GHID DE TERAPIE ABA Partea a II-a Programe de lucru Ron Leaf John McEachin Jamison Dayharsh Marlene Boehm Traducere din limba englezi de Tleana Achim Editura Frontiera Bucuresti, 2011Programe de lucru 5 een ene ntoapnnieenninnnt Desfasurarea sesiunilor de terapie Mediul: Tehnici de predare: Tehnici de promptare: La inceput, terapia e bine si se desfaigoare intr-o zona mai izolata a ca- sei, departe de zgomot si agitatie - de exemplu, intr-un dormitor sau intr-o camera de zi. Elementele care distrag atenfia elevului trebuie reduse la minim atta vreme cat comportamentele nepotrivite nu sunt finute sub control, Pe masura ce elevul progreseaza, mediul de lucru trebuie si devina cat mai natural, iar elementele care distrag atentia trebuie incluse in mod deliberat. De asemenea, o parte din sesiunea de lucru e bine sa se desfasoare si in alte zone din cas& sau afara. EXERCITHLE DISTINCTE (DTT) Exercifiile distincte de tip DTT reprezinté o tehnic& specifica de pre- dare, folositd pentru a creste la maxim sansele de invafare. Aceast4 tehnica inseamna: 1) impartirea unei abilit&ti in parti mai mici, apoi 2) predarea unei singure astfel de parfi o data. Fiecare sesiune de predare este alcstuit din exercifii distincte repeta- te, iar fiecare exercifiu are un inceput (ie,, instructiunea) si un sfarsit (ie., feedbackul) bine delimitate. Copilul trebuie si stapaneasca fieca- re parte a abilit&fii inainte de a-i mai fi prezentate informatii noi. Folosifi cel mai pufin intruziv prompt care si conducd la comportamen- tul dorit. Caracterul intruziv al prompturilor variaza ca intensitate, de la ghidarea fizics pana la demonstrate’, indicii verbale, indicarea cu dege- tul si promptul prin manevrarea stimulului? (de exemplu, promptul de proximitate). Pentru a facilita independenfa, toate prompturile trebuie diminuate c4t mai rapid posibil. Mai mult, elevul trebuie recompensat din belgug atunci cand raspunde corect dupa un prompt diminuat sau in lipsa oricdrui prompt. 1 Demonstratia, ca si exemplifcarea, sunt prompturi de imitafie: adultul (terapeut, parinte etc.) sau un Desene cu suprafeje numerotate in funcjie de culori,fiectrui numar corespunzandw-i o culoare (n.trad.).Programe de lucru 5t Origami: avion, palarie, barc& SA contruiascd diverse modele: masini, avioane etc. Jocuri tip mozaic SA se uite pe o carte SA se uite pe un album foto Plastilina (54 0 modeleze, s& foloseasca forme) Baschet, handbal, tenis, coarda, elasticul, sotron Patine, bicicleta, saltele pentru sérituri Set de trenulef cu sine Masinute Sa uneasca punctele unui desen pentru a obfine diverse figuri Cari cu activitagi matematice sau de tip puzzle - imagini ascunse - Jabirintari - exercifii de completare a unui sir Sa construiasca un castel/o cazemati ‘S& se costumeze SA plimbe cAinele Sa adune insecte, s& caute rame Jocuri video portabile Abilitdfi necesare in viata de zi cu zi Sortare (de exemplu, sosete, rufe, tacamuri, legume, alte cumpiraturi) Autoservire (de exemplu, si se imbrace, s4 se spele pe dinti) S&-si fact unghiile Gradinarit S& pregateascd masa de pranz/ménc&ruri simple/“floricele” de porumb Treburi in cast: - sa-si stranga hainele - s& stranga jucariile ~ sa stearga masa - s& pund masa - siduc& gunoiul - sd impétureasca rufele spalate - sd facd patul - si mature - sidea cu aspiratorul - si stearga praful Etapa 2: Dou activitati in succesiune. Stapa 3: Trei activitati in succesiune.52 Ghid de terapie ABA Obiective: Procedeu: Prompturi: Criterli de incepere a programulu Criterii de succes: Scenarii de joaca Largirea gamei de abilitafi de joc. Expunerea elevului la un limbaj din ce in ce mai complex. Dezvoltarea imaginafiei si creativitaii. Largirea ariilor de interes si accesul la un numir mai mare de subiecte de conversatie. . Inmultirea numarului de ocazii pentru invatarea prin observare. Elevul va invita s& respecte regulli, si joace diverse roluri si s& cunoasca normele comunitare de comportament social. 7. Dezvoltarea interacfiunii sociale. Bee aon Scenariile sunt, de fapt, un prompt care s&-l ajute pe terapeut si indrume jocul. Ori de cate ori elevul este capabil si-si genereze propria forma de joc, terapeutul trebuie sa renunfe la scenariu. Va reveni la el doar daca jocul stagneaza. La inceput, aceste scenarii pot fi predate folosind imitafia nonverbala sau instrucfiunile receptive. Cu timpul, elevul trebuie s& ajunga si-si genereze propriile variante de joc. Succesitnea in care se dezvolt jocul spontan este aceasta: 1. Scenarii propuse de terapeut. 2. Combinarea creativa a elementelor din diferite scenarii. 3. Elevul inventeaza elemente noi pentru un scenariu. 4, Elevul creeaza un scenariu nou pentru un anumit subiect. 5. Elevul alege un subiect nou si inventeaz un scenariu. Folosifi ghidajul fizic, demonstratia, comunicarea verbald, indicarea cu degetul sau promptul de pozifie. Reducefi treptat prompturile, pana cand elevul ajunge s& lucreze independent, Imitafia nonverbal ~ inlanfuiri continue. Elevul rspunde corect la noua din zece exercifii, fara sa aibé nevoie de prompt si avand de ales din doua opfiuni. Raspunde corect la opt exercifii din zece, avand de ales din trei sau mai multe optiuni.Scenariul 1: Scenariul 2: Scenariul 3: Scenariul 4: Programe de jucru 53 Construifi diverse locuri unde se poate iegi. Acest scenariu este 0 extindere a programului de Imitafie cu cuburi. McDonald's Construifi restaurantul. Mergefi cu masinufa la ghiseu. Comandati mancare. Gandifi-va dac& mancafi acolo sau pe drum. Platigi la casi. Daca méncati acolo: alegefi locul unde stati; mancafi; golifi resturile de pe tava; plecati Daca mancafi pe drum: decideti unde mergefi; mancafi; strangefi resturile. Alte construcfii: magazin de juc&rii; magazin pentru animale de companie; pista de curse; magazin de haine; magazin alimentar; ponton, La plimbare cu masina Construifi o strada cu case. Consiruifi o benzinarie. ‘Mergeti cu magina la benzindtrie. Parcafi; punefi benzina; platigi. Spalati geamurile; verificafi uleiul; umflafi cauciucurile, Plecafi la plimbare. Vandtoarea de comori Ascundefi ,,comori” (recompense) prin toat& casa. incercafi si folosifi parti dintr-un joc Nintendo sau alt& activitate preferati de elev. Facefi harfi sau scriefi cartonase cu indicii legate de pozitia comorii. Este 0 ocazie foarte bund de a folosi concepte precum prepozifiile. Langa fiecare comoard gasita exist gi indiciul pentru urmatoarea comoara. Ultima comoar este cea mai mare. Cei trei purcelugi Construifi cele trei case: de paie, din lemn si din c&ramida. Jucafi pe roluri cei trei purcelusi si lupul. Darémafi54 Ghid de terapie ABA Scenariul 5: Scenariul 6: Scenariul 7: Scenariul 8; Pirati Toat& lumea canta ,,Cingpe insi pe lada lui,/Iu-hu-hu gi o sticla de rachiu”” Va urcafi pe vapor. inc&rcafi tunurile cu munitie; ochifi; tragefi; bum! Navigati spre insula. Scoatefi harta comorii. (Céutafi comoara. Nave spatiale imbracati costumul de astronaut, casca etc. Punefi centura. Zburaji! Explorafi Luna, Marte etc. Faceti o plimbare in spafiu. Sunteti pringi intr-o ploaie de meteoriti. Plonjafi in ocean. Luafi parte la ceremonia de intoarcere acasa. Punefi in scenit o poveste Folosifi o carte de povesti preferata de copil, care s& aib& poze pe fiecare pagina. Imaginafi personaje si accesorii care s4 va ajute s& puneti in scen& povestile, Exemple: ,Ursul pacalit de vulpe’, »Pungufa cu doi bani”. La restaurant ‘Accesorii: mast, farfurii si tacdmuri, meniu, mancare de jucdrie, bani de jucarie. Mergefi cu masina la restaurant, parcati, intrafi. Suntefi condusi de gazda, luafi loc pe scayne. Luafi meniurile si comandafi. Ospatarul aduce mancarea. Va prefacefi cd mancafi/befi. Ospatarul aduce nota de plata. Platiti si plecati. ‘Cantecul c&pitanului din cartea “Comoara din insula” de Robert Louis Stevenson (n.trad.).Programe de lucru 85 Scenariul 9: Scenariul 10: Alte idei: Trimiteri: La plaja Puneti bagajele in masina. Mergefi cu masina/ parcafi. Luafi bagajele, gasifi un loc pe plaja. Intindefi prosopul, deschidefi umbrela. Va puneti palaria si ochelarii de soare. Mergefi cu pluta Construifi castele de nisip. CAutafi scoici. Faceti un picnic. La farit Construigi un fare de animale. Ducefi animalele in tare. Aduceti fan cu tractorul. Hrnifi animalele cu fan. Mergefi cu calul, Va oprifi si befi apa. (CAutati obiecte dupa indicii Construigi o cazemata din perne, pituri si scaune Facefi un spectacol de iluzionism Imitafi oameni celebri Faceti acrobatii cu obiecte (in joact) Construifi castele Punefi in scena povestea din , Toy Story” Peter Pan si cApitanul Hook Aladin De-a cowboy-ii De-a supermarketul, chiogcul de inghefati, gogoseria ete, De-a excursionistii la cort, de-a pescarii, de-a vaslasii pe rau ete. De-aiarna (construifi un om de ,zpada” ,cazemate din ,zpad”) De-acircul De-a piscina (cu personaje in miniatura) Construigi o gradin& zoologic’ Joc independent Abilititi motorii Jocul de rolGhid de terapie ABA Obiective: Procedeu: Prompturi: sastaeeneeenonssercmennentnnaainetin Instructiuni (receptiv) ‘Infelegerea limbajului. Stabilirea complianfei. 3. Stabilirea controlului instructional, care este un mijloc de reducere a comportamentului disruptiv. 4, Extinderea terapiei in mediul natural 5. Dezvoltarea atentiei si prezenfei elevului in mediu (de exemplu, pentru a gasi diverse obiecte atunci cind nu se afl langa terapeut, elevul trebuie sé fie atent si constient de ceea ce il inconjoara). 6. Cresterea timpului in care elevul este atent la ceea ce lucreaza. 7. imbunatatirea memori 8. Dezvoltarea independenjei. N Pentru inceput, alegefi itemi care au fost predafi in programul de Imitatie nonverbala. In loc s4 spund ,,Fa aga!”, terapeutul fi spune elevului ce actiune sa fac. incepefi cu acfiuni care pot fi indeplinite de pe scaun, Trecefi apoi la instrucfiuni pentru care elevul trebuie s& meargi prin camera, prin casa etc,, la distanje din ce in ce mai mari. Reducefi treptat promptul demonstrativ, astfel incat elevul sA urmeze doar instructiunea verbali. Pe masura ce infelegerea lui progreseazi, va creste complexitatea instrucfiunilor, la fel ca si distanja dintre terapeut si elev. Terapeutul trebuie si monitorizeze cat mai discret elevul. Cand observafi ci elevul si-a imbundtafit atenfia, trecefi la instructiuni alc&tuite din mai mulfi pasi. La inceput, cerefi lucruri simple si acordafi-i elevului timp suficient pentru a le duce la bun sfarsit. Cresteti treptat complexitatea sarcinilor si reducefi timpul alocat pentru indeplinirea lor. Folosifi ghidajul fizic sau demonstrafia. Reduceti treptat promptu- rile, pind cand elevul ajunge s& lucreze independent.Programe de lucru 57 Criterii de incepere a programului: Criterii de Etapa 1: Etapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Elevul poate imita mai multe acfiuni. Elevul réspunde corect la opt din zece exercifii, fara si aib& nevoie de prompt. Raspunsurile trebuie sa fie corecte gi atunci cand elevul lucreaza cu cel putin inc& un terapeut diferit. Instructiuni cu indicii contextuale. Punefi o minge pe masa si spunefi: ,Da-mi mingea!” Mutafiva langi usi si spunefi: »Deschide/Inchide usa!” Punefi un obiect pe podea si spunefi: la [numele obiectului]!” Scoateti cuburile si spunefi:,, Construieste din cuburi!” Dupa ce elevul stapaneste dou instrucfiuni, prezentati-i ambele contexte i cereti-i sd le discrimineze. Manevrarea obiectului. Acestea sunt instrucfiuni de doua cuvinte, care leaga 0 actiune de un obiect anume. Raspunsurile pot ajuta la recunoasterea obiectului intr-un context diferit, de exemplu in programul receptiv de Identificare a obiectelor, in care instructiunea este , Arata [obiectul].” Instructiuni verbale ~ manevrarea obiectului Plimba masinufa_ Sun clopojelul Arunc mingea Miénanca biscuitele Piaptina parul Pune palaria Folosestelingura —_Cullc papusa imbrafiseaz’ Apas& butonul Raspunde la telefon ursuleful Mangéie cainele — Umfl& balonul Rostogoleste mingea F& baloane Sufla in fluier indeplineste actiuni din imagini/desene. Aceasti etapd se adre- seaza elevilor care intémpina dificultati in infelegerea limbajului receptiv din etapa a 2-a. Elevii care parcurg ugor etapa a 2-a pot sari aceasta fazA sau o pot relua mai tarziu. Prezentafi stimulul si spu- nefi: Fé