Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fiind un proces de maxima complexitate, educatia se ipostaziaza sub trei forme, si anume:
Educatia formala;
Educatia nonformala;
Educatia informala.
- este educatia oficiala, institutionala. Scoala prin toate formele sale, este institutia care o
realizeaza (gradinite, scoli, licee, universitati, centre de perfectionare etc.);
- cuprinde toate ciclurile de scolarizare (prescolar, primar, gimnazial, liceal, superior);
- se adreseaza unui public ce beneficiaza de un statut aparte – cel de elevi sau de studenti;
- in cadrul procesului educational sunt utilizate continuturi (informatii), metode si mijloace
didactice, adaptate situatiilor educationale specifice si care contribuie la atingerea obiectivelor
educationale;
- faciliteaza accesul la valorile culturii, stiintei, artei, literaturii si tehnicii, la experienta social-
umana, avand un rol decisiv in formarea personalitatii umane, conform obiectivelor individuale
si sociale;
Centrata pe performanta (mai degraba academica decat sociala), educatia formala lasa
prea putin timp liber imprevizibilului, studierii aspectelor cotidiene cu care se confrunta elevii.
De aceea, in multe dintre situatii, scoala apare rupta de contextul social in care functioneaza.
Cadrele didactice, fie nu au pregatirea psihopedagogica necesara abordarii acestor aspecte, fie nu
au timpul necesar abordarii aspectelor sociale.
Activitatea lor este puternic influentata de timpul necesar parcurgerii programei scolare,
repectarii orarului si a programului prescris.
Educatia formala tinde astazi sa depaseasca granitele clasice prin care aceasta detinea
rolul prioritar. Scoala trebuie sa se schimbe si sa se deschida in fata problematicii lumii
contemporane prin:
- introducerea unor discipline/capitole care sa vizeze viata comunitatii in care scoala isi
desfasoara activitatea care sa abordeze aspecte ce tin de dezvoltarea comunitaii, istoricul acestei,
valorizatea aspectelor pozitive ale comunitatii etc.;
- sustinerea elevilor pentru a-si manifesta talentele si aptitudinile prin cresterea si diversificarea
ofertei de optionale si de alternative educationale;
- dezvoltarea unor oferte educationale diverse (pachete de cursuri optinale, alte servicii sociale
dezvoltate in scoala etc.);
- oferirea unor sanse reale pentru fiecare unitate de invatamant de a-si determina propriul
curriculum (prin curriculum la decizia scolii);
- asigurarea unei conexiuni adecvate intre invatarea formala, nonformala si informala, in sensul
deschiderii scolii inspre influentele educative nonformale si informale si gasirea modalitatilor
optime de articulare intre acestea;
- este alcatuita din toate activitatile educationale, intentionate, sistematice, desfasurate insa in
afara scolii (de catre alte institutii si organizatii);
- un aspect important al educatiei nonformala il reprezinta faptul ca cei educati opteaza, aleg din
proprie initiativa o forma sau alta de educatie nonformala, in functie de obiectivele personale,
necesitati, interese etc.;
- educatia nonformala care serveste unei mari varietati de necesitati educationale (mai ales la
tineri si adulti) se regaseste sub mai multe forme:
Obiectivele educatiei nonformale sunt multiple si specifice diverselor situatii intalnite. Totusi
putem sistematiza cateva dintre acestea:
b) Pregatirea cetatenilor pentru a cunoaste, folosi mai bine resursele locale Parteneriatul
scoala – comunitate locala este imperios necesar sa se manifeste in acest domeniu. Alaturi de
scoala, in acest demers pot sta: autoritatile locale, agentii economici, organizatiile
nonguvernamentale si nu in ultimul rand, cetatenii.
Sunt scoli care, alaturi de alti parteneri (ONG-uri, autoritati, biserica) s-au implicat in
programe de alfabetizare/completarea scolarizarii pentru cei care au abandonat scoala la un
anumit nivel. Beneficiile comunitatii sunt multiple :
- cei alfabetizati se pot angaja in munca, pot fi mai bine remunerati, este diminuat gradul de
saracie ;
- pe langa alfabetizare, cei formati se pot specializa intr-un anumit domeniu, comunitatea putand
folosi aceasta forta de munca;
- cei cuprinsi in astfel de programe mai pot primi informatii, pot exersa deprinderi de viata
sanatoasa (educatie igienica), economica (administrarea resurselor) acest lucru ducand implicit la
sporirea calitatii vietii;
- pentru multi dintre copiii care provin din parinti analfabeti exista riscul ca si acestia, la randul
lor sa nu frecventeze scoala sau sa o abandoneze. Daca parintii suntcuprinsi in programe de
alfabetizare, pot constientiza avantajele scolarizarii si astfel isi vor sprijini copiii in a urma
scoala;
- poate scadea gradul de infractionalitate la nivel comunitar. Oamenii isi vor putea procura
resursele muncind si mai putin prin comiterea de de acte de infractionalitate.
Sorin Cristea spune ca: “educatia nonformala valorifica activitatea de educatie / instruire
organizata in afara sistemului de invatamant dar si in interiorul acestuia,sub indrumarea unor
cadre didactice specializate in proiectarea unor actiuni educationale, care asigura realizarea
corelatiei subiect/educator – obiect/educat la niveluri de flexibilitate complementare in raport cu
resursele pedagogice formale”.
Raportul dintre educatia nonformala si cea formala este unul de complementaritate, atat
sub aspectul continutului, cat si in ceea ce priveste formele si modalitatile de realizare.
- de multe ori programele sunt prea flexibile, centrate doar pe obiectivele pe termen scurt,
educatorii au o mare libertate metodologica;
- este puternic dependenta de mijloacele disponibile care nu sunt in masura sa raspunda adecvat
cerintelor educative concrete;
- pot aparea situatii in care resursele comunitatii locale implicate si programele educationale
desfasurate la nivel comunitar sa nu aiba coerenta (ex. sunt profesionalizate persoane in meserii
necerute la nivel local) etc.
Teoria “descolarizarii societatii” (Ivan Illich, 1971) propune “patru retele ale cunoasterii”
caracteristice pentru “noile institutii educative” de tip nonformal:
a) o retea de “servicii utilizata in activitatea zilnica in uzine, aeroporturi, ferme etc.”, care
pune la dispozitia publicului diferite “obiecte educative”: instrumente, biblioteci, laboratoare,
sali de expozitii, sali de spectacol, muzee etc.;
- Se intinde pe durata intregii vieti si se realizeaza prin intermediul experientelor cotidiene;
Obiectivele educatiei informale nu sunt formulate explicit dar prin influentele sale
exercitate continuu are efecte educative care pot fi atat pozitive cat si negative;
Educatia informala isi manifesta influenta in afara cadrului institutional, in mediul social
de viata cotidiana al individului, in familie, in grupul de prieteni, in colectivul de munca, in
localitatea in care traieste, in comunitate, pe strada etc.
1) Influente educative neorganizate, neselectate, spontane, neprelucrate care sunt rezultate din
interactiunea sociala din familie,strada, anturaj etc;
Evaluarea acestui tip de educatie este si ea una informala, spontana. Poate imbraca forma
feed-back-ului venit din partea celor din jur ca opinii, atitudini, sfaturi, replici in conversatie etc.
sau a reusitelor personale si sociale ale celor implicati. “Viata sociala se desfasoara sub dublu
impact: acela al opiniei colectivitatii si al cenzurarii pe care o opereaza constiinta in sine.”