Lesson 1 Version 2.0 - 12

PROJECT No LLP-LdV/ToI/2013/RO/030/; Acronym: I4ALL / IRRIGATION FOR ALL
LECȚIA Nr. 1
GHIDUL MANUALULUI ȘI PREZENTAREA INFORMAȚIILOR ESENȚIALE,

INCLUSIV GENERALE, ÎN IRIGAȚII, NECESARE UTILIZATORILOR.
“SECRETE” DE AUR, PLATINĂ ȘI DIAMANT

PENTRU ACTIVITĂȚILE ÎN IRIGAȚII
Autori:
Gheorghe Mincu Săndulescu Mariana Bistran

Prof. Universitar Dr. Ing., Cercetător Științif. Princip. Cercetător Științif. Princip. Ing.
san@ipa.ro mary@ipa.ro
Instituția: IPA SA, București, Romania, 169 Calea Floreasca, Fax: +4021 316 16 20,
Consultations: Every working day between 10.00 to 12.00 a.m..
CAPITOLE SAU PORȚIUNI ALE LECȚIEI CARE PENTRU TIMPUL DE INSTRUIRE

VER- NIVELUL
NIVELUL INDICAT SUNT NUMAI OPȚIONALE
SIUNEA 2 ore prezentate de profesor +
Nivel 1 (până la clasa 10-a ) 2 ore studiu individual
1.0 Nivel 2 (10 clase realizate ) Instruire numai prin studiu
Nivel 3 (10 clase realizate + alte individual: 2 ore
calificări)
Nota: Unele dintre desenele lecției au utilizat imagini din cadrul catalogului Windows Vista Microsoft Word.
Oare de ce-o fi trebuind să învăț eu lecția

aceasta?
Unchiul George spune că este o lecție „cheie”, oferind

multe secrete pentru realizarea instalațiilor de irigat și
practica irigațiilor.
Da... . Dacă lecția este o „ cheie” pentru irigații, atunci

am să învăț și eu aspectele esențiale. Și diseară vom
trece pe la unchiul George la un pahar de Pinot.
Da.Și eu am să aduc niște brânză de burduf în busuioc, cu pâine pe vatră.
OBIECTIVELE LECȚIEI
CE VĂ ÎNVAȚĂ ACEASTĂ LECȚIE?
Lecția vă învață și vă îndrumă:
1. Să cunoașteți „Secrete ale irigațiilor” și ale „ manipulării apei” în sol.
2. Să cunoașteți unități de măsură, mărimi, date, specifice irigațiilor.
3. Să selectați în acest manual, domeniul care vă interesează.
4. Să cunoașteți greșeli importante în domeniul irigațiilor.
Copyrights © 2015 Gheorghe Mincu Săndulescu, Mariana Bistran, IPA SA. ISBN: 978-973-1704-30-2. Copying or / and Reproduction, even partial, is strictly prohibited. Page 1 of 69
5. Să cunoașteți amploarea Manualului și modul de multiplicare prin referințe on-line.

6. Să cunoașteți elemente de standardizare în lumea irigațiilor.
7. Să cunoașteți organismele de stat care se ocupă cu irigațiile și cu apa pentru irigații,
precum și NGO-ouri, Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații / OUAI.
8. Să cunoașteți căile administrative pentru a obține apa de care aveți nevoie.
9. Să cunoașteți domeniile în care se pot depune proiecte de susținere în irigații.
După citirea și învățarea acestei lecții veți fi mai bogat cu următoarele

COMPETENŢE:
1. Să cunoașteți „secrete” esențiale în tehnica și arta irigațiilor.
2. Să multiplicați on-line posibilitățile și puterea de instruire.
3. Să folosiți unitățile de măsură, mărimi, date proprii irigațiilor (și nu numai).
4. Să cunoașteți standarde, Directive EU, Hotărâri de Guvern legate de irigații.
5. Să accesați alte Manuale de Bună Practică în agricultură.
6. Să cunoașteți căile administrative, în vederea obținerii apei pentru irigații.
7. Să cunoașteți o parte din domeniile unde puteți depune propuneri pentru fonduri,
de la UE, în domenii ale irigațiilor.
CAPITOLELE LECȚIEI:
1. “SECRETE” DE AUR, PLATINĂ ȘI DIAMANT PENTRU ACTIVITĂȚI ÎN IRIGAȚII
2. ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE PENTRU IRIGAȚII.
3. EXTRAS FOARTE CONCIS DIN LISTA DE GREȘELI ÎN IRIGARE
4. CE DORIȚI SĂ CUNOAȘTEȚI ȘI / SAU SĂ ÎNVĂȚAȚI? CE SĂ CITIȚI MAI ÎNTÂI?
5. ORGANIZAREA MANUALULUI. COMPONENTELE MANUALULUI.
6. MANUALE DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN RELAȚIE CU PREZENTUL MANUAL.
7. DIRECTIVE EUROPENE ÎN DOMENII ALE APEI ȘI CONEXE IRIGAȚIILOR.
ROMÂNIA: LEGI, NORMATIVE ÎN DOMENIUL APEI ȘI CONEXE IRIGAȚIILOR.
8. STANDARDE ROMÂNE ÎN IRIGAȚII ȘI ÎN DOMENII ADIACENTE
9. EXTRAS (NELIMITATIV) DIN LISTA, DE STANDARDE ÎN IRIGAȚII SAU DOMENII
ADIACENTE, DIN ALTE ȚĂRI.
10. PRINCIPALE ORGANISME DE STAT ȘI ALTE ENTITĂȚI ACTIVÂND INCLUSIV ÎN
REGLEMENTAREA, SUPERVIZAREA, APROBAREA UNOR ACTIVITĂȚI LEGATE
DE APĂ.
11. CUM OBȚINEȚI APA PENTRU IRIGAȚII? CÂT COSTĂ APA PENTRU IRIGAȚII?
12. INTREBARI SI EXERCITII. SOLUȚII.
13. QUIZZES (INTREBĂRI GRĂTAR).
14. SUMARUL PUNCTELOR CHEIE (Key Point Summary).
SINTEZA CELOR MAI BUNE PRACTICI.
15. GÂNDURI PENTRU CURSANT.
16. NUMELE ȘI SEMNĂTURILE AUTORILOR.
17. BIBLIOGRAFIE / REFERINŢE.
18. DIRECTIVE EUROPENE ÎN DOMENIUL APEI ȘI ÎN DOMENII CONEXE
IRIGAȚIILOR
și ÎN ROMÂNIA: LEGI, NORMATIVE ÎN DOMENIUL APEI ȘI CONEXE
IRIGAȚIILOR.
Motto:
„Nature, it is often said, is truly amazing. With the right combination
of sun, soil, temperature and water, plant life can fourish. Sometimes,
however, nature can use a helping hand.”! (după GRUNDFOS WATER
SERVICES)
“Natura, se spune adesea, este cu adevărat uimitoare. Cu o combinație corectă a soarelui, solului,
temperaturii și apei, viața plantelor poate înflori. Uneori, însă, natura poate folosi o mână de ajutor întinsă
către ea.” (după GRUNDFOS WATER SERVICES)
„Apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o moștenire care trebuie păstrată, protejată si tratată
ca atare”
Directiva Cadru pentru Apă a Parlamentului si Consiliului Uniunii Europene / 23.10.2002-
http://www.rowater.ro/dabanat/SCAR/Directiva%20Cadru%202000%20general.aspx
CAPITOLUL 1.
“SECRETE” DE AUR, PLATINĂ ȘI DIAMANT
PENTRU ACTIVITĂȚILE ÎN IRIGAȚII
1. “SECRET” DE AUR: CONSECINȚELE NEFAVORABILE

ALE SUPRA – IRIGĂRII ȘI SUB- IRIGĂRII
Umiditatea solului reprezintă componenta cea mai critic, mai variabilă și influențabilă, și care la rândulei
ei înrâu-rește recolta și calitatea acesteia.
Organizarea și controlul umidității solului, în accord cu stagiul de creștere al plantei constituie cel mai im-
portant factor în obținerea producției.
Atât supra-irigarea cât și sub-irigarea conduc la consecințe negative. Consecințele defavorabile ale
supra-irigării și sub-irigării sunt ilustrate în următorul Tabel [46.].
Nr. PRINCIPALE CONSECINȚE ALE Nr. PRINCIPALE CONSECINȚE ALE

