)POLITIC – BASARABIA, MOLDOVA DE EST,


REPUBLICA MOLDOVA sau ….REPUBLICA FEDERALĂ MOLDOVA !?

Basarabia se numeşte şi pentru tinerii de azi, care învaţă la Bucureşti, Chişinău sau
U.E., dar şi pentru generațiile vârstnic, ale ultimelor decenii, indiferent unde au ales să
trăiască, mai mult sau mai puţin anonimi, cu singura valută forte, neconvertibilă –
limba română.

Moldova de Est? Aşa o numesc şi tinerii care detestă fostul regim comunist, dar şi
nostalgicii care mai cred că astfel pot evita, în luările lor publice de poziţie, atât actuala
identitate, cât şi denumirea istorică – Basarabia. Republica Moldova[3] este, totuși, cel
de-al doilea stat românesc – o realitate a anului 2019 -, şi succesoarea fostei RSS
Moldovenească, înfiinţată în august 1940 (după ce a intrat în componenţa URSS), care
şi-a căpătat independenţa, în 1991, după ce a ieşit din componenţa noii CSI și fostă
URSS.

Importanţa geopolitică a Basarabiei a fost dintotdeauna apreciată la justa valoare de


către domnitorii Moldovei, astfel că, Ştefan cel Mare, în anul 1477, prin ambasadorul
său la Veneţia, sublinia: „…Căci sînt sigur că turcul însăşi va veni împotriva mea pentru
cele două locuri ale mele, Chilia şi Moncastro (Cetatea Albă), care îi sînt foarte cu
supărare… . Şi Înălţimea Ta te poţi gîndi că aceste două locuri sînt toată Moldova” ……
Ţara Moldovei revine în vizorul atenţiei Moscovei o dată cu întronarea ca ţar a lui Petru I
(din anul 1721 – împărat). Ambiţiosul ţar rus intenţiona cu tot dinadinsul să traducă în
viaţă proiectul geopolitic rusesc de pe vremea lui Ivan al III-lea, expus într-o formă
metaforică în renumita legendă despre Mitra Albă („Skazka o Belom Klobuke”). Pentru
îndeplinirea proiectelor sale geopolitice, Petru I a recurs la tratative secrete cu
domnitorii Ţărilor Româneşti, Dimitrie Cantemir (Moldova) şi Constantin Brîncoveanu
(Muntenia). Între trimişii acestora şi Petru I, în anul 1711, la Luţk, a fost încheiat un
tratat secret care prevedea trecerea acestor state sub protectoratul („oblăduirea”)
Rusiei.

Basarabia, cum este ea cunoscutã în limbajul comun, a intrat pentru prima datã în
administratia ruseascã în 1812, în urma Tratatului de la Bucureşti, prin care se încheia
pacea dintre Imperiul Otoman si Imperiul Rus. Prin articolele 4 si 5 din Tratat, Imperiul
Otoman ceda un teritoriu de 45.630 km, cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi
695 de sate, (conform recensământului ţarist, din 1817). Autorităţile ţariste au denumit
în 1813 noua regiune ocupată „Bassarabia”, pretenţiile ruseşti întinzându-se şi asupra
Ţării Româneşti şi a Moldovei de la vest de Prut, însă perspectiva atacurilor lui Napoleon
asupra Rusiei, a determinat-o să renunţe la acest plan.

Page 7 of 18
De reţinut că, iniţial Basarabia era considerată a fi ,,vechiul teritoriu: Bugeac”[4], aflat
sub ocupaţie otomană, însă o anumită complicitate diplomatică existentă la acea dată,
între ruşi şi otomani, a permis celor dintâi să extindă denumirea de „Basarabia” întregii
zone dintre Prut şi Nistru (ceea ce a fost considerată încă de la acea dată, o încălcare a
practicii internaţionale). Este un pentagon inegal, delimitat de apele Prutului, Dunării
de Jos, Mării Negre şi Nistrului şi cea nordică, imaginară (ne-legată de anumite repere
geografice distincte), de-a lungul marginii de sud a fostei zone a Codrilor. Grecii antici
au sesizat foarte bine importanţa geopolitică şi economică a regiunii şi au fondat în
zonă cîteva colonii şi emporii (factorii comerciale), printre care cele mai importante
erau Tyras, la vărsarea Nistrului şi Olbia, la vărsarea Bugului, în Marea Neagră. Pe
parcursul secolelor XV-XVIII, în regiune, alături de românii autohtoni, conlocuiau
reprezentanţii multor grupuri etnice, numărul lor, însă, niciodată nu l-a depăşit pe cel al
băştinaşilor. După 1812, a avut loc un puternic transfer de populatie, constatându-se
un aflux important de etnici evrei, armeni, greci, etc., astfel că, doar 70% din locuitori
mai erau etnici români, oraşele devenind un mozaic etnic, iar limba lor comună era
….cea rusă !.

