Sunteți pe pagina 1din 14

MTC AN II IFR

DRAGNEA ADRIAN

Resurse si destinații turistice în judetul Brașov.

Județul Brașov este situat în partea centrală a țării in Regiunea de Dezvoltare Centru
împreuna cu județele Covasna,Sibiu,Harghita, Mures si Alba, pe cursul mijlociu al
râului Olt, în interiorul arcului Carpatic.

Date generale:

- Suprafața: 5363 km2 (2,2% din suprafața României);

- Populația: 550 785 locuitori (2.8%din populația țării);

- Resedința: Brasov;

- Numarul Localitaților : 4 municipii: Brașov, Coldea, Fagaraș si Sacele

6 orase: Ghimbav,Predeal,Rupea,Victoria,Rașnov și
Zarnesti,
48 comune si 149 sate.

1|Page
RESURSE NATURALE:

   Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se afla la jonctiunea a trei mari unități
naturale Carpații Orientali – Carpații Meridionali – Podișul Transilvaniei, de unde
rezulta o diversitate și complexitate in trăsăturile geologice si geomorfologice,
reflectate in clima, ape, vegetațe si soluri.
            Formatiunile sedimentare care alcatuiesc in exclusivitate relieful judetului sunt
sprijinite de fundamentul sisturilor cristaline rezultate din metamorfozarea unor
sedimente foarte vechi.
            Relieful judetului Brasov descopera o mare complexitate,existand trei trepte
dinstincte, Brasovul ca oras fiind asezatin mijlocul acestora, o imbinare perfecta intre
relief si conditiigeografice.
            Cele trei trepte de relief sunt compuse din:
·         Lantul muntilor inalti care trec de 1750m altitudine: si anume M. Fagaras,
M. Piatra Craiului,M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.
·         Lantul muntilor scunzi, intre 800 si 1750m: cuprins de muntii Intorsura
Buzaului, Darstelor, Tampa, PoianaBrasovului, Codlei si Persani.
·         Lantul depresiunilor si a dealurilor, situat intre 450 si 700m
            Campiile se desfasoara in cadrul depresiunilor submontane si intramontane in
componenta acestora intrand Campia Barsei, ce cuprinde depresiunile Zarnesti -

2|Page
Tohan, Vladeni si culoarul Maierus, urmata de Campia Fagarasului cu depresiunea
Homoroadelor si Colinele Tarnavelor.
Muntii Fagaras:
            Reprezinta forma dominanta a reliefului din cadrul primului lant muntos, pe
teritoriul Brasovului aflanduse versantul nordic al jumatatii estice a acestuia.
            Formatiunile cristaline ce compun muntii Fagaras au dat posibilitatea
existentei si conservarii unor forme tipice: varfuri ascutite cu aspect piramidal, creste
de intersectie sau chiar de ace, turnuri,colti, cum ar fi Coltii Vistei, Acele Cleopatrei -
vai glaciare,morene, versanti abrupti, vai inguste si adanci, unele cu numeroase
praguri.
           
            Muntii Piatra Craiului:

            Incadrati intre culoarul Branului in est, valea Barsei si valea Dambovitei in


vest; pe teritoriul judetului aflandu-se cea maimare parte din intinderea sa. Este
constituit dintr-o creasta structurala principala ascutita, lunga de cca 20 km, si o
seriede munti scunzi, de o parte si de alta, formati fie din roci calcaroase fie
comglomeratice. Apa sub diferitele ei forme si variatia de temperatura au generat
fenomene carstice deosebite: pesteri, chei,doline, lapiezuri, etc. Formele curioase
care atrag atentia suntnumeroase: datorita eroziunii in capetele de strat s-au formato
serie de hornuri tipice, o suita de trepte cunoscute sub numelede brane sau polite.
           