SUPRA-IRIGĂRII SUB-IRIGĂRII
1 Crează plantei dificultăți de aerare cu 1 Oprește creșterea plantelor
urmări consistent defavorabile
2 Spală nutrienții Reduce producția
3 Favorizează bolile rădăcinilor Reduce calitatea
4 Întârzie dezvoltarea rădăcinilor Conduce la degenerarea plantelor
5 Consumă inutil apă energie, bani și Poate conduce la ofilire
forță de muncă
6 Reduce calitatea recoltelor
7 Poate conduce la ofilirea ireversibilă
2. “SECRET” DE AUR: ORGANIZAREA IRIGĂRII:

“CÂND ?” ȘI “CÂTĂ ?”
(1S.)
Organizarea irigării trebuie să răspundă la 2 întrebări esențiale:
CÂND ?
CÂTĂ ?
respectiv, în primul rând:
Când trebuie să înceapă Ciclul de Irigare, adică aplicarea Dozelor Zilnice ale Normei de
Udare?
Norma de Udare reprezintă cantitatea de apă cu care se irigă la o udare, adică într-un
Ciclu de Udare, ce poate dura, de exemplu, câteva zile.
Norma de Udare reprezintă Cantitatea de apă, Ușor Preluabilă de către Plante, prestabi-
lită, în condițiile locale respective, de către fermier, și pe care solul o storează, în cadrul
Cantității Totale de Apă Puse la Dispoziția Plantelor.
Norma de Udare reprezintă cantitatea de apă necesară pentru refacerea rezervei apei în
sol, de la PM, Plafonul Minim (acceptat, de fermier, pentru condițiile locale respective)
până la Capacitatea Maximă de Câmp, adică până la nivelul maxim al apei ce este
reținută / menținută de sol după o udare până la nivelul de saturare al solului.
Câtă apă solicită planta ape zi?
Câtă apă poate oferi, în cadrul unui Ciclu de Irigare, rezervorul constituit de sol. Adică,
Care este valoarea Normei de Udare?
Cu câtă apă trebuie re-aprovizionat rezervorul de apă constituit de sol?
Cât trebuie să fie Doza Zilnică de apă pentru a se evita infiltrarea în alte straturi, per-
colarea (scurgerea, de exemplu prin fisuri, sau transferul apei pe suprafața solului
(run-off)?
La întrebările de mai sus răspund, în parte, prezenta lecție, dar mai ales lecțiile următoare.
3. “SECRET” DE AUR: UNITĂȚI DE MĂSURĂ SPECIFICE ÎN

IRIGAȚII (și nu numai)
MĂSURAREA CANTITĂȚII DE APĂ CU mm.
În irigaţii sunt utilizate, alături de unităţi de măsură pentru cantitatea de apă, precum m³/ ha, tonă / ha şi
alte tipuri de importante unităţi de măsură şi definiri precum:
(mm  utilizat pentru indicarea cantităţii de apă. Reprezintă, o valoare „generalizată”,

indepen-dentă de suprafață.
(mm / m)  utilizat pentru indicarea cantităţii de apă pe unitatea de adâncime. Reprezintă, o

valoare „ generalizată”, independentă de suprafață.
(ADÂNCIMEA APEI) / în limba engleză depth d  utilizată pentru indicarea unor cantităţi de
apă. Se măsoară, de exemplu în mm, caz în care este o valoare „generalizată”, independentă
de suprafață.
mm indică înălțimea (sau adâncimea) unui strat de apă, echivalent cu cantitatea de apă dintr-un vrac,
volum de sol, și anume pe o suprafață egală cu suprafața orizontală a acelui volum de sol.
Dacă suprafața nu este indicată, atunci acel număr de mm, reprezintă o cantitate specifică de apă pe o su-
prafață încă neprecizată, și valoarea sa este aceiași pentru orice volum de sol de la care apa se colectea-
ză, imaginativ, într-o cuvă cu suprafața egală cu suprafața orizontală a acelui volum de sol.
Deci cantitatea de apă se măsoară prin înălţimea (sau adâncimea) stratului de apă echivalent, imaginar, ce
reprezintă câtimea de apă obținută (scursă imaginar) din respectivul vrac, volum de pământ.
Este o valoare care se interpretează pentru orice punct din întreaga respectivă întindere, deși aria de pe
care s-a colectat acea înălţime de apă în mm, nu este specificată.
Valoarea în mm poate fi aceiași indiferent de mărimea pe direcția orizontală a acelui volum, vrac de sol.
Valoarea în mm este aceiași deoarece dacă va crește suprafața volumului de pe care se evaluează apa, și
tava imaginară în care se scurge virtual această câtime de apă în vederea evaluării crește proporțional.
Următoarea imagine este destinată descrierii modului de reprezentare a cantității de apă în mm.
Exprimarea cantității de apă din sol în mm (grosime strat echivalent de apă) poate fi înțeleasă ușor dacă
ne imaginăm că solul se prezintă precum un burete.
Stors într-o tavă gradată (cu suprafața de dimensiunile bazei buretelui, respectiv a suprafeței orizontale a
buretelui), în tavă se va obține apă, pe o înălțime, în mm, corespunzând cantității de apă din burete.
Număr de mm ce indică
Adâncimea cantitatea de apă ce s-a aflat în
solului. burete.
Dacă suprafața cuvei și suprafața

orizontală a buretelui se modifică,
dar rămân egale, numărul de mm
Adâncimea stra-
rămâne același, deci NU depinde
tului echivalent de
de mărimea de suprafeței.
apă a cantității de
apă distribuite în
întreg volumul so-
lului respectiv.
VOLUME DIFERITE DAR

ACELAȘI NUMĂR DE
mm ADÂNCIME APĂ
Deci mm exprimă, în acest caz, o cantitate de apă “ generalizată”, specifică, în sensul că nu depinde de
mărimea suprafeței orizontale.
(1S.)
Deci milimetrii de apă măsoară grosimea stratului de apă, echivalent cantității de apă aflată
în volumul de sol (volum paralelipipedic), colectată (prin stoarcerea imaginativă a solului),
pe o suprafață egală cu suprafața orizontală a acelui volum de sol.
Dar suprafața volumului de sol, la care se referă acea înălțime sau adâncime de apă în mm se poate spe-
cifica și atunci se poate calcula cantitatea de apă în volumul cu acea suprafață.
De exemplu, cunoscându-se cantitatea specifică de apă din volumul de sol, în mm și suprafața volumului
de sol, se poate obține cantitatea de apă din volumul de sol.
Ea poate fi exprimată în mm/m², sau în mm/ ha, sau în m³ / ha, sau în tone / ha etc.
Cât reprezintă 1 mm de apă din sol per o suprafață orizontală a volumului de sol de 1 m² ?
[(1 mm grosime strat apă) per 1 m²]  (Volumul de 1 mm x 1 m²) = 0,001 m x 1 m²) = 0,001 m³ = 1 litru
Deci (1mm apă existentă într-un volum de sol cu suprafața de 1 m²) = 1 litru / m².
Dacă se toarnă 1 litru de apă, pe o suprafață de 1 m, înălțimea apei va fi de 1mm.
Iar dacă se toarnă 1 litru de apă într-un vrac, volum, cu suprafața orizontală de 1m, atunci cantitatea de
apă din volum va fi de 1 mm.
Cât reprezintă 1 mm de apă din sol dintr-un volum cu suprafața de 1 ha ?
[(1 mm grosime strat apă) per 1 ha ]  (Volumul de 1 mm x 10 000 m²) = 0,001 m x 10 000 m²) = 10 m³ =
10000 litri.
Dacă se toarnă 10000 litri de apă, pe o suprafață de 1ha, se obține o înălțime a apei de 1mm.
(1S.)
1 mm de apă dispus per 1 m² reprezintă 1 litru.
Adică 1 mm  1 litru / m²
1 mm de apă per 1 ha reprezintă 10 m³ apă, respectiv circa 10 tone apă

Adică 1mm  10 m³ / ha
Exprimarea în mm prezintă o deosebită importanță: poate fi folosită la exprimarea ET0 și ETc în mm /

(unitatea de timp, de exemplu zi), Rata Infiltării apei în mm/oră, Debitul în mm/ oră, Nivelul precipitațiilor
în mm/zi , Cantitatea de apă în mm, pentru spălarea sării, în mm/zi etc.
De exemplu propoziția: au plouat 6 litri pe m² înseamnă un nivel de apă de 6 mm.
MĂSURAREA CANTITĂȚII DE APĂ ÎN mm / m .
[mm/m] reprezintă o unitate de măsură pentru cantitatea de apă din sol.