Politica de deznaţionalizare, cu precădere a Bugeacului şi Hotinului, promovată de către


guvernul ţarist pe parcursul unui secol de dominaţie, a avut un oarecare succes. Deja la
mijlocul secolului XIX, în aceste regiuni, românii, deşi erau, încă, cel mai mare grup
etnic, nu mai alcătuiau majoritatea populaţiei. Procesul a fost întrerupt de Războiul
Crimeii care a readus Basarabia de Sud în componenţa Moldovei (din 1862 – României)
pentru o perioadă de 22 de ani. În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, mai cu
seamã dupã rãzboiul Crimeii, în Basarabia se manifesta un puternic sentiment national,
desigur, departe de viata politicã, având în vedere statutul de teritoriu anexat
Imperiului Ţarist. Iar din 1859, după unirea Moldovei cu Valahia, noul stat România, în
calitate de succesor al Moldovei, a preluat iniţiativa de a revendica de la Rusia, ….
moşia străveche a Basarabiei.! Concomitent, în provincia românească pruto-nistreană
s-a dus şi se duce, cam de la jumătatea secolului XIX şi până în prezent, o bătălie
aprigă pentru orientarea ei geopolitică.

În iarna lui 1917 s-a constituit Sfatul Ţării, condus de Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa şi
Ion Buzdugan, iar în 2 decembrie, s-a proclamat Republica Democraticã
Moldoveneascã. Contextul dat de revoluţia bolşevică şi de dezordinea care se instaurase
în Imperiul Ţarist a oferit prilejul de a se proclama, în 24 ianuarie 1918, independenţa
R. D. Moldoveneşti, apoi să se decidă unirea condiţionată cu România, iar în noiembrie
1918, unirea necondiţionată. Unirea cu România nu va rezolva, definitiv, problemele cu
vecinii de le Rãsãrit. Dupã momentul 1918, Moldova primise recunoaşterea
internaţională din partea Societăţii Naţiunilor, însă nu şi din partea Rusiei Sovietice,
care nu a recunoscut niciodatã unirea Basarabiei cu România. În 8 februarie
1919, problema Basarabiei a fost pusă în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, din
partea României pledând Ionel Brătianu. Neexistând o abordare unanimă în delegaţii (în
privinţa elementului etnic din Basarabia), s-a decis recunoaşterea provizorie a unirii.

În orice caz, situaţia se complicase suficient de mult, încât, ….chestiunea nu a fost


soluţionată imediat, fiind adusă în cadrul Consiliului Suprem al Conferinţei. Abia în
toamna lui 1920 s-a recunoscut de jure unirea Basarabiei cu România, prin semnarea
Tratatului din 28 octombrie între Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia pe de o parte
şi România, pe de altă parte, nefiind punctul final al procesului diplomatic al

Page 8 of 18
recunoaşterii internaţionale. Atunci, Basarabia a aparţinut ,,de jure” (în limbajul
dreptului international), ….României?!

Diplomaţia româneascã a dus o politică susţinută în timpul lui Nicolae Titulescu pentru a
obţine din partea Rusiei Sovietice semnarea unui tratat de vecinătate, care să
recunoască, implicit, unirea Basarabiei cu România. În iunie 1940, România nu a mai
avut puterea, abilitatea şi sprijinul internaţional necesare pentru a evita şantajul
diplomatic al Moscovei. Astfel, cu toate garanţiile – din 12 aprilie 1939 -, din partea
Franţei şi Marii Britanii, URSS ….tot și-a luat Basarabia în iunie 1940, la care şi-a mai
adăugat Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei, aşa, pur și simplu …..doar, dintr-un condei !

La 2 august 1940, s-a constituit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, cu


capitala la Chişinău. Aceastã nouă entitate, cuprindea vechea gubernie Basarabia şi un
teritoriu din Podolia, iar Ţinutul Herţei, Bugeacul şi Nordul Bucovinei au intra sub
jurisdicţia …..R.S.S. Ucraineană.! Ocupaţia sovietică din 1940 a însemnat atât
distrugerea sistemului economic cât şi al identităţii naţionale în Basarabia, zeci de mii
de localnici (români, ucraineni sau ruşi ne-comunişti) fiind deportaţi, de-a valma, în
Siberia. Între 1941-1944, Republica Moldovenească a reintrat sub administraţia militară
românească, însă perioada a fost marcată pe de o parte, de starea de război, pe de altă
parte, de numeroase abuzuri comise asupra populaţiei civile. În martie 1944, armata
sovietică reocupă teritoriile situate la nord-est de aliniamentul Tighina-Chişinău-Iaşi, iar
la 23 august 1944, după ,,trecerea” României de partea Aliaţilor, reocupă iar Basarabia
şi reorganizează RSS Moldovenească. Au urmat, apoi, imediat, cunoscuta politică a
transferului demografic: în perioada 1940-1953, 332.500 de persoane au fost
deportate din teritoriul anexat de URSS, după 1940. Majoritatea celor deportaţi au fost
români. După moartea lui Stalin, supravieţuitorii Gulagului au primit acceptul de a se
întoarce în RSS Moldovenească, dar foarte puțini au ajuns acasă.