 Muntii Bucegi
            Sunt prezenti pe teritoriul brasovean numai prin versantul lornordic, care
prezinta insa multe particularitati. Din varful Omul,culmile coboara ramificate si in
panta accentuata spre depresiunile Brasovului si Predealului. Culmile Scara, Gaura,
Padina Cruciisunt dintre cele mai reprezentative. Pe langa vaile adanci cupraguri si
mase de grohotisuri, versantul nordic al Bucegilora permis instalarea ghetarilor
cuaternari. Urmele activitatiiglaciatiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe vaile
Gura Catunuluisi Malaiesti: circuri, morene, praguri.
           
 Masivul Ciucas:
            E reprezentat in relieful Brasovului doar prin latura sa nord-vestica.Relieful
carstic a capatat aici o larga dezvoltare aparand subcele mai diferite infatisari:
lapiezuri, turnuri, abrupturi.

3|Page
            Tot in treapta muntilor inalti maiintra Culoarul Bran-Rucar, Masivul Leaota,
Muntii Barsei compus din doua masive montane: Postavarul si Piatra Mare,
caracteristica comuna a acestora fiind faptul ca sunt aproape in totalitate impaduriti.
Clima Județului Brașov:
Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de
tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai
umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi
ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă
temperatură medie anuală (-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale
din țară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în județ este de 8 oC. Temperatura
minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-
38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung chiar și
la 25-30 m/s.

În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile.
Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de
iarnă între -18 °C și -2 °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la
+15 °C (la soare), în această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de
iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la
Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Hidrografia

Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe
parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul
Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul,
Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare
din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă

4|Page
potabilă a localităților.
Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea
Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și
Canalul Timiș.

Fauna
Fauna este foarte variată numara jumatate din speciile care cresc în România,
grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele muntoase. Dacă
în mlaștinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele
relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt populate
de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate
de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de
umezeala, ca si în paduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul
comun, șorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi,
acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul,
căpriorul, mistrețul, râsul, etc).

Principalele rezervaţii şi monumente ale naturii ce reprezintă atracţii turistice


sunt:
1. Rezervaţia cea mai cunoscută este din DumbravaVadului, având o suprafaţă
de peste 400 ha. Situată la poalele Munţilor Făgăraş, în apropierea localităţii Şercaia,
această rezervaţie peisagistică din perimetrul unei păduri de stejar dumbrăvită, cu
poieni mari, secaracterizează prin neobişnuita abundenţă a narciselor, determinată
decondiţii staţionale favorabile, în primul rând solul podzolic cu început de
înmlăştinare şi slaba umbrire realizată de arbori. Pentru păstrareaacestor minunate
colţuri recreative ale naturii s-au împrejmuit pentruînceput 87 ha, spre a se menţine

5|Page
nevătămate pentru generaţiile viitoare.

2. Rezervaţia Piatra Craiului  s-a înfiinţat în anul 1938. Masivul se compune dintr-
o creastă calcaroasă spectaculoasă cu o lungime de 25km, cu altitudinide 2000m pe
direcţia NNE-SSV între localităţile Zărneşti (N) şi Podu Dâmboviţei (S). Parcul
Naţional Piatra Craiului este o arie protejată ale cărei obiective sunt conservarea
biodiversităţii, încurajarea obiceiurilor şi modului tradiţional de viaţă al comunităţilor
legale şi stimularea turismului. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 440 ha.

Bogăţia în specii a parcului este rezultatul condiţiilor deosebit de variate pe


care le oferă aceasta dezvoltării lumii vegetale. Pe teritoriul parcului au fost găsite şi
identificate un număr total de 1118 specii şi subspecii de plante. Cunoscând faptul că
în flora României s-au înregistrat 3136 de specii se poate afirma că Parcul Piatra
Craiului găzduieşte peste 30% din speciile de plante superioare care seîntâlnesc pe
teritoriul României. Un număr de 181 de specii sunt incluse în„Lista roşie a plantelor
superioare din România” ca specii endemice rare sau vulnerabile. Dintre aceste
specii amintim doar pe cele mai cunoscute,acestea având un regim strict de
protecţie: garofiţa Pietrei Craiului (simbol floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind
unicul loc din lume care o găzduieşte), angelica, sângele voinicului, macul galben,
floarea de colţ sau floarea Reginei şi iedera albă. Totodată Piatra Craiului
adăposteşte 41 specii de orhidee de munte din 58 de specii existente în România.
Fauna de nevertebrate este deosebit de bogată. Se remarcă 35 de specii endemice
şi 91 de specii noi pentru ştiinţă. Rezervaţia mai adăposteşte şi 216 specii rare de
fluturi. Piatra Craiuluiadăposteşte 109 specii de păsări rare, unele fiind protejate, cum
ar fi: acvila de munte. Dintre animalele ocrotite se remarcă în primul rând capra
neagră

