Sunteți pe pagina 1din 42

PROIECT

LA ECONOMIA EUROPEANA

STUDENT:
SILION MADALINA GEANINA
MARKETING 512

0
STUDIU COMPARATIV

ROMÂNIA-MAREA BRITANIE

România

Denumire: România
Acest nume a fost adoptat în 1862, după fondarea statului-naţiune prin unirea celor două
principate româneşti, Valahia şi Moldova, în 1859. 
Abrevierea internaţională ROU.

Pozitia geografica a Romaniei trebuie privita sub doua aspecte:


- ca pozitie pe Glob, in raport de coordonatele geografice
- ca pozitie pe continent, in raport de principalele componente geografice ( munti, fluvii,
mari )
Pe Glob, Romania se afla situata la intersectia paralelei de 45 grade latitudine nordica cu
meridianul de 25 grade longitudine estica, aratand ca se afla atat in Emisfera Nordica si cea Estica.
Pe continentul european, Romania se afla situat in nordul Peninsulei Balcanice, pe
Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra, la distante aproximativ egale ( 2900 km) fata de
limitele de est, nord si vest si la o departare mai mica ( 900 km ) de limita sudica ( Marea
Mediterana ). Ca urmare, prin pozitia geografica, Romania este un stat central european. Prin
aceasta este un stat de marime mijlocie in cadrul continentului european si mica in raport cu
cele mai multe tari cu desfasurare mare pe celelalte continente
Din punct de vedere climatic, tara noastra are pe ansamblu un climat temperat -
continental - moderat, dar ca urmare a pozitiei pe continent, pe teritoriul Romaniei se interfereaza
influente climatice din vestul Europei ( cu fronturi de ploi si moderat termic ) cu cele din estul
continentului ( climat accentuat, cu ierni geroase si veri secetoase ), cu cele din sudul continentului
( mediteraneene, cu veri secetoase si ierni ploioase ) si mai putin din nordul continentului
( scandinavo-baltice ). Se inregistreaza totusi o medie anuala de peste 2 grade C mai scazuta in N fata
de Campia Romana in S. Marea Neagra exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta prin ierni
relativ blande si veri lipsite de canicula.

Împărţirea administrative: Conform articolului 3 din Constituţie, teritoriul


României are o organizare administrativă pe comune, oraşe şi judeţe. 
Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe
sate şi este condusă de un consiliu local şi un primar ales. România are 2 685 de comune
însumând 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună.

1
Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local şi un primar ales. Oraşele mai
importante pot fi declarate municipii. România are 263 de oraşe, dintre care 82 sunt municipii.
Judeţul este unitatea administrativă condusă de un consiliu judeţean şi un prefect. Consiliul
judeţean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanţă la nivel judeţean. Guvernul
numeşte un prefect în fiecare judeţ pentru a fi reprezentantul său local. România are 41 de judeţe
plus municipiul-capitală Bucureşti, care are un statut similar cu acela de judeţ. Un judeţ are, în
medie, o suprafaţă de 5 800 m.p. şi o populaţie de 500 000 de locuitori.

Capitala:Bucureşti este cel mai important şi cel mai populat oraş al României, fiind centrul
politic, administrativ, economic, al ţării. Este situat în S-SE României. Oraşul se întinde pe o
suprafaţă de 228 kmp şi are 2 016 000 de locuitori (reprezentând 9% din totalul populaţiei ţării şi
15% din populaţia urbană), fiind al treilea oraş ca număr de locuitori din regiune, după Atena şi
Istanbul. Oraşul Bucureşti a fost prima oară menţionat în 1459, ca cetate de scaun a Ţării
Româneşti sub domnia lui Vlad Ţepeş, deşi aşezarea datează încă din secolul al XIV-lea. Între
secolele XVII-XIX, Bucureşti a fost capitala Ţării Româneşti, iar în 1862 a devenit capitala
României.

Oraşe:Din 263 de oraşe, 25 au peste 100 000 de locuitori. Opt dintre ele au mai mult de 300 000
de locuitori, printre care capitala Bucureşti (peste 2 000 000), Iaşi (350 000), Constanţa (327
000), Braşov (316 000) şi Craiova (314 000).

Naţionalităţi: români 89,5%, unguri (inclusiv secui) 6,6%, rromi (ţigani) 2,5%, alţii 1,4%

Confesiuni religioase: Creştini-Ortodocşi - 86.7%; Romano-catolici - 4.7%; Protestanţi - 3.2%;


Greco-catolici - 0.9%, Evanghelişti - 0.1%; Unitarieni - 0.3%; alte religii - 0.4%

Limba oficială: limba română, limbă maternă pentru 91% din populaţia ţării. Minorităţile etnice
sunt libere să-şi utilizeze limba maternă în şcoli, administraţie, sistemul juridic, presă, cultură
etc. Limba maghiară este vorbită de cea mai numeroasă minoritate etnică, iar limba germană de
minoritatea germană (saşi şi şvabi). Principalele limbi străine care circulă în prezent în România
sunt engleza, franceza şi germana.

Ziua naţională: În 1990, 1 decembrie a fost proclamată ziua naţională. Această zi reprezintă


aniversarea Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918, când s-a votat unirea Transilvaniei cu
România, moment care marchează unirea tuturor românilor într-un singur stat şi realizarea
unităţii statului-naţiune român.

Statul român: România este un stat suveran şi independent, naţional, unitar şi indivizibil;
Forma de guvernământ: Republică;
Statul este organizat conform principiului separaţiei şi egalităţii puterilor în stat – Legislativ,
Executiv şi puterea judecătorească, într-un cadru al democraţiei constituţionale, garantat de
pluralismul politic.

2
România este stat membru al ONU, al NATO şi de la 1 ianuarie 2007, membru cu drepturi
depline al Uniunii Europen

Marea Britanie

Denumirea oficială: Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (de obicei
prescurtată sub forma Regatul Unit sau Marea Britanie)

Poziţia geografică a Marii Britanii


M Britanie este situată în vecinătatea coastei de nord-vest a Continentului European.
Teritoriul său este compus din Insula Marea Britanie, partea de nord a Insulei Irlanda şi un număr de
mici insule aflate în mările înconjurătoare (circa 1000 de insule). Marea Britanie este mărginită de
Oceanul Atlantic şi mările adiacente acestuia - Marea Nordului, Canalul Mânecii, Marea Celtică şi
Marea Irlandei. În Insula Irlanda, provincia Irlanda de Nord are o graniţă terestră cu Republica Irlanda.
Marea Britanie are o clima moderata oceanica ,puternic influentat de curentul
Golfului.Desele schimbari de vreme,ploile sunt cauzate de campuri ciclonice de joasa presiune ce se
formeaza in Oceanul Atlantic.Campurile anticiclonice de inalta presiune aduc o vreme stabila fara
precipitatii.Lunile cele mai reci sunt ianuarie si februarie(cu temperatura medie de 4 C),iar cele mai
calde sunt iulie si august(16 C). Precipitatiile medii anuale in campiile din sud-estul tarii sunt de
650mm in vest 1000mm.
Marea Britanie colaboreaza strans cu SUA dupa al Doilea Razboi Mondial reprezentand
principiul de baza al politicii externe britanice si in ziua de astazi.Dupa o pozitie de expectative fata de
procesul integrarii vest-europene, Marea Britanie devine, la 1 ianuarie 1973, membru al Comunitatii
Economice Europene(actuala Uniune Europeana).
La inceputul mileniului III, in ciuda pierderilor si a caderilor suferite, Marea Britanie
ramane o mare putere, gratie mai multor atribute: putere economica (apropiata de Franta), maritime,
nucleara, membru permanent al Consiliului de Securitate, nucleu si dirijor al
Commonwealthului.Ramane totodata cel mai fidel aliat al celei mai mari puteri mondiale, SUA.