[mm/m] reflectă proporția dintre cantitatea de apă din sol adică raportul:
(Volumul de apă din sol)

-----------------------------------------------------
{Volumul total (apă + sol + vapori)
Desigur, volumul se exprimă în m³ și este oferit de relația {Volumul = Aria x Adâncimea}.

Deoarece relația de mai sus este considerată pentru orice suprafață, în cadrul fracției, Aria de la numără-
tor se simplifică cu cea de la numitor, și relația de proporționalitate (împărțirea de mai sus) dintre volume
va fi ilustrată, după simplificare, prin
(Volumul de apă din sol, indicat prin înălțimea stratului echivalent de apă în [mm])
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
{Volumul total (apă + sol + vapori), „indicat prin adâncimea” stratului de sol în [m]}.
Ilustrarea „ simplificată” prin proporționalitatea cu [m] adâncime sol, a volumului total (sol + apă + vapori)
este posibilă deoarece evaluarea în [mm/m] reprezintă un cât, o fracție, în care valoarea ariei este aceiași
și sus (la numărător) și jos (la numitor).
Drept urmare, valoarea ariei, în fracția ce conține, la numărător, cantitatea de apă și, la numitor, cantitatea
totală de sol, se simplifică, și relația de proporționalitate a volumelor devine relația de proporționalitate a
adâncimilor (adică proporția între (a) grosimea stratului de apă echivalent și (b) adâncimea stratului de
sol).
Deci [mm/m] reprezintă o valoare de proporționalitate similară [%], dar nu egală, și anume, valoarea în [%]
se convertește în [mm/m] prin îmulțirea valorii în % g/g cu constanta 10, astfel cum se demonstrează mai
jos.
mm/m reflectă proporționalitatea dintre (a) (cantitatea de apă din vracul respectiv exprimată prin grosimea
stratului echivalent) și (b) {cantitatea totală de material (adică apă + sol + vapori) a vracului}.
Se menționează faptul că , în mod mai rar, unii autori iau în considerare (la numitor), numai cantitatea de
sol.
În mod majoritar și în calcule se ia considerare raportul dintre (greutatea apei din vrac) și [greutatea
totală a vracului, adică (apă + sol + vapori apă)].
Dacă apa din porii unui volum / vrac de sol ar fi scursă (imaginar și forțat), pe o adâncime de 1m , grosi-
mea în mm a stratului de apă colectat, la baza vracului / volumului respectiv, pe o suprafață egală cu su-
prafața orizontală a vracului, ar corespunde cantității de apă din acel volum înalt de 1m.
Însumarea micro-cantităților de apă din porii vracului, pori plasați în diferite puncte, pe adâncimea de sol
de 1m, permite echivalarea cantității de apă existentă în vrac, pentru adâncimea respectivă (în cazul de
față 1m), prin cantitatea de apă aflată într-un strat de apă echivalent, imaginar, cu grosimea de x mm.
Suprafața nu contează deoarece se exprimă un raport în cadrul căruia suprafața, fiind aceiași și la numă-
rător și la numitor s-a simplificat, adică.
suprafața volumului de sol este egală, în orice situație, cu a cuvei imaginare de colectare virtuală a apei.
Pentru o ilustrare și mai sugestivă, imaginați-vă că stoarceți un burete cubic, înalt de 1 m și că în cuva, cu
suprafața egală cu suprafața orizontală a buretelui, se scurge apa din acel volum / vrac.
Suprafața nu contează, deoarece atât suprafața bazei vracului cât și suprafața cuvei de evaluare sunt tot-
deauna egale. Dacă suprafața bazei vracului scade și suprafața cuvei scade proporțional.
Și atunci, dacă atât suprafața bazei blocului cât și a cuvei se modifică, dar se mențin egale între ele, în
cuvă vor rezulta, întotdeauna, pentru o anumită umiditate în burete, același număr de mm, indiferent de
suprafața orizontală a buretelui.
Strat apă de grosime echi-

valentă cu volumul de apă
distribuit în porii blocului
de pământ. [mm/m]
Sa în
1m [mm/
m]
Din volumul de sol cu înălțimea de 1m, se vor colecta imaginar, cu o cuvă având suprafața egală cu su-
prafața orizontală a vracului, un strat de apă echivalent cantitativ cu apa din vrac, și de înălțime egală cu
numărul de mm care corespund relației:
(Cantitatea volumetrică de apă a stratului echivalent de apă al apei din vrac) =
= (Numărul de mm de apă colectată) x (Suprafața orizontală a vracului ).
Acel număr de mm per adâncimea respectivă în m, corespund la valoarea cantității de apă Sa în [mm/m].
(1ST.) Exprimarea cantității de apă în [mm/m], adică prin grosimea unui strat de apă
echivalent, per adâncimea de sol în metrii, reprezintă o formă sugestivă, similară %, de
prezentare a capacității (cantității) de apă din sol.
Cantitatea de apă proporțională reprezintă raportul dintre cantitatea apei și cantitatea
totală a solului respectiv.
Drept urmare CC, CO, PM, CU, care reprezintă mărimi de proporționalitate volumetrică
dintre cantitatea de apă și cea de sol, pot fi exprimate în % sau în mm/m.
Norma de Udare, proprie unui ciclu de irigare și Doza zilnică de Udare, se exprimă în mm apă, sau in m³
apă / ha sau în tone apă / ha.
ADÂNCIMEA d A APEI sau ADÂNCIMEA DE APLICARE A APEI
În irigații se utilizează adeseori o noțiune denumită ADÂNCIMEA APEI.

În irigații Adâncimea are multiple înțelesuri, dintre care cel mai important este ADÂNCIMEA d DE APLI-
CARE A APEI.
ADÂNCIMEA d DE APLICARE A APEI este o cantitate de apă.
Adâncimea d de aplicare a apei definește câtimea de apă necesară, în mm, pentru re-complectarea, prin
irigare, a cantității de apă din zona rădăcinilor plantelor.
(1S.) ADÂNCIMEA d DE APLICARE A APEI reprezintă cantitatea de apă care trebuie

aplicată solului, în vederea recomplectării apei consumate de plante,
prin ETc, adică prin Evapotranspirație.
Se măsoară prin grosimea în mm a unui strat de apă echivalent și pe aceiași suprafață
orizontală, a vracului căruia i se evaluază conținutul de apă.
(1S.) ATENȚIE: ADÂNCIMEA d DE APLICARE A APEI, sau ADÂNCIMEA APEI,

NU se referă la o adâncime în sol de la care se poate detecta umiditatea, NICI la
lungimea rădăcinii, NICI la alte tipuri de adâncimi sau distanțe, ci la
O CANTITATE DE APĂ,
măsurată prin grosimea (înălțimea în mm sau adâncimea în mm) stratului de apă echi-
valent, ce ar rezulta prin colectarea apei, din respectivul volum, și anume într-o tavă cu
suprafața egală cu suprafața orizontală a respectivului volum.
Grosimea stratului echivalent de apă, în mm, definește valoarea ADÂNCIMII APEI.
Adâncimea se poate raporta / măsura per suprafață, caz în care:
unitatea de măsură este
mm grosime strat apă aflați într-un volum cu suprafața în m², iar cantitatea de apă în
[mm x m²]
sau
mm grosime strat apă aflați într-un volum cu suprafața în ha, iar cantitatea de apă va fi în
[mm x ha].
Sunt utilizabile și alte unități de măsură.
(1S.) FACTORI DE CONVERSIE AI UNITĂȚILOR DE MĂSURARE A ET.