aga!” Aceasta etapa poate fi imp&rfita in mai mulfi pasi, prezentaji unul cate unul: a. Unsingur pas. b. O succesiune alcatuita din doi pasi. c. O succesiune alc&tuita din trei pasi. d. Succesiuni extinse. Pe scaun. incepeti aceasta etap& dupa ce elevul stapaneste cinci itemi din etapa a 2-a. Etapa de fafa cuprinde actiuni simple, care pot fi indeplinite stand pe loc.Ghid de terapie ABA Etapa 5: Etapa 6: Etapa 7: Etapa 8: Etapa 9: Instructiuni verbale - stand pe scaun Bate din palme intinde mainile Zambeste Ridici-te/Stai jos Atinge nasul FA cu mana Sari Dani... Ciocine in masa Mananca... la... Ridicd mainile Bea... Araté-mi... imbratiseazi-ma Bate din picior Fa bezele Porneste/Opreste-te (cand plimba o masi- nufi sau cand dese- neaz& o linie pe hartie) Not&: Copiilor le place s& fie imbrafisafi cand se ridica in picioare. Totusi, nu trebuie s& imbrafisafi copilul ori de cate ori se ridicd in picioare, altfel va invaja gresit sensul instructiunii ,Ridica-te.” Actiuni simbolice Dormi Condu masina Piloteaz& avionul Bea Mananca inghefat’ _Vorbeste la telefon Instructiuni verbale -.in afara scaunului, aceeagi incitpere, Se poate trece la aceasta etapa dupa ce elevul stpaneste cinci itemi din etapa a4-a. Aprinde lumina Aruncd la gunoi Bate la usd Inchide usa Fugi Sari Porneste/Opreste-te Deschide usa Ja un servetel Mergi Adu-mi. Pune [obiect] pe raft Elevul se duce in alti camera gi se intoarce. Trecefi la aceasta etapa dupa ce elevul st&paneste cinci itemi din etapa a 6-a si dupa ce a invatat denumirile incdperilor din cas’. Exemplu: ,,Dw-te la bucatarie!” Elevul se duce in alta camera, indeplineste o actiune gi se intoarce. Trecefi la aceasti etapa dupi ce elevul st&paneste cinci itemi din etapa a 7-a, Exemplu: ,Du-te in bucatirie gi adu-mi o cana!” A spune vs. a face. Elevul face distincfie intre instrucfiunile care ti cer s& indeplineasca o acjiune i instrucfiunile care fl indeamna sa tepete cAteva cuvinte. SD1: Spune: ,Ridicd-te!” RI: Elevul repeta cuvintele. SD2: Ridicd-te! R2: Elevul se ridica. SD3: Rotire aleatorie intre SD1 si SD2.Programe de lucru 59 Etapa 10: Etapa 11: Etapa 12: Trimiteri: Instractiuni alcdtuite din doi pasi. Dupa ce clevul stipaneste 20 de itemi din oricare din etapele 2, 4 sau 6, puteti incepe si inlinfuifi raspunsurile int-un singur raspuns dublu. Cel mai ugor este si incepefi cu instructiuni care presupun manevrarea obiectelor — folosifi-va mai intai de indici contextuali, apoi apelati din ce ince mai pufin la contexte. Trecefi apoi la instrucfiuni care presupun migcari ale corpului. Folosifi doar acfiuni pe care elevul le-a invafat anterior sub forma de instructiuni simple. Cerefi-i elevului s& indeplineasc& prima parte a instructiunii, asteptafi raspunsul lui, apoi cerefi-i s& indeplineasca si a doua parte. Treptat, reducefi intervalul de timp dintre cele doua parti, pan& cand ajungeti s& rostiti de la inceput intreaga instructiune, iar elevul si raspunda corect. Daca e nevoie de prompt pentru a trece la partea a doua a instrucfiunii, folositi un prompt nespecific, de exemplu: , Continua!” Instructiuni alcatuite din trei pasi. Dupa ce elevul raspunde corect in proportie de 90% la instructiunile alcatuite din doi pasi, trecefi la instructiuni formate din trei pasi. Folosifi acelasi procedeu ca la etapa a 10-a. Instructiuni condifionale. Aceasta este o abilitate avansatd. Invatafi elevul sa asculte o instructiune gi s& decid daca i se aplici lui sau nu. Asigurati-va cd infelege nofiunile cuprinse in instructiune gi c& poate rispunde la intrebari inchise” referitoare la aceste nofiuni (de exemplu , Esti baiat?”). Instructiuni conditionale Daca te cheama Andrei, ridic&’ mana. Tofi baietii s4 stea la masa. Cine are pantofi si bata din picioare. Cine are pantaloni albastri s& se ridice in picioare, Cine are o carte si ridice mana. Multe dintre rispunsurile care urmeaza s& fie predate in acest program trebuie invafate mai intai in programul de Imitatie nonverbala. Programul de Instrucfiuni (receptiv) conduce la programele Finalizarea unei sarcini si invafarea prin observare. Existé gi fn Imaginafie o secfiune care se bazeazi pe urmarea instrucfiunilor verbale. Conceptul de , Nu (face ceva)!” este predat in programul de Negatie. Intrebiiile inchise sunt intrebiti la care se raspunde cu da sat mu (n.trad)).60 Ghid de terapie ABA Obiective: Procedeu: Prompturi: Criterii de incepere a programulu Criterii de succes: Denumiri (receptiv) 1. Invafarea cuvintelor care denumesc obiecte, activitati si notiuni. 2. Punereabazelor programului de invatare expresivaa denumirilor. 3. Dezvoltarea gandirii abstracte (de pild’, deductiile). 4, Dezvoltarea atenfiei. Elevul st& la masa si terapeutul se agaz Jang el sau in faja lui, Pu- nefi doua sau mai multe obiecte pe masé, la o distanf& rezonabila unele de altele. Spunefi-i elevului: , Atinge [item].” Schimbati pozi- fia obiectelor pe masa dupa fiecare exercifiu, Multi elevi sunt mai captivati de program daca li se cere sa dea itemul respectiv terape- utului, In acest caz, instrucfiunea ar trebui s& fie: ,D&-mi [item].” Instrucfiunile trebuie variate ct mai curand posibil (de exemplu, /Atinge...”, ,Pune mana pe...”, ,,Arata...”, ,Unde este...” etc.). De multe ori, se poate omite cu totul instructiunea, menfionandu-se doar numele itemului. in felul acesta, inlesniti concentrarea elevu- lui pe cuvantul esenfial. Interesul pentru program poate fi stimulat prin diversificarea modului in care sunt prezentate materialele. De exemplu, elevul ar putea cduta prin camera itemii pe care i-ati cerut sau i-ar putea alege de pe un panou pe care sunt prinsi cu ,arici”. Alegeti obiecte care sunt motivante si functionale pentru elev. Folosifi ghidajul fizic, indicarea cu degetul sau promptul de pozifie. Reduceti treptat prompturile, pané cand elevul ajunge sa lucreze independent, Elevul stie sa potriveasca itemi (vezi programul de Potriviri) sau si imite acfiuni. Invajarea unor direcfii verbale simple poate facilita progresul in cadrul programului, dar nu este o condifie necesara. Elevul réspunde corect la opt din zece exercifii, fara si aib& nevoie de prompt. Raspunsurile trebuie si fie corecte si atunci cand elevul lucreaz& cu cel putin incd un terapeut diferit.Etapa 1: Etapa 2: Programe de lucru 6 Cereri, Folositi obiecte sau imagini care reprezinti itemi sau activitafi pe care elevul si le-ar dori (de exemplu, mancare, sucuri, jucarii, televizor, radio, leagan etc.). Intrebafi elevul: ,,Ce vrei?” Dupé ce arata obiectul sau imaginea dorit’, elevul primeste ceea cea cerut, Putefi include si obiecte autostimulatoare printre opfiuni. Valoarea lor va scddea in momentul in care elevul va alege altceva (de pilda, un biscuite). Parfile corpului. (Nota: Etapa a 3-a poate incepe fie in acelasi timp cu aceasta etapa, fie inaintea ei,] incepeti cu o parte a corpului, Spunefi-i elevului: ,,Arata [item].” Dupa ce arata corect primul item timp de trei exercifii consecutive si féra s& aib& nevoie de prompt, treceji la al doilea item. Dupa ce arati corect al doilea item timp de trei exercifii consecutive si fara s& aiba nevoie de prompt, intoarcefi-va la primul item si verificafi-l. Continuafi si verificafi cei doi itemi pana cand elevul reuseste s& raspunda corect la rotirea lor aleatorie. Introducefi un singur item nou o data si rotiti-I cu itemii invaifafi anterior. Pe masura ce clevul invafa un item, introducefi altul nou in program. Varste de dezvoltare (ani-luni) a. Gur, ochi, nas, picioare (B: 1-6) b. Par, limbé, cap, ureche, mand, brafe, degete, burt’, spate, dinfi, degete de la picioare (B: 2-0) Barbie, degetul mare, genunchi, gat, unghii (B: 3-0) Calcai, glezna, maxilar, piept (B: 4-0) Incheietura mainii, umar, sold, cot (B: 5-0) Talie (B: 6-0) me po Obiecte (3D). Puteti incepe aceasta etapa in acelasi timp cu etapa a 2a, Folosifi obiecte care ii sunt familiare elevului si pe care le-afi lucrat in programul de Potriviri, etapa a8-a. Pentru inceput, alegeti doi itemi. Puneti pe masa primul item (fara nici un fel de element distractor) si spunefi: ,,Da-mi [obiect].” Dupa ce elevul raspunde corect la patru din cinci intrebari, cu distractor pe masa si fard prompt, repetati procedeul cu al doilea item. Dupa ce afi terminat si acest al doilea item, revenifi la primul item si verificafi-l, apoi verificafi al doilea item. in sfarsit, punefi pe masa ambii itemi si incepefi exercifiile de rotire aleatorie. Pe masura ce elevul invafa un item, introducefi altul nou.62 Ghid de terapie ABA Etapa 4: Etapa 5: Etapa 6: Etapa 7: Etapa 8: Etapa 9: Etapa 10: Etapa 14: Etapa 12: Etapa 13: Categorii de itemi pentru acest program Haine Jucérii Animale Mancare Obiecte din cast. Mobili Imagini cu obiecte. Terapeutul fi cere elevului si arate obiectul dintr-o imagine. Imagini cu acfiuni, Terapeutul ii prezint elevului imagini care reprezinta diverse actiuni si fi cere sa arate actiunea denumita. Imagini cu persoane. (De multe ori, copii invafd aceasti etapa mai usor in format 2D decat in format 3D.) Terapeutul fi prezint& elevului imagini cu diverse persoane si fi cere si arate persoana denumit&. Includeti imagini cu elevul, familia, profesorii si colegii de joaca. Persoane (3D). Terapeutul {i cere elevului sa-1 arate pe terapeut, alt persoana prezenta sau pe sine insusi. Aduce doi itemi (de exemplu, ,, Adu-mi cana si pantoful.”). , ‘Marime (mare/ mic) (B: 2-0). Culori. Faceti programul cat mai amuzant posibil. Folositi obiecte care suntsimilare in toate privinjele in afara de culoare (deexemplu, folosifi cdni colorate si ascundefi ceva dulce sub culoarea pe care © cerefi). Folosifi becuri colorate si aprindefi becul cand elevul raspunde corect. Varste de dezvoltare (ani-luni) a. Rogu, albastru (B: 3-0) b. Verde, galben, portocaliu, mov (B: 3-6) c. Maro, negru, roz, gri (B: 4-0) d. Alb (B:5-0) Forme geometrice Varste de dezvoltare (ani-luni) a. Cere, patrat (B: 3-6) b. Triunghi, dreptunghi (B: 4-6) c. Romb (B: 6-0) Combinafii obiect/culoare. Combinafii de dowd atribute abstracte (de exemplu, marime/ forma geometric’).Etapa 14: Etapa 15: Etapa 16: Etapa 17: Urmatoarele programe: Programe de lucru 63 Combinafii de trei atribute (obiect/culoare/marime sau culoare/ forma geometric4/marime). Imagini reprezentand inc4peri/locuri din casi sau din cartier. Terapeutul agaz& pe mas imagini reprezentand locuri/inc&peri si ii cere elevului s& arate una dintre ele, Emotii. Nofiuni cantitative. Varste de dezvoltare (ani-luni) a. Unul/multe; mare/ mic (B:2-0) b. _ Plin/gol; greu/usor (B: 3-0) c. inalt/scund; gras/slab; mai mult/mai putin; lung/scurt (B: 3-6) d. _ Repede/incet; putine/multe; subfire/ gros (B: 4-0) e. _ Lat/ingust (B: 5-0) Atribute, Categorii, Funcfii, Meserii, Prepozitii.Obiective: Procedeu: Prompturi: Criterii de incepere a programului: Criterii de succes: Etapa 4: Ghid de terapie ABA Comunicarea functionala 1, Demonstrarea eficienjei comunicarii prin mijloace nonverbale. 2. Copii nonverbali vor deprinde un mijloc de a-si comunica nevoile. 3. Sc&derea comportamentelor disruptive cauzate de frustrarea de a nu putea comunica. 