Unităţi administrative: Anglia (Regat), Scoţia (Regat), Ţara Galilor (Principat), Irlanda


de Nord (Provincie)

Capitala: Londra (7.517.700 locuitori)

Principalele oraşe: Londra (capitala Angliei), Edinburgh (capitala Scoţiei), Cardiff


(capitala Ţării Galilor), Belfast (capitala Irlandei de Nord)

Clima: Clima Marii Britanii este temperată, cu veri călduroase, ierni reci şi foarte multe


precipitaţii pe tot parcursul anului. Principalii factori de influenţă asupra climei constau în
latitudinea nordică a ţării (între 50° şi 60° N), vecinătatea imediată a Oceanului Atlantic şi, în
special, încălzirea apelor din jurul Insulelor Britanice de către Gulf Stream. Variaţiile de
temperatură pe parcursul anului sunt relativ reduse. Clima Marii Britanii este influenţată puternic
de masele de aer tropical-maritime, polar-maritime, polar-continentale şi tropical-continentale.
Marea Britanie este situată la confluenţa maselor de aer tropical, în sud, cu masele de aer polar,
în nord. În aceasta zonă, variaţiile de temperatură creează instabilitate, ceea ce determină

3
caracterul celebru al vremii schimbătoare din Marea Britanie, unde, pe parcursul unei singure
zile, se pot înregistra toate tipurile de vreme.

Structura populaţiei: britanici (englezi, scoţieni, galezi), irlandezi, alte grupuri (peste


8% din totalul populaţiei Marii Britanii se declară aparţinând unei „minorităţi etnice”, cu origini
în Africa, Asia şi, mai recent, Europa Centrală)
Religie: creştini protestanţi, catolici, ortodocşi, musulmani, sikh, hinduşi

Limba naţională: Deşi Marea Britanie nu are o limbă oficială, limba predominantă este engleza.
Celelalte principale limbi indigene sunt limbile celtice insulare sau limbile celtice din Insulele
Britanice – galeza, corniş, irlandeza şi scoţiana. Emigranţii veniţi după al doilea război mondial,
inclusiv cei provenind din Conmonwealth, vorbesc un mare număr de limbi, printre care gujarati,
hindi, punjabi, urdu, bengaleza, cantoneza, turca sau poloneza. Marea Britanie are cel mai mare
numar de vorbitori de hindi şi punjabi care trăiesc în afara Asiei.

Ziua Naţională: În Marea Britanie nu se serbează Ziua Naţională ca în alte ţări. Numai în
Irlanda de Nord (şi în Republica Irlanda) Ziua Sf. Patrick este sărbătoare oficială. Toate celelalte
zile naţionale sunt zile normale lucrătoare:
- 1 Martie - Sf. David – este Ziua Naţională a Ţării Galilor
- 17 Martie – Sf. Patrick – este Ziua Naţională a Irlandei de Nord şi a Republicii Irlanda
- 23 Aprilie – Sf. Gheorghe – este Ziua Naţională a Angliei
- 30 Noiembrie – Sf. Andrei – este Ziua Naţională a Scoţiei
A doua zi de sâmbătă a lunii iunie este sărbătorită, în Marea Britanie, ca Zi Oficială de Naştere a
Majestăţii Sale Regina.

4
2.Indicatori la nivelul economiei naţionale

a) Suprafaţă
Evoluţia suprafaţei
km2 
Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Romania 238.390 238.390 238.390 238.390 238.390 238.390
Marea 243.361 243.361 243.361 243.361 243.361 243.361
Britanie
% (+/-) 97.85 97.85 97.85 97.85 97.85 97.85

 
Suprafața României reprezină circa 97,85% din suprafața Marii Britanii și de aceea acest
prim criteriu de raportare, respectiv după suprafață, nu poate avea un rol important în
diferențierea celor două țări analizate.
Suprafaţa Romaniei este de 238 390 kmp, comparabilă cu cea a Marii Britanii (243.361), ceea
ce situează România pe locul 80 în lume şi pe locul 13 în Europa ca mărime.

b) Populaţie
Evoluţia populaţiei totale
Loc.
Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Romania 21.711.252 21.658.528 21.610.213 21.565.119 21.528.627 21.498.616
Marea 59.697.037 60.038.695 60.409.918 60.7813.46 61.191.951 61.595.091
Britanie
% (+/-) 36.369% 36.074% 35.773% 35.480% 35.182% 34.903%

5
Populaţia României este într-o continuă scădere din anul 2004 până în 2009,datorită ratei
natalității care scade de la an la an și a migrației populației în alte țări,comparativ cu Marea
Britanie care este intr-o continuă creștere în cei 6 ani analizați,ajungând de la 59.697.037 loc in
2004 la 61.595.091 loc în 2009 care reprezintă o creștere de 3%,lucru explicabil datorită sporului
natural pozitiv și numărului mare de imigranți ca urmare a nivelului de viață destul de ridicat din
această țară. Se poate observa o diferenţă substanţială la acest capitol, Marea Britanie având o
populaţie de aproape 3 ori mai mare decât cea a României.
Se poate observa de asemenea faptul că în anul 2004 populația României a reprezentat
36,37% din populație Mării Britanii ,cea mai mare valoare înregistrată pe perioada analizată în
condițiiile în care în acest an România a înregistrat cea mai mare valoare a populației de pe
toată perioada analizată în timp ce Marea Britanie a înregistrat cea mai mică valoare a populației
de pe perioada analizată.
Ca populaţiie, România este a 43-a ţară în lume şi a 9-a în Europa. 55% din populaţie
locuieşte în oraşe şi localităţi şi 45% în zona rurală. Populaţia masculină reprezintă 48.7% şi cea
feminină 51.3% din totalul locuitorilor.
Populaţia Marii Britanii de 60,2 milioane locuitori face ca acesta sa fie a 20-a populaţie
ca mărime din lume.

c) PIB/locuitor

Evoluţia PIB-ului/locuitor
Eur/loc.
Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Romania 2,800 3,700 4,500 5,800 6,500 5,500
Marea Britanie 29,600 30,400 32,200 33,700 29,600 25,300
% (+/-) 9,46 12,17 13,98 17,21 21,96 21,74

6
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma
valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate
ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. 
Produsul Intern Brut pe locuitor al Romaniei. reprezintă mai puţin de un sfert din media
Uniunii Europene.
În ceea ce privește cele două țări analizate, putem observa că în cazul României PIB-ul a
crescut pe perioada 2004-2008 ca urmare a creșterii economice a țării, cererea internă
reprezentând principalul factor de creștere. Aceasta,la rândul ei, a crescut ca urmare a faptului că
la sfârșitul anului 2004 s-au redus impozitele pe venitul personal și pe profitul întreprinderilor și
s-a introdus cota unică de 16%. Din 2005, pe fondul măsurilor de stimulare a sectorului privat,
ritmul de creştere a cererii interne s-a încetinit şi ceea ce este de semnalat este că proporţia în
cadrul cererii interne dintre consum şi investiţii s-a îmbunătăţit.
În ceea ce privește Marea Britanie , puteam observa că PIB-ul a crescut pe perioada 2004-
2007 și începând cu anul 2008 a început să scadă ca urmarea a faptului că în această țară criza
economică s-a resimțit mult mai repede decât în România.Prin urmare, la nivelul anului 2008 s-a
înregistrat o scădere a PIB-ului de 12,17 % față de anul 2007 și de 24,92% la nivelul anului
2009.