1 mm / zi m³/ ha / zi Litri / s / ha
(adică litrii per secundă per hectar)
1 mm / zi 1 10 0,116
1 m³ / ha / zi 0,1 1 0,012
1 l / s / ha 8,640 86,40 1
Exemple:
1 mm / zi = 0,116 litri / s / ha;

1 litru / secundă / ha = 86,4 m³ / ha / zi; 2 litri / secundă / ha = 172,8 m³ / ha / zi;
PRESIUNEA ȘI DEBITUL
Aspectele privitoare la presiune și debit sunt prezentate în Lecția 21.

În irigații presiunea se măsoară în [bari] sau în [mCA] adică metri coloană de apă.
1 [bar] = 10 [mCA]
Debitul se măsoară de exemplu în [m³ / oră] sau [litrii /s] sau în alte unități de măsură.
CONVERSII ALE UNITĂȚILOR DE MĂSURARE A DEBITELOR

{„ILOR DEBITELOR
1 [ m³/ oră] = 1000 litrii / 3600 s = 0,27777…. [litrii / s]
1 [L/s] = 3.6 [m³/h]
1 [m³/h] = 16.666667 [L/min]; 1 [L/min] = 0.06 [m³/h]

Unde cu L s-au notat litrii.
[%g/g] și [%v/v]
Procente g/g, adică [%g/g], se referă, în acest caz la greutatea apei dintr-un volum, vrac de sol, raportată
la greutatea totală a solului (în unele interpretări, rare, numai la greutatea părții solide).
Procente v/v, adică [%v/v], se referă, în acest caz la volumul apei dintr-un vrac de sol raportată la volumul
total al solului.
CONVERSII: [%g/g] în [%v/v]
[% v/v] = ρ x [%g/g]
Unde ρ este densitatea vracului umed în [g / cm³] sau [tone / m³].
CONVERSII: CONVERSIA %v/v în mm/m
1 1 m³ 1 1000 mm
{Valoarea A în [mm/m] = ----- {A în [%v/v]} = ---- {A în [%v/v]} ------ = {A în [%v/v]} x ------ x --------------
100 100 m³ 100 m
Deci:
(1S.) Capacitatea A în [mm / m] = {10 x (Valoarea capacității A în [% v/v])} în [mm / m]
Copyrights © 2015 Gheorghe Mincu Săndulescu, Mariana Bistran, IPA SA. ISBN: 978-973-1704-30-2. Copying or / and Reproduction, even partial, is strictly prohibited. Page 10 of
69
4. “SECRET” DE AUR: MĂRIMI ESENȚIALE UTILIZATE ÎN

ÎN IRIGAȚII.
GLOSAR SCURT, RAPID ȘI EXPLICAT.
ELIMINARE CONFUZII.
Nr Prescurtă-ri Prescurta DENUMIRI (nelimita-

DENUMIRI ÎN LIMBA (nelimita- -rea în Unități tive) ÎN LIMBA
ROMÂNĂ tive) în lim- limba Măsură ENGLEZĂ
ba română engleză
1 EVAPOTRANSPIRAȚIA DE ET0 ET0 mm/ zi EVAPOTRANSPI-
REFERINȚĂ (și, de asemenea, RATION
per ziua respectivă)
2 ETc ETc mm/zi
EVAPOTRANSPIRAȚIA
CROP
CULTURII (per ziua respectivă)
Evapotranspirația corespunzătoare cre-
EVAPOTRANSPIRA-
șterii unei culturi specifice şi incluzând TION
influenţele unor coeficienţi de ajustare.
ETc = Kr x ET0
Kr, respectiv coeficientul de cultură, ETc local ETc = Kr x ET0
prezintă o valoare dependentă de real
evoluția culturii și condițiile locale.
3 Aproximativ:
CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ ETc locală
DE CULTURĂ reală CROP WATER
Evapotranspi-
per zi prin irigare CWR mm/ zi REQUEST
raţia locală rea-
(dacă nu sunt alte pierderi, de exemplu (daily)
lă (posibil plus,
pierderi prin percolare, adică prin fisuri
minus alţi ter-
în sol)
meni, de exem-
plu minus mm /
Reprezintă o valoare variabilă. zi apă de la pre-
cipitații)
4 CANTITATEA NETĂ DE APĂ Aproximativ:
NECESARĂ PENTRU IRIGARE ETc locală
per zi reală IR mm/zi IRRIGATION REQUEST
(ETR se poate egala, dacă nu sunt alte Evapotranspi-
(daily)
pierderi și dacă nu sunt precipitații), raţia reală (plus
minus alţi ter-
aproximativ, cu Doza Zilnică de Irigare,
parte a Normei de Udare Nete).
meni, de exemplu (IR ) > sau = (CWR)
plus apă pentru
Reprezintă o valoare variabilă. curăţarea sării)
5 CAPACITATEA DE CÂMP CC FC % g/g
(valoare maximă) %v/v FIELD CAPACITY
Reprezintă Cantitatea procentuală /
proporțională de apă din sol, imediat mm/m
după ieșirea solului din saturația cu apă.
6 CAPACITATEA DE OFILIRE CO WP % g/g WILTING POINT
(valoare maximă) %v/v
Reprezintă Cantitatea procentuală / pro- PWP PERMANENT WILTING
porțională de apă din sol, sub nivelul că- mm/m
POINT
reia planta se ofilește ireversibil.
CC[mm/m] = 10 x CC[%v/v] =
69
10 x ρ [g/cm³] x CC[%g/g]
Cu ρ densitatea aparentă (rezultată prin
măsurare) a vracului.
7 A1: În general, fără referire la TAW % g/g TOTAL AVAILABLE
adâncimea activă de sol: CU WATER
%v/v
CANTITATEA DE APĂ TOTALĂ
LA DISPOZIȚIA PLANTELOR mm/m
AW AVAILABLE WATER
denumită și
CAPACITATEA UTILĂ
CU = (CC - CO)
denumită și
AWC
APA TOTALĂ DISPONIBILĂ
denumită și IUA
INTERVALUL UMIDITĂŢII
ACTIVE
Reprezintă Cantitatea procentuală / pro-
porțională de apă din sol dintre limitele Sa SOIL AVAILABLE
maxime ale CC și respective CO
MOISTURE
CU[mm/m] = 10 x CU[%v/v] =
10 x ρ [g/cm³] x CU[%g/g]
Cu ρ densitatea aparentă (rezultată prin
măsurare) a vracului.
8 COEFICENTUL DE DEPLEȚIUNE p p % THE COEFFICIENT OF
PERMIS THE PERMISIBLE
(impus de fermier pe baza date-lor, DEFFICIT
experienței, consultanței și mai ales a
preferințelor plantei, în vederea unei
bune dezvoltări). MAXIMUM PERMIS-
Indică cât de mult, în procente, SIBLE DEPLETION OF
MAD
se permite scăderea AVAILABLE WATER
(CANTITĂȚII TOTALE DE APĂ (MOISTURE)
LA DISPOZIȚIA PLANTELOR), în
intervalul dintre valoarea maxi-
mă CC și valoarea maximă CO) MANAGEMENT
și anume între 2 cicluri de ALLOWED DEPLETION
irigare.
9 A2: În general, adică fără referire la READILY AVAILABLE
adâncimea activă de sol: WATER
CANTITATEA DE APĂ UȘOR ALLOWABLE
PRELUABILĂ, UTILIZABILĂ DE DEPLETION
CĂTRE PLANTĂ, RAW % g/g Notă:
(CAUPP) p x CU Unii autori, precum [46.] con-
%v/v
sideră RAW obținută și prin
mm/m îmulțirea cu RZD, adică cu
Reprezintă o parte din valoarea AD lungimea efectivă a rădăcinii
(CC-CO) respectiv și deci RAW se exprimă în
p x (CC- CO) [mm]
unde p reprezintă o valoare Alți autori, precum [50.] pag.
70,consideră RAW fără înmul-
procentuală
țirea cu RZD, iar înmulțirea cu
RZD are loc în cadrul formării
Se mai definește ca: depth d, adică a NorUN și
SCADEREA PERMISĂ, deci RAW este exprimată, în
acest caz, în [mm/m].
Se mai definește ca:
DEPLEȚIUNEA PERMISĂ
10 PLAFONUL MINIM (impus de
fermier în funcție de condiții)
69
% g/g
NIVELUL MINIM PERMIS AL
PM RP %v/v REFIL POINT
DEPLEŢIUNII (SCĂDERII)
UMIDITĂȚII SOLULUI mm/m
Nivelul cantității procentuale / proporțio-
nale, de apă din sol, până la care se per-
mite (prin decizia fermierului) consuma-
marea de apă, prin ETc, din cantitatea
totală de apă pusă la dispoziția plante-
lor, adică din valoarea (CC-CO).
În cazul utilizării, în calcule, a valorii PM,
dacă se consider că irigarea, de la înce-
perea fiecărui ciclu, a condus, la aduce-
rea nivelului cantității de apă din sol la
nivelul CC (valoare maximă), atunci, fer-
mierul impune, acționează pentru ca ni-
velul de umiditate,să nu scadă sub va-
loarea PM.
11 ADÂNCIMEA RĂDĂCINII H RZD m ROOTH ZONE DEPTH
(ADÂNCIMEA EFECTIVĂ A
D EFFECTIVE ROOTING
RĂDĂCINII)
DEPTH
RZ H
12 B1: Cu referire și la adâncimea activă TAW
de sol, adică la adâncimea efectivă a CU x RZ PAW mm
rădăcinilor:
TOTAL AVAILABLE
CANTITATEA DE APA WATER FOR PLANTS
DISPONIBILĂ PLANTELOR
(pe adâncimea stratului de sol
egală cu lungimea efectivă a PLANTS ALLOWABLE
rădăcinilor) și WATER
PAW[mm]= (FC [mm/m]
CU [mm/m] x RZ [m]
Cantitatea maximă de apă pusă de sol la – WP [mm/m]) x RZ [m]
dispoziția plantelor, unde
CU = (CC-CO) în [mm/m]
RZ = Adâncimea rădăcinii (de exemplu
adâncimea efectivă) sau adâncimea
stratului de sol activ pentru respective
cultură
13 B2: Cu referire și la adâncimea activă PAW mm RAW
de sol, adică la adâncimea efectivă a (with
rădăcinilor:
depletion) READILY AVAILABLE
CANTITATEA DE APA WATER FOR PLANTS
DISPONIBILĂ IMEDIAT / CADI (per irrigation cycle)
PLANTELOR (pe adâncimea
stratului de sol egală cu
lungimea efectivă a rădăcinilor) m PAW [mm] = {(FC–WP)
și [mm/m]) x RZ [m]} x AD
LUÂNDU-SE ÎN CONSIDERARE
ȘI (a) DEPLEȚIA ADMISĂ Where AD = Allowed
CADI [mm] ={(CU [mm/m]) x (RZ depletion
[m] x p [%])} mm IRRIGATION
d
cu CU [mm/m]= (CC-CO) [mm/m] DEPTH
sau
(b) PM adică PLAFONUL MINIM
WATER DEPTH
CADI [mm]=
{CU [mm/m] x RZ [m]} m³/ha
69
cu t/ha
CU = (CC – PM)[mm/m] SMD SOIL MOISTURE
Aceasta este cantitate de apă NorUN DEFICIT
care trebuie complectată.
Această cantitate de apă este
considerată și interpretată d =PAW [mm] = {(FC
drept: NORMA DE UDARE [mm/m] –WP [mm/m]) x
NETĂ RZ [m]} x AD
(per ciclu de udare, de exemplu de
câteva zile)
Se definește și drept
(CANTITATEA DE APĂ
NECESARĂ PER CICLU DE
UDARE)
Se definește și ca :
(DEFICITUL DE APĂ)
(în sensul că după consumare, această
cantitate de apă este necesar să fie
înlocuită cu cantitatea NorUN)
14 EFICIENȚA UTILIZĂRII APEI Ŋ WUE % WATER USE
Ŋ ŊU EFFICIENCY
(valoare subunitară, respectiv procente A nu se con- E
din 100%) funda Ŋ cu alte
tipuri de
randamente
15 NORMA DE UDARE BRUTĂ NorUB mm GROSS DEPTH
dg m³/ha dg = d/E
NorUB = NorUN / Ŋ
mB t/ha
Cu Ŋ reprezentând eficiența
utilizării apei
16 APA DIN SOL W SM SOIL MOISTURE
(Cantitatea de apă din sol la un moment WATER
W
dat. Poate avea valori între CS = nivelul
de saturație și teoretic 0. În condiții o-
bișnuite, normale, nivelul este între CC
și PM sau între CC și px(CC-CO), unde p
reprezintă coeficientul de depleție, în %,
respectiv număr subunitar, impus de
fermier sub presiunea condițiilor.
17 Tone /
RECOLTA RECOLTA Y CROP YELD
ha
18 REZERVA TOTALĂ DE APĂ DIN
SOL
t/ha
REZERVA DE APĂ DINTR-UN
RTA
STRAT DE GROSIME h [m]
m³/ha
RTA [t/ha] = 100 x h [m] x ρa x
x W [% g/g] mm/ha
Unde W [% g/g] este umiditatea
procentuală a solului la res-pectivul
mm
moment de evaluare.
ρa = densitatea aparentă a solului în t /
m³
REZERVA TOTALĂ MAXIMĂ DE