În plan economic, Moldova a cunoscut o dezvoltare în cadrul economiei sovietice


planificate. Leonid Brejnev, cel care condusese în mod real Uniunea Sovieticã, între
1964-1982, a favorizat investiţii substanţiale în spaţiul dintre Prut şi Nistru. Aceste
investiţii în Moldova s-au oprit brusc în 1991, când aceasta şi-a declarat independenţa.
Se ştie că, Republica Moldova s-a desprins la 27 august 1991 de U.R.S.S., dar trupele
sovietice de ocupaţie şi-au păstrat controlul asupra a 11% din teritoriul fostei R.S.S.M.
În principiu, acest teritoriu poate fi numit „zona central-estică” a Republicii Moldova¸ iar
disputa cu Federaţia Rusă se consumă exact în această parte. În 1992, s-a solicitat
ONU să trimită forţele internaţionale de menţinere a păcii în regiune, însă nu a primit
niciun răspuns …

Astfel, Republica Moldova a fost obligată să accepte … pacificatorii ruşi!

Interesele actorilor influenţi din zona-problemă sunt cunoscute: UE şi SUA, care-şi


doresc securizarea regiunii şi a frontierelor, ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor
moldoveni, pentru a se evita o emigrare masivă a acestora în ţările UE, şi mai doresc,
cel puţin un stat prieten, democratic şi stabil în vecinătatea UE dacă nu ….un stat
membru al UE.!

Există o „nevralgie” ucraineană faţă de intenţiile României în privinţa Moldovei. Orice


mişcare spre absorbţia Moldovei sau reunificarea acesteia cu România ar fi ,,privită” rău

Page 9 of 18
la Kiev, unde ar fi văzută, între altele, drept o deschidere a apetitului României pentru
pretenţii teritoriale conexe, împotriva Ucrainei! In contextul, conflictului separatist din
estul Ucrainei, al revenirii ,,pașnice” Crimeii la Rusia, România are nevoie de …
echilibru!

În aceeaşi ordine de idei, trebuie remarcat faptul că Ucraina, în diferenţierea


minorităţilor sale naţionale, menţine o distincţie strictă între „români” şi „moldoveni”.
Potrivit unui oficial de la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, împuterniciţii de la
Kiev resping deliberat eforturile României de a califica aceste două grupuri etnice drept
…..aceleaşi.!

Potrivit unui document (desecretizat de Wikileaks), care atinge aceeaşi temă, la nivel
politic şi academic, România insistă ca Ucraina să reclasifice grupurile minoritare român
şi moldovean în unul singur şi anume cel de „vorbitor de limba română”. Mai ales că
sunt destui şi-n Bukovina de Nord, şi-n Transcarpatia, și-n regiunea Odessa! Potrivit
unor analişti … ucrainieni, acum în Ucraina locuiesc circa 250 de mii de moldoveni şi, …
doar, 100 de mii de români. Unificând cele două grupuri etnice într-unul românesc,
minoritatea nou formată – românească -, ar deveni a doua cea mai numeroasă din
Ucraina ….după ruşi!

Miza-i colosală şi explică multe ! Rusia este, totuşi, pe aceeaşi poziţie cu Ucraina în ceea
ce priveşte interesul pentru existenţa statului Republica Moldova: ambele sunt
împotriva unei apropieri, implicit a unei asocieri între Moldova şi România. Deşi, Ucraina
se pronunţă pentru statalitatea moldovenească, încă, din timpul războiului
ruso(nistrean)-moldovenesc din 1992, şi în prezent, aceasta susţine regimul de
ocupaţie rusească din zona central-estică a R. Moldova. Pe de altă parte, interesele
României corespunzând cu cele ale UE, statul vecin, de peste Prut, este obligat să
desfăşoare politici care se înscriu în ……acţiunile Bruxelles-ului.!