7
d)  VAB/locuitor

Agricultură, Industrie Comerţ, Contrucţii Afaceri, Alte servic


vânătoare, transport, servicii
pescuit comunicaţii, financiare
servicii
România M.B România M.B România M.B România M.B România M.B România
2004 14,1 1 27,9 17,2 13,8 30,2 14,6 23,1 6,6 6,2 23,1
2005 9,5 0,7 28,1 17,2 15 30,4 15,5 23,6 7,4 6,3 24,5
2006 8,8 0,7 27,8 17,2 15 31 14,8 23,4 8,4 6,3 25,1
2007 6,5 0,7 27,5 16,6 15,5 32 14,6 23 10,3 6,4 25,6
2008 7,4 0,8 25,8 16,2 15 32,7 14,8 22,9 11,9 6,4 25
2009 7,1 0,7 27,2 15 15,2 33,4 15,4 23,8 11 6,2 24

Valoarea adaugată brută pe locuitor realizată in agricultură, vânătoare, pescuit a scăzut


începând cu anul 2004 pana în anul 2009, situație datorată probabil politicii de subapreciere şi de
marginalizare a agriculturii, concretizată în lipsa unui ajutor semnificativ aşa cum s-a procedat în ţările
dezvoltate, a regresului tehnologic, a diminuarii drastice a serviciilor agricole, a lăsarii producătorilor
agricoli la discreţia furnizorilor de mijloace de producţie şi a clienţilor – procesatori, comercianţii etc. care a
favorizat transferul masiv de valoare adăugată în agricultură către diferiţi agenţi economici din afara
agriculturii, prioritatea acordată importurilor de produse agroalimentare în detrimentul producţiei naţionale
au condus la apariţia fenomenului de necultivare a terenurilor agricole, care s-a ridicat în unii ani la aproape
un milion ha din suprafaţa cultivabilă şi a nefolosirii unor mari suprafeţe de păşuni şi fâneţe.
Pe când valoarea Marii Britanii, rămâne aproape constantă de la un an la celalalt, datorită politicii în
acest domeniu.

8
Valoarea adaugată brută pe locuitor realizată în industrie este în România inferioară
mediei țărilor din comunitatea europeană, de la an la an dețin o mărime constantă, înregistrând
valori mai ridicate decât cele înregistrare de Marea Britanie.
In ceea ce privește repartizarea valorii adaugate în categoriile “construcții” și “comerţ,
transport, comunicaţii, servicii” valoarea mai ridicată este deținută de Marea Britanie, datorită
tehnologiei existente, dar și a inflastructurii detinuțe.
In categoriile „Afaceri, servicii financiare” și „ Alte servicii” valorile înregistrate de cele
două țării în comparație sunt apropiate ca și valori pe locuitori.

e)Rata inflaţiei
Evoluţia ratei inflaţiei

Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009


Romania 11,9 9,1 6,6 4,9 7,9 5,6
Marea 1,3 2,1 2,3 2,3 3,6 2,2
Britanie

Inflația reprezintă acea stare de dezechilibru economic în care masa monetară existentă în
economie depășește necesarul real de monedă, ducând la creșterea generalizată a prețurilor și la
scăderea puterii de cumpărare a banilor.
La capitolul inflaţie România depăşeşte cu mult Marea Britanie. Cea mai mare rată a
inflaţiei este înregistrată în România în anul 2004 fiind de 11.9% de aproximativ 9 ori mai mare
ca cea din Marea Britanie aferentă aceluiaşi an lucru datorat faptului că acest an a fost unul

9
electoral,lucru care a adus pe piață cantități mari de monedă națională(același lucru întâmplându-
se și în anul 2008) . Rata inflaţei din România înregistrează o scădere substanţială de până la
142% ajungând în 2007 la 4.9%, urmând să crească mai apoi în anul următor cu încă 61% ca mai
apoi sa scadă din nou ajungând la 5.6% în 2009.
În ceea ce priveşte Marea Britanie aceasta nu înregistrează fluctuații foarte mari pe
perioada analizată, cu excepția anului 2008 în care s-a înregistrat o rată a inflației de 3,6% ca
urmare a crizei care a dus la îndreptarea populației spre consum ,mărindu-se astfel cererea de
bunuri în condițiile în care oferta a rămas neschimbată.

f) Rata şomajului
Evoluţia ratei şomajului(%)

Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009


Romania 8,1 7,2 7,3 6,4 5,8 6,9
Marea 4,7 4,8 5,4 5,3 5,6 7,6
Britanie
În ceea ce privește rata șomajului, aceasta are o valoare aproape dublă în România faţă de
Marea Britanie,lucru care poate fi explicabil prin faptul că în România șomajul a înregistrat un
nivel ridicat ca urmare a faptului ca s-au făcut restructurări la nivelul marilor agenți economici.
După 1990,şomajul a crescut brusc în toate regiunile tării, cele mai ridicate rate ale şomajului
înregistrându-se în regiunile mai slab dezvoltate, industrializate în anii ’60–’70: Nord-Est, Sud-
Est, în timp ce ratele cele mai scăzute erau traditional înregistrate în Regiunile Bucureşti-Ilfovşi
Vest. În anul 2000, ca urmare a restructurării miniere şi industriale, rate mari ale şomajului au
înregistrat şi Regiunile Sud-Vest, Vestşi Centru. Reducerea şomajului după 2000 poate fi
explicată prin efectul cumulativ a mai multor factori, ca: amploarea pensionărilor, plecările la
muncă în străinătate, creşterea economiei subterane, toti aceşti factori descurajând înregistrarea
şomerilor la oficiile fortei de muncă. În anul 2005, cele mai ridicate rate ale şomajului se
înregistrau în Regiunile Sud-Vest (7,4%), Sud şi Centru (fiecare cu 7,3%), în timp ce ratele cele
mai scăzute înregistrau Regiunile Nord-Vestşi Vest (4,2%, respectiv 5,8%), precumşi în
Regiunea Bucureşti-Ilfov, unde se poate spune că există o ocupare totală a fortei de
muncă ş işomajul este inexistent (2,4%).
În România, în perioada 2004-2008 s-a înregistrat o scădere a ratei șomajului ca urmare a
creșterii investițiilor străine ,ulterior ca urmare a crizei economice, agenții economice au fost
nevoiți să realizeze disponibilizări ale personalului.Un alt motiv al creșterii șomajului a fost
reîntoarcerea masivă a românilor în țară care a avut ca efect și creșterea evaziunii fiscale care a
dus la blocarea posibilităților de diminuare a impozitelor pe salarii întrucât au fost mai puțini
bani la buget.
Cu privire la Marea Britanie și aceasta a întâmpinat probleme privind rata șomajului, ca
urmare a condițiilor bune oferite pe piața muncii,ceea ce a dus la atragerea unui număr mare de
imigranți care acceptau salarii mai mici decât localnicii ducând astfel la creșterea șomajului.Un

10
alt factor care a dus la creșterea ratei șomajului și care a fost prezent și în România a fost
reprezentat de criza economică care s-a minifestat printr-un val mare de disponibilizări.
Numărul şomerilor în Regatul Unit a crescut în perioada ianuarie-martie 2010 cu 53.000,
ajungând la 2,51 milioane de persoane, a anunţat miercuri Oficiaul de Statistcă de la Londra.
Numărul celor care au cerut ajutor de şomaj a scăzut în aprilie cu 27.100, la 1,52 milioane.
‘Nivelul şomajului rămâne prea ridicat şi aceasta va fi principala problemă pe care trebuie să o
rezolve noul guvern. Provocările cu care se va confrunta Cameron sunt variate. Prima este
reducerea deficitului bugetar’, a declarat David Page, economist la Investec Securities în Londra.
Numărul şomerilor din Marea Britanie a crescut cu 27.000 în cele 3 luni până la sfârşitul
lui ianuarie la 2.53 milioane şomeri, cel mai mare nivel înregistrat din 1994 încoace, conform
BBC. Oficiul Naţional de Statistică (ONS) a declarat că rata şomajului a ajuns la 8%, cea mai
mare raportată din 1996.  
Cu toate acestea, cifrele ONS au arătat că numărul de persoane care pretind indemnizaţii de
şomaj a scăzut cu 10.200 în februarie, la 1,45 milioane.

