Instrucțiuni (receptiv)

La ce ajută instrucțiunile?

 Ajută copilul să înțeleagă limbajul (ceea ce noi îi spunem sau îi cerem).

 Ajută la stabilirea unei relații de cooperare și de asemenea la stabilirea unei relații de control
instrucțional, care este un mijloc de reducere a comportamentelor neplăcute.
 Ajută la extinderea terapiei în mediul natural.
 Ajută la dezvoltarea atenției și prezenței copilului în mediu (de exemplu, pentru a găsi diverse
obiecte din jurul lui).
 Ajută de asemenea și la îmbunătățirea memoriei și la dezvoltarea independenței.

Procedeu – cum facem să lucrăm instrucțiunile:

1. Pentru început copilul trebuie să aibă prerechizite. Și anume imitația nonverbală (să poată să
ne imite mișcările corpului atunci când îi cerem), să cunoască obiecte, părțile corpului,
animale, culori, etc.
2. Începeți cu acțiuni care pot fi îndeplinite de pe scaun (pune mâna pe cap, dă-mi cana, etc.),
iar după ce le stăpânește pe acestea treceți la instrucțiuni pentru care trebuie să meargă prin
cameră, prin casă, etc., la distanțe din ce în ce mai mari.
3. Reduceți treptat promptul demonstrativ, astfel încât să urmeze doar instrucțiunea verbală.
4. Când observați că și-a îmbunătățit atenția, treceți la instrucțiuni alcătuite din mai mulți pași
(ex: ia creionul roșu și du-te la tata).

Prompturi – ajutor oferit copilului:

 Ghidajul fizic: mână peste mână sau un alt adult stă în spatele copilului și îl ajută prin ghidaj
fizic să îndeplinească cerințele celuilalt adult. Acest tip de ajutor este cel mai folosit și ușor de
scos.
 Demonstrația: pentru a putea folosi acest ajutor, copilul trebuie să aibă abilități de imitare
motorie grosieră (a corpului) pe care să le stăpânească și să le redea la cerere.

Etape de lucru:

1. Instrucțiuni cu indicii contextuale.

- Puneți o minge pe masă și spuneți: „Dă-mi mingea!”
- Mutați-vă lângă ușă și spuneți: „Deschide/Închide ușa!”
- Puneți un obiect pe podea și spuneți: „Ia – numele obiectului –”
- Scoateți cuburile și spuneți: „Construiește din cuburi”.
După ce stăpânește două instrucțiuni, prezentați-i ambele contexte și cereți-i să le
discrimineze.
2. Manevrarea obiectului. Acestea sunt instrucțiuni de două cuvinte, care leagă o acțiune de un
obiect anume:

- Plimbă - Apasă - Aruncă

mașinuța. butonul. mingea.
- Mănâncă - Mângâie
biscuitele. câinele.
- Folosește - Fă baloane.
lingura.
 3. Îndeplinește acțiuni din imagini. Această etapă se adresează copiilor care întâmpină dificultăți
în etapa 2. Cei care parcurg etapa 2, pot sări peste această etapă sau o pot relua mai târziu.
- Prezentați imaginea și spune-ți: „Fă așa!”.
Această etapă poate fi împărțită în mai mulți pași, prezentați unul câte unul:
a. Un singur pas.
b. O succesiune alcătuită din doi pași.
c. O succesiune alcătuită din trei pași.
d. Succesiuni extinse.
4. Pe scaun. Începeți această etapă după ce copilul stăpânește cinci itemi din etapa 2.

- Bate din palme. - Ia…

- Ridică-te/Stai jos. - Arată-mi…
- Sari. - Fă bezele.
- Bate din picior. - Zâmbește.
- Mâinile sus. - Fă cu mâna.
- Atinge nasul. - Bate în masă.
- Dă-mi… - Mănâncă/Bea…

5. Acțiuni simbolice:

- Dormi. - Mănâncă înghețată.

- Bea. - Vorbește la telefon.
- Condu mașina. - Amestecă în oală.

6. Instrucțiuni în afara scaunului, aceeași încăpere. Se poate trece la această etapă după ce
copilul stăpânește cinci itemi din etapa 4.

- Aprinde lumina. - Aruncă la gunoi. - Sari.

- Închide ușa. - Fugi. - Ia un șervețel.
- Pornește/Oprește - Deschide ușa. - Pune (obiect) pe
- Mergi. - Adu-mi… raft.
- Bate la ușă.

7. Copilul se duce în altă cameră și se întoarce. Treceți la această etapă după ce stăpânește cinci
itemi din etapa 6 și după ce a învățat denumirile încăperilor din casă. Exemplu: „Du-te la
bucătărie!”
8. Copilul se duce în altă cameră, îndeplinește o acțiune și se întoarce. Treceți la această etapă
după ce stăpânește cinci itemi din etapa 7. Exemplu: „Du-te la bucătărie și adu-mi o cană”.
9. Instrucțiuni alcătuite din doi sau trei pași. După ce stăpânește 20 de itemi din oricare aceste
trei etape: 2,4 sau 6.
10. Instrucțiuni condiționale. Aceasta este o abilitate avansată. Învățați copilul să asculte o
instrucțiune și să decidă dacă i se aplică lui sau nu. Asigurați-vă că înțelege noțiunile cuprinse
în instrucțiune și că poate răspunde la întrebări închise (da/nu) referitoare la aceste noțiuni. De
exemplu: „Ești băiat?”
- Dacă te cheamă Andrei, ridică mâna.
- Toți băieții să stea la masă.
- Cine are șosete roșii să se ridice în picioare.

Criterii de succes: Copilul răspunde corect la opt din zece exerciții, fără să aibă nevoie de prompt.
Răspunsurile trebuie să fie corecte și atunci când copilul lucrează cel puțin încă o persoană diferită.