3. Din rezervaţia principală a Bucegilor  judeţul Braşov deţine: abruptul


Bucşoiului, văile Mălăieşti şi Ţigăneşti şi bazinul superior al văii Gaura, în cuprinsul
cărora vegetează un numar mare de specii montane şi alpine de stâncărie sau

6|Page
pajişte, care împodobesc brânele, fixează grohotişurile şi populează pajiştile, dând o
notă caracteristică peisajului.

Dintre acestea Rezervaţia „Valea Gaura” este cea mai mare rezervaţie


glaciară din Bucegi, cu obârşiile sub Vârful Omu (2505 m). Valea este alcătuită dintr-
un circ de obârşie şi un uluc lung de aproape 2 km, rămas suspendat deasupra văii
fluviale a Simonului. În profilul transversal al Văii Gaura apar 2 praguri care separă
circul propriu-zis de uluc şi care au dat naştere „cascadei Moara Dracului”, fenomen
natural minunat care oferă turistului ce parcurge traseul turistic din satul Simon prin
Valea Gaura spre Vârful Omu.

4. Ca rezervaţie speologică este cunoscută Rezervatia „Peştera Liliecilor”


(denumită de către localnici şi Peştera Bădichii) numită aşadatorită prezenţei în
interiorul ei a unei faune relativ bogate în colonii de lilieci. Este situată la altitudinea
de 950 m. Suspendată la cca 50 m deasupra unei vâlcele seci de pe dreapta Văii cu
Calea, are o lungime de 162 m. Esteformată dintr-o singură galerie principală, cu
înălţimi ce variază între 1.2-8m. Modul de depunere a aluviunilor în galeria de la
intrare arată existenţa unuilac mic, pe fundul căruia s-au depus aluviuni. Pe lânga
stalactite, stalagmite şi curgerile parietale, un element caracteristic al acestei peşteri
îl constituie prezenţa unor stalactite subţiri de gheaţă cu aspectul unor betişoare
înfipte în podea, supranumite „Orga Rece”. Are o umiditate moderată şi este destul
de caldă, cu temperaturi care oscilează între 8-11°C; poate fi vizitată cu mijloace
proprii de iluminare şi nu necesită echipament special.

5. Coloanele de bazalt de la Racoş, din defileul Oltului, săpat în Munţii


Perşani.

7|Page
6. Tâmpa – parcul de recreere al braşovenilor, reprezintă nu numai un punct
de atracţie pentru turişti, ci şi un “laborator” pentru oamenii de ştiinţă.

7. Punctul fosilier vama Strunga – situat pe versantul vestic al Bucegilor, este


cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de
specii de amoniţi.

8. Dealurile Cetăţii (Lempeş) şi Sânpetrului - pajiştile, precum şi zona


împădurită din jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă.

9. Mlaştinile eutrofe de la Hărman şi Prejmer - rezervaţie ce adăposteşte floră


şi faună rară cunumeroase relicte glaciare.

10. Pădurea Bogăţii – rezervaţie forestieră situată în Munţii Perşani, între


Hoghiz şi Măieruş, pe o distanţă de 17 km. Este formată în special din făgete şi
adăposteşte o faună bogată, fiind teren de vânătoare cu regim de rezervaţie.

11. Complexele carstice de la Şirnea, Peştera, Măgura şi Fundata, situate


parţial pe masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peşterilor, cheilor şi
dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic.

12. Rezervaţia de zimbri „Valea Zimbrilor” de la Vama Buzăului şi rezervaţia


de urşi de la Zărneşti.