g)  Importuri, Exporturi, Balanţă comercială

11
Evoluţia importurilor în mil.ECU/EURO
Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Romania 30,6 38,6 49,0 62,8 69,7 49
Marea 702,1 823,0 985,6 1032,4 893,4 667,4
Britanie
% (+/-) 4,35 4,69 4,97 6,08 7,80 7,34

Cu privire la importurile României,acestea au reprezentat în perioada analizată între 4,35% și


7,80% din totalul importurilor Marii Britanii ca urmare a faptului că populația Marii Britanii
este de 3 ori mai mare decât populația României ceea ce duce evident și la un cosum mai mare.
Cea mai mare valoare a importurilor în România a fost înregistrată în anul 2008 și era de 69,7
mii.mil. Euro.În cazul Marii Britanii cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2007 și
anume 1032,4 mii.mil. Euro.

Evoluţia Exporturilor în mil.ECU/EURO


Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Romania 25,5 31,7 38,8 46 53,5 44
Marea 665.2 775 921.3 977.1 866.2 640,5
Britanie

12
% (+/-) 3,83 4,09 4,21 4,70 6,17 6,86

În ceea ce privește exporturile României acestea au reprezentat în perioada analizată între


3,83% și 6,86% din totalul exporturilor Marii Britanii.Exporturile foarte ridicate ale Marii
Britanii se datorează în principal nivelul de dezvoltare foarte ridicat al țării care îi permite să
exporte produse de calitate superioară în comparație cu România unde nivelul de dezvoltare este
destul de scăzut.
Cele mai mari valori ale exporturilor s-au înregistrat în România la nivelul anului 2008,când
au atins pragul de 53,5mii. mil.Euro.În ceea ce privește Marea Britanie,cele mai mari valori sunt
înregistrate la nivelul anului 2007,respectiv de 977,1 mii.mil. Euro.

Evoluţia balanţei comerciale în mil ECU/EURO


Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Romania -5,1 -6,9 -10,2 -16,8 -16,2 -4,9
Marea -36,9 -48 -64,4 -55,3 -27,2 -26,9
Britanie
Balanța comercială este o parte a balanței de plăți ce prezintă exporturile și importurile de
bunuri și servicii, într-o anumită perioadă de timp. Dacă exporturile sunt mai mari decât
importurile, se spune că balanța comercială este favorabilă si invers, balanța comercială este
nefavorabilă.
În ceea ce privește țările analizate se observă faptul că în ambele balanța comercială este una
deficitară ,înregistrând mai multe importuri decât exporturi.
Marea Britanie este un important partener comercial al Romaniei, ocupand locul sase intre
destinatarii exporturilor romanesti. In primele 11 luni din anul 2010, valoarea schimburilor
comerciale bilaterale a crescut cu 32,7% fata de aceeasi perioada din 2009, ajungand la 2,24
miliarde de euro.
Exporturile românești s-au majorat cu 40,7%, atingând cifra de 1,26 miliarde euro, iar
importurile din Marea Britanie au crescut cu 23,6%, ajungând la 980,8 milioane euro. Marea
Britanie este unul dintre statele membre UE cu care Romania are balanța comercială
excedentară, respectiv un sold pozitiv la 30 noiembrie 2010 de 276,2 milioane euro.
13
3.Indicatori la nivelul agriculturii
Potenţial agricol

a) suprafaţă agricolă pe categorii de folosinţă


1000ha
România Marea Britanie
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
Sufrafaţa
agricolă, 14130 14180 14039 13546 13546 17051 16956 17838 17647 17684
din care:
Teren
8915 8985 8939 8553 8721 5819 5729 6094 6085 6005
arabil
Vii şi
429 510 469 460 375 49 47 45 46 46
livezi
Păşuni şi
4786 4685 4631 4533 4450 11183 11180 11699 11516 11633
fâneţe

Din analiza celor două țări se constată faptul că cea mai mare suprafață este ocupată în
cazul României de terenul arabil înregistrând valoarea maximă în anul 2005 de 8985 mii.ha, iar
în cazul Marii Britanii cea mai mare suprafață este ocupată de pășuni și fânețe care ating
maximul în anul 2006 de 11699 mii. ha.(motiv ar fi în cazul Marii Britanii faptul că agricultura
se bazează în principal pe creșterea animalelor).
În urma analizei comparative a celor două țări se constată faptul că suprafața agricolă a
României este mult mai mică decât cea a Marii Britanii, ca urmare și a faptului că suprafața
României este mai micădecât suprafața Marii Britanii.Prin urmare,în anul 2008 suprafața
agricolă a României reprezenta 76,6% din suprafața agricolă a Marii Britanii.

14
15
b)  suprafeţe irigate
Evoluţia suprafeţelor irigate la 1000 ha
Specificare 2004 2005 2006 2007 2008
Romania 327 46 96 320 257
Marea
- - - - -
Britanie

Suprafaţa irigată din România scade din anul 2004 până în 2005 cu aproximativ 661 de
procente,iar din 2006 până în 2007 înregistrează o creştere de circa 233%. Aceste fluctuații
înregistrate se datorează în primul rând condițiilor meteorologice,de aceea putem trage
concluzia că perioada 2005-2006 a fost o perioadă abundentă în precipitații.

16
c)  mecanizare (încărcătură pe tractor)

Încărcătura pe tractor = (teren arabil + vii + livezi)/număr de tractoare.


România Marea Britanie
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
Număr
171811 173043 174563 174003 174790 - - - - -
tractoare(nr)

Teren arabil+vii
9344 9495 9408 9013 9096 5868 5776 6139 6131 6051
şi livezi(1000ha)

încărcătura pe
54,3 54,8 53,8 51,7 52 - - - - -
tractor(ha)

Numărul de tractoare din România nu prezintă fluctuaţii prea însemnate de-a lungul
timpului, crescând din anul 2004 până în 2007 cu doar 1 procent, dar în sens contrar, acestea
suferind o scădere de 5% din 2005 până în 2008, cu acelaşi procent scazând şi încărcătura pe
tractor. În cazul Marii Britanii, în ceea ce priveşte terenul arabil împreună cu viile şi livezile
acestea cresc din 2004 până în 2008 cu până la 3%.
Creșterea numărului de tractoare poate fi explicată prin faptul că s-au realizat investiții în
agriculturădatorită în rpimul rând proiectelor europene derulate.

d) chimizare (substanţă activă la hectar)


tone
România Marea Britanie
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
299.19 252.20 265.48 279.88 1.138.22 1.066.49 1.008.00 1.036.00
Azot 270.131 913.000
5 1 7 6 0 3 0 0
Fosfat 94.073 138.13 93.846 103.32 102.41 273.390 245.140 224.000 215.000 129.000

17
7 4 8
Potasiu 15.800 24.060 16.837 18.405 15.661 379.487 348.782 317.000 325.000 208.000
Consum
total
461.39 362.88 387.21 397.96 1.791.09 1.660.41 1.549.00 1.576.00 1.250.00
ȋngrăşămi 380.004
2 4 6 5 7 5 0 0 0
nte
chimice
Suprafaţa
14.130 14.180 14.039 13.546 13.546 17.051 16.956 17.838 17.647 17.684
agricolă
Substanţă
activă la 26,89 32,54 25,85 28,59 29,38 105,04 97,92 86,84 89,31 70,69
ha

Se poate observa că în Marea Britanie chimizarea este mai accentuată decât în


România,folosindu-se cu până la 222% mai multă substanță activă la ha decât în România,
procentul de azot fiind cu circa 273% mai mare, iar potasiu se regăseşte într-o proporţie de până
la 18 ori mai mare.În ceea ce privește consumul total de îngrășăminte,în România acesta este de
aproximativ 3 ori mai mic decât în Marea Britanie,lucru care poate fi explicat și prin faptul că
suprafața agricolă din Marea Britanie este mai marea decât cea din România,diferența fiind în
medie de aproximativ 3 mil. de ha.De aici putem concluziona faptul că România este mai bine
plasată decât Marea Britanie prin chimizarea redusă ,putând fi mai elgibilă pentru agricultura
ecologică.

