Traditionalismul este un current cultural, care asa cum sugereaza si denumirea apara si promoveaza

traditia, perceputa ca o insumare a valorilor arhaice, patriarhale ale spiritualitatii si expuse pericolului
degradarii.

In perioada interbelica, directia traditionalista, la nivel ideatic, s-a regasit in programul promovat, in
principal in reviste cu orientari ideologice distincte cum ar fi “ Samanatorul “, “ viata romaneasca “.

Fidel principiilor traditionaliste, Mihai Sadoveanu ilustreaza in opera sa viata statului romanesc, intrucat
“ taranul roman a fost principalul meu erou “, dupa cum marturisea autorul intr-un discurs tinut la
Academia Romana.

Romanul “ Baltagul “ de Mihai Sadoveanu este un roman traditional mitic intrucat are ca surse de
inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: “ Salga”,
“doica “.

“ Baltagul “este un roman deoarece este o scriere epica in proza, cu actiune complexa, de mare
intindere, cu personaje numeroase si cu o intriga coplicata. Personajele puternic individualizate sunt
angrenate in conflicte puternice, structura narativa este ampla si contureaza o imagine bogata si
profunda a vietii. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se contureaza direct prin
descriere si indirect, prin propriile fapte, ganduri si vorbe, cu ajutorul dialogului si al monolgului interior.

Tema ilustreaza perspectiva traditionala, conturand fiinta arhaica a satului romanesc, sufletul taranului
moldovean ca pastrator al lumii vechi, al traditiilor si specificul national, cu un mod propriu de a gandi, a
simti si a reactiona in momentele cruciale ale vietii.

Titlul romanului face trimitere la mitul labirintului, cee ace se contureaza si la nivelul actiunii. Baltagul
( toporul cu doua taisuri ) este un obiect symbolic: arma a crimei si instrumental actului justitiar. Trebuie
remarcat ca in roman acelasi baltag ( al lui Lipan ) indeplineste cele doua functii.

Romanul se caracterizeaza prin obiectivitate, naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul este
omnipresent si omniscient, prin tehnica detaliului se reconstituie lumea satului de munteni in actiunile
Vitoriei.

Timpul derularii evenimentelor este vag precizat prin repere temporale: “ aproape de Sf.Andrei “ , “ In
postul mare “. Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului, zona Domelor si a Bistritei, dar sic el de
campie, Cristesti in Balta Jijiei. Fiind si un roman realist, traseul urmat de Vitoria si Gheorghita contine si
toponime existente pe harta.

Romanul este structurat in 16 capitorel si evidentiaza doua componente: una traditionalist mitica si
cealalta epica-realista. Actiunea este simpla, subiectul avand un singur fir epic carea urmeaza drumul
parcurs de Vitoria fiul ei in cautarea sotului disparut.

Prima parte (capitolele I-IV) prezinta framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum.

Partea a doua (capitolele VII-XIII) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul
ei , Gheorgita, pana la gasirea ramasitelor lui Lipan. Ei reconstituie traseul lui Nechifor, facand o serie de
popasuri: la hanul lui Donea, la crasma domnului David, la mos Pricop, la Vatra Dornei, apoi spre Paltinis,
Brosteni, Borca. Intreband prin sat, ea isi da seama ca sotul ei a disparut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul
cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera ramasitele sotului ei intr-o rapa in dreptul Crucii Talienilor.
Partea a treia (capitolele XIV – XVI) prezinta sfarsitul drumului: Ancheta politiei, inmormantarea,
parastasul lui Nechifor demascarea si pedepsirea ucigasilor.

Punctul culminant este momentul cand Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei, surpinzandu-I si pe
ucigasii Ilie Cutui si Calistrate Bogza. Primul isi recunoaste vina, insa al doilea devine agresiv. Acesta este
lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu, facandu-se astfel deptate.

Odata adevarul aflat si criminalii pedepsiti, Vitoria se pregateste sa se intoarca acasa, planuind ca va
reveni aici pentru parastasul de patruzeci de zile si va adduce si pe Minodora “ ca sa cunoasca
mormantul “ tatalui ei.

Romanul “ Baltagul “ de Mihail Sadoveanu este un roman traditional care ofera o imagine ampla si
profunda a vietii.