Referindu-ne la orientarea geopolitică a Republicii Moldova, locul ,,tânărului” stat ar fi în


cadrul familiei europene (UE), cu toate problemele care există acolo – percepute ca
atare, prin prisma valorilor societăţii tradiţionale moldoveneşti. Totuşi Republica
Moldova trebuie să-şi valorifice propria poziţie geopolitică şi – printr-o politică externă
deosebit de bine articulată -, să-şi asigure securitatea şi dezvoltarea economică,
folosind interesele geopolitice în zonă ale UE, Rusiei, SUA şi, de ce nu, ale Chinei
(investitor notoriu, astăzi).

Desigur, statutul unei ţări, mai mici, este determinat, uneori, şi de potenţialul său
economic !

Dar, un rol decisiv în determinarea vectorului politic, în prezent, îl joacă partidele


politice, care au la bază doctrine „geopolitice” diferite, constituite, de fapt, în două
tabere:

 cei care orientează R. Moldova către occident şi integrarea în UE.


 cei care vor să rămână în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse.

În mod paradoxal, partidele pro-europene, care promovează identitatea românească a


populaţiei majoritare basarabene, doar PD-ul susţine libertatea cetăţenilor de a se

Page 10 of 18
identifica fie moldoveni, fie români şi de a-şi denumi limba fie română, fie
moldovenească, pronunţându-se pentru integrarea în UE, totuşi, întreţinând ,,relaţii
frăţeşti” şi cu Partidul …. „Edinaia Rossia”!. Din perspectiva PCRM, lupta se dă între
românism şi moldovenism.!

PCRM-ul reprezintă un fenomen interesant. Deşi, de la începutul înfiinţării sale (în


1993), liderul acestui partid, Vladimir Voronin (şi-a declarat în mai multe rânduri
regretul cu privire la dispariţia U.R.S.S. şi dorinţa de a vedea Republica Moldova în
calitate de stat membru al Uniunii Rusia-Belarus), a ajuns la guvernare după ce a
obţinut din nou majoritatea la alegerile din 2005 –, și s-a orientat …. spre UE.!

Cum a fost posibil ca UE şi SUA să susţină guvernul comunist de la Chişinău?

„Paradoxala susţinere acordată de americani lui Vladimir Voronin trebuie văzută prin
prisma presiunilor exercitate asupra Republicii Moldova de Rusia lui Putin pentru
reglementarea conflictului transnistrian într-o formulă care ar fi permis staţionarea
trupelor ruseşti în Transnistria vreme de 20 de ani” (conform publicaţiei “Nezavisimaia
Gazeta”),…… Planul american de instalare a bazelor militare în Bulgaria şi România nu a
fost compatibil niciodată cu menţinerea prezenţei militare ruse în Transnistria.

Între timp, Rusia a mai făcut o mutare de șah, absorbind Crimeea, în 2014. Urmează
matul!?

Configuraţia Parlamentului de la Chişinău, de după 2005, indica faptul că trebuie


menţinuţi comuniştii la guvernare – ceea ce s-a şi întâmplat cu ajutorul Occidentului
prin intermediul lui Traian Băsescu, Viktor Iuşcenko şi Mihail Saakaşvili (fostul
guvernator al … Crimeii !).

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), ajunsă la guvernare în 2009, din cauza unor
disensiuni între partidele componente, nu reuşeşte să acţioneze hotărât în vederea
realizării obiectivului formulat. La fiecare scrutin electoral din ultimele două decenii,
populaţia din R. Moldova a avut de ales între Orient şi Occident. Despre dependenţa
Republicii Moldova de factorii externi, vorbesc şi analiştii de la Agenţia privată
americană de analiză STRATFOR („a global intelligence company”), fondată în 1996.
„Republica Moldova, o ţară mică însă importantă din punct de vedere strategic, se
confruntă cu blocaje la mai multe niveluri. Viitorul Republicii Moldova şi modul în care
aceste probleme vor fi soluţionate va depinde de acţiunile forţelor externe în această
regiune”, fiind de presupus, în actualul context, că viitorul Moldovei (ca “vecinătate
apropiată” a UE), …..va fi federal!

Din laboratoarele secrete ale geopoliticii, la începutul secolului XXI, un proiect statal
diversionist, Republica Federală Moldova[5], care include teritorii din estul României,
începe să prindă contur şi să fie asumat public. Prin vara lui 2012, a fost lansat un
,,balon de sondare” a opiniei publice referitor la Republica Federativă Moldovenească,
care preconiza ca în federaţie să fie incluse cinci republici şi o regiune autonomă.
Proiectul era parte a unei aşa-zise ,,strategii de federalizare a ţării” elaborate
de Mişcarea Moldova Federală. Se propunea ca cele cinci republici să poarte denumirile
de: Republica Moldovenească de Est, Republica Moldovenească de Vest (!?), Republica
Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia şi Republica Bucovina, iar regiunea

Page 11 of 18
autonomă, “Ţinutul Autonom Basarabia”. Potrivit unor alte documente citate, prin
mass-media, statul federativ ar avea o populaţie de 10,5 milioane oameni, care vor
locui pe întreg teritoriul fostului …,,cnezat moldovenesc”, cu limba oficială ….ruso-
moldovenească!.