4, Punerea bazelor dezvoltarii vorbirii. Acest program este util pentru elevii care nu sunt pregatifi s& ‘ceara ceva prin cuvinte. Programul le pune la indemana un mijloc nonverbal de comunicare cu cei din jur. Folosifi obiecte reale sau imagini de obiecte ca mijloace prin care elevul si-si exprime dorinja sau nevoia. Folosifi prompturi verbale, indicarea cu degetul sau prompturi fizice. Diminuafi treptat prompturile. Elevul potriveste obiecte identice. Elevul raspunde corect la opt din zece exercifii, fara sa aib’ nevoie de prompt. Raspunsurile trebuie si fie corecte si atunci cand elevul lucreaza cu cel putin inca un terapeut diferit. Alegeri. Prezentafi-i elevului doi sau mai multi itemi. intrebati: ,Ce vrei?” Dafi-i clevului itemul pe care il alege si indepartafi restul ite- milor. Asteptafi pufin inainte de a-] pune sé aleag’ din nou, astfel incat alegerea lui s& aib& o consecinf§. Daca elevul se enerveaza ca nu primeste ceea ce vrea, promptati-l (prin indicare cu degetul sau ménd peste mand) pentru a indica itemul pe care il doreste.Etapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Programe de lucru 65 a) Potriveste imagine la item. Incepefi aceasta etapa dupa ce elevul a incheiat etapa 1. Punefi doi sau mai mulfi itemi pe masa, in fafa elevului. Dati-i o imagine si spunefi: ,Potriveste!” Promptati dup’ caz. Recompensafi elevul cu o cantitate mica din itemul reprezentat in imagine. b) Potriveste item Ja imagine. Incepeti aceasta etapa dupi ce elevul a incheiat etapa 1, Punefi doua sau mai multe imagini pe mas’, in fafa elevului. Dafi-i un item si spunefi: ,Potriveste!” Promptati dupa caz. Recompensati elevul cu o cantitate mica din itemul respectiv. a) Arata cu degetul imaginea unui obiect. Puneti doud sau mai multe imagini pe masé, in fata elevului. Ardtafi-i un obiect (dar finefi-] in mand astfel incat elevul si nu ajungy la el) si spuneti-i »Araté-mi care e la fel.” b) Arata cu degetul obiectul reprezentat in imagine. Puneti doua sau mai multe obiecte pe masa, in fafa elevului. Aratati-io imagine (dar tinefi-o in mand astfel incat elevul s4 nu ajungé la ea) si spunefi: Arata-mi care e la fel.” isiexprima optiunile prin intermediul imaginilor. Incepeti aceasta etapa dupa ce elevul stapaneste cel putin cinci itemi din etapele 2 si 3, Lasafi la indemana elevului imaginea unui item Ia care i foarte mult. Folosifi un prompt fizic pentru a-l determina sa ia poza itemului preferat si si v-o inmaneze. Rostifi imediat numele imaginii si dafi-i in schimb itemul preferat. Indiferent ce poz& alege, dati-i itemul corespunzator. Trebuie si folosifi, de asemenea, imagini care reprezintd activitati din casa si de afar’. Mergefi in zona in care se afla itemul respectiv sau unde se desfasoara activitatea respectiva si faceti acolo exercifiile. Determinafi-] imediat pe elev sti faca activitatea reprezentata in imagine (de exemplu, s& manance un aliment, sa bea ceva, s mearga la baie, s& se dea in leagan etc.) La inceput, elevul trebuie s& stea foarte aproape de locul unde se afla itemul. Apoi, trebuie si inmaneze adultului imaginea si si indeplineasca imediat activitatea. Dupa ce elevul incepe s& réspund& consecvent, pute}i creste numarul de imagini prezentate. La inceput, folosifi ca distractor un singur item care ii este indiferent elevului, pentru a va asigura c& face alegeri in cunostinfA de cauza. Crestefi treptat numérul imaginilor prezentate si distanja dintre elev si imagini. Lasafi la indemana elevului imaginile, pentru a-si putea exprima dorinjele pe tot parcursul zilei.66 Ghid de terapie ABA Comunicarea prin imagini (exemple de itemi care pot fi ilustrafi) Baie Caseta video Plimbare afara Muzica Suc Calculator Cereale Chipsuri Plimbare cu masina Leagan Etapa 5: Urmeaza indicafiile reprezentate intr-o imagine. Fotografiati elevul in timp ce indeplineste diverse acfiuni, de pilda cele din programul Instructiuni (receptiv). Ar&tafi-i imaginea si spunefi: F& asal” Sistemul de comunicare prin schimb de imagini (PECS”), de Andrew Bondy si Lori Frost. % ECS (Pichere Exchange Communication System) este un sistem de comunicare destinat copiilor si adul- filor nonverbali. Acestia invafa sa inméneze persoanelor din jur cartonage cu imagini ale obiectelor/ activitatilor dorite, iar in etape mai avansate invafé sa formeze propozifil intregi si si puns intrebari Folosit pentru prima oard in SUA, PECS este acum una dintre cele mai populare forme de comunicare alternativa (n.trad.),Obiective: Procedeu: Prompturi: Programe de lucru 7 Stimularea comunica Stimularea dorinjei de comunicare a elevului ‘Transformarea comunicarii intr-o activitate distractiva. Evidenfierea utilitatii comunicarii. Stimularea folosirii spontane a limbajului. Punerea limbajului sub controlul unor stimuli adecvafi din mediu. veer Programul este destinat copiilor care pot aproxima rezonabil cuvinte simple pentru a-si exprima dorinfele. Articularea cuvintelor nu trebuie s& fie exact’, dar ascultatorii trebuie si poat distinge cuvintele spuse de copil. in cazul copiilor a c&ror vorbire nu este dezvoltat pani la acest nivel, consultaji programele de Alegeri si Comunicare funcfional’, Creafi situatii care s& ti declangeze elevului nevoia de a cere. Acest procedeu a fost descris de Wetherby & Prizant (1989). Unele din tre strategiile prezentate mai jos au fost descrise inifial de Margery Rappoport in Maurice et al. (1996)!4. Daca este nevoie de prompi, utilizati comportamente nonverbale (de exemplu, va inclinati exa- gerat spre copil sau va witafi insistent la el, ridicafi din umeri in semn ca nu infelegeti). in ultima instan}3, putefi oferi un prompt verbal partial, de pilda: ,, Vreau...” Evitafi s4 punefi intrebari direc- te de tipul: ,Ce vrei?” Nu intrebati elevul ce vrea. In timp, recurgefi Ia reacfii din ce in ce mai firesti, de exemplu faceti o pauz& pentru a-i permite elevului sé completeze cuvantul lipsa. incepesi cu promptul verbal total. Trecefi treptat la promptul verbal parfial, apoi la promptul de limbaj al corpului Exemple 1. Mancafi un aliment care ii place elevului sau jucafi-va fn fafa lui cu jucdria preferati, dar fara s& ii dafi alimentul sau jucaria. B.M. Prizant, A.M. Wetherby, “The expression of communicative intent: Assessment guidelines”, Se- minars in Speech and Language, 10, pg,77-91 (1989) (n.trad,) “Catherine Maurice et al, Behavioral Intervention for Young Children with Autism: A Manual for Parents and Professionals (1996) (n.trad.).68 Ghid de terapie ABA 10. i. 12. 13. 4. 15. 16. 17. Plastilina Figurine Trenules Biscuifi Oferifi-i cdteva secunde juciria preferata sau dafi-i o cantitate mica din alimentul favorit cand il cere, pentru a-l stimula s& mai ceard, Oferifi-i un aliment care nu fi place sau bagafi-i mana intr-un castron cu budinca (pentru a obtine un protest verbal). Activati 0 jucarie cu cheie; lasafi-o si se opreasca si dafi-i-o copilului, Deschidefi un tub cu baloane de spun, facefi baloane, pe urma inchidefi bine tubul si dafi-l elevului. ‘Spunefi-ic& afi terminat lecfiile, dar nu-l lasafi s& se ridice pana cand nu spune: ,, Vreau si plec!” Inifiafi un joc social cu elevul (de exemplu, gadilafi-1, aruncafi-l in sus etc.) pana cand isi exprima plcerea, apoi incetafi brusc jocul si asteptati. . Pregatifi un joc, dar facefi uitaté o piesa importanta (de pilda, zarul, piese din joc etc.) si spunefi: , Hai s& ne jucim!” Unflafi un balon si dezumflati-] incet. Dafi-i elevului balonul dezumflat sau finefi balonul la indemana lui si asteptafi. incepefi s4 facefi impreun& un puzzle. Dupa ce elevul a pus cteva piese, dafi-i o piesa care nu se potriveste. Alegefi un obiect pe care si-l doreste elevul sau o jucdrie muzicala, apoi punefi-l intr-o cutie. Tinefi cutia in mand si asteptati. Pregatiti materialele pentru pictat (hartie, acuarele, pensuld etc.), dar nu-i dati elevului paharul cu apa pentru pensule. Spunefi-i clevului cé poate si iasd afar la joacd, dar nu descuiati usa. Cand gesticuleaza c& vrea ceva de but, dafi-i cana goal, Puneti masa, dar nu-i dafi furculifa Punefi-l in cad’, dar nu dafi drumul la apa. Uitati-va impreuna pe o carte, dar finefi-o invers. Asamblafi gresito jucdrie familiard (deexemplu, daci asamblafi 0 jucarie gen Mr. Potato Head", punefi mana in locul palariei), © Jucdirie alcatuité dintr-un cartof de plastic pe care pot fi atagate diverse parti ale corpului sau accesorii vestimentare (pilarie, pantofi). In Romania, exist seturi de joc care confin diverse figurine umane desenate pe o placa magneticd si accesorii vestimentare care le pot fi atagate (n.trad).Programe de lucru 69 18. Cantafi un cantec care-i place elevului, dar nu pronunjafi un cuvant. Continuafi cantecul doar dac& elevul completeaz’ cuvantul lipsa, 19. Daca elevul vrea in brafe, intinde}i brajele, dar nu-l ridicafi pana cand nu spune ,,Sus!” sau ceva asemanitor. 20. Punefi-l in leagan si impingefi-1 de cateva ori. Oprifi apoi lea- ganul si asteptafi ca elevul sé spuna ,,Hail’, ,,impingel” sau ceva asemandator,70 Obiective: Procedeu: Ghid de terapie ABA, a Imitatia verbala 1, Punerea bazelor limbajului vorbit. 2. Stimularea vocalizatrii. 3. Modelarea articularii cuvintelor. 4. Reducerea ecolaliei (de exemplu, prin punerea vorbirii sub controlul unor stimuli adecvati). 5. Reducetea vorbirii monotone si mecanice. De obicei, programul are rezultate mai bune daci este lucrat intr-o maniera mai putin formal. fn functie de etapa programului, poate sd nu existe o indicafie explicita data elevului. De obicei, este mai bine sa nu folositi instructiunea ,Spune [sunet/cuvant]”, ci doar s& exemplificafi sunetul/cuvantul. Este foarte important s& facefi din acest program o activitate amuzant’, care si nu semene cu 0 lectie. Unii copii rispund mai bine daca stau pe scaun in timpul Programului. Altora le place sa exerseze imitatia verbal sub forma exercifiilor repetitive, dar cei mai mulfi prefera sa fac programul sub forma de joact. Cand exemplificati vorbirea, va trebui sA incercafi diverse varian- te de lucru, pentru a vedea dac& materialele vizuale sunt de aju- tor sau nu. Prezentarea materialului vizual (de pilda, cartonase cu imagini) da sens vorbirii, dar atenfia unor copii poate fi distrasa de adaugarea acestei a doua modalitafi de prezentare. in cazul copiior care nu se folosesc de prezentarea simultana a materialului vizual sia cuvantului rostit, putefi exersa separat abilitatea de invafare a sensului cuvintelor gi abilitatea fizicd de pronuntie a lor. Combinafi mai tarziu ambele abilitati. Terapeutul trebuie sé fie exceptional de recompensator si, dact ¢ nevoie de feedback corector, acesta trebuie dat intr-o manier’ foartePrograme de lucru n Prompturi: Criterli de incepere a programului Infelegatoare, Abordati totul in mod juctus (de exemplu, gadilati clevul si spunefi lucruri de genul: ,Haide, zi si tu!”). Fifi progi- tifi sa oferifi recompense necontingente, pentru a transforma acest program intr-o experien}a extrem de pozitiva. Folositi un nivel mai scéizut de recompensare pentru atentia buna si pentru faptul cd sta frumos pe scaun. Pastrafi cele mai puternice recompense pentru producfia vocala. Pentru a facilita limbajul: 1, Alegefi sunete gi cuvinte pe care elevul le rosteste mai frecvent. 2. Alegeti sunete care respect cronologia fireasc a dezvoltarii vorbirii (de exemplu, mm inainte de ,,2”). 3. Alegefi sunete care sunt motivante si funcfionale (de exemplu, sunetele scoase de animale: , muu”, ,bee”, ,,ss5”). 4, Alegeti cuvinte care si fie motivante si functionale pentru elev (de exemplu, ,biscuite”, ,suc’, ,apa”, ,da-mi”, , nu”, ,tot”, gata”, ,sus”, ,hai” etc. 5. In timpul lectici, aratafi-i elevului imaginea sau obiectul cores- Punzator cuvantului (cu exceptia cazului cand acest lucru fi distrage atentia), 6, Putefi folosi cuvinte pentru a accentua un anumit sunet (de pilda, ,S-us”), 7. Lucrafi in contexte placute (de pilda, la McDonald's, la bazinul de inot, la cutia cu nisip, in leagin etc.) Imitafi sunetul produs de elev. 9. Semnele sau gesturile se pot dovedi indicii vizuale utile in asociere cu vocalizarea. ~ Folosifi ghidajul fizic sau demonstrafia, Diminuafi treptat prompturile, pana cand elevul ajunge s4 lucreze independent. Elevul emite sunete spontane, are contact vizual adecvat si stie si imite cel pufin trei itemi nonverbali. Elevul raspunde corect la opt din zece exercifii, fra sA aib& nevoie de prompt. Raspunsurile trebuie sd fie corecte gi atunci cand elevul lucreaza cu cel putin inca un terapeut diferit.72 Etapa 1: Etapa 2: Etapa 3: Ghid de terapie ABA Stimularea vocalizarii. Laudafi elevul ori de cate ori ceea ce pro- nunja seamin’ cu vorbirea. Lucrafi la acest aspect in momentele cand elevul este intr-o dispozifie buna si cand este angajat in ac- tivitai care ti plac (de exemplu, in leagan, cénd sare, la inot, cand e gadilat, cand manancé etc.). O buns modalitate de a stimula vo- calizarea este si repetafi orice sunet produs de elev. De asemenea, cAntafi, puneti muzica $i jucafi-va cu obiecte care se misc sau care fac zgomot atunci cand elevul le manevreaza cu gura (fluier, trom- peti, baloane de spun etc.). Folosifi cantece sau poezii cu gesturi pentru a stimula vocalizarea. fncepesi un vers si incercati si- determinati pe elev s& complete- ze restul cuvinelor. Exemple de cantece/poezii: ,,Un pitic atat de mic”, , Daca vesel se traieste”, ,,A fost odata un castel” etc. Imitafie