Protecţia resurselor: pe teritoriul judeţului Braşov se găsesc 2 zone protejate -


Parcul Naţional Piatra Craiului şi Rezervaţia Naţională Bucegi şi se preconizează
înfiinţarea celui de-al treilea Parc Naţional în Munţii Ciucaş. Aceste trei zone protejate
pot contribui şi la dezvoltarea pieţei ecoturismului, turismului naturii şi turismului de
aventură uşoară.

RESURSE CULTURAL ISTORICE :

1. Castelul Bran ,atestat documentar în 19 noiembrie 1377 de Ludovic Id'Anjou,


printr-un act prin care braşovenii primeau încuviinţarea regală de aconstrui castelul.
Fortificaţia era condusă de un castelan şi avea o garnizoanăcompusă din arcaşi şi
balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea Bran intră în posesia lui Sigismund. Cu
8|Page
trecerea vremii, Cetatea Bran işi îndeplineşte rolulde bastion de apărare împotriva
invaziilor otomane, faptele ei de arme fiindînscrise cu sânge în istoria zbuciumată a
neamului românesc. In semn de preţuire fată de Regina Maria a României Mari,
Consiliul orăşenesc aloraşului Braşov decide donarea Castelului Bran la data de 1
decembrie 1920.Restaurat între anii 1920-1927 de către arhitectul Curţii Regale,
Carol Liman, Castelul Bran este transformat într-o frumoasă reşedinţă de vară, cu
parc şi alei de promenadă, lac, terase, fântâni, tot atunci construindu-se şiCasa de
ceai. In anul 1938 Regina Maria lasă prin testament Castelul Bran şiîntregul
domeniu, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stăpâneşte până în anul1948.
Instaurarea regimului comunist lasă Castelul Bran fără ocrotitorii luiregali. După o
perioadă de degradare şi devastare autorităţile comunistedecid transformarea
castelului în muzeu. Muzeul deschis in 1956 cunoaşte onouă restaurare între 1987 -
1993. Actualmente, Castelul Bran este un punctimportant de atracţie turistică şi
rămâne în amintirea tuturor celor care îlvizitează, mărturie vie a scurgerii veacurilor şi
a faptelor de vitejie petrecutela umbra zidurilor sale.

2. Râşnov - este o cetate ridicată de către cavalerii teutoni pe o stâncă


calcaroasăînaltă de 150 metri situată la sud-est de târgul Râşnov, cetatea a fost
extinsaulterior cu ajutorul comunităţilor săseşti din Râşnov, Cristian şi
Vulcan.Fântana din cetate, adâncă de 75 de metri, a fost săpată între 1625-1640,
înacest ultim an ridicându-se în cetate şi o bisericuţă. Laturile de vest, nord şiest erau
apărate de o galerie continuă, două anteforturi şi şapte turnuri. Intimp ce pe latura de
sud, mai abruptă, erau numai două turnuri.

9|Page
3. Cetăţile ţărăneşti reprezintă o contribuţie pe care arhitectura medievală de
zid a Transilvaniei a

înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte cetăţile
ţărăneşti cu biserici de incintă (Bod, Cincşor, Codlea, Cristian, Ghimbav, Hălmeag,
Măieruş, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de saşii şi românii locuitori ai satelor
respective în secolele XIII-XVI.

4. Cetatea Feldioarei (cetatea Marienburg) – ridicată de cavalerii teutoni între


1211-1225 şi apoi transformată în 1457 în cetate ţărănească (azi ruine). Sub zidurile
cetăţii a avut loc lupta dintre oştilemoldovene ale lui Petru Rareş şi cele ale lui
Ferdinand I de Habsburg, terminată cu victoria moldovenilor (1529).

5. Bisericile cetăţi care se găsesc într-un număr însemnat de sate (Beia,


Buneşti, Caţa, Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Mercheaşa, Meşendorf, Prejmer,
Roadeş, Şoarş, Viscri).