Totodată, noul stat ar urma să facă parte din Uniunea Euroasiatică a lui Vladimir Putin.

Nu s-a ocolit nici tema principală, “românizarea agresivă” despre care s-a vorbit şi
se vorbeşte la fel de agresiv, chiar de către agenţia de ştiri Regnum, din Rusia, care
publică nestingherit: “Expansiunea vizând teritoriile ucrainene este o realitate. Insula
Şerpilor, Insula Maican, isteria în jurul Basarabiei de Sud şi al Bucovinei de Nord sunt
numai câteva dovezi ale expasionismului agresiv românesc pe Prut, pe
Nistru. Duşmanul trebuie bătut pe teritoriul lui. Iar România, la nivelul politicii ei de
stat este un duşman neîndoielnic pentru Rep. Moldova şi Rep. Moldovenească
Nistreană. De aceea, este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca
obiectiv final distrugerea statului român şi încetarea existenţei sale în graniţele actuale.
Transilvania, oare, nu a fost ruptă din Ungaria? Oare este totul în regulă cu ruşii şi
ucrainenii din România? (…)”,…..

În toţi aceşti ani, la Bucureşti nu au existat semne că potenţialul conflictual


major din est este luat în serios, iar priorităţile politicii externe şi de securitate
în relaţiile cu vecinii au rămas să fie identificate după ….consumarea
evenimentelor!.

Page 12 of 18
,,Transnistria rămîne principala ameninţare de securitate a Republicii Moldova
şi principalul obstacol în drumul său spre integrarea europeană”, enunţ făcut
de către unii experţi în securitate, despre arhitectura de securitate din
,,vecinătatea estică” a Uniunii Europene.

Unul dintre cele mai ,,stupide” 10 războaie (considerate de istorici), pe plan mondial,
este şi ,,războiul nistrean” (a durat patru luni, între 2 martie – 21 iulie 1992),
izbucnind la scurt timp după colapsul Uniunii Sovietice, când Moldova traversa o criză
fără precedent. Două treimi din populaţie dorea apropierea de România, iar restul,
rusofoni ! Pe acest fond, se presupune că, a izbucnit războiul. Ciudat este că, aceia care
se luptau în timpul zilei, deci, …erau inamici, obişnuiau să se adune noaptea, pentru a
petrece şi a bea împreună. Mai mult, soldaţii chiar au făcut înţelegeri, …să nu-i ucidă în
timpul luptelor pe cei pe care i-ar recunoaşte după … chefurile nocturne!. Un soldat,
scria în jurnalul său: „Războiul ăsta e ca o petrecere grotescă, ziua omorâm duşmanul,
iar noaptea bem cu el„!….

Page 13 of 18
Drôle de guerre, ….ar spune francezii !

Dar, ce este Transnistria şi de ce este ea atît de disputată?! Nu este exclus ca statutul


de „gaură neagră” al acestui teritoriu să alimenteze, încă, interesele directe ale unor
grupuri ,,interesate” în păstrarea incertitudinilor, în spaţiul de negociere: Moldova,
Ucraina, Rusia şi UE. Charismaticul lider de la Tiraspol, ,,atamanul” Igor Smirnov, a
făcut o declaraţie ,,fierbinte” pentru cotidianul „Kievskie Vedomosti”: …..„Noi ardem de
dorinţa să ne unim cu Ukraina!” Transnistria este o regiune geografică din Republica
Moldova, situată pe malul stîng al rîului Nistru, ce desemnează aşa-numita Republică
Moldovenească Nistreană, regiune separatistă aflată de jure în componenţa Republicii
Moldova. Regiunea are o populaţie majoritar slavă, care se teme de reunificarea cu
România! La recensământul din 2004, procentele de populaţie din ,,fâşie” arătau astfel:
moldoveni (români): 32%; ucrainieni: 29%; ruşi: 30%; bulgari, găgăuzi, evrei,
germani, belaruşi, polonezi şi alţii: 8%. În ceea ce priveşte „importanţa” economică,
principalele uzine de interes sunt: mecanice, metalurgice, de pompe, electrice, etc.,
care produc la ,,greu” toate tipurile de armament, inclusiv AKM-uri, arme de vânătoare
sau pentru tir sportiv!

Partenerii principali, chiar și acum: agenţi economici din Europa occidentală.! …..