oral-motorie. Incepefi aceasta etapa dupa ce elevul a par- curs etapele 2 5i 4 din Imitatia nonverbala, Pentru inceput, nu ale- geti mai mult de trei itemi si adaugafi un item nou doar dupa ce elevul fi stapaneste pe cei precedenfi. Terapeutul demonstreaza ac- fiunea gi spune: Fa asa!” Imitatie oral-motorie Igi atinge limba igi atinge dintii Face bezele Canta intr-un tub isi rasucegte capul isi fuguie buzele Clipeste din ochi Se incrunta Deschide gura Sti cu gura bosumflatd isi linge buzele Da din cap in semn ca ,,da” Zambeste isi musca buzele D& din cap insemnc4,nu” = Sufl isi umfla obrajii isi duce limba in colful gurii {si impinge obrazul culimba _{si misc urechile isi stramba nasul Imita tropaitul calului Face din buze cao motociclet’_Inspira pe nas Face ca indienii igi rasfrange buzele isi suge obrajii Tuseste Cased Manevrarea cu sunet a obiectelor. Terapeutul spune: ,,FA asa!” si demonstreaz& miscarea unui obiect, scofand in acelasi timp sunetul asociat. impinge masina /Vruum!” Misc’ un sarpe 1Sssssssl”Programe de lucru 73 Etapa 4: Etapa 5: Se joact cu pisica Mau!” Cade 0 jucarie wlii-aaa-buf!” impinge trenul /Uuu-ciu-ciu-ciu!” invarte o albinuta Bezzz\" Ridica receptorul Alo!” Face sd fopaie un iepuras /Tup, up!” Gadila Gadi, gadi!” Se loveste din greseala Claxoneazi cu masinuja Discriminarea temporala. incepeti aceasta etap% atunci cand cea ce tosteste elevul se aseamani tot mai mult cu vorbirea. Creafi situatii amuzante - dar fara si renunjati de tot la structura lecfiei - si incercati si-i mentinefi atentia. Cerefi-i sA rosteasca sunete pe care le-afi mai auzit la el. Spunefi-i: ,Vorbeste!” Promptati prin exemplificarea unui sunet pe care afi auzit c&-1 spune singur. Asteptafi maxim cinci secunde si va raspunda. Daca elevul emite orice fel de sunet in acest interval, recompensati-I imediat. In etapa de fat, nu conteaz& dack sunetul respectiv este sau nu cel pe care |-afi cerut, ci doar dac4 apare Ia cteva secunde dupa cerinfa de a vorbi. Imité sunete gi cuvinte. incepeti aceasti etapd dupa ce elevul reuseste sd realizeze discriminarea temporala (vezi etapa a 4-a) 80% din timp. Incepefi cu cinci sunete sau cuvinte usoare si adaugati cate unul in plus pe masurd ce elevul il invafa pe cel precedent. Dacd este ecolalic sau spune cuvinte in mod spontan, putefi sa-i cereti si cuvintele pe care afi auzit c& le spune deja. De asemenea, alegeti sunete care fac parte din cuvinte funcfionale pentru el. Acestea pot include alimente sau jucarii preferate, obiecte cu care este familiar (de exemplu, ,,pantof”). Cerefi-i elevului: ,Spune [sunet/cuvant].” Accentuati sunetul sau partea de cuvant pe care o poate spune mai usor. Unora dintre copii le este mai usor daca vad itemul in timp ce. aud cuvantul, dar alfi copii pot fi distragi de acest lucru, Sunetele de mai jos sunt enumerate in ordinea cronologicd in care apar la copiii tipici: Vocale usoare 2,0, t,i Consoane usoare m,b,p,d Sunete mai dificile tn aie givh ghi/ghe, chi/che, f, s, z 11, $j, gi/ge, ci/ce74 Ghid de teraple ABA Etapa 6: Combinafii de sunete. incepeti aceast etap& dupa ce elevul stpaneste cel putin cinci sunete din etapa a 5-a. Folosifi silabe formate din consoane si vocale pe care elevul deja le-a invatat. Cerefi-i elevului s4 spund prima parie a silabei, asteptafi si raspunda, apoi cerefi-i a doua parte a silabei. Reducefi treptat intervalul de timp dupa care ti cereti a doua parte a silabei, pnd cand ajungeti sa rostifi toata silaba, iar elevul sd raspunda corect. Combinatii de sunete (exemple) Mt+a,0, u,i,e Bta,o, wie Dta, 0, u,i,e Pta,o, wie Etapa 7: Sunete fara indicii vizuale. incepeti aceasta etapa dupa ce elevul stapaneste cel putin 10 sunete din etapa a 5-a. Cereti-i si spun sunetul/cuvantul, dar acoperiti-va gura, astfel incat s4 nu vada cum articulafi. Etapa 8: Imit& modulatia vocii. Cerefi-i elevului sa spuna un cuvant sau un sunet. Recompensati doar rispunsurile care au aceeasi modulafie cu sunetul pe care I-afi rostit. Modulatie ‘Tare/incet inalfimea sunetului Intonatie Etapa 9: inlanquiri, Cereti-i elevului sa combine silabe simple in cuvinte de dou’ silabe. Silabe identice: ma-ma, ta-ta, be-be, pa-pa etc. Discriminitri intre o silabé si doud silabe: ma vs. mama, cu vs. cucu etc. Silabe diferite: ma-mi, a-pa, ca-na etc. Etapa 10: Imitarea/articularea cuvintelor. Cerefi-i elevului si imite diverse cuvinte si folositi tehnica de modelare pentru a obfine o mai bund articulare. Luafi-va ca obiective cuvinte adecvate varstei, pe care elevul le pronunsé uneori corect, dar pe care incd nu le st&paneste. Acordafi o atenfie speciala greselilor de articulare care reduc inteligibilitatea vorbirii, Laudafi copilul cat de mult putefi si oferifi-i cele mai indragite recompense de fiecare data cand aproximeazi din cénd in cand si sunete pe care le pronunfa mai bine, pentru a-imenfine increderea in sine.Programe de tucru 7s Avefi griji si nu exagerafi cu corectarea vorbirii. Patefi accepta intre 75 si 90 la suta dintre aproximarile pe care le pronunja elevul. Pentru sunetele de calitate intermediar’, ldudati-l si exemplificati © aproximare mai buna, dar nu-i cereti sa repete. Corectati doar cele 10-25 la suti de aproximari slabe. Un exemplu de feedback corector: ,Spune aga: A-PA.” Pentru a face mai interesanti exersarea imitafiei verbale, putefi s& 0 includeti in cadrul altei activitafi. De exemplu, copiilor carora le plac jocurile de puzzle sau de lego putefi si le cerefi si spuna un cuvant inainte de a primi piesa de puzzle sau de lego de care au nevoie la joc. Incercafi acest lucru si cu imagini: dup& ce spune un cuvant, copilul poate s4 find in mAnd gi s& priveasca imaginea de pe cartonas. Putefi exersa imitafia verbal si in timp ce va uitafi amandoi pe o carte, va jucafi cu mingea, sarifi pe saltea, inotafi, va dati pe tobogan etc. Etapa 14: Imitarea sintagmelor verbale. Cereti-i clevului si imite grupuri de doua panda la cinci cuvinte, articuland foarte precis. in mod obignuit, calitatea articularii scade pe masurd ce creste lungimea sintagmelor emise. Exersafi sintagme care sunt doar usor mai lungi decat cele pe care elevul le poate imita fara probleme. Daca ti este ugor si imite sintagme de trei cuvinte, imp&rfiti propozifiile mai lungi in grupuri de doug sau trei cuvinte. Incereafi s& grupafi cuvintele in sintagme naturale, astfel incat vorbirea elevului s& sune firesc. DIFICULTATI DE ARTICULARE Mulfi copii autisti mici cu care lucrafi abia invafii si vorbeasca, de aceea este foarte im- Portant s4 finefi intotdeauna cont de nivelul de dezvoltare al copilului. Cand interacfi- onam cu un copil neurotipic de 1 an, stim instinctiv c& nu trebuie si fi corectim toate greselile de articulare, ci suntem mai degrab& entuziasmati de orice incercare pe care o face de a comunica verbal. La fel trebuie s ne comportim si cu un copil autist de trei sau patru ani, dar a carui vorbire este la nivelul unui copil de 1 an: trebuie doar sa repetim in mod corect cuvintele pe care el incearcd si le spun’. Vorbirea se invat§, dar ea este in acelasi timp un proces care fine de dezvoltatea copilului si cfruia trebuie s& ise acorde timp. Daca nu apare nici un fel de progres, puteti incerca urmatoarele strategii: 1. Face{i tot posibilul ca imitafia verbala si fie una dintre cele mai plcute experienfe pentru copil.76 Ghid de terapie ABA 2. Dac& va decidefi s& folositi totusi feedbackul corector, facefi acest Jucru intr-un mod ct se poate de incurajator. 3. Daca elevul nu articuleaza bine sunetele, acceptafi si recompensafi la inceput sunete- le asa cum le poate pronunta. 4, Cand elevul invafa s& vorbeasc’, modelafi articularea (adic cerefi incetul cu incetul aproximéri mai bune). 5. Acceptafi la inceput pronuntia incorecté, dar exemplificafi articularea corecta (de exemplu, ,Bine, pai-ne”) 6. incele din urma, nu mai acceptati raspunsurile articulate incorect, dar facefi acest lu- cru intr-o maniera cat mai jucdusa (de exemplu, daca elevul vrea supa, dar pronun{a incorect cuvantul, ii putefi spune: , Aha, vrei spanac!”). 7. Folosifi un program receptiv de discriminare, in care elevul invati si identifice cine articuleaza corect si cine articuleaz gresit. Persoana care articuleaza gresit trebuie sa imite problemele de articulare ale elevului. 8, Identificafi sunetele pe care elevul le pronunfi greu si concentrafi-va pe ele in pro- gramele de imitatie verbala. Trimiteri: Denumiri (expresiv) Conversatie Stimularea comunicariiPrograme de lucru 7 Obiective: Procedeu: Prompturi: Criterii de incepere a programului: Criterii de succes: Denumiri (expresiv) Punerea bazelor dezvoltarii limbajului Dobandirea unui mijloc de comunicare a dorinfelor. Dobandirea unui mijloc de interacfiune. O mai buna infelegere a lumii in care traieste, cea ce il ajuta pe elev sa fie mai prezent. aeNe Terapeutul fi arata elevului un item si il intreaba: ,,Ce este?” La inceput, raspunsul va fi promptat, fie ajutand elevul s& arate cu degetul obiectul ca in Denumiri (receptiv), fie oferind un prompt verbal. Promptul va fi diminuat cat mai repede posibil Este extrem de important si alegeti cuvinte pe care copilul si fie motivat sa le invefe (de exemplu, miindnc, deschide, ajutd-ma, nu, apit etc.). De asemenea, este important si folosifi cat mai rapid instructiuni variate (,Spune-mi ce vezi.”, ,Ce se intamplt aici?” ete.). Folosifi programul Denumiri (receptiv) sau prompturi verbale. Diminuafi promptul reducandu-l la o soapti sau rostind doar primul sunet al cuvantului. Elevul stapaneste itemii din programul de Potriviri, etapa 1 sau 2, si a inceput programul Denumiri (receptiv). Daca acest ultim program nu este inc& incheiat, incercafi s& folosifi prompturi verbale pentru programul Denumiri (expresiv). Nu este intotdeauna necesar s& asteptafi incheierea programului receptiv de Denumiri pentru a trece la programul expresiv. Elevul réspunde corect la opt din zece exercifii, fr s& aiba nevoie de prompt. Raspunsurile trebuie si fie corecte si atunci cand elevul lucreaza cu cel pufin inca un terapeut diferit.78 Ghid de terapie ABA Etapa 1: Etapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Etapa 6: Etapa 7: Etapa 8: Etapa 9: Etapa 10: Cereri, Folosifi obiecte sau imagini care reprezinta itemi sau activitati plicute pentru elev (de exemplu, mancare, suc, juciri, televizor, radio, leagin etc.). Elevul va avea acces la itemul doritnumai dupa ce {l cere. Putefi include printre preferine si obiectele autostimulatoare. Valoarea acestor obiecte va scédea atunci cand elevul va alege alti itemi decat cei autostimulatori (de exemplu, un biscuite) Partile corpului. Varste de dezvoltare (ani-luni) a. Gur, ochi, nas, picioare (B: 2-0) b. Par, limba, cap, ureche, mana, brafe, degete, burt, spate, dingi, degete de la picioare (B: 2-6) Barbie, degetul mare, genunchi, gat, unghii (B: 3-6) Caleai, glezna, maxilar, piept (B: 4-6) Incheietura mainii, umér, sold, cot (B: 5-6) Talie (B: 6-6) pe ao Obiecte: juctrii, animale, haine, mancare, obiecte casnice, mobil’. Aceasta etap& poate fi inceputi in acelasi timp.cu etapa a 2-a. Uni copii invafa mai ugor aceast etapa decat piirfile corpului. Imagini cu obiecte. Terapeutul fi arati elevului imaginea unui obiect gi fl intreaba: ,,Ce este?” Imagini cu acfiuni. Terapeutul fi arati elevului o imagine care reprezinta o actiune i il intreaba: ,,Ce face?” Actiuni prezentate in timp real. Terapeutul face o acfiune si intreaba: ,,Ce fac?” Imagini cu persoane. Terapeutul fi arata elevului imaginea unei persoane $i il intreaba: ,Cine este?” Persoane (3D). Terapeutul arat spre sine, spre elev sau spre alt persoand si intreaba: ,Cine este?” Marime (mare/ mic) (B: 2-6), Culori (,,Ce culoare este?”), Vairste de dezvoltare (ani-luni) Rogu, albastru (B: 3-6) Verde, galben, portocalitt, mov (B: 4-0) Maro, negru, roz, gri (B: 4-6) Alb (B: 5-6) posePrograme de lucru 79 Etapa 11: Etapa 12: Etapa 13: Etapa 14: Etapa 15: Urmatoarele programe: Trimiteri: Forme geometrice (,Ce forma are?”). Varste de dezvoltare (ani-luni) a. Cerc, patrat (B: 4-0) b. Triunghi, dreptunghi (B: 5-0) c. Romb (B: 6-6) Imagini reprezentand locuri/incdperi din casa, Terapeutul fi arat& elevului imagini reprezentnd locuri/inc&peri din casa si intreab’: Ce loc/cameri este?” Locuri