Substanţă activă la ha

18
e)  efective de animale

Capete
Efective de animale 2004 2005 2006 2007 2008 2009

România Bovine 2897000 2808000 2862000 2934000 2819000 2684000

Porci 5145000 6495000 6622000 6815000 6565000 6174000

Oi 7447000 7425000 7611000 7678000 8469000 8882000

Capre 678000 661000 687000 727000 865000 898000

Marea Bovine 10551000 10770200 10579000 10304000 10107000 9901000


Britanie
Porci 5160600 4863600 4933000 4834000 4714000 4601000

Oi 35848000 35253048 34722000 33946000 33131000 30783000

Capre 89000 92000 98000 95000 95000 95000

Din datele prezentate în tabelul “efective de animale” rezultă faptul că efectivele de


animale au o valoare oscilantă în perioada analizată.
Conform datelor obținute se observă că cea mai mare pondere o are efectivul de oi atât
pentru Marea Britanie cât și pentru România iar cea mai mică pondere efectivul de capre.

19
În ceea ce privește bovinele, numărul de capete existente la nivelul României este de 5 ori
mai mic decât cel existent la nivelul Marii Britanii. Aceeași proporție se păstrează și în ceea ce
privește efectivul de oi.
Singurele similitudini se regăsesc la numărul de porci, valorile în cele două țări fiind
aproximativ egale.
Doar în cazul caprelor România depășește Marea Britanie, valorile din 2009 reflectând
faptul că țara noastră are efective de peste 10 ori mai mari decât Marea Britanie.

Bovine

Porci

20
Oi

Capr
e

f) animale la 100 ha
Capete
An Bovine Porci Oi Capre

România Marea România Marea România Marea Români Marea


Britanie Britanie Britanie a Britanie
2004 20.502,48 61.879,07 36.411,89 30.265,67 52.703,47 210.230,87 4.798,30 521,96

2005 19.802,54 63.518,52 45.803,95 28.683,65 52.362,48 207.908,99 4.661,49 542,58

2006 20.386,07 59.305,97 47.168,60 27.654,45 194.651,87 4.829,40 549,39


54.213,26
2007 21.659,53 58.389,53 50.310,05 27.392,76 56.680,94 192.361,31 5.366,89 538,33

2008 20.810,57 57.153,36 48.464,49 26.656,86 62.520,30 187.350,14 5.385,65 537,21

Maximul atins de România în ceea ce privește numărul de animale la 100 ha a fost :

21
- la Bovine de 20.810 în anul 2008;
- la Porcine de 50.310 în anul 2007;
- la Ovine de 62.520 în anul 2008.
- la Caprine de 5.38 în anul 2008

Maximul atins de Marea Britanie în ceea ce privește numărul de animale la 100 ha a fost :
- la Bovine de 63,518 în anul 2008;
- la Porcine de 30.265 în anul 2007;
- la Ovine de 210.230 în anul 2008.
- la Caprine de 549.39în anul 2008

Analizând animalele la 100 ha din cele 2 ţări se poate observa că în cazul bovinelor valoare
din Marea Britanie este de aproape 3 ori mai mare decât cea din România, ajungând în 2005 la
valoarea maximă de 63.518,52, faţă de 19.802,54 în acelaşi an în România. Porcinele în cazul
României înregistreză o ceştere de 38%, comparativ cu Marea Britanie care înregistrează o
scădere de aproape 12%.
În cazul oilor diferenţa este destul de mare între cele 2 ţări. În Marea Britanie numărul
acestora scade cu 10% ajungând la 187.350,15 animale în 2008 , faţă de România care prezintă o
creştere de 18 procente, atingând în 2008 62.520,3 animale. La caprine România depăşeşte
Marea Britanie având în anul 2008 6.385,65 animale la o creştere de 33% din 2004 până în 2008,
iar Marea Britanie 537,21 animale.

Bovine

Porci

22
Oi

Capre

23
Rezultate economice

a)producţii medii la principalele culturi vegetale


An Producţia Producţia medie Producţia medie Producţia Producţia medie
medie de grâu de porumb de sfeclă de zahăr medie de de legume
floarea soarelui

Româ Mare Români M. B. Român M. B. Român M. B. Româ M. B.


nia a a ia ia nia
Brita
nie
2004 34.774 77.75 45.497 - 323.938 587.142 16.829 - 167.00 82.547
3 0

2005 29.984 79.60 39.816 - 291.594 586.959 14.010 - 24.000 89.485


9

2006 27.736 80.36 35.753 - 294.311 564.885 - 85.262 95.000


5 15.544

2007 16.100 72.24 17.029 - 263.277 538.640 7.306 - 111.25 95.000


5 7

2008 34.221 82.81 32.271 - 348.898 626.807 14.465 - 128.83 95.000


3 9

2009 24.304 79.26 34.168 - 386.072 595.000 14.427 - 126.80 95.000


6 5

În ceea ce privește producția medie la principalele culturi vegetale, aceasta variază din
mai multe considerente , dintre care trebuie remarcați factorii climatici, edafici(rezerva de
humus;indicele de azot; conținutul solului în fosfor;permeabilitatea solului) biologici, de rotație,
manageriali, tehnologici, economici, financiari, politici, de marketing și decizionali.
In urma analizarii tabelului, se observă descreșterea înregistrată de România în ceea ce
privește „productia medie de grâu” cu 30 % în 2009 față de anul 2004.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică România a înregistrat în 2009
cel mai mic randament la cultura de grâu dintre principale state cultivatoare ale Uniunii
Europene, respectiv o producţie medie de 2,38 tone la hectar, în timp ce Marea Britanie se află în
top cu 8,28 tone la hectar.
In ceea ce priveste „producţia medie de porumb” acesta este legată de 3 factori, respectiv
factori climatici favorabili umiditate-căldura, de aplicarea unei tehnologii corecte și de aplicarea

24
îngrășămintelor. Astfel că se explică cantitatea scăzuta înregistrată în anul 2007, rezultată în
urma inundațiilor.
In ceea ce privește “sfecla de zahăr” este o cultură intensivă foarte rentabilă, care
valorifică eficient prin fertilizarea organică şi minerală, apa de irigaţie, fiind şi o bună plantă
premergatoare pentru majoritatea culturilor agricole, contribuie la distrugerea buruienilor şi la
structurarea solului. Valorile înregistrate de Marea Britanie sunt net superioare, valorilor obținute
de România, datorită valorii fondurilor date, dar și faptului ca în Marea Britanie a fost
identificată sfecla de zahăr ca sursă de zahăr.
La fel ca și la producția medie de porumb și producția medie de floarea soarelui în anul
2007 înregistrează o scădere neașteptată, la aproape jumătate față de anul precedent.
„Producţia medie de legume”- și la această categorie România produce mai mult decât Marea
Britanie, datorită condițiilor favorabile existente în țară.

