Sunteți pe pagina 1din 2

Comentariu de text Danilescu Gabriela

în cadrul examenului la
LC-Ja
Semiotica şi ştiinţele
limbajului
mai-iunie 2020

---------------------------------------------------------------------------------------------------------
[textul ales în vederea comentării:]

O progresie regulată de tip 1, 2, 3 poate fi remarcată în cele trei tipuri [orders] de semne - iconul, indexul şi
simbolul.
Iconul nu e conectat dinamic cu obiectul pe care îl reprezintă; se întâmplă doar ca unele calităţi ale sale să semene
cu cele ale obiectului şi să provoace [excite] senzaţii analoge în mintea pentru care iconul reprezintă o asemănare
[likeness]. Dar în realitate nu e conectat cu acesta. Indexul e conectat fizic cu obiectul său, ele formează o pereche
organică, dar mintea care interpretează nu are nimic a face cu această legătură, afară de a o recunoaşte [remarking
it], după ce a fost stabilită. Simbolul e conectat cu obiectul său în virtutea ideii din mintea care utilizează
simbolul, în absenţa căreia nici o legătură de acest fel n-ar exista.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------
[comentariu:]

Iconul, prima componentă a triadei menționate de Pierce, desemnează, în spusele autorului, “semnul
diagramatic sau iconul, care manifesta o similaritate sau analogie cu subiectul discursului”1 și „icon e un
semn care se referă la obiectul pe care îl denotează doar în virtutea unei caracteristici proprii, pe care...o
posedă indiferent dacă un atare obiect există sau nu”2. Astfel exemplul cel mai clasic folosit pentru a-l
putea descrie este cel al unei fotografii, o trimitere directă la conceptul din realitate, la semnificantul la
care se face referire. Astfel, imaginea din cartea cu povești pentru copii reprezintă un icon, desenul cu
Cenușăreasa în rochie albastră fiind imaginea generală, iconul comun folosit pentru a ne putea raporta la
acest personaj de basm. Dar nu există nicio conexiune propriu zisă între personajul creat de Walt Disney
adus în cartea pentru copii și personajul Cenușăresei, poveste scrisă de Charles Perrault, cele două
concepte fiind aduse împreună doar prin simbil. Indexul, în spusele lui Pierce, „orientează [forces]
atentia catre obiectul particular vizat, fara a-l descrie”3 Astfel, este un anumit semnal legat direct de către
un semnificant care ne atrage atenția, ne duce du mintea către acel concept. Un exemplu personal ar fi
mieunatul pisicii noaptea în casa mea, care nu mă va face să mă gândesc că aud un sunet strident, ci mă
voi gândi că pisica mea are nevoie de asistență, și deci, am să mă trezesc și o voi ajuta. Simbolul are cea
mai largă sferă de propagare , toate cuvintele câine, pom, copil, semiotică, Facultatea de Litere, sunt
simboluri. Acesta e definit de Pierce drept „un representamen a cărui calitate reprezentativă constă
tocmai în faptul că este o regulă care îi va determina

1
Charles Sanders Peirce, Cambridge, MA: Harvard University Press, 1931-35
2
Ibid.
3
Ibid.
Interpretantul”4. Astfel, simbolul este conectat cu obiectul său, nu prin îndreptarea acestuia spre real, ci
prin apropierea acestuia de ideea din mintea celui care utilizează simbolul. Astfel, și Moș Crăciun este
un simbol, deoarece s-a ajuns la o convenție universală că cel care aduce cadouri este un moș simpatic
care locuiește în Laponia. Chiar dacă el nu există în realitate, simbolul este cel care produce efecte în
real. Astfel, așa cum o văd eu, progresia la care face referire Pierce este apropiera subiectului de către
obiectul mental, de către semnificant. Punctul de interes este astfel nu apropierea de către obiectul din
realitate, ci apropierea de către imaginea virtuală, imaginară a acestuia. Un exemplu care mi-a atras
atenția și m-a fascinat este posibilitatea ca un obiect din realitate ( sau poate, pentru a nu-l deranja pe
Aristotel, o reprezentare a obiectului în real) poate fi în același timp și icon, și index, și simbol, acesta
fiind semaforul. Dacă se folosește imaginea unei persoane care merge e icon, index pentru că ne indică
dacă trebuie sau nu să trecem, și simbol, datorită convenției care ne spune că roșu înseamnă stop, și
verde înseamnă mergi. Un exemplu în care un obiect este și icon și simbol este din nou, cel al
Cenușăresei, care este un icon al reprezentări personajului, dar și un simbol care, prin creația filmului
Disney, s-a ajuns la convenția că așa trebuie să arate Cenușăreasa.Este important astfel că cei trei
termeni comunică, nu sunt complet opuși.

4
Ibid.