din cartier (locuri reale). Emotii. Nofiuni cantitative. Varste de dezvoltare (ani-luni) a. Unul/multe (B: 2-6) b. — Gol/plin; greu/usor (B: 3-6) c. inalt/scund; gras/slab; mai mult/mai putin; lung/scurt (B: 40) d. — Repede/incet; pufine/multe; subfire/gros (B: 4-6) e. — Lat/ingust (B: 5-6) Atribute, Categorii, Funcfii, Meserii, Prepozifii. Imitafia verbal este o condifie preliminara a acestui progr: Denumiri (expresiv) se continua cu Dezvoltarea limbajului I si Bazele conversafiei.80 Ghid de terapie ABA Obiective: Procedeu: Etapa 1: Etapa 2: Etapa 3: Bazele conversatiei Dezvoltarea limbajului expresiv. Dobéndirea unui mijloc de interactiune social’. Apropierea tot mai mare de normele adecvérii sociale. Infelegerea faptului ci limbajul are puterea si-i influenfeze pe cei din jur i s&-l ajute pe elev s&-si puna in practic& dorintele. PONE Scopul acestui program este ca elevul si inveje si foloseascd scurte propozifii necesare conversafiilor zilnice. La inceput, va invafa si dea réspunsuri mecanice in situafii aranjate de terape- ufi. Prompturile vor fi diminuate treptat, deoarece va trebui s4 foloseasca limbajul si in situatii care se ivesc in mod natural. * Este extrem de important si infelegefi ca la inceput il invafafi pe elev rispunsuri mecanice. Cu toate acestea, nici un copil nu invafa s& converseze doar pentru c4 are la indemana mii de raspunsuri mecanice. Esenfiale in acest caz sunt abilitatile observational, interacfiunea sociala gi accentul pus pe socializare! Salutul. Cand cineva ii spune: ,, Buna!”, elevul trebuie si raspunda: Buna!” Mai tarziu, trebuie st adauge si numele persoanei pe care osaluta. Cereri (elevul direcfioneazi comportamentul altei persoane). a. Vino, [nume]!” (cand are nevoie de ajutorul altei persoane) b. ,Di-te, te rog!” c. ,D&-mi [obiect]!” d. ,,Lasa-ma!” e. ,Prinde-mat” (la jocul de leapsa) f.,,Pleaca!” g- »Tacil” (cand cineva face galagie) c. Wad un/. d.,Amun/Etapa 4: Etapa 5: Programe de lucru 81 Comentarii. Acestea sunt exemple de propozifii pe care elevul trebuie sa le foloseasc& in diverse situafii, pentru a-si exprima interesul sau pentru a capta interesul altei persoane. Scopul final este ca elevul s& ajunga si fac astfel de comentarii fara si fie promptat. a. “la, [nume}!” (cand da un obiect unei persoane). b, , a wite!” si arata spre ceva interesant, c. ,Uite, [nume]!” sau , Uite ce fac!” d. Gata, merge!” (dupa ce pune in migcare o jucarie). e. Eu am facut!” £. ,lmi place.” g. Te doare?” (cand se loveste un copil), h. ,Fac un castel mare de nisip!” (descrie printr-un verb acfiunea pe care o face in momentul respectiv). Raspunsuri. a. ,, Acolo!” gi arata cu mana (cand este intrebat unde se afla ceva) b.4,Ce €?” (cand este strigat de cineva aflat la distant) c. ,Bine.” (cand este rugat si faci ceva) d. ,,Da?”, ,,Ce frumos!” (cnd cineva fi povesteste ceva) e. Sunt gata.” f. ,,Aici sunt.” (la intrebarea ,Unde esti?”) g. ,Pe asta.” (cand este intrebat , Pe care il vrei?”) h. ,Intra!” (cand deschide usa cuiva)Ghid de terapie ABA Criterii de incepere a programulul: Criterii de succes: Etapa 1: Asertivitatea 1. Elevul va reusi sa-si identifice si s8-gi puna in practic dorinfele. 2. Dobandirea gandirii critice. Elevul nu va mai accepta automat ceea ce spune altul. 3. Stimularea capacitafii de a funcfiona independent si de a nu se mai baza pe adulfi (sau pe alfii) pentru a fi indrumat permanent. Evitarea victimizarii ‘Omai buna infelegere a lumii in care traieste. Dezvoltarea limbajului spontan, Stimularea implicarii. Injelegerea faptului ci e normal s& gresesti si c& poti fi, la randul tiu, profesor. 9. Facilitarea integrarii cu succes in clas. PND oe Elevului fi sunt prezentate evenimente incorecte si este ajutat si verbalizeze eroarea. Folosifi promptul fizic, demonstratia, promptul verbal, gesturile, inflexiunea vocii sau expresia fefei. Diminuati treptat prompturile, pana cand elevul ajunge sa lucreze independent. Alegerile (etapa 1 a programului) ar trebui s4 fie printre primele programe predate. Elevul raspunde corect la opt din zece exercifii, fara s& aibi nevoie de prompt. Raspunsurile trebuie sd fie corecte si atunci cand elevul lucreaz& cu cel pufin inc& un terapeut diferit, Alegeri. Programul se poate lucra in cadrul sesiunilor de terapie sau in afara Jor. in terapie, elevul poate si aleaga unde sa stea, in ce camerii si lucreze, cu ce jucarii sA se joace etc. In afara terapiei, poate alege cu ce haine sa se imbrace, ce c&rfi s& citeasc&, ce mancare s& manAnce, ce muzica s& asculte, ce film s& vada etc.Programe de lucru 83 Etapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Etapa Etapa 7: Etapa 8: Trimiteri: Se joaca de-a terapeutul/profesorul. igi manifesta nemulfumirea. Enervati elevul si invafati-l s8-si exprime nemulfumirea (s& spun, de exemplu: , Las’i-ma in pace!” ninceteaza!”, ,Nu!”, ,E al meu!” etc.) isi pastreaz’ obiectul/locul cuvenit. Creafi situafii in care elevul si fie nevoit s& reacfioneze pentru a se impune, Luafi-i brusc ceva sau intraji in fafa lui in timp ce-si asteaptd randul. Invafafi-l si teactioneze intr-un mod asertiv (de exemplu, s4 nu dea drumul obiectului respectiv, sa-gi pastreze locul la coada etc.). igi susfine pirerile. Faceti o afirmatie incorecti despre ceva cunoscut de elev. De exemplu, denumifi gregit un obiect, 0 acfiune, un atribut etc. El trebuie s& resping& informatia incorect’ si si 0 verbalizeze pe cea corect’. Facefi greseli si determinafi-1 si identifice gi/sau s& corecteze gregeala. Exemplu: aruncati o jucarie la gunoi. Spunefi-i elevului si faci ceva nepotrivit sau imposibil gi invatafi-1 s4 obiecteze (exemplu: puneti-i in fafS o farfurie cu un cub pe ea gi cerefi-i si manance spaghetele.) La inceput, terapeutul trebuie s& transmit ideea de inadecvare prin vocea sa, apoi s& diminueze promptul. Incepefi cu situafii evidente, apoi trecefi spre unele mai pufin evidente. Manifest o atitudine competitiva adecvata si infelege nofiunea de castigitor. incearca sa alerge cat poate de repede intr-o intrecere; incearca si nu fie gasit cand se joacd de-a v-afi ascunselea; cauitd si ia piesele celuilat jucdtor intr-un joc. Stimularea comunicarii84 Ghid de terapie ABA Da/nu Obiective: 1. Dobandirea unui mijloc de comunicare a preferintelor. 2. Invafarea abilitatii de a alege. 3. Dezvoltarea asertivitafii. 4. Imbunatatirea infelegerii si folosirea nofiunilor de baza. 5. Dobandirea unui mijloc de a raspunde la intrebari simple. Procedeu: Terapeutul prezinta un item si pune o intebare, Prompturi: Folositi prompturile verbale, demonstrafia, gesturile, inflexiunea vocii si/sau expresia fetei pentru a-l face pe elev s& indice ,da” sau ,nu”, Diminuati treptat promptul, pana cand elevul poate raspunde corect far prompt. Criterii de Elevul este capabil sd fie atent la stimuli relevanfi. Elevul trebuie incepere a 84 aib& preferinfe identificabile si un mijloc de a comunica ,,da” si Programului: —_,nu” (exemple: prin cuvant, dnd din cap, prin limbajul semnelor sau aratand cu degetul). Criterii de Elevul raspunde corect la opt din zece exercifii, fara sA aibi nevoie succes: de prompt. Raspunsurile trebuie si fie corecte si atunci cand elevul lucreaz cu cel pufin inc& un terapeut diferit. Etapa 1: Dorinfe. Identificafi un grup restrans de itemi pe care suntefi siguri cA elevul ii doreste si un alt grup de itemi pe care suntefi siguri ci ii refuz. Aratafi-i elevului un item pe care il doreste si i ii vrei?” Promptafi imediat elevul si rispunda ,,da” si dati-i itemul. Dupa mai multe exercifii la care rispunde bine, introduceti si raspunsul ,nu”. Ardtafi-i elevului un item pe care nu-l vrea $i intrebati-l: ,,{1 vrei?” Promptafi-] imediat si réspunda nu”. De indata ce raspunde, indepartafi itemul din fafa lui. Dupa mai multe exercifii la care rispunde bine, revenifi la itemul ,,da”. Scopul este ca elevul sé fie capabil s& raspunda fara probleme la intrebari cu ,,da” sau ,nu” puse in ordine aleatorie.Programe de lucru 85 Etapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Etapa Etapa 7: Etapa 8: Etapa 9: intrebarea ,,da sau nu?” este folositi ca prompt pentru modul de a rspunde la o intrebare. Exemplu: ,, Vrei suc? Da sau nu?” Identitatea obiectelor. Exemplu: , Este un camion?” Identitatea persoanelor. Exemplu: , Este mama?” Acfiuni, Exemplu: , Tati mananca?” Atribute. Exemplu: , Este rogu?” Nofiuni. Exemplu: ,Este colf?” Raspunde cu ,da” sau ,nu” la intrebiri false/adevarate despre lucruri pe care nu le vede. Exemplu: ,Pasirile au aripi?” Raspunde cu ,,da” sau ,nu” la intrebari parfial corecte. Exemplu: aratati-i un cerc verde gi intrebafi-1 daca este un patrat verde.a6 Obiective: Etapa 1: Etapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Ghid de terapie ABA Negatia 1. Elevul va invafa sd indeplineasca un nou tip de instrucfiune. 2, Imbunatatirea atentiei fata de informatia auditiva. 3. Dezvoltarea abilitatilor de discriminare. Nu face aga, Demonstrafi o actiune si spunefi-i: ,Nu face asa!” Recompensati faptul ca elevul nu imitA actiunea. Nu” + verb. invafafi elevul si nu fac o acfiune atunci cand folosifi cuvantul ,nu” (de exemplu, ,Nu sta in picioare!”). Oferiti recompensa imediat dupa instrucfiuinea’ verbal, inainte ca elevul s& inceapa si facd acjiunea respectiv’. Daci e nevoie, folosifi promptul m4nd peste mAna pentru a impiedica actiunea. Treptat, méarifi la cateva secunde intervalul dintre instructiunea verbal si recompensé si diminuafi promptul. Spune vs, Nu spune. SD1: ,Spune avion!” RI: Elevul repet cuvantul. SD2: ,Nu spune avion.” R2: Elevul nu spune nimic, SD3: Rotire aleatorie intre SD1 si SD2. Dupi ce elevul injelege ce i se cere, schimbati SD-ul cu ,Repeta!” vs. Nu repeta!” in felul acesta, putefi folosi propozitia Nu repeta!” pentru a-i controla repetifiile inadecvate de limbaj. Nu__. Punefi in fafa elevului doi itemi, si zicem A si B. Spunefi: Arata nu A”, Elevul ar trebui s4 puna mana pe celalalt item. Dupa ce prinde ideea, folosifi un limbaj care suna mai firesc, de exemplu: ,-Arati-mi care nu este c4ine.” sau ,Care nu are pene?” Nu [item]: , Araté nu minge.” Nu [atribut]: , Giseste nu rogu.” Nu [actiune]: ,,Care nu doarme?” Nu [categorie]: , Arat& care nu este animal.” aorObiective: Prompturi: Criterii de incepere a programului: Criterii de succes: Procedeu: Etapa 1: Etapa 2: Programe de lucru 87 enn Coordonarea atentiei 1, Elevul va deveni mai constient de lumea din jur side activitafile celorlalgi. 2. Va invaja sd atragé atenfia altei persoane. 