69
APĂ DIN SOL (dacă solul se află la

capacitatea CC, deci imediat după
ieşirea din saturare)
RTA [t/ha] =
100 x h [m] x ρa x x CU [% g/g]
Cu CU = (CC-CO) în [% g/g]
19 REZERVA INACCESIBILĂ DE t/ha
APĂ
m³/ha
RTA [t/ha] =
RIA
100 x h [m] x ρa x x CO [% g/g]
mm/ha
Unde CO [% g/g] este umiditatea solului
/ capacitatea maximă de ofilire.
mm
ρa = densitatea aparentă a solului în t/m³
20 REZERVA ACCESIBILĂ DE t/ha
APĂ RAA m³/ha
mm/ha
RAA = RTA – RIA
mm
21 NORMA DE IRIGARE t/ha
= SUMA (Normelor de Udare) M m³/ha
pe un sezon de dezvoltare a mm/ha
respectivei culturi (sezon ce poate, mm
de exemplu, acoperi chaie 1 an)
22 PRESIUNILE STATICE ȘI H H M STATIC AND DYNAMIC
DINAMICE CE SE ÎNSUMEAZĂ PRESSURE LOSES
ÎN VEDEREA CALCULĂRII Bar WHICH ARE SUMMED
PUTERII ȘI ENERGIEI DE FOR THE PUMPING
POMPARE POWER AND ENERGY
mCA
H
H = Înălțimea totală la care apa trebuie ridicată plus toate pierderile de presiune, inclusiv cele dinamice prin frecarea
apei cu pereții conductelor este obținută prin adunarea următoarelor consumuri de pre-siune, în m:
1. Presiunea de sucțiune a pompei (pe distanța dintre ochiul pompei și supra-fața sursei de apă),
2. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) pe conducta de aducțiune,
3. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) de către minicentrala hidraulică locală de repartizare a debitelor,
4. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) pe conducta principală a structurii de irigare,
5. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) pe conducta laterală,
6. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) de sprinkler (un sprinkler, restul fiind în paralel),
7. Presiunea de lucru a sprinklerelor (pentru un sprinkler),
8. Presiunea de elevație (diferența de presiune darorată diferenței dce înălțime): Diferența de presiune dintre suprafața
apei, de unde se extrage și cel mai înalt punct al insta-lației de irigare.
9. 10% din suma presiunilor de mai sus, drept pierdere de presiune prin fitinguri.
23 PUTEREA POMPEI ELECTRICE

Q x H
(P pompă) în [kW] = -------------- [kW]
360 x ŋ POWER OF
unde: P P kW ELECTRICAL PUMP
Q = Debitul pompei în [m³/oră]
H = Înălțimea totală (linia de mai sus) la
care apa trebuie ridicată plus toate pier-
derile de presiune, inclusiv cele dinami-
ce prin frecarea apei cu pereții conduc-
telor. În [m].
ŋ = randamentul pompei,
69
24 ENERGIA CONSUMATĂ E E kWh ENERGY