Cu toate acestea, este puţin probabil că Rusia îşi va retrage forţele din Transnistria –
mai ales după alipirea istorică a Crimeii la ,,mama Rossia” -, deoarece, este în interesul
Moscovei să-şi menţină prezenţa militară în regiune, graţie amplasării strategice a
Republicii Moldova.

Rusia face tot ceea ce este posibil – oficial sau nu -, ca să blocheze procesul de
integrare a Republicii Moldova şi a Ucrainei în structurile occidentale.

Uniunea Europeană este, de asemenea, interesată, – așa, de ,,ochii lumii”-, ca


Republica Moldova, poate şi Ucraina, să fie integrate, deşi, nu-şi asumă acţiuni ferme,
prea curând.

,,ARGUMENTE” PENTRU (RE)UNIFICAREA CELOR DOUĂ STATE ROMÂNEŞTI !?

,,Unirea Republicii Moldova cu România[6] şi, prin aceasta, intrarea R. Moldova în


UE şi NATO, era obiectivul politic – declarat – al unor mişcări din ambele ţări, până
acum nedeterminante, aşa cum reiese din faptul că unirea …. tot nu a avut loc!.

Trecând peste o serie de momente istorice, confruntarea se duce(a) pe două fronturi :

– unioniştii – vorbeau despre o re-unificare a Rep. Moldova cu România, mişcare


iniţiată în ambele ţări la începutul anilor 90, după ce Moldova şi-a declarat
independenţa faţă de URSS. Spre deosebire de naţionaliştii care promovau revenirea în
cadrul României a tuturor teritoriilor cedate Uniunii Sovietice în 1940, unioniştii
limitându-se la promovarea unei reunificări paşnice şi democratice a R. Moldova cu
România, având ca model …. reunificarea Germaniei, din 1990!.

Page 14 of 18
– anti-unioniştii – regrupaţi astăzi în coaliţiile dominate de comunişti, cuprind atât
minorităţile conlocuitore (o treime din populaţia republicii) cât şi o parte însemnată
dintre băştinaşii moldoveni românofoni, care se tem de modelul capitalist, politic şi
economic, românesc şi european, preferând să rămână în modelul post-sovietic,
reprezentat de CSI.

O parte a politicienilor din România, mai pragmatici, ocoleau și mai ocolesc ,,elegant”
subiectul – nu diplomatic -, invocând costul economic al unei uniri şi riscul integrării a,
încă, 1,5 milioane de cetăţeni de diverse origini
etnice (rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză), dintre care mulţi nu cunosc limba
română, bla, bla, … etc., ș.am.d.!

Potrivit unor sondaje din noiembrie 2006, 48% din locuitorii Republicii Moldova doreau
să devină cetăţeni români, iar 46% nu erau interesaţi de acest lucru. S-a constatat că o
majoritate de 85 % dintre cei care-şi doresc paşaportul românesc se gândesc în primul
rând la posibilitatea de a circula liber în UE. Alţii 19 % vor să aibă cetăţenia pentru a
putea munci şi/sau locui în România, în timp ce 14 % doresc să fie cetăţeni români
pentru că ….se consideră români.!

În aprilie 2011, o coaliţie de ONG-uri din România şi R. Moldova a creat o platforma


civică, „Acţiunea 2012„, al cărei scop declarat era de a „sensibiliza opinia publică cu
privire la necesitatea unificării României cu Republica Moldova„. Anul 2012 a fost ales
cu referire la comemorarea divizării din 1812 a Moldovei istorice, când Imperiul Rus a
anexat Basarabia. Susţinătorii acţiunii înţelegeau unificarea ca o reparaţie a acestei
divizări istorice, inspiraţi de Unirea Basarabiei cu România, între 1918-1940,
,,perturbată” apoi, de ….ocupaţia sovietică!.

O extensie a acestei ,,acțiuni 2012” se manifestă de ceva timp și pe la București, de


către un ,,tânăr și neliniștit” activist unionist, declarat, deja, persona non grata pe la
Chișinău, și care a demarat o campanie de colectare de semnături pentru înscrierea în
cursa electorală, candidând ca independent din partea mișcării unioniste la alegerile
europarlamentare din luna mai. Constituindu-se într-o ,,caravană” și sub sloganul
„ROMÂNIA MARE ÎN EUROPA„, după ce a colindat pe la toate întrunirile socio-culturale
din capitală, ,,tânărul și neliniștitul” candidat la alegerile europarlamentare – pe nume
George Simion -, vrea să aducă în atenția opiniei publice din toate județele patriei,
câteva teme de interes național: ,,Unirea Basarabiei cu România, protejarea drepturilor
românilor din comunitățile istorice, sprijinirea românilor din județele Harghita și
Covasna, valorificarea potențialului diasporei și contracararea sistemului mafiot care
blochează dezvoltarea României și a Republicii Moldova”, susținând cu patos – la fel ca
prin 1859 -, că ,,Numai împreună putem duce mesajul Unirii în Parlamentul European.
Cele 100.000 de semnături reprezintă primul pas pentru o Românie Mare în Europa.
Avem această bătălie de purtat și de câștigat !”. Amin!