Grâu

Sfeclă de zahăr

25
Legume

b)producţii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetală

Evoluţia producţiilor totale -tone-


Producţia
Producţia totală de Producţia totală de Producţia totală Producţia
totală de
grâu sfeclă de zahăr de floarea soarelui de legume
An porumb
M
Marea M. Român
România România . România M.B România M
Britanie B. ia
B
15.473.00 9.042.00 167.00
2004 7.812.428 14.541.564 - 672.723 1.557.813 - 1
0 0 0

26
14.863.00 8.687.00
2005 7.340.664 10.388.499 - 729.658 1.340.940 - 12.000 1
0 0

14.747.00 7.400.00
2006 5.526.190 8.984.729 - 1.152.200 1.526.232 - 29.842 1
0 0

13.221.00 6.733.00
2007 3.044.460 3.853.920 - 748.839 546.922 - 28.215 1
0 0

7.180.980 17.227.00 7.500.00


2008 7.849.080 - 706.660 1.169.940 - 37.093 1
0 0

14.379.00 816.814 8.330.00


2009 5.202.526 7.973.258 - 1.098.047 - 26.477 -
0 0

Se observă o oscilație a producțiilor totale pe locuitor atât în cazul României cât și în cazul
Marii Britanii. Această oscilație este explicată prin faptul că de-a lungul anilor atât populația care
este folosită ca bază de raportare este variabilă cât și producția.

În ceea ce privește producția, trebuie luate în considerare și randamentele diferitelor


culturi,dar fi factorii climatici,biologici, de rotatie, manageriali, tehnologici, economici,
financiari, politici, de marketing si decizionali.

Evoluţia producţiilor totale /locuitor-kg -


An Producţia Producţia totală/loc. Producţia totală/loc. Producţia Producţia
totală/loc. de de porumb de sfeclă de zahăr totală/loc. de totală/loc.
grâu floarea soarelui legume

Român Marea România Marea România Marea Român Marea Români


ia Britani Britani Britanie ia Britani a
e e e
2004 360 259 670 - 31 151 72 - 8

27
2005 339 248 480 - 34 145 62 - 1
2006 256 244 416 - 53 122 71 - 1
2007 141 281 179 - 35 111 25 - 1

2008 334 282 365 - 33 123 54 - 2


2009 242 233 371 - 38 135 51 - 1

Aceste rezultate pot fi interpretate asemănător tabelului precedent, dar de acesta data vom face
apel la numărul populație, la numărul de locuitori raportate la producția totală.
Producţia pe locuitor în România este mai mare cu 29% decât cea din Marea Britanie,
pentru grâu, în ambele ţări producţia oscilând în timp având o tentă crescătoare. În ceea ce
priveşte sfecla de zahăr,deşi producţia scade din anul 2004-2008 cu 20%,’ se află la un nivel mai
înalt decât producţia din România, unde producţia creşte până în anul 2006 cu 70% scăzând mai
mai apoi cu 38% ajungând în 2008 la 33 kg/loc.
Pentru legume valoare în Marea Britanie se menţine constanta la 0.003 tone, în timp ce în
România este fluctuantă, scade din 2004 cu 87% iar mai apoi creşte cu 100% ajungând la 2kg/loc
în anul 2008. producţia de porumb în România scade până în 2007 cu 74%,’floarea soarelui
scade şi ea din 2004 cu 65%.

28
c)producţii medii la principalele produse de origine animală

An Producţia medie de Producţia medie de carne Producţia medie de Producţia med


carne de bovine(hg/an) de porc(hg/an) lapte(hg/an) (100mg/an)
România Marea România Marea România Marea România
Britanie Britanie Britanie
2004 1.590 3.066 815 768 7.793 68.246 83.643
2005 1.500 3.157 811 769 7.889 72.448 70.438
2006 1.377 3.203 826 765 9.146 72.339 74.700
2007 1.383 3.314 830 779 8.486 71.765 64.864
2008 1.390 3.275 829 784 6.918 71.864 75.742
2009 1.630 3.312 825 797 6.391 71.011 68.943

29
Evoluţia producţiiilor medii la principalele produse de origine animală

Producția medie de carne de bovine în Marea Britanie este aproape de 2 ori mai mare decât
ceea a României, înregistrand valori constante, fără o fluctuație prea mare.
Producția medie de carne de porc în Romania de pe un an pe altul înregistrează valori
constante cuprinse între 811hg/an până la un maxim de 830 hg/an, Marea Britanie înregistrând
valori cu mai puțin scăzute decât România cuprinse între 768hg/an și 797 hg/an.
Datorită îmbunătăţirii prin selecţie a structurii genetice, dar și a progresului făcut prin
îmbunătăţiri în domeniul nutriţiei, confortului şi al managementului in Marea Britanie se observa
o crestere de 11 ori mai mare in anul 2009, fata de Romania care inregistreaza o valoare de 6.391
hg/an.
Romania trebuie să renunțe la modalitatea de creștere a găinilor în sisteme de tip baterie,
practicat în circa 31% dintre fermele de profil, începând cu data de 1 ianuarie 2012, în caz
contrar riscând sancțiuni și asta comparative cu Marea Britanie care depășește cu 1,68 valoarea
înregistrată de România.

Carne de bovine (Hg/an)

Carne de porc (Hg/an)

Lapte (tone)

30
Ouă ( 100Mg/an)

d)producţii totale/locuitor la principalele produse de origine animală

Evoluţia producţiiilor totale la principalele produse de origine animală


An Producţia totală de Producţia totală de Producţia totală de Producţia totală de
carne de bovine(tone) carne de porc(tone) lapte(tone) ouă (tone)
România Marea România Marea România Marea România Marea
Britanie Britanie Britanie Britanie
2004 161.618 719.000 374.039 708.000 5.504.100 14.555.000 369.050 637.125
2005 190.196 762.000 436.424 706.000 5.552.200 14.473.000 365.500 625.000
2006 159.313 847.281 451.832 696.549 6.662.242 14.316.000 371.450 610.648
2007 164.642 882.000 470.223 739.000 6.289.845 14.023.000 326.124 593.171
2008 149.660 862.000 439.029 740.000 6.125.042 13.719.000 344.849 613.480
2009 155.199 849.860 470.567 720.253 5.809.156 13.236.500 310.561 613.480

31
Producția totală de carne de bovine în România scade cu 3,97 puncte procentuale în 2009
față de 2004, pe când ceea din Marea Britanie comparativ 2009 cu 2004 crește cu 18,2%,
comparativ cele 2 în privința anului 2009, Marea Britanie deține valori cu 447% mai mari
decât România.