3. Vacreste dorinja sa de a directiona si de a obfine atenfia altora. Folositi promptul fizic, demonstrafia, promptul verbal, promptul de pozitie sau indicarea cu degetul. Diminuati treptat promptul, pana cand elevul lucreaz independent. Etapa 1 poate incepe imediat dupa ce elevul a incheiat programul de Imitatie nonverbala. Elevul raspunde corect la nou din zece exercifii, fa prompt si avand de ales intre doua optiuni; raspunde corect la opt din zece exercifii, avand de ales intre trei sau mai multe opfiuni. Raspunsurile trebuie si fie corecte gi atunci cand elevul lucreaza cu cel pufin inci un terapeut diferit. invatafi elevul si observe daca alt persoand este atenté la el si, daca nu, cum sa 0 fac& atenta. intrebafi elevul: ,Unde este [obiect]?” Elevul rispunde: ,,Acolo.” siarat cu ména in directia itemului. Spunefi-i elevului s4 dea un obiect unei anumite persoane. Persoana respectiva nu trebuie si fie atenta la el si nu trebuie si accepte obiectul pana cand elevul nu spune: ,[a, [nume]!” Faceti Ja fel cand aruncé mingea. Elevul trebuie s4 spun: ,Prinde, [nume}!” inainte ca cealalt’ persoana si incerce si prinda mingea,Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Etapa 6: Etapa 7: Etapa 8: Etapa 10: Ghid de terapie ABA Atrage atenfia altei persoane. Cerefi-i clevului si spuna ceva altei persoane sau si-i pund o intrebare. Inifial, persoana respectiva nu trebuie si reactioneze la incercdrile elevului de a comunica. Elevul trebuie sa fie promptat sd repete numele persoanei si sa 0 traga de mana. Arata altora ce a Iucrat. Asigurafi-va ci exist alte persoane in preajma care pot vedea ce a lucrat elevul. igi da seama in ce directie aratd cu mana alt persoana. a, Terapeutul araté cu mana spre ceva si spune: ,[Numele elevului], du-te acolo.” b. Terapeutul il intreaba pe asistent: ,Unde este biscuitele?” Asistentul arata cu mana si spune: ,,Acolo.” Terapeutul fi spune elevului si aduca biscuitele. c. Asistentul arata cu mana spre ceva. Terapeutul il intreab& pe elev: ,Spre ce arat& [numele asistentului]?” Identificd locul spre care se uit o persoana. Asistentul se uitd spre ceva. intrebafi elevul: ,La ce se uit [numele asistentului]?” Identifica direcfia de migcare. Asezati mai multe animale de jucarie in sir, cu fata intr-o anumita directie. Intrebafi elevul incotro se duc, Elevul ar trebui sa indice direcfia corect3. igi di seama daca o persoana il aude. Cerefi-i elevului sa-i spund ceva asistentului care se afla fie in apropiere, fie in alti parte a casei. intrebafi-l pe elev daca asistentul |-a auzit. Elevul igi poate da seama de acest lucru gandindu-se cat de departe se afla asistentul de el si daca i-a raspuns sau nu. igi da seama daca o persoani il vede. Punefi-i elevului o intrebare despre un lucru pe care il vede. E bine si avefi un asistent in preajma sau in alt& parte a casei. intrebafi elevul daca asistentul poate s& vada acel lucru. Elevul igi poate da seama de acest lucru judecand dupa distanfa la care se afla asistentul si dupa directia in care se uitd acesta. igi da seama daci 0 persoand cunoaste anumite informatii Realizafi o acfiune intr-un moment in care asistentul se afl fie in apropiere, fie in alt& parte a casei. intrebafi elevul daca asistentul stie ce s-a intamplat. Elevul isi poate da seama de acest lucru gandindu-se daci asistentul a vazut activitatea respectiva sau a auzit ce s-a vorbit.Programe de fucru ES Etapa 14: Trimiteri: Facefi lucruri neobignuite pentru a-1 determina pe elev si co- menteze. O parte din aceste procedee au fost descrise de Margery Rappoport in Maurice et al. (1996). a. Purtafio perucd. . Punefi-va ochelarii invers, c. Colorati ,din greseali” pe mas&. Dafi exemplu de reactie: Aaah!” d. Sc&pati materialele de pe masa. Dati exemplu de reacfie: ,Au cézut!” ‘incercafi s&-i punefi pantoful pe mana. Punefi ciocanul in sertarul de tacamuri. Punefi o legatura de ceapa verde in cogul de rufe. Rearanjafi mobila sau indepartafi ceva foarte evident din mediul inconjurator. indeplinifi impreuna cu elevul o activitate de rutin’, apoi brusc faceti ceva neasteptat. po mo Bazele conversafiei Stimularea comunicarii Dezvoltarea limbajului I Descrieri Asertivitatea % Vezi nota 13 (a.trad.).90 Ghid de terapie ABA Emotii Obiective: 1, Identificarea starilor emofionale. 2. Dezvoltarea empatis 3. Facilitarea interactiunilor sociale. 4. invajarea unor potenfiale modalitaji de a influenja starile emofionale. 5. Omai buna infelegere a relatiei dintre cauza si efect. Procedeu: Prezentafi-i elevului diferite emofii fie prin intermediul jocurilor de rol, fie prin intermediul imaginilor, pentru a-I invata si iden- tifice sentimentele, posibilele lor cauze, precum si posibile c&i de schimbare a lor. Adunaji imagini foarte variate, care reprezint& in mod lipsit de echivoc emofii de baz’. Emofii (etapa de inceput) Emofii (etapa avansata) Bucuros Nemulfumit Suparat/trist Nervos Infuriat Bucuros| Nedumerit Emofii (etapa intermediard) Plictisit Speriat ingrijorat Mirat Invidios Obosit Mandru *Flamand/insetat Stanjenit Bolnav *Atentie: aceste sentimente sunt determinate mai degraba contex- tual sau comportamental decat prin expresia fefei. Avefi grij s8 predati emofii adecvate varstei (de exemplu, un copil de patru ani nu infelege ce inseamné ,plictisit”), Etapa 1: Potriveste imagini la emofii (itemi nonidentici). Asezafi pe mas& imagini cu aceeasi persoand exprimand doud sau trei emofii. Aratafi-i elevului o imagine cu o persoand diferitd, dar care exprima aceeagi emofie ca una din cele de pe masi, si spunefi: ,,Potriveste.”Etapa Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Etapa 6: Etapa 7: Etapa 8: Programe de lucru 1 Denumirea receptiv a emofiilor din imagini. Alegeti o emotie cu care sa incepefi programul si folosiji-le pe celelalte ca elemente distractoare, Asezafi pe mas o imagine reprezentand prima emofie si o imagine reprezentand emofia distractoare. Spunefi-i elevului: ,, Arat& [emofie].” si promptafi dupa caz. Dupa ce elevul invaja prima emofie, predafi a doua emofie. Trece{i apoi la exercifii aleatorii cu cele dou& emofii, Adaugati o noua emotie dupa ce elevul le stipaneste pe cele predate. Denumirea expresiva a emofiilor din imagini. Aratati-i elevuluio imagine si intrebafi-t: ,Cum se simte?” Exemplific’ emotii. Recurgeti la imitafie pentru a invafa elevul s& exemplifice diverse emofii Recunoaste emofiile altora exprimate de fata cu el. Arborati o expresie faciala specifica i intrebati elevul: , Cum ma simt?” Spune ce simte. Gandifi-va la o situafie in care elevul si triiascé o anumit& emofie, Putefi pune in scend situatia respectiva prin joc de rol sau prin imitafie nonverbala. intrebafi-l: ,Cum te simi?” Infelege cauzele emofiilor. Folosifi imagini care infatigeaz4 cauza si efectul sau facefi mici scenete. intrebati elevul de ce se simte intr-un anumit fel sau de ce crede c& alt persoana se simte intr-un anumit fel. Generalizafi in mediul natural, cutand si recapitulafi emofiile in situafii care apar in mod firesc. Terapeutul: Cum se simte sora ta? Blevul: E trista. Terapeutul: De ce e trist&? Elevul: Pentru ca nu i-am dat jucatria. Terapeutul: Cum te simfi acum? Elevul: Sunt bucuros! Terapeutul: De ce? Elevul: Pentru cd ma gadili! Determin altd persoan’ sa simté 0 anumit’ emofie. Creafi o situafie tn care o persoana sd se simt& intr-un anumit fel. Instruiti elevul sa faca persoana respectiva sa simta alta emofie (de exemplu, s& inveseleascd pe cineva imbrafigandu-l)Etapa 9: Etapa 10: Trimiteri: Ghid de terapie ABA Generalizeaza in situafii naturale. Elevul descrie cum se simte el sau cum se simte alt persoana. Empatia, Demonstreaza c4 stie cum sa reacfioneze intr-o anumiti situafie, Exemple: cineva declara c& este flaméand/speriat/suparat/rinit//ii e frig etc. si/sau exemplifica starea respectiva. Elevul fie explica verbal ce ar face in situafia aceea, fie exemplificd o reactie adecvata. Potriviri Denumiri (receptiv) Denumiri (expresiv)Programe de lucru 93 Obiective: ee Gesturi (Pragmatica) Familiarizarea cu mijloace de comunicare nonverbalé des intalnite. Sporirea atenfiei faté de mediul inconjurator. imbunatafirea capacitafii de a descifra indiciile sociale, Integrarea mai bund in clas i in grupurile de cop’ Dezvoltarea unor mijloace suplimentare de comunicare. gene Prompturi: Folositi promptul fizic, demonstrajia, promptul verbal, promptul de Criterii de succes: Etapa 1: pozifie sau indicarea cu degetul. Diminuafi treptat promptul, pana cand elevul ajunge si raspunda independent. Elevul rispunde corect la noua din zece exercifii, RAspunsurile trebuie sa fie corecte si atunci cand elevul Iucreaza cu cel putin inca un terapeut diferit. Elevul imita gesturi. Gest Semnificatie intinde braful, misc ritmic palma in sus »Ridici-te!” Cheama cu degetul arat&tor sau cu mana Vino aici!” intinde braful cu palma orientata spre privitor Stop!” Ridic degetul aratator v-Asteaptal” Misc braful inainte si inapoi Da-te la o parte!” Misc degetul aratitor Fil cuminte!” Da din umeri Nu stiu!” igi pune degetul pe buze vLiniste!” Aplauda/ Bravo!” Ridic& degetul mare Super!” Ridica ambele degete mari /Bine!” Face semnul OK »Delicios!” Se bate ugor pe burta /Nu-mi place gustul!” Scoate limba dezgustat/Se fine de nas Miroase urat!” St& cu barbia in palma M-am plictisit!” Se muta de pe un picior pe altul, se uit la ceas_,, Vreau sa plec!” Se apleacd usor spre interlocutor, da din cap _, MA intereseaza!”94 Ghid de terapie ABA DA ochii peste cap 1E ridicoll” Casc& Sunt obosit!” St cu brafele incrucisate »Nu-mi convine!” isi freacd barbia/fruntea cu degetele Ma gandesc!” Se loveste ugor peste frunte cu palma Am uitat/Am incurcat!” Etapa 2: — Elevul face un gest la cerere. Terapeutul spune: ,,Arati-mi prin gesturi c’..” Etapa 3: — Terapeutul face un gest si intreaba: ,Ce inseamna?” Etapa 4: — Elevul rispunde in context adecvat. a. Indic& unde se afla ceva sau cineva aratand cu degetul. Poate folosi si explicatii verbale, de genul: ,Este acolo.”, ,Pe raft.” etc. b. Arata ca ii place gustul unui aliment frecandu-se pe burtica. c. Arati c& stie un rspuns sau ci doreste un obiect. De exemplu, ca rispuns la intrebarea: ,Cine vrea inghefati?”, ridicd mana si, optional, spune: ,Eu!” d. Da din cap in semn de ,,da” sau ,nu” in situatii corespunzatoare. e. Se arata plictisit sprijinindu-si barbia in palmi. f. Exprimd prin gesturi diverse emofii, de exemplu isi incrucigeaza brafele ca s8-si arate nemulfumirea. & Se da inapoi si se stramba cand i se prezint& lucruri scarboase. Exemplu: ,Bleah, supa de gandaci!” Etapa 5: — Elevul descifreaz4 indicii nonverbale si igi modific’ in mod adecvat comportamentul. a. Inainteaz& sau considera ca a venit randul lui cand terapeutul il cheami facand semn cu degetul. b. Face un pas inapoi sau se da in spate cand terapeutul isi migc& dosul palmei inainte si inapoi. c. Descifreazi corect migcarile facute cu capul (,da” sau _,nu”). Terapeutul poate aranja o situatie in care altcineva sa guste o mancare, iar elevul sa fie intrebat daci persoanei respective i-a plicut sau nu méancarea. d. Descifreaz indicatiile date cu degetul arat&tor pentru a localiza un obiect sau un loc in care s stea in timpul unei activitsti. ¢. Poate spune despre dowa persoane (reale sau din imagini) care din ele asculté (deoarece se apleaca inainte, se uit’ la cealaltA persoand, da din cap) si care nu este atenta (deoarece se uit’ in alt parte, se uiti la degete, citeste o carte). Trimiteri: | Coordonarea atentiei Emofii Acfiuni simbolicePrograme de lucru 95 Obiecti Procedeu: Prompturi: Criterii de incepere a programului: Criterii de succes: Etapa 4: Etapa 2: Etapa 3: Atribute 1. imbogafirea limbajului. 2, invafarea unor notiuni noi. 3. Sporirea atentiei fat de mediul inconjurator. Urmafi procedeul de baz pentru predarea discriminarii, Folositi obiecte concrete care s& reprezinte fiecare atribut. Alegeti obiecte care sunt asemanatoare in toate privinfele, cu excepfia atributului pe care dorifi si-l predafi. Fiecare atribut poate fi predat la inceput prin potrivire, apoi prin identificare receptiva si denumire expresiva. Este posibil ca elevul s& inveje mai bine daca folosifi la inceput obiecte, pe urma imagini. Cu toate acestea, unii invafa mai repede daca incep direct cu imagini. fn ambele cazuri, atributele trebuie generalizate folosind materiale cat mai diverse. Folosifi promptul fizic, promptul de poziie sau gestul. Diminuati treptatpromptul, pani cand elevulajunge saraspunda independent. Incepeti cu atribute concrete si trecefi apoi la atribute abstracte. Consultafi normele pentru limbajul adecvat varstei Elevul réspunde corect la noua din zece exercitii, fara sa aib4 nevoie de prompt gi avand la dispozitie dou’ opjiuni. Raspunde corect la opt din zece exercifii atunci cand are de ales intre trei sau mai multe opfiuni. Raspunsurile trebuie s& fie corecte si atunci cand elevul lucreaza cu cel pufin ined un terapeut diferit. Culori. Mérime. Atribute fizice. , Arat& [cald].” vs, ,, Arata [rece].” a. Rece/cald b. Ud/uscat cc. Fin/aspruEtapa 4; Etapa 5: Etapa 6: Etapa 7: Etapa 8: Ghid de terapie ABA d. Tare/moale ©. Ascutit/tocit f. ‘Greu/usor g Dulce/acru h. intuneric/lumina i. Curat/murdar j. Vechi/nou k. Drept/stramb Potriviri: , Potriveste baiat la baiat.” vs. , Potriveste fata la fata.” b. Receptiv: , Arata baiat.” vs. , Arata fata.” Compozitie. Receptiv: ,,Aratd [plastic].” Expresiv: ,,Din ce este facut?” a. Plastic b. Lemn c. Hartie d. Bumbac e. Metal f£. Piele g. Sticlt Relafii temporale. a. Primul/ultimul b, fnainte/dupa Relafii spafiale. , Arat& [aproape].” vs. , Arata [departe].” a. Sus/jos b. injurul c. Departe/aproape d. inmijloc Attribute cantitative. ,Rostogoleste mingea repede.” vs, »Rostogoleste mingea incet.” Repede/incet Lung/scurt inalt/scund Lat/ingust O parte /jumatate/intreg Tot/putin/nimic Pufini/ multi Greu/ugor Plin/gol ram mean opPrograme de lucru Etapa 9: Alte atribute opuse a. Noapte/zi b. Deschis/inchis c. Tanar/batran d. Aprins/stins fe. Legat/dezlegat Etapa 10: Conectori logici a. Sau: ,Da-mi-l pe cel albastru sau pe cel rogu. b. $i: ,D&-mi-l pe cel albastru si pe cel rogu.” c. Nu: ,D&-mi-l pe cel care nu este albastru.”98 Ghid de terapie ABA Functii Obiective: 1. O mai bund infelegere a ceea ce se intampla in jur. 2. Imbogifirea limbajului. 