(VOLUMUL APEI DE
TRANSPORTAT) x H
(E) în [kW] = -------------------------------
367 x ŋ ENERGY
unde:
VOLUMUL APEI în [m³]
CONSUMPTION
H = Înălțimea totală la care apa trebuie
ridicată plus toate pierderile de presiu-
ne, inclusiv cele dinamice prin frecarea
apei cu pereții conductelor. În [m].
ŋ = randamentul pompei.
25 RATA PRECIPITAȚIILOR mm/mi- PRECIPITATION RATE

nut
mm/oră
26 RATA DE PENETRARE A APEI mm/mi- PENETRATION RATE
ÎN SOL nut
mm/oră
ALTE TIPURI DE MĂRIMI
5. “SECRETUL” DE AUR: LOCUL UNDE SE GĂSESC

VALORI UTILE EVALUĂRII CONSUMULUI DE APĂ PENTRU
IRIGAȚII
TABELE CU VALORI (INCLUSIV COEFICIENȚI) NECESARE EVALUARII CONSUMULUI

DE APĂ PENTRU IRIGAȚII
Deoarece valorile se referă la diferite alte regiuni,
valorile nu sunt fixe, și este necesar să fie confruntate cu datele de la consultanța
agronomică locală.
Nr. ADRESA ALTE INFORMA-
VALORILE DE INTERES
Crt WEB ȚII
. CONȚINUTUL VALORILOR DE INTERES
1 Domeniul maxim al adâncimii efective a rădăcinii. ftp://ftp.fao.org/ [39.] Tabelul 2, pagina
docrep/fao/010/a 5
i590e/ai590e00.p
df
2 Coeficienții culturii, Kc în medie în timp, în climat http://www.fao.o Tabelul 12 în capitolul
sub-umed, pentru utilizarea cu ET0 , în evaluarea FAO rg/docrep/x0490 6: capitolul:
Penman-Monteith ETo. e/x0490e0b.htm Tabulated Kc values.
#TopOfPage
Tabulated Kc values
TABLE 12. Single (time-averaged) crop coefficients,
Kc, and mean maximum plant heights for non
69
stressed, well-mana-ged crops in subhumid climates

(RHmin  45%, u2  2 m/s) for use with the FAO
Penman-Monteith ETo.
3 http://www.fao.o Tabelul 11 în capitolul
Lungimea stagiului de dezvoltare a culturii pentru rg/docrep/x0490 6: capitolul Length of
diferite plante, și regiuni climatice e/x0490e0b.htm grow stages
#TopOfPage
Include:
TABLE 11. Lengths of crop development stages* for Kc ini, Kc mid ,
vario-us planting periods and climatic regions (days) Kc end pentru diferi-te
culturi agricole.
4 Durata aproximativă a stagiului de creștere pentru di- http://www.fao.o Table 7
ferite culturi de câmp rg/docrep/s2022
e/s2022e07.htm
Table 7. Approximate duration of growth stages for #TopOfPage
various field crops
5 Valoarea informativă a necesarului de apă al diferite- http://www.fao.o Table 14
lor culturi și sensibilitatea la secetă rg/docrep/s2022
e/s2022e07.htm
Table 14. Indicative values of crop water needs and #TopOfPage
sensitivity to drought
Numai Informativ (date din Pakistan): http://www.google.ro/ur [46.]

6 l?sa=t&rct=j&q=&esrc=
s&frm=1&source=web&
cd=1&ved=0CCMQFjAA
Stagii de creștere critică, adâncimea rădăcinii și coe- &url=http%3A%2F%2F
ficientul p, de depleție acceptată, adică MAD, pentru www.researchgate.net
diferite culturi. %2Fpublication%2F229
486154_A_review_on_p
artial_root-
zone_drying_irrigation
Critical growth stages, rooting depth and MAD for %2Flinks%2F0912f500e
different crops d9afe16eb000000&ei=a
E9PVMhe09dqr7iB-
As&usg=AFQjCNEYiF4
wk8OV2WaSr5xCS7DPl
UDQhA&bvm=bv.77880
786,d.d2s
7 Valori ale Coeficientului de Cultură, Kr, pentru culturi www.fa-gm.de Adresa web precisă:
din Germania, conform datelor oferite de Peter- http://www.hs-
Jurgen Pashold (și alții) geisenheim.de/filead
min/user_upload/Gem
uesebau/Geisenheime
r_Steuerung/Crop-
coefficients_FAO56_2
014.pdf
6. “SECRETUL” DE DIAMANT AL IRIGAȚIILOR:

(CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ)
(PIERDEREA DE APĂ PRIN ETc).
(CANTITATEA DE APĂ NECESARĂ PENTRU IRIGARE)
69
ET0 și ETc
Sunt 2 căi prin care apa părăsește solul (omițând pierderile prin scurgere în adâncuri / percolare,
curgere pe suprafață (run-off) etc):
(1.) Evaporarea, E, de la suprafața solului și de pe vegetația umedă, și
(2.) Transpirația, T, a plantelor, prin orificiile minuscule, de exemplu din frunze, numite stomate.
Ambele fenomene sunt influențate de
factori climatici precum: radiația solară, temperatură, umiditatea aerului, curenți de aer,
intensitatea vântului, evoluția valorii presiunii vaporilor, și altele.
Proporția în care foliajul plantelor umbrește solul, pecum și cantitatea de apă prezentă la suprafața
solului influențează nivelul evaporării de la suprafața solului.
Transpirația plantelor este influențată suplimentar (spre creștere sau spre descreștere) de către:
tipul / varietatea plantei, faza de dezvoltare a plantei, cantitatea de apă din plantă, starea plantei, utilizarea
de fertilizatori, nivelul de salinitate a solului, bogăția în nutrienți și fertilitatea solului, boli ale plantelor,
modul de realizare și de management al irigațiilor, densitatea plantelor.
1S. Combinarea celor 2 fenomene, ce se produc simultan, de Evaporare de la suprafața

solului și de Transpirație a plantelor, se numește Evapotranspirație, prescurtat ET.
ET0
1S. EVAPOTRANSPIRAȚIE DE REFERINȚĂ, ET0, este Evapotranspirația provenită de la o

suprafață de referință standard, ipotetică, de iarbă, fără probleme în aprovizionarea cu apă,
și cu parametrii precizați.
Este generată și dependentă numai de factorii climatici,
deci, prin aceștia, este dependentă și de locul și data unde este evaluată.
ET0 reprezintă Evapotranspirația de referință „a unei culturi ipotetice de referință cu înălțimea asumată de
12 cm, ...., reflecția radiațiilor (albedo) de 0,23, cultură realizată din iarbă verde, cu înălțime uniformă, care
crește activ, care umbrește complect solul, și care este alimentată adecuat cu apă (Allen et al., 1998)”
[33.].
Depinzând numai de factorii climatici, ET0:
Se poate evalua, cu formule foarte complicate, și consumatoare de timp,
Se poate măsura, cu diferite vase standard (pan = tigaie), lăsate în aer liber, în condițiile
solului respectiv, și care necesită, de asemenea înmulțirea valorilor cu coeficienți de corecție
(FAO 56), sau se poate măsura cu lizimetre (Lecția 29).
Se poate calcula automat cu programul CROPWATER, elaborat de FAO.
Programul CROPWATER, se poate prelua, prin Internet, de la adresa:
http://www.fao.org/nr/water/infores_databases_cropwat.html
Fiind generată numai de factorii climatici, ET0 poate fi evaluată în funcție de condițiile de mediu, în
primul rând meteo.
Evapotranspirația de Referință, ET0, a fost introdusă în evaluarea cantităților de apă pentru irigații,
sub influența factorilor climatici, meterorologici, și fără vreo referire la alte condiții, adică fără
referire, în primul rând la tipul plantei din recoltă.
69
Principalii parametrii climatici care influențează ET0 sunt:

Radiația solară,
Temperatura aerului,
Umiditatea aerului,
Viteza vântului.
Modul de determinare al Evapotranspirației de Referință, ET0, prin calcul (cu o formulă foarte compli-
cată) sau prin utilizarea „ pan evaporation” (tavă de evaporare) este prezentat în [31.] Capitolul 4
http://www.fao.org/docrep/x0490e/x0490e08.htm#TopOfPage.
ETc. EVAPOTRANSPIRAȚIA ÎN CONDIȚII STANDARD ȘI

DEPENDENTĂ DE CULTURĂ
Pentru a se ține cont și de tipul specific al plantei din cultură se utilizează un alt tip de Evapotranspirație,
respectiv ETc, care se calculează din ET0, prin multiplicarea cu coeficientul de cultură Kc.
Condițiile standard, descrise de [31.], Capitolul 1 sunt, pentru cultura respectivă: lipsa bolilor plante-
lor, fertilizare bună a culturii, creșterea în câmpuri largi, condiții optime de alimentare cu apă, obține-
nerea, chiar în respectivele condiții climatice, în care se dezvoltă cultura precizată, a întregii recolte
(în sensul recoltei complecte).
ETc reprezintă un nivel al Evapotranspirației unei culturi dezvoltate în condiții optime: (a.) climatice,
(b.) privitoare la sol, (c.) privitoare la apă, (d.) privitoare la cultura, respectivă, și care oferă producția
complectă.
ETc este, o valoare (și noțiune) ET0 influențată, modificată, adaptată valoric în funcție de caracteristi-
ci ale plantei / culturii.
1S. ETc [mm] = Kc x ET0 [mm]

Unde Kc se numește Coeficient de Cultură și este proprie tipului / soiului / sortului de
plantă.
Deci ETc, spre deosebire de ET0, este generată nu numai de condițiile climatice, ci, prin coeficientul
Kc, al plantei, al culturii, și de caracteristicile și comportamentul plantei. Aceste caracteristici pot fi,
de exemplu: structura frunzei, structura stomatelor, nivelul de reflectare și respectiv de absorbție, de
către frunze, a radiației solare, și altele.
Valorile Kc sunt prezentate, pentru fiecare plantă, în Tabele, de exemplu în Tabelele din [22.], pag. 44.
Pe parcursul dezvoltării, vieții plantei, Kc nu are o valoare constantă.
În Tabele, de exemplu în Tabelele din [22.], pagina 44, pentru Kc sunt prezentate valorile:
(Kc la stagiul inițial),
(Kc la mijlocul stagiului),
(Kc la sfârșitul sezonului târziu).
1S. MODUL DE CALCUL, în detaliu, al ETc este prezentat în [31.] la sfârșitul capitolului 5.
69 1S. ETc nu este constantă cu stagiul, evoluția plantei, condiții, ora din zi, și se modifică,
pentru același tip de cultură, și de la an la an.
În evaluările cererii de apă se lucrează cu valori medii, aproximate.
1S. Valorile ET0 și Kc ar trebui livrate de către consultanța agronomică locală, sau,
obținute practic, prin măsurarea ET0 (cu pan-ul = tava) și înmulțirea valorii ET0 măsurate,
cu valoarea Kc plantă respectivă local, sau prin măsurarea cu lizimetrul, sau prin
prognozarea pe baza seriilor istorice, sau pe baza publicațiilor etc.
Pentru măsurarea practică a ET0, cu tava, este prezentă o largă documentație.
Ea se referă la: (a.) “ Class A evaporation pan (circular)”, (b.) “Colorado sunken pan”
A se vedea și lecțiile 8 la 20. Lizimetrele sunt prezentate în lecția 29.
Dintre documentațiile pentru utilizarea “pan-ului” sunt citabile, de exemplu: [40.], [41.], [42.], [43.] și multe
altele (Folosiți pe web cuvintele de căutare: “Class A evaporation pan” sau “Colorado sunken pan”.
(CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ)
1S. Una dintre cele mai importante relații în irigații este următoarea:
(CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ) = ETc
Relația se referă la cantități de apă pe zi. În locul lui ETc se utilizază și ETc real local.
(CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ), se numește în limba engleză: CROP WATER REQUIRE-
MENT, prescurtat CWR.
Cele 2 mărimi, din relația de mai sus, sunt privite, fiecare din poziții diferite [22.] :
ETc, drept egală cu cantitatea de apă pierdută, în fiecare zi, de cultură prin Evapotranspirație,
(CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ), drept egală cu cantitatea de apă necesar a fi
transferată plantei, de exemplu prin sol, zilnic, în vederea compensării pierderii de apă prin
ETc.
ETc nu are o valoare constantă și se modifică continuu (de exemplu, de la zi la zi, dar și mai rapid).
1S. (CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ), se definește drept

“adâncimea de apă” necesară pentru a compensa pierderea de apă prin EVTc,
“ Adâncime de apă”, se va interpreta
adică pentruîn sensul în [mm], a cantității
grosimii, valoarea
a compensa stratului deEVTc.
apă corespunzător (CANTI-
TĂȚII DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ),
Unde pentru
adâncimea decazul
apă respective.
reprezintă o cantitate de apă.
69
1S. (CANTITATEA DE APĂ NECESARĂ PENTRU IRIGARE) reprezintă cantitatea de apă

aplicată solului în vederea asigurării îndeplinirii cerinței ca la cultură să ajungă
(CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ), adică CWR.
(CANTITATEA DE APĂ NECESARĂ PENTRU IRIGARE) include (CANTITATEA DE APĂ

CERUTĂ DE CULTURĂ) dar nu este, în mod obligatoriu, egală cu ea.
(CANTITATEA DE APĂ NECESARĂ PENTRU IRIGARE) este o cantitate de apă diferită de (CANTITA-
TEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ), deoarece, de la cantitatea de apa aplicată prin irigare până la
cantitatea de apă primită de cultură pot interveni și alte consumuri.
De exemplu: (CANTITATEA DE APĂ NECESARĂ PENTRU IRIGARE) poate fi formată din {(CANTITA-
TEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ) + (de exemplu, cantități de apă pierdute de sol, direct prin eva-
porarea din sol)}.
În unele cazuri, acele alte consumuri, menționate mai sus, se neglijează, și atunci:
se aproximează drept egală cu
(CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ).
1S. A nu se confunda cantitățile de apă de mai sus

cu adâncimea apei d, deci nici cu Norma de Udare, NorUN
1S. EVT0 și EVTc se măsoară în {mm / (unitatea de timp)}, de exemplu în [mm / zi].
În cazul unor condiții non-standard, de exemplu la irigarea prin picurare, ETc se adaptează încă o dată
(chiar de mai multe ori) prin înmulțirea, odată, și cu coeficientul de stres al apei [ 31.], Capitolul 1 etc.
S7. “SECRETUL” DE DIAMANT AL IRIGAȚIILOR:

“VIAȚA” APEI ÎN ÎNTUNERICUL DE SUB SUPRAFAȚA
SOLULUI.
“TAW, RAW, RZD, DEPTH …”
SOLUL REZERVOR DE APĂ DAR ȘI “ MANAGER” AL

APEI
Solul constituie și un rezervor intermediar de apă în vederea aprovizionării cu apă a plantelor.
69
Capacitatea acestui rezervor de apă, constituit de sol, depinde de caracteristicele solului, de textu-
ra tipului respectiv de sol (a se vedea și Lecțiile 19 , 20).
Unele soluri rețin mai multă apă (argilele) altele mai puțină (nisipurile).
Unele soluri oferă plantelor mai multă apă din cea pe care au reținut-o. Altele mai puțină.
Deci solul prezintă, funcție de tipul texturii (structurii, modului de constituire) sale, un nivel valoric
al apei pe care o poate reține și un alt nivel valoric, diferit, al cantității de apă pe care o poate oferi.
Aceste 2 nivele valorice diferite, de importanță covârșitoare, vor fi analizate în acest capitol.
Prin aceasta capacitate de reținere și de oferire a apei de către sol, deci solul, contribuie la mana-
gementul apei pentru irigații.
Capacitatea rezervorului intermediar, constituit de sol, poate fi exprimată în numărul de doze zilni-
ce de apă, fiecare doză de valoarea unei EVTc sau de valoarea (Cantității zilnice de apă necesare
pentru irigare), pe care le poate înmagazina.
Tipul solului contribuie, alături de valoarea apei pierdute prin EVTc, la decizia privitoare la durata
ciclului de irigare.
Evaluarea este simplă: se împarte (Capacitatea de Reținere a Apei, apă ce o poate pune solul de
volumul precizat, la dispoziția plantelor, și absorbită ușor de plante) la EVTc zilnic sau, mai rigu-
ros, se împarte la (Cantitatea zilnică de apă necesară pentru irigare) și rezultă numărul de zile pe
care rezervorul de apă constituit de sol, poate pune apă, de absorbit ușor de către plante, la
dispoziția plantelor.
(Capacitatea de Reținere a apei, ce poate fi (a.) pusă, de către sol,