Pentru alții – cu ,,țiglele mai bine așezate pe acoperiș” -, consecinţele economice ale
unificării celor două state n-ar fi, deloc, neglijabile. Aritmetic, conform socotelilor din
târg, rezultatele unificării ar fi, următoarele, fără modificări semnificative în ultimii ani:

Page 15 of 18
Ţara Populaţia Suprafaţă Densitate PIB (2007) PIB/locuitor

România 20.121.641 238.391 km² 84,4 352,2 miliarde $ 16.518 $

R. Moldova 3.559.497 33.843 km² 119,8 14,884 miliarde $ 4.182 $

Ţara unită 23.681.138 272.234 km² 87 367 miliarde $ 15.497 $

S
ursa: wikipedia

,,Volumul schimburilor comerciale dintre România şi R. Moldova a crescut cu peste


19,03%, în perioada ian.-nov. 2014, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent,
atingând cifra de până la 1,5 miliarde de dolari. România reconfirmă astfel poziţia de
principal partener comercial al R. Moldova”, informează Moldpres, citând un comunicat
al Ambasadei României la Chişinău. La 30 noiembrie 2014, Republica Moldova ocupa
locul 4 la export, în comerţul României cu ţările din afara UE, şi locul 9 la import”.
(Sursa: Agerpres)

,,România și-a consolidat poziția de lider în clasamentul partenerilor comerciali ai


Republicii Moldova, schimburile comerciale dintre cele două țări s-au ridicat în prima
jumătate a anului curent la 732 milioane USD”, ne informa MOLDPRES, prin vara lui
2018. ,,Schimburile comerciale cu România au crescut considerabil în ultimii trei ani, ca
valoare și pondere, pe fondul reducerii dramatice a comerțului cu Federația Rusă.
Ponderea României în total exporturi ale Republicii Moldova a ajuns la 26,5 la sută, iar
la importuri la 14 la sută”.

„Potrivit datelor despre mediul de afaceri, în 2018, 117, 5 milioane de USD este
valoarea capitalului românesc subscris, România ocupând locul II după acest criteriu în
R. Moldova. 1763 de firme cu capital românesc sunt înregistrate în R. Moldova. În
România există 5607 firme cu participare de capital din R. Moldova, ocupând locul 40 în
topul investitorilor străini în România. Produsele din R. Moldova sunt deja asimilate de
consumatorii români, ne-ați creat dependențe„, a afirmat Ambasadorul României la
Chișinău, Daniel Ioniță, într-un interviu acordat la Radio Chișinău – în ianuarie 2019, la
Forumul de Afaceri Republica Moldova – România, -, preluat de Romanian Global News.

Actualmente, în Federația Rusă muncesc aproape 500 de mii de moldoveni. Potrivit


Băncii Naționale a Moldovei, în 2017 Rusia a fost lider în ceea ce privește volumul total
al transferurilor bănești efectuate în Moldova de peste hotare, cu o pondere de 33,6%.
Conform bilanțului pentru prima jumătate a anului 2018, volumul comerțului exterior al

Page 16 of 18
Federației Ruse cu Republica Moldova a constituit 718 milioane de dolari, inclusiv
exportul rusesc — 555,9 milioane de dolari, iar importul — 162,6 milioane.

Datele consemnate, ne spun multe, mai degrabă, despre …economia României – care
,,duduie” -, dar, se pare că, mai mult … ,,turuie”!

O poveste frumoasă ne-a servit departamentul geo-economic al Fundaţiei Universitare a


Mării Negre (FUMN)[7], realizând ,,o analiză a costurilor reunificării Moldovei cu
România”, pe baza grilei germane de evaluare (!?) a costurilor reunificării. ,,Raportul
dintre performanţa economică a României şi a Moldova a crescut în 20 de ani de la
1,5:1 la 4:1, adică, mai pe româneşte, Moldova “merge“ cu jumătate din viteza cu care
merge România; problema este că acceleraţiile sunt diferite şi că acest raport dintre
cele două performanţe economice creşte”. În ipoteza menţinerii actualei poziţionări geo-
strategice ale ambelor ţări, România va atinge un PIB/capita de 32000 USD iar R.
Moldova unul de 5000 USD, adică raportul va creşte la 6. Dacă vom continua să
creştem în ritmul actual, atât România cât şi R. Moldova îşi vor dubla PIB-ul (în USD
2013 şi un curs neschimbat), …. în 24 de ani!; Dacă se va realiza reîntregirea, PIB-ul
cumulat, va avea un coeficient de accelerare a creşterii în medie de 3-5 % anual, ceea
ce ar permite dublarea PIB-ului în doar 14 ani, în aceleaşi ipoteze ca şi în cazul
precedent. Adică, reunificându-se, ar câştiga, fiecare ţară câte 10 ani din “vârsta
economică“…………