Cele mai bine păstrate se găsesc în localităţile Hărman – cetate ţărănească ridicată
în anul 1500 în jurul

bisericii romanice (1280), Biserica Luterană Feldioara (sec. XII-XV), Hălchiu etc.

Bisericile cetăţi/fortificate de la Prejmer şi Viscri au fost recunoscute ca parte a


patrimoniului UNESCO.

Alte vestigii istorice: Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), Castelul Haller
(Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoş (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus,
la 20 km sud-vest de Făgăraş, ridicat de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin
Brâncoveanu, 1688-1714 (astăzi ruine); Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în
1770 de către baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei etc., prezintă şi ele
importanţă turistică atât prin arhitectură, cât şi prin peisajul natural în care sunt
încadrate.
Promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potenţialului pe care îl

10 | P a g e
pot oferi. Cel mai important punct de atracţie turistică, recunoscut pe plan
internaţional este Castelul Bran prin legenda lui Dracula.

RESURSE RELIGIOASE :
1. Biserica Neagra - Edificiu de secol XVI, cunoscut initial sub numele de Biserica
Sfanta Maria, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument de arhitectura
gotica din Romania.

Biserica a fost incendiata anterior anului 1384, iar reconstructia sa a durat


pana in 1477. O inscriptie descoperita in zidul bisericii il atesta ca prim ctitor pe
Thomas despre care aflam ca a murit in anul 1410.
Biserica Neagra este cel mai mare edificiu de cult in stil gotic din sud-estul
Europei masurand 89 de metri lungime, 38 de metri latime, 21 metri inaltime in
interior si 40 metri inaltime in exterior. In aceasta biserica incapeau circa 5000 de
persoane. Grav avariata dupa incendiul din 1689. Biserica Neagra este cunoscuta si
pentru cea mai mare orga din sud-estul Europei, avand peste 4000 de tuburi.
Colectia de covoare orientale a Bisericii Negre constituie cea mai bogata colectie de
acest fel din Romania.
2. Biserica Sfanta Treime din Schei - A fost construita in anul 1826 ca filie a
Bisericii Sfantul Nicolae din Schei. Anterior se afla pe acelasi loc o scoala din lemn
pentru copiii romanilor de pe Tocile.
3. Biserica Sfantul Bartolomeu cel mai vechi monument istoric din Brasov,
construit in 1233, in stilul arhitecturii romanice. Biserica din Bartolomeu reprezinta cel
mai vechi edificiu din piatra construit in Brasov. Inceputurile bisericii dateaza din
secolul al XIII-lea.

DESTINAȚII TURISTICE ÎN JUDEȚUL BRAȘOV:


În judetțul Brașov, principalele destinații turistice sunt: Municipiul Brasșov, stațiunea
Poiana Brașov, stațiunea Predeal, stașiunea Bran, stațiunea Moiciu, stațiunea Pârâul
Rece si stațiunea Timișul de Sus.

11 | P a g e
Poiana Brasov, este una dintre cele mai importante statiuni de schi din Romania, si
o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent, aflata in partea central sud-
estica a Romaniei (Judetul Brasov), intr-un luminis inconjurat de paduri de conifere,
la poalele Masivului Postavaru din Carpatii Meridionali, la o altitudine de 1.030 m,
situata la 12 km de Brasov.
Clima montana tonifianta, cu o temperatura medie anuala de 5°C, media temperaturii
in iulie este de 14,5°C; media temperaturii in ianuarie este de -5°C, iar precipitatiile
depasesc 900 mm anual  frecventa averselor este mare. Stratul de zapada dureaza
120 de zile pe an. Meteo Poiana Brasov.

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania
si totodata un important centru turistic international. Aceasta dispune de 12 partii de
schi, cu grade diferite de dificultate, o partie olimpica, trei partii pentru coborare si
slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline, terenuri de sport pentru
tenis, minigolf, handbal, baschet, un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine
acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante.