Evoluţia producţiiilor totale/locuitor la principalele produse de origine animală-tone-


An Producţia totală/loc. Producţia totală/loc. de Producţia totală/loc. de Producţia
de carne de bovine carne de porc lapte totală/loc.
de ouă
România Marea România Marea România Marea Români Marea
Britanie Britanie Britanie a Britanie
2004 0,007 0,012 0,017 0,012 0,254 0,244 0,017 0,011
2005 0,009 0,013 0,020 0,012 0,256 0,241 0,017 0,010

2006 0,007 0,014 0,021 0,012 0,308 0,237 0,017 0,010

2007 0,008 0,015 0,022 0,012 0,292 0,231 0,015 0,010

2008 0,007 0,014 0,020 0,012 0,285 0,224 0,016 0,010

2009 0,007 0,014 0,022 0,012 0,270 0,215 0,014 0,010

In ceea ce privește „Evoluţia producţiiilor totale/locuitor la principalele produse de origine


animală”, acesta este analizată în funcție de populație, astfel că sunt înregistrate valorii
constante, în privința ambelor țări.
Carne de bovine (Hg/an)

Carne de porc(Hg/an)

32
Lapte (tone)

Ouă (100Mg/an)

33
Consum alimentar la principalele produse agricole şi alimentare
An Produse vegetale Produse animale
Consum de Consumul de Consumul de Consum de Consum de Consum de
alimente(kcal/ proteine(g/per grăsimi(g/per alimente(kcal/pe proteine(g/per grăsimi(g/pe
pers/zi) s/zi) s/zi) rs/zi) s/zi)
Ro Marea Rom Marea Româ Mare Româ Marea Româ Mare România
mân Britani ânia Britan nia a nia Britani nia a
ia e ie Brita e Brtit
nie anie
2004 2606 2412 58.10 44.50 43.10 58.90 813 1039 50.40 59.10 54.20

2005 2648 2383 57.00 44.70 49.40 59.00 865 1049 54.20 59.20 58.30

2006 2674 2384 56.50 44.40 52.20 69.20 887 1053 55.00 59.70 60.00

2007 2564 2414 54.50 44.90 47.60 65.80 892 1044 55.40 59.60 60.10

An Grâu Porumb
Consum de Consumul de Consumul de Consum de Consum de Consum de
alimente(kca proteine(g/pe grăsimi(g/pers/ alimente(kca proteine(g/pers/zi) grăsimi(g/p
l/pers/zi) rs/zi) zi) l/pers/zi) /zi)
Româ Mar Româ Mare Româ Mare Româ Mar Româ Marea Româ Ma
nia ea nia a nia a nia ea nia Brtitanie nia a
Brit Brita Britan Brit Br
anie nie ie anie nie
2004 1089 759 35.40 24.60 4.40 3.00 262 29 6.10 0.70 0.90 0.1

2005 1053 751 34.20 24.30 4.30 3.00 276 29 6.40 0.70 0.90 0.1

2006 1019 750 33.10 24.30 4.10 3.00 282 29 6.50 0.70 0.90 0.1
2007 1012 754 32.80 24.40 4.30 3.00 285 28 6.60 0.70 0.90 0.1

34
An Orez Orz
Consum de Consumul de Consumul de Consum de Consum de Consum
alimente(kcal/ proteine(g/per grăsimi(g/pers/ alimente(kcal/pe proteine(g/pers/zi) grăsimi(g
pers/zi) s/zi) zi) rs/zi) zi)
Româ Mar Româ Mare Româ Marea Român Marea Româ Marea Româ M
nia ea nia a nia Britan ia Britan nia Brtitanie nia a
Brita Brita ie ie B
nie nie n
20 45 54 0.90 1.00 0.20 0.10 11 3 0.30 0.10 0.10 0
04
20 37 54 0.80 1.00 0.10 0.10 11 3 0.30 0.10 0.10 0
05
20 32 57 0.60 1.10 0.10 0.10 11 4 0.30 0.10 0.10 0
06
20 23 60 0.50 1.10 0.10 0.10 11 4 0.30 0.10 0.10 0
07

Carne de bovine Carne de porc


Consum de Consumul de Consumul de Consum de Consum
Consum de
alimente(k proteine(g/pers grăsimi(g/pers/ alimente(kcal/p grăsimi(g/p
proteine(g/pers/zi)
An cal/pers/zi) /zi) zi) ers/zi) zi)
Mare M
Ro Marea Marea Marea Marea
a Româ Româ Româ Româ a
mâ Britan Britan Britan România Brtita
Brita nia nia nia nia B
nia ie ie ie nie
nie ni
2004 32 67 3.10 8.00 2.10 3.70 112 246 6.80 7.10 9.20 23
2005 42 62 4.10 7.50 2.70 3.40 131 243 8.00 7.10 10.70 23
2006 39 66 4.00 7.90 2.50 3..60 137 245 8.30 7.40 11.20 23
2007 34 66 3.30 8.00 2.20 3.60 140 253 8.50 7.50 11.50 24
An Lapte Ouă
Consum de Consumul de Consumul de Consum de Consum de Consum
alimente(kcal/ proteine(g/per grăsimi(g/pers/ alimente(kcal/pe proteine(g/pers/zi grăsimi(g
pers/zi) s/zi) zi) rs/zi) ) zi)
Româ Mare Rom Marea Româ Marea Români Marea Româ Marea Româ

35
nia a ânia Britan nia Britan a Britan nia Brtitani nia
Brita ie ie ie e
nie
200 445 344 23.70 19.10 26.30 21.00 56 40 4.50 3.20 4.00
4
200 452 354 24.20 19.90 26.80 21.50 56 39 4.50 3.20 3.90
5
200 473 351 25.40 19.50 28.20 21.80 58 39 4.60 3.10 4.10
6
200 484 353 26.00 29.60 29.00 22.00 50 40 4.00 3.20 3.50
7

In ceea ce privește consumul de „alimentar la principalele produse agricole şi alimentare”


acesta se împarte în 3 categorii consumul de alimente, proteine, grăsimi, fiecare cu unitatea de
măsură corespunzătoare factorului analizat.
Există o oarecare corelație nu neapărat la nivel de persoană sau la nivel mental, dar cifrele
dovedesc ceea ce se întamplă în realitate și faptul că unele lucruri le facem fără sa discernem.
Astfel se stabilesc legături, de unde rezultă un consum mai mare a produselor vegetale, în
detrimentul consumului de produse animale.
4. Principalele reglementari pe pietele agricole

Noi reglementari in agricultura europeana 20/11/2008


Reducerea mai scăzută a sprijinului pentru fermieri fata de propunerea Comisiei, o
creștere de doar 1% a cotei de lapte în următorii doi ani, opțiunea ca statele membre să ofere
sprijin suplimentar producătorilor de lapte, menținerea corelării subvenții – producție, precum și
a schemelor de intervenție pentru sectoarele sensibile - acestea sunt punctele esențiale ale PE
referitoare la reforma politicii agricole comune, incluse în rapoartele elaborate de Luis Manuel
C. Santos (PSE, Portugalia).
In cadrul dezbaterii parlamentare raportorii, purtătorii de cuvânt ai principalelor grupuri
politice și presedintele Comisiei pentru agricultură au susținut, cu anumite nuanțe, compromisul votat
în cadrul comisiei parlamentare privind principalele aspecte ale bilanțului de sănătate al PAC.
Intervențiile individuale din plen reflectă diversitatea situației agricultorilor în cadrul Uniunii
Europene, mai ales în sector prelucrării laptelui.
Deputații europeni din noile state membre UE consideră că evaluarea stării de sănătate a
PAC nu reduce într-o măsură suficientă diferențele de tratament între agricultorii din aceste state și cei
din vechile state membre UE.

Transferuri mai scăzute catre programele nationale de dezvoltare rurala


Planul de a reduce ajutorul direct pentru fermieri în vederea întăririi programelor de
dezvoltare rurală ale statelor membre (modularea) a fost unul dintre subiectele cele mai dezbătute în
cadrul Comisiei PE pentru agricultură. In plenara a fost votat un amendament care propune ca toate
cuantumurile plăților directe care urmează să fie acordate, pentru un an calendaristic dat, unui
agricultor și care depășesc 10 000 EUR se reduc în fiecare an, până în 2012, cu următoarele procente:
2009 - 6%, 2010-6%, 2011-7% și 2012 7%.
De menționat ca statele care au aderat în 2004 vor fi eligibile pentru modulare în 2012, în
timp ce România și Bulgaria vor fi scutite având în vedere introducerea treptată a plăților directe.