Într-un articol (aug. 2015) din Timpul.md – ,,Unicul Cotidian Naţional”- cu titlu insidios
,,Când şi cum a refuzat Ion Iliescu UNIREA României cu Republica Moldova”, care, se
pare, este destul de amuzant (tragic, dacă-i adevărat!), ca după 25 de ani, să afli că:
,,Mircea Snegur i-a propus lui Ion Iliescu, în 1991, unirea Republicii Moldova cu
România, cerând în schimb să i se garanteze funcţia de vicepreşedinte al României”,
după cum a susţinut regretatul Aurel Preda – fostul ministru, consilier român -, unul
dintre cei care au redactat ….Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova! Refuzul
final din partea Bucureştiului a fost emis înainte ca Mircea Snegur să plece la Alma-Ata
pentru a semna aderarea la Comunitatea Statelor Independente (CSI). Cică, ar fi
aşteptat vreo 2 ore la aeroport…..„Domnul preşedinte Ion Iliescu zice să mergeţi
şi să semnaţi tratatul !„,… i s-ar fi transmis lui Snegur, dându-i-se de înţeles că
solicitarea sa nu a fost acceptată. Ion Iliescu neagă cu vehemenţă aceste afirmaţii (ca
şi multe altele). „Este o aiureală de-a lui Preda[8]. Nu a existat o asemenea propunere.
Era o perioada tulbure, nu era posibil aşa ceva„, a replicat Iliescu.” Am ajuns și-n anul
2019 – a trecut și centenarul -, dar, ,,perioada”-i tot ….tulbure! Pentru toți, inclusiv
pentru Ion Iliescu.

Concluzionând, … unionismul românofonilor din România şi Republica Moldova este


unul dintre numeroasele unionisme existente în Europa, ca şi oriunde-n lume: unele,
…au reuşit, dar, cele mai multe, …au dat greş!.

Una din problemele principale ce stau în calea re-unificării celor două state româneşti
este ….tocmai Ucraina, ce manifestă o opoziţie mai aprigă chiar decât cea a Rusiei,
văzând în această unire sursa … unor eventuale pretenţii teritoriale ale României asupra
,,teritoriului istoric” ucrainean!

Page 17 of 18
În cele mai multe dintre cazurile tipice – analizate de literatura de specialitate -, s-a
constatat că ,,forţele centrifuge” au fost mai puternice decât cele unioniste. Un caz mai
aparte – mai ,,particular”-, este cel al unirii Armeniei cu Karabahul, o unire efectivă pe
teren, dar, … nerecunoscută juridic !

REPUBLICA MOLDOVA – O DESTINAȚIE TURISTICĂ ÎNTR-O MIZĂ


GEOPOLITICĂ REGIONALĂ?[1]

[1] Text adaptat și actualizat după cap. 15, din partea a II-a, a lucrării ,,Geopolitica
turismului în România”, autor Mihai Copețchi – Kopecky, ed. BREN, 2016.

[2] Sursa: www.tur.md/rom/section/259/; Information by www.mfa.md.

[3] Sursa : extrase, prelucrate, după site-ul Basarabia pământ românesc, şi din
Revista Tribuna, 2011

[4] Bugeacul este o regiune împărţită astăzi între Republica Moldova şi Ucraina.

[5] Surse: extrase şi prelucrare după: Adevarul; rbnpress.info/; Cotidianul.ro;


FrontPres.ro

[6] Extrase prelucrate, după : wikipedia.

[7] Analiza integrală poate fi găsită pe site-ul Fundaţiei Universtare a Mării


Negre: www.fumn.eu

[8] Ambasador dr. Aurel Preda, prof. univ., preşedinte al Asociaţiei Române de Politică
Externă, a lucrat în Subcomitetul ONU pentru definirea agresiunii şi a participat la
negocieri bilaterale din partea statului român.

https://romaniabreakingnews.ro/republica-moldova-o-destinatie-turistica-intr-o-miza-
geopolitica-regionala/

Page 18 of 18

S-ar putea să vă placă și