3. imbunatatirea memoriei si a capacitatii de a rationa. Procedeu: Elevului i se prezinta diversi itemi gii se cere si explice funcfia lor (sau invers). Prompturi: Folosifi promptul fizic, demonstrafia, promptul verbal, indicarea cu degetul sau promptul de pozifie. Diminuafi treptat prompturile, pana cand elevul ajunge s& rspunda independent. Criterii de Denumiri (expresiv). Actiuni (expresiv). incepere a programului Criterii de Elevul raspunde corect la noua din zece exercifii, fara s& aibé nevoie succes: de prompt. Rispunsurile trebuie si fie corecte si atunci cand elevul lucreaza cu cel putin inc& un terapeut diferit. Etapa 1: Nonverbala (elevul demonstreaza actiunea). a. Ardtafi-i elevului un obiect. intrebafi-t: ,,Ce faci cu el?” Elevul trebuie si demonstreze acfiunea adecvata. b. Punefi mai multe obiecte pe masa. Terapeutul mimeazd o actiune si intreaba: Cu ce faci asa?” Elevul trebuie sa aleaga obiectul corect. Etapa 2: Punefi mai multe obiecte 3D pe masa. a. (SD de imagine) Arstati-i elevului imaginea unei acfiuni gi intrebati-l: ,Cu ce faci aga?” Elevul alege un obiect de pe masa. (Putefi lucra aceast etapa gi ca potrivire. Intrebafi: ,Cu ce se potriveste?”, urmand ca elevul sa aseze imaginea care reprezinta actiunea langa obiectul corespunzator.) b. (SD verbal) intrebafi elevul ce ar folosi ca s& se spele pe dinfi, si se spele pe fafa, s& bea suc etc. Elevul alege un obiect de pe masa.Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Etapa 6: Etapa 7: Etapa 8 Etapa 9: Trimiteri: Programe de lucru 99 Ardtafi-i elevului un obiect 3D gi intrebafi: ,Ce faci cu el?” a. (Raspuns nonverbal) Elevul alege imaginea reprezentand acjiunea corecta dintre celelalte imagini de pe masi, b. (Raspuns verbal) Elevul spune la ce foloseste obiectul. Asezafi pe masa mai multe imagini 2D reprezentand diversi itemi. a. (6D de imagine) Ardtafi-i elevului imaginea unei actiuni si intrebafi-I: ,Cu ce faci aga?” Elevul alege de pe masa imaginea obiectului corect. (Putefi lucra aceasti etapa si ca potrivire. Intrebafi: ,Cu ce se potriveste?”, urmand ca elevul si ageze imaginea care reprezintA actiunea lang imaginea obiectului corespunzator.) b. (SD verbal) intrebati elevul ce ar folosi ca s4 se spele pe dinfi, s& se spele pe fafa, 4 bea suc etc. Elevul alege imaginea corect de pe masa. Aratafi-i elevului imaginea unui obiect si intrebafi-l: ,Ce faci cu asta?” a, Raspuns nonverbal: elevul mimeaza acfiunea corecta. b. Alegeri multiple nonverbale: elevul alege dintre imaginile de pe masa imaginea reprezentand actiunea corect&. c. R&spuns verbal: elevul spune la ce foloseste obiectul Intraverbal 1 (nu se folosesc indicii vizuale). intrebafi elevul ce ar folosi ca s& se spele pe dinfi, sd se spele pe fat, si bea suc etc. Elevul d& un raspuns verbal. Intraverbal 2 (nu se folosesc indicii vizuale). Intrebati elevul la ce foloseste periufa de dinfi/sapunul/cana ete. Elevul da un rispuns verbal, 1. Scaun, masind, pat (B: 2-0) 2. Casa, creion, farfurie (B: 2-6) 3. Carte, telefon, foarfeca (B: 3-0) Funciiile partilor corpului, a. _,Ce faci.cu ochii?” b.,,Cuce vezi?” Funcfiile camerelor. a. _,Ce faci in (denumirea camerei]?” Bb. _,Unde [denumirea actiunii]?” Exemplu: , Unde dormi?” Cunostinfe generale gi rafionamente Categorii100 Ghid de terapie ABA Obiective: Procedeu: Prompturi: Criterii de incepere a programului: Criterii de succes: Etapa 1: Categorii 1, Stabilirea unor asocieri intre lucruri inrudite. 2. imbogatirea comunicarii, 3. Dezvoltarea gandirii abstracte. Alegeti un grup de itemi intre care exist& o anumits relafie. incepeti cu categorii simple, de pild& animale, mancare gi haine. De obicei, este mai simplu sa lucrafi cu imagini ale acestor itemi, dar unii copii invafa mai usor daca incep programul cu itemi 3D. Exemple Animale, mancare, haine, mobila, mijloace de transport/vehicule, jucarii, camere, unelte de gridinarit, forme geometrice, litere, numere, fructe, bauturi, corpuri ceresti, plante, animale marine, parti ale corpului, oameni, instrumente muzicale, obiecte din baie, obiecte din bucatarie, obiecte din garaj etc. Folosii promptul fizic, demonstratia, promptul verbal, indicarea cu degetul sau o combinatie de prompturi. Diminuafi treptat prompturile, pana cand elevul ajunge s rispunda independent. Elevul a incheiat programele Potriviri nonidentice si Potriviri obiect la obiect. Elevul réspunde corect la opt din zece exercifii, fara si aib’ nevoie de prompt, Raspunsurile trebuie sa fie corecte si atunci cand elevul lucreaz& cu cel pufin inca un terapeut diferit. Potriviri, Elevul sorteazA itemii in grupuri separate. Asezati pe masa cate o imagine pentru fiecare categorie gi denumifi categoria din imagine. Apoi, dafi-i elevului pe rand cate o imagine si spuneti-i: , Potriveste cu [animale].” Dupa ce incepe 4 raspunda consecvent, putefi transforma exercifiul de potrivire intr-unul de sortare, dndw-i toate pozele amestecate si cerandu-i si le sorteze pe categoriEtapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Programe de lucru 101 Receptiv. Asezati pe masa doua sau mai multe imagini din categorii diferite, Spunefi-i elevului: ,,Da-mi [animal]!” Expresiv. Aratafi-i elevului o imagine gi intrebafil: ,,Ce este?” Elevul raspunde denumind itemul (de exemplu, ,, vaca”). Intrebafi apoi: ,,Ce este vaca?” Elevul trebuie s8 spuna denumirea categoriei (,animal”). Exemple de categorii. Cerefi-i elevului si dea exemple dintr-o categorie (de pild’, ,Spune-mi numele unui animal.”) Dupa ce di un exemplu, dudaji-I si rugafi-l s& mai dea un exemplu (de pilda, Spune-mi numele unui ALT animal.”) Daca e nevoie de prompt, agezafi pe masa imagini din diverse categorii, inclusiv categoria pe care 0 cerefi, Categorii complexe. Rugafi elevul si dea exemple dintr-o categorie ce indeplineste dou sau mai multe condifii. Exemple: ,Spune-mi numele unui animal care traieste in ocean.”, ,Spune-mi numele unei mancari de la micul dejun.”, ,Spune-mi numele unui vehicul care nu merge pe strada.”102 Ghid de terapie ABA Cunostinte generale si rationamente | Obiective: 1. Dobandirea de informafii generale care sunt: functionale si adecvate varstei. 2. Dezvoltarea gandirii abstracte. 3. Sporirea atentiei fata de lumea inconjuratoare. 4. Dobandirea de mijloace noi de imbogafire a limbajului. 5. Imbunatatirea abilitapii de a raspunde la intrebari. Procedeu: — Puneti-i elevului intrebiiri care fac referire la cunostinje generale. Dac& nu cunoaste raspunsul, oferiti-i voi informatia. Atentie: nu vefi reusi si dezvoltafi capacitatea de infelegere a unui copil doar oferindu-i informafii multiple gi disparate, ci invatandu-1 numeroase exemple care fac referire la aceeagi nofiune, pana cand reugeste si generalizeze singur. Asocieri 1, Potrivire de obiecte 3D (itemi care sunt folosifi impreund). Prezentafi-i elevului un item gi intrebafi: ,Cu ce se potriveste?” Elevul alege un item sau o imagine din mai multe de pe masa. 2. Potrivire de imagini 2D. Exemple Creion/hartie Lopaticé/galetuss Soseta/pantof Lingurd/castronel Perna/pat Periufa de dinfi/pasta de dinfi Servet/farfurie Hain’ /céciula Costum de baie/prosop Foarfec/hartie Creta/tabli de scris Caset’/casetofon Flori/vaza C&masa/pantaloni CD/Calculator Soset/picior Manusi/mand Lumanéri/tort Minge de tenis/racheté _Biciclet/casca de protectie Acuarele/pensula Matura/faras Minge de baschet/cos _Pieptiin/uscator de parPrograme de lucru 403 Cana/ceainic Tren/sine S&pun/prosop Creion colorat/carte de colorat Bebelus/biberon Surub/piuligs Cui/ciocan Aspirator/covor Discriminare auditiva -sunetein direct. Asezafi pe masi diverse obiecte care produc sunete, de exemplu 0 zornaitoare, un clopofel, o masinufai de politie cu sirend, o tob’. Producefi un sunet cu un obiect identic cu unul din cele aflate pe masa si intrebafi: ,,Care e la fel?” Ca prompt, Lasafi elevul s& vada obiectul cu care produceti sunetul respectiy. Elevul trebuie sa imite acfiunea si sa produc’ acelasi sunet. Dimninuati promptul ascunzand obiectul pe care il folosifi pentru producerea sunetului. 1. Elevul alege dintre mai multe obiecte. 2. Elevul alege dintre mai multe imagini. 3. Elevul raspunde fara indicii vizuale din care sa aleag’. Discriminare auditiva - sunete inregistrate. 1. Elevul alege dintre mai multe obiecte. 2. Elevul alege dintre mai multe imagini. 3. Elevul raspunde fara indicii vizuale din care s& aleaga. Asociaza actiuni cu persoane, personaje sau animale. 1. Cespune o persoan& sau un personaj? Cum face un animal? (Vaca face ,muuu”.) 2. Ce mandne& o persoan’, un personaj sau un animal? (Popeye Marinarul mananc& spanac.) 3. Ce face persoan, un personaj sau un animal? (Piratii cauta comori ascunse.) Cine face/zice [sunet]? Ce face [sunet]? Cine m&nanca [item]? 6. Cine face [actiune]? a Identifica locuri. 1. Camere din casa a. Receptiv imagini b. Expresiv imagini cc. Seduce in camera/locul denumit d. Numeste camera/locul unde se afl 2. Camere generice (din reviste, c&rfi etc.) 3. Locuri din cartier (pare, post, Mc Donald's etc.)104 Ghid de terapie ABA. Fr Meserii/personaje. 1. Identificarea receptiva a unei meserii 2. Cine [face o actiune specific’ unei meserii/unui personaj]?” - elevul araté o imagine 3. Denumirea expresiva a unei meserii 4, ,Cine [face o acfiune specific’ unei meserii/unui personaj]?” — raspuns verbal 5. _,Ce face [doctorul]?” 6. _,Unde intalnesti [doctorul]?” - elevul arat o imagine 7. _,Unde intélnesti [doctorul]?” - raspuns verbal 8. _,Ce foloseste [gridinarul]?” - elevul arata o imagine 9. Ce foloseste [gridinarul]?” - raspuns verbal Opuse. 1, Asociere de itemi, 2. Receptiv: terapeutul asaz pe mas& doua sau mai multe imagini si intreaba: Care este opusul lui...2” Elevul indica imaginea corect’ 3. Expresiv: terapeutul intreab&: ,,Care este opusul lui...?” Elevul raspunde verbal. Nu se ofera nici un fel de indicii vizuale. Compozifie: ,Din ce este facut?” (lemn, hartie, sticls, metal etc.) 1. Potriviri. Elevul asociaza itemi facufi din acelasi material. 2. Elevul identificd receptiv itemul care este facut din materialul respectiv. SD: , Arat& lemn.” R: Blevul arata itemul facut din lemn. 3. Elevul numeste materialul din care este facut itemul. SD: Aratati-i elevului o cAmasa. intrebati: Din ce este facut?” R: Panza”,Programe de fucru 105 eee Cunostinte generale si rationamente I Objective: Procedeu: Punefi-i elevului intrebari care fac referire la cunostinte generale. Daca nu cunoaste réspunsul, oferifi-i voi informatia Atenfie: nu vefi reusi si dezvoltati capacitatea de intelegere copil doar oferindu-i informatii multiple si disparate, ci invafandu-l numeroase exemple care fac referire la aceeasi nofiune, pana cand reuseste s generalizeze singur. Identificare/descriere. Pentru acest program, trebuie si generati cinci sau mai multe exemple ca raspunsuri pentru fiecare item. Cerefi-i elevului sa va dea un anumit numar de rispunsuri. incepeti cu doua si treptat cerefi din ce in ce mai multe, darnu cereti mai mult decat este rezonabil din punct de vedere al dezvoltarii copilului. Cand il promptafi, puneti intrebarile in ordine aleatorie, astfel incat rispunsurile si nu fie mecanice. Asigurafi-vi cd recompensafi generos orice fel de variatie introdust de copil. 1. Descrie persoana sau obiectul (persoana/itemul nu sunt prezente). 2. Identificd o persoana sau un obiect cu anumite caracteristici (persoana/itemul nu sunt prezente). 3. Cuce te usucila par? Cu ce m&nanci? etc, 4. Unde se afla (pat, aragaz, volan, nori etc.)? 5. Ceveziin (buciitirie, bibliotec’, cabinetul doctorului etc,)? Asocieri IL. 1. intrebare verbal ~ raspuns verbal. SD: Ce se potriveste cu piciorul?” R: ,Soseta” 2. Decese potrivesc? SD; ,,De ce se potriveste pantoful cu soseta?” R: ,,Port gosete in picioare”.106 Fr L J. Ghid de terapie ABA Rafionamente: elevul explica de ce facem anumite actiuni. 1. De ce facem baie? De ce mergem la doctor? Elevul stie ce sa faca in diverse situatii (,,Ce faci cand...?”). 