(Numărul de zile în care la dispoziția plantelor, și (b.) absorbită ușor de plante)
Rezervorul constituit de sol = ------------------------------------------------------------------------------------------
asigură apa pentru cultură) (Cantitatea zilnică de apă necesară pentru irigare)
1S. Este deci necesar să se cunoască: câte “pierderi zilnice de apă”, fiecare de
valoarea unui “ETc- zilnic”, pot fi înmagazinate în rezervorul de apă constituit de sol.
Această evaluare este necesar a fi efectuată pe volumul de sol de interes.
1S. Formularea din rectanglul de mai sus atenționează déjà, asupra faptului, că NU toată
apa, existentă în sol poate fi cedată, adică poate fi pusă la dispoziția, de către sol plantelor.
1S. Formularea din rectanglul de mai sus atenționează déjà, asupra faptului, că din apa exis-
tentă în sol ce poate fi cedată, adică poate fi pusă, de către sol, la dispoziția plantelor,
numai o parte, stabilită de fermier, și considerată apă preluabilă / absorbibilă ușor de către
plante este de așteptat să fie utilizată de plante.
Noțiunile de “Apă, oferită, de către Sol, la Dispoziția Plantelor” și de “Apă Ușor Preluabilă de către plante”
vor fi explicate mai jos.
69
1S. Din motive multiple, în primul rând și decisiv, din cauza impunerii, necesare, de
către fermier, a “valorii depleției (scăderii)” acceptabile (depleția este explicată mai
jos), rezervorul cu apă constituit de sol, nu va fi descărcat, pentru a compensa
pierderile datorate ETc, de întreaga cantitate de apă pusă la dispoziția plantelor, ci doar
o parte din apa din acest rezervor.
Cantitatea de apă ce va fi pusă la dispoziția plantelor într-un Ciclu de Irigare, adică de
aplicare a Normei de Udare, îndeplinește simultan criteriile:
(a.) este inclusă în cantitatea de apă disponibilă, din partea solului, pentru plante. (în
limba engleză TAW / Total Available Water).
(b.) reprezintă o cantitate de apă ușor de absorbit, ușor de preluat de către plante. (în
limba engleză RAW / Readily Available Water).
Prin acțiunea sistemului de irigare, în conformitate cu nivelul depleției (scăderii maxi-
me acceptate și impuse de către fermier, a nivelului apei disponibile, din rezervorul
constituit de sol), înainte ca întreaga cantitate de apă, ce poate fi oferită, de către sol, la
dispoziția plantelor, să fie consumată, solul este re-aprovizionat, cu o nouă Normă de
Udare cu apă și se declanșează și realizează un nou CICLU de irigare.
Limita de epuizare a cantității de apă din sol, la care se declanșează noul CICLU de iri-
gare, corespunde epuizării cantității de apă ușor absorbibile de către plante, adică a
RAW, și se numește RP / REFIL POINT, adică punct de re-încărcare.
Noțiunea de „Apă Ușor Preluabilă de către Plante” are un înțeles foarte clar și legat de o situație obiectivă
din sol: atracția dintre apă și particulele din sol crează o presiune denumită tensiunea solului.
Atunci când solul este complect umezit tensiunea este de circa 0,2 bari (20 Centibari) deci de valoare re-
dusă.
Atunci când apa oferită de către sol, ca disponibilă pentru plante, se epuizează, tensiunea solului crește
la circa 15 bari (1500 Centibari). La această presiune, corespunzătoare la o coloană de apă înaltă de 150
m, și care se opune preluării apei din sol, plantele nu mai au posibilitatea să extragă apa din sol.
Între cele 2 limite, tensiunea din sol crește, după curbe precizate, dependente de tipul solului.
Deci „ Apă Ușor Preluabilă de către Plante” este apa din solul cu tensiune de valoare redusă, și pe care,
consecință a tensiunii reduse, plantele o pot absorbi.
DEOSEBIT DE IMPORTANTELE TIPURI DE CANTITĂȚI

PROCENTUALE DE APĂ DIN SOL: CC, CO, PM.
Pentru a preciza aspectele ilustrate mai sus, inclusiv noțiunile de apă pusă de sol la dispoziția
plantelor (cu valoarea maximă notată cu TAW) și de apă absorbibilă ușor de plante (cu valoarea
maximă notată cu RAW) să analizăm comportamentul și legătura dintre sol și apă prin modul în
care solul gestionează cantitățile, exprimate procentual, de apă din sol.
Desenul următor ilustrează situația din întunericul se sub suprafața solului.
69
După saturarea unui sol, de exemplu, inițial lipsit de apă (și la 400⁰C în sol încă s-a mai depistat a-
pă), porii solului sunt umpluți cu apă.
Dacă nu se continuă aplicarea apei, atunci o parte din apa, ce a saturat solul, se scurge, iar în sol
rămâne numai o parte din apă. O parte a volumului porilor solului va fi umplută cu apă și o parte
cu aer.
Desenul de mai jos prezintă 3 nivele procentuale, de deosebit interes, ale cantității de apă din sol:
CS, Capacitatea procentulă a apei în situația saturării maxime a solului. Toți porii solului
sunt plini cu apă.
CC, Capacitatea procentulă a apei în situația în care solul, după o perioadă de timp, ce a
trecut de la saturare (1 la 3 zile, depinde de tipul solului și de condiții), a reținut numai apa
menținută de structura solului. Porii solului sunt plini parțial cu apă, parțial cu aer.
CO, Capacitatea procentulă a apei, denumită de ofilire, în care solul posedă numai canti-
tatea de apă ce a rămas, prin atracția dintre sol și apă, lipită de suprafața particulelor de
sol.
Imediat după ieșirea din starea de saturare, solul conține nivelul procentual de apă CC.
1S.
Nivelul CC, numit Capacitatea de Câmp, definește, procentual, cantitatea de apă maximă,
din sol, la dis-poziția plantelor, ce rămâne în sol, după ce solul a ieșit din starea de
saturare cu apă.
Nivelul CO, numit Capacitatea de Ofilire, definește, procentual, cantitatea maximă de apă
din sol, ce se menține în sol, dar care NU este accesibilă plantelor.
Respectiv, dacă solul a ajuns la nivelul de conținut de apă CO, plantele NU pot consuma
din apa CO.
.
Deci în sol, după ieșirea
Această din saturație,
evaluare se mențin,
este necesar urmare ape
a fi efectuată atracției
volumuldintre
de moleculele apei și com-
sol de interes.
ponentele suprafeței particulelor de sol, 2 categorii de cantități procentuale de apă,
(1.) O categorie de apă care este accesibilă plantelor și
(2.) O categorie de apă inaccesibilă plantelor. Apa din această categorie stă strâns lipită de
suprafețele particulelor de sol.
Cele 2 categorii sunt indicate, inclusiv în tabelele din desenul de mai jos, prin procentele de tip
(% g/g), adică, prin procente ale greutății apei față de greutatea totală a solului.
Valorile procentuale, ale cantității de apă din sol sunt ilustrate în Tabelele prezentate în desenul de
mai jos, imediat după ieșirea din saturație, ce corespunde nivelului CC.
Nivele CC și CO reprezintă nivele maxime pentru categoria CC și respectiv pentru categoria CO.
Pe măsură ce planta absoarbe apă, ea o absorbe din categoria CC, apa din categoria CO rămâne,
practic, neconsumată și neconsumabilă de către plantă.
69
TAW
Cantitatea
procentuală
totală de apă
Nivelul
din sol pusă la