36
Statele membre pot decide, pănă la 1 august 2009 cel târziu, să utilizeze, începând cu 2010,
până la 10% din plafoanele lor naționale pentru a acorda ajutor agricultorilor în ceea ce privește
promovarea unor forme de producție sustenabile pentru:
 Tipuri specifice de agricultură care sunt importante pentru protejarea sau
ameliorarea mediului,
 Imbunătățirea calității ecologice a produselor agricole sau
 Imbunătățirea comercializării produselor agricole sustenabile
 A compensa dezavantaje specifice care îi afectează pe agricultori în sectoarele
sustenabile ale lactatelor, cărnii de vită, de oaie și de capră și orezului, în regiunile
vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere
ecologic
 Regiunile care fac obiectul programelor de restructurare și/sau de dezvoltare, cu
scopul de a evita abandonul de teren cu valoare ecologică și/sau de a compensa
dezavantaje specifice pentru agricultorii din zonele în cauză care exploatează
terenuri cu valoare ecologică; de asemenea, pentru sprijinirea potențialului agricol
în zonele defavorizate care suferă de pe urma unor dezavantaje structurale grave și
permanente.

Eco-condiționalitate
Statele membre care doresc să opteze pentru includerea habitatelor în standardele de eco-
condiționalitate privind "bunele conditii agricole si de mediu" ar trebui sa aiba flexibilitatea de a face
acest lucru. Scoaterea temporară a terenurilor din producția agricolă a avut beneficii care se vor pierde
atunci când va fi eliminată. Studiile arată ca cel mai mare beneficiu adus de scoaterea temporară a
terenurilor din producția agricolă a fost valoarea de habitat pentru animale (nevertebrate, păsări,
mamifere etc.) în zone în care există puține habitate seminaturale și în care aceasta a contribuit la
diversitatea botanică a peisajelor arabile.

Negocierile cu Consiliul UE
Chiar dacă Parlamentul European nu adoptă legislația în domeniul agriculturii potrivit
procedurii de co-decizie, presedițtia franceză a UE a adoptat o abordare de cooperare similară cu cea
în cadrul procedurii de co-decizie în vederea apropierii pozițiilor dintre Parlament și Consiliul.
In data de 19 noiembrie Parlamentul European a adoptat următoarele rapoarte referitoare la
Politica Agricolă comună:
Raport Luis Manuel Capoulas Santos (A6-0402/2008) - Sisteme de ajutor pentru agricultori
în cadrul PAC - 441 voturi pentru, 219 împotriva și 29 abțineri
Raport Luis Manuel Capoulas Santos (A6-0401/2008) - Modificari aduse politicii agricole
comune - 388 voturi pentru, 256 împotrivă și 37 abțineri
Raport Luis Manuel Capoulas Santos (A6-0390/2008) - Sprijinul pentru dezvoltare rurala
acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) - 510 voturi pentru, 134
împotrivă și 13 abțineri
Raport Luis Manuel Capoulas Santos (A6-0377/2008) - Orientările strategice ale
Comunității pentru dezvoltarea rurală (2007-2013) - 552 voturi pentru, 67 împotrivă și 6 abțineri.

37
Noile reglementari UE le dau agricultorilor libertatea de a răspunde cererii în
creștere
Miniștrii agriculturii din UE se reunesc în această săptămână pentru a moderniza politica
agricolă comună. Pentru prima dată după multți ani, ei vor încerca să găsească modalități de creștere a
producției de alimente, nu de limitare a acesteia.
Suntem, așadar, departe de amintirea "lacurilor de vin" și a "munților de unt", simboluri ale
unei perioade în care producția scăpată de sub control a dus la reducerea dramatică a prețurilor și i-a
lăsat pe mulți producatori dependenți de subvențiile UE.
Astăzi, prețurile la alimente explodează, iar agricultorii din întreaga lume încearcă să facă
față unei cereri tot mai mari la nivel global. In acest context, reglementările comunitare ar trebui să-i
ajute pe producătorii europeni să răspundă acestei cereri prin creșterea exporturilor.
Miniștrii de resort vor analiza mai multe modificări propuse care vizează, printre altele,
reducerea subvențiilor, suprimarea reglementărilor privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol și
eliminarea progresivă a cotelor de lapte. Ca și reformele anterioare, noile măsuri își propun să le dea
agricultorilor libertatea de care au nevoie pentru a răspunde unei cereri în creștere și pentru a aborda
noile provocări precum schimbările climatice, gospodărirea apelor, protejarea biodiversității și
folosirea biocombustibililor.
Politica agricolă comună a Uniunii Europene - PAC - a facut obiectul unor ample reforme,
în ultimele două decenii. Ultima schimbare importanță a avut loc în anul 2003, când UE a eliminat
subvențiile acordate în funcție de productța obținută, care îi incurajau pe agricultorii europeni să
producă mai mult decât puteau vinde. Noul regim va completa în continuare veniturile agricultorilor,
dar le va da acestora o mai mare libertate de a-și adapta producția la cerințele pieței. In schimb,
agricultorii vor fi nevoiți să se conformeze normelor privind protecția mediului, bunăstarea animalelor
și calitatea produselor alimentare.
Comisia Europeană va direcționa către dezvoltare rurală banii economisiți prin reformarea
politicii agricole. Acesția vor fi bineveniți în 12 dintre noile state membre, care, odată cu aderarea, au
fost nevoite să-și modernizeze foarte rapid sectorul agricol.
PAC a fost elaborată pentru a le permite agricultorilor să ducă o viață decentă, pentru a
garanta aprovizionarea cu alimente la prețuri corecte și pentru a conserva patrimoniul rural al Europei.
Aceasta politică beneficiază de 40% din bugetul UE (aproximativ 55 de miliarde de euro pe an). In
sectorul agricol european își desfășoară activitatea aproximativ 5% din populația activă a Uniunii.
Anul acesta, prețurile la alimente au înregistrat, la nivel mondial, o creștere bruscă și
semnificativă care a provocat mișcări de protest în mai multe țări. Dacă luâm în considerare și
creșterea cererii pe piețele aflate în expansiune, precum China și India, prețurile la produsele
alimentare au toate șansele să rămână la un nivel ridicat și în viitorul apropiat.

38
Bibliografie

http://epp.eurostat.ec.europa.eu

http://faostat.fao.org

www.europa.eu.int/comm/agriculture

www.worldbank.com

http://www.euractiv.ro

39
Cuprins
1.Scurtă prezentare 1
România..................................................................................................................................................1
Marea Britanie.........................................................................................................................................3
2.Indicatori la nivelul economiei naţionale 5
a) Suprafaţă.............................................................................................................................................5
b) Populaţie.............................................................................................................................................5
c) PIB/locuitor..........................................................................................................................................6
d)  VAB/locuitor.......................................................................................................................................8
e)Rata inflaţiei.........................................................................................................................................9
f) Rata şomajului....................................................................................................................................10
g)  Importuri, Exporturi, Balanţă comercială..........................................................................................11
3.Indicatori la nivelul agriculturii 14
a) suprafaţă agricolă pe categorii de folosinţă.......................................................................................14
b)  suprafeţe irigate...............................................................................................................................16
c)  mecanizare (încărcătură pe tractor).................................................................................................16
d) chimizare (substanţă activă la hectar)...............................................................................................17
e)  efective de animale..........................................................................................................................19

40
f) animale la 100 ha...............................................................................................................................21
4.Rezultate economice 23
a)producţii medii la principalele culturi vegetale..................................................................................23
b)producţii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetală................................................26
c)producţii medii la principalele produse de origine animală................................................................29
d)producţii totale/locuitor la principalele produse de origine animală.................................................31
Consum alimentar la principalele produse agricole şi alimentare 33
4. Principalele reglementari pe pietele agricole 36
Bibliografie 39

41