1. Ti-e foame, fi-e frig, esti obosit, fi-e somn, te-ai taiat la deget, esti boInav (B: 3-0) 2. Observi ci ti s-a dezlegat siretul la pantofi, ti-e sete, vrei sd iesi afara si ploud (B: 4-0) Elevul stie unde si se duci pentru diverse lucruri. 1. Unde mergem ca sa trimitem o scrisoare? Sarcini imposibile, 1. Pofi sa atingi tavanul? De ce nu pofi? Situafii anormale/absurde. Ardtati-i elevului obiecte sau poze in care apar detalii anormale. 1. ‘Identificare: elevul arata detaliul anormal. 2. Explicafie: elevul identifica verbal problema. Exemplu: masina are trei rofi. : 3. Corectare: elevul remediaza situatia anormal sau descrie ce ar trebui facut, Exemplu: asambleaza o papusa in mod corect, Identificd itemul care lipseste dintr-o imagine, Ghicitori Analogii (Elefantul este mare, soricelul este__). Continuarea unui gir: ABCABCA.... Ce urmeazA? Coduri, Elevului i se prezinta o legenda (de pilds, inima=A, stea=B, cere=C etc,). I se da apoi un rebus in care o parte este codificaté, iar restul spafiilor goale trebuie completate cu ,traducerea” codului.Programe de lucru 107 Obiective: Procedeu: Prompturi: Criterii de incepere a programutui: Criterii de succes: Etapa 1; Etapa 2: La fel/diferit 1. Dezvoltarea gandirii abstracte. 2. Sporirea atenfiei fata de caracteristicile obiectelor din jur. Prezentafi-i elevului mai mulfi itemi care au o caracteristicd asemAnatoare si un alt item care are o caracteristica diferita. Incepefi cu caracteristici fizice evidente si trecefi treptat spre atribute mai abstracte si diferente mai fine, de detaliu. Folosiji demonstrafia, promptul verbal, indicarea cu degetul sau promptul de pozitie. Diminuafi treptat promptul, pana cand elevul ajunge s& raspunda independent. Elevul trebuie sd fi incheiat programul de Potriviri, Elevul raspunde corect la opt din zece exercifii, far s& aib& nevoie de prompt, in doud sesiuni consecutive. Rispunsurile trebuie sd fie corecte si atunci cand elevul lucreaza cu cel pufin ined un terapeut diferit, Luafi un grup de obiecte identice (care au, de exemplu, aceeasi cu- loare) si agezafi in acest grup un obiect care are 0 caracteristica di- feritd, Cerefi-i elevului si va dea obiectul care este diferit. Dupa ce infelege, reducefi treptat campul vizual pnd cand riman doar doi itemi care sunt la fel si unul care este diferit. Apoi, dupa ce vi di itemul diferit (vor rimane pe masa doi itemi identici), spuneti-i sd va dea ,la fel”. Dacd e nevoie, promptafi-l si ia ambi itemi i s& vi-i dea. Treptat, cerefi in ordine aleatorie itemii diferifi gi itemii la fel. Care este la fel/diferit? Asezaji pe masa doi itemi (de exemplu, un mar siun pantof). Aratafi-i elevului alt pantof si intrebafi-l care este Ia fel/diferit.108 Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Ghid de terapie ABA, Expresiv. Punefi pe mas doi itemi. intrebati elevul: ,Sunt la fel sau sunt diferiti?” Generalizafi in mediul natural (de exemply, in timpul jocurilor, in timp ce copilul face diverse treburi in casa, se joaci cu plastilina etc.). Exemple: , Adu-mio farfurie la fel.”, ,la una diferiti.”, ,Coloreaz-o pea tala fel ca pea mea.”, ,FA un model diferit.” Unmati procedeul de mai sus gi intrebafi elevul: ,De ce sunt diferifi?” sau ,De ce sunt la fel?” Elevul raspunde. Pentru ci améndoi sunt pantofi.” (la fel) sau ,Pentru c& unul este pantof si celalalt este mar.” (diferit) Folosifi itemi care sunt la fel intr-o anumitd privinté, dar diferiti in alta. Elevul trebuie s& raspunda atat la intrebarea: De ce sunt Ja fel?”, cat gi la intrebarea: ,,De ce sunt diferiti?” Exemple: un cub rosu si un cub verde; dowd animale; un creion colorat si un creion obignuit etc. Atribute Categorii FunefiiPrograme de lucru 109 Obiective: Procedeu: Prepozitii Injelegerea relatiei dintre obiecte si mediu. Deprinderea unui instrument de baza al limbejului. Dobandirea unui mijloc de a gsi sau de a aseza obiectele in mediu. 4. Invatarea nofiunii unde”. ep ‘edeu: In general, acest program lise pare grew copiilor, care uneori il refuz cu totul. Dacd nu avefi succes la inceput, va recomandaim s&-1 mai amanati o vreme. Este foarte important ca exercifille din acest program sf fie predate {intr-o manieri cat mai placuti. Folosifi obiectele in mod creativ si ganditi-va la 0 modalitate ingenioasi de prezentare. De exemplu, facefi un joc in care va prefacefi cd mergeti la gradina zoologica si Punefi animalele nu doar in cugc’, ci si pe cused, Hing’ cuscai ete. Alte exemple: Joc la ferma, cu animale gi tractor Castel cu figurine Oscena din ocean Casa papusii Autobuzul scolii Luafi o cutie, o cand, o galeati sau alt recipient asemanitor (pe care {il vom numi itemul stationar). Itemul trebuie s4 poati fi folosit cu cel pufin dow’ prepozifii diferite. De exemplu, agezald cu gura in sus, 0 cana poate fi folosita cu prepozifiile in gi ling. Asezats cu gura in jos, poate fi folosita cu prepozitiile pe, sub si lang. Luaji un item mobil, de pilda un cub sau 0 juctirie mica, si agezafi-l in diverse pozifii: pe, sub etc. Schimbati frecvent itemul in timpul exercifiilor. Put ti Tucra acelasi program cerandu-i elevudui s ageze un item mobil in diferite pozifii fafa de un scaun sau o masa (de exemplu, ,Pune pe Batman sub masi.”). Dupa ce elevul a invajat prepozitiile lucrand la masa, generalizati nofiunea folosind carfi cu imagini, locuri din casa si de afara,410 Ghid de terapie ABA Etapa 1: Etapa 2: Potriviri de imagini. Folosifi imagini care infaitiseaz diverse nofiuni de pozifie (de exemplu, un copil care sti pe masa gi un copil care sta sub masa). Asezati pe masi doua imagini care infatiseazi aceeasi persoana in pozifii diferite. Dafi-i elevului imaginea unei alte persoane, dar care se afld intr-o pozitie comund cu una din cele de pe masa, si spunefi-i: ,Potriveste [pe].” a) (OPJIONAL] La inceput, poate fi mai ugor si invafafi elevul ce inseamna partea de deasupra vs. partea lateral a unui obiect. Punefi itemul stafionar in fafa elevului si cerefi-i si puna mana pe partea de deasupra, apoi pe partea laterala a obiectului. Folosifi procedeul obisnuit de predare a discriminarii. Promptafi folosind un gest mai teatral féicut cu palma si atingand obiectul in pozitiile cerute. Incurajati elevul si se amuze in timpul acestei activitati. b) invatafi elevul si ageze un obiect mobil pe vs. langd itemul stafionar. Ca obiecte mobile, folosifi diverse figurine interesante pentru copil si schimbafi-le dupa cateva exercifii. Dupa ce elevul a invajat cele doua prepozifii, putefi trece la noi prepozitii receptive: Prepozifii (receptiv) ~ nivel de inceput Pe Langa in Sub Prepozitii (receptiv) ~ nivel avansat In spatele in fafa intre © modalitate de a face acest program interesant pentru copil este s& folosifi un personaj favorit al stu, care si-l intrebe cum ajunge intr-un loc exprimat prin relafie cu itemul stafionar (de exemplu, Buna, imi spui si mie cum ajung in spatele scaunului?”). Elevul il poate duce singur in locul respectiv sau il poate privi cum ,merge” singur, O alta idee este sa folositi Colorforms"”, Spunefi-i elevului si puna o forma intr-o anumit& pozifie (de exemplu, s&-1 puna pe Batman in Batmobile sau pe Mickey sub mas&). Joc cu prepozifii: folositi un scaun sau alt obiect care are pozitii clare (de exemplu, pe, sub, in spatele etc,). Asezati apoi in aceste pozifii c&ni cu gura in jos, sub care ascundefi ceva bun. Spunefi-i elevului sa caute pe/sub/in spatele scaunului. Daca elevul alege cana corect8, primeste surpriza ascunsa sub cand. ¥ Set de absibilduri refolosibile, reprezentind diverse personaje sau teme (n.trad.).Programe de lucru at Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Etapa 6: Pentru prepozifiile in fata sau in spatele, asigurafi-va ca folosifi itemi care au o fafa gi un spate foarte distincte, Un scaun este bun, dar o cutie nu este. Putefi folosi si dowd animale asezate una in spatele celeilalte, Cer¢i-i elevului 4 va arate care este in fata si care este in spate. Pentru generalizare, pute}i organiza o vanatoare de comori, ascunzand diverse surprize in pozifii cat mai diferite: pe, sub, in ete. Cerefi-i elevului si se ageze in diverse pozitii fafi de itemii stationari. Exemple: ,Du-te sub mast”, ,Stai in picioare pe scaun!”, wlntra in cogul de rufe!”, , Du-te in spatele mamei!” Identificarea receptiva a prepozitiilor in imagini. Expresiv 3D. Folosind obiecte stafionare si obiecte mobile, exemplificati diverse prepozifii si intrebafi elevul: ,Unde este obiectul mobil]?” Expresiv 2D. Folosifi imagini pentru a prezenta nofiunile de pozitie. Alegeti cirticele ilustrate. *2 Obiective: Procedeu: Criterii de incepere a programului: Ghid de terapie ABA Pronumele 1. Elevul va infelege relatia dintre el si mediul in care traieste. 2. Deprinderea unui instrument de baza al limbajului. 3. Dezvoltarea unei sonoritati mai firesti a limbajului (prin eliminarea inversarii pronominale). 4, {nvatarea nofiunii ,cine”. La inceput, elevul va fi invatat s&4 raspunda receptiv la pronume. ‘Terapeutul il va direcfiona pe elev si-si arate nasul propriu sau pe cel al terapeutului (de pild’, Arata nasul tiu.”). Promptul poate fi folosirea numelui elevului in cuprinsul instructiunii giretragerea lui treptata, pan cind cerinja nu mai cuprinde decat pronumele. De exemplu: , Arat& nasul meu - AL (NUME TERAPEUT).” sau, Arat mana ta - A (NUME ELEV).” La inceputul programului, variati rar partea de corp ceruta. Pe masurd ce elevul se familiarizeaza cu pronumele, putefi varia mai des partea de corp despre care intrebafi. Dupa ce elevul a invajat pronumele receptiv, trecefi la etapa expresiva. Ar fi bine s4 folosifi obiecte inanimate, de pilda un animal de plus, sau diverse personaje dragi (de exemplu, nasul lui Mickey Mouse vs, nasul terapeutului). Putefi folosi papusi sau copii de aceeasi varst& cu elevul pentru a preda pronumele de persoana a Ill-a (al eifal Iu’), : Programele expresive si receptive pentru pronumele de persoana I sia Ila (tu, eu) nu trebuie amestecate pana cand clevul nu invati fiecare pronume in parte. Scopul este reducerea confuziei legate de inversarea pronominala, Elevul a invajat p&rjile corpului si Dezvoltarea limbajului I, folosind propozifii formate din cel putin dowd cuvinte. (Des- ctierea programului Dezvoltarea limbajului I se gaseste in urmdatorul capitol.) Pentru elevii nonverbali, e necesar sa fi invafat discriminarea receptiva a combinatiilor obiect/atribut.Programe de lucru 13 Criterii de Elevul raspunde corect la nou& din zece exercifii, RAspunsurile succes: trebuie si fie corecte si atunci cand elevul lucreazi cu cel pufin inca un terapeut diferit. Etapa 4: Pronume receptiv - Posesivele™ (,,Arata nasul....”) a. Numele terapetului vs. numele elevului (de ex., , Araté nasul Corinei.” vs. , Arat& nasul Mariei.”) b. ,,Arat& nasul meu CORINEI.” vs. “Arata nasul iu MARIEL” {accent pe cuvintele cu majuscule) c. Arata nasul MEU Corinei.” vs. ,Araté nasul TAU Mariei.” (accent pe cuvintele cu majuscule) d. Arata nasul meu.” vs. ,, Arat& nasul tiu.” e. _,Aratdi nasul lui.” s. ,, Arata nasul ei,” ~ se lucreaz cu persoane prezente in jurul elevului f, _,Aratd nasul lui.” vs, , Arata nasul ei.” ~ se lucreaza cu imagini Arata nasurile lor/noastre/voastre.” (plural) - se lucreazA cu persoane prezente in jurul elevului h, ,Arat& nasurile lor/noastre/voastre.” (plural) - se"lucreaz& cu Pentruaceasté etapa, putefifolosi sialfiitemifnafara de parjilecorpului De exemplu, punefi pe mas bomboane. Una este ,bomboana mea” si cealalt este ,bomboana ta”. Terapeutul poate spune: , Mandncé bomboana MEA.” Daci elevul rispunde corect, primeste bomboana. Etapa 2: Pronume receptiv - Complemente a. mine vs. tine (, Arata spre mine.”) b. mie vs. ie (,,.Da-mi mie.”) ©. luivs.ei (,Daiei.”) Etapa 3: Pronume expresiv. Terapeutul atinge o parte a corpului sau un obiect de imbracaminte fie al elevului, fie al sau, si intreabét: , A cui este [partea corpului]?” a. Posesiv-al meu vs. al tau Terapeutul: Al cui este nasul? Elevul: Nasul meu. b. Posesiv: lui vs. ei Terapeutul: Al cui este pantoful? Elevul: Pantoful ei, In limba romana, pronumele posesiv variazit in funcfie de genul si numarul substantivului, deci ele- vvul trebuic si inveje mai multe forme pronominale pentru aceeasi persoan (n.trad.).