Stațiunea Predeal:
taţiunea Predeal este situatã în centrul României pe Valea Prahovei, între râurile
Prahova şi Timiş, la poalele munţilor Bucegi la nord-est de aceştia şi cele ale munţilor
Baiului la nord-vest. Oraşul Predeal este aşezat la cea mai mare altitudine urbanã din
România, între 1030m-1110m, la 45'30" latitudine nordica si 25'26" latitudine estica.

12 | P a g e
Munţii care învecineazã staţiunea Predeal sunt M-ţii Piatra Mare (1843m) la Nord,
M-ţii Bucegi (2508m la Vârful Omu) la Sud-Vest şi M-ţii Postãvarul (1799m) în Nord-
Vest.
Localitãţile componente care formeazã oraşul Predeal sunt: Predeal, Pârâul Rece,
Timişul de Jos, Timişul de Sus. Suprafaţa totalã este de 58,4km, dintre care 78,047m
reprezintã suprafaţa locuitã, deşi aceasta s-a extins tot mai mult în ultimii ani.
Clima. Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile rãcoroase şi iernile
friguroase, face ca staţiunea Predeal sã fie de un real interes turistic în toate
anotimpurile. Oraşul Predeal oferã privelişti încântãtoare, fiind recomandat atât
pentru recreere cât şi pentru refacere din convalescenţã prin aerul sãu cu umiditate
ridicatã şi nepoluat, dar şi pentru practicarea sporturilor de iarnã precum ski,
snowboard sau sãniuş.

Zona Bran-Moeciu este una dintre destinatiile perfecte pentru o vacanta la munte,
indiferent de anotimp. Pe o raza de doar 20-30 de kilometri gasim obiective turistice,
sate pitoresti, crestele semete ale Pietrei Craiului si numeroase spatii de cazare pline
cu verdeata, amplasate la poalele muntilor.

Castelul Bran la doar 30 de kilometri distanta de Brasov sta impunator si semet, intre
Muntii Piatra Craiului si Bucegi, Castelul Bran. Cetatea medievala din Transilvania a
fost ridicata in culoarul Rucar-Bran, o importanta trecatoare pentru locuitori si
comercianti, atat in trecut cat si in prezent. In anii ’20, autoritatile din Brasov donau
castelul Reginei Maria, in semn de apreciere, pentru contributia sa la infaptuirea Marii
Uniri din 1918.

13 | P a g e
Ulterior, castelul a fost mostenit de fiica preferata a reginei, Principesa Ileana. Din ’48
intra in proprietatea statului fiind amenajat ca muzeu, iar din anul 2009, Castelul Bran
intra in posesia Arhiducelui Dominic de Habsburg, unul dintre cei trei mostenitori ai
principesei. Colectiile expuse inainte de statul roman au fost mutate la Vama
Medievala, iar Castelul Bran a fost remobilat de familia de Habsburg.

In Castelul Bran, care functioneaza in prezent ca muzeu, puteti vedea expuse piese
de mobilier, ceramica, costumul popular al Reginei Maria, cartea de oaspeti a reginei
si a Principesei Ileana, arme, armuri si o coroana regala. De asemenea, domeniul
Bran cuprinde Parcul Regal cu doua lacuri, Casa de ceai, Casa Principesa Ileana si
Casa administratorului. Casa de ceai, unde familia regala servea aceasta licoare, a
fost renovata si transformata in cafenea, care se va deschide in primavara anului
viitor.In plimbarile prin tara nu ratati sa vedeti unul dintre cele mai frumoase castele
din Europa, conform publicatiei spaniole El Pais. Spaniolii au clasat Castelul Bran pe
locul al treilea, dupa castelele din Bavaria si Valea Loirei.

Satul Moeciu de Sus

Moeciu de Sus din judetul Brasov este adesea destinatia favorita, datorita frumusetii
locului si ospitalitatii localnicilor. Linistea satului de munte, aerul curat, branza de
burduf, pastrama de oaie atrag ca un magnet turistii an de an. Satul amplasat la o
altitudine de 1000 de metri va va incanta cu peisajele asupra a doua nestemate din
Carpati, Muntii Piatra Craiului si Muntii Bucegi.

14 | P a g e

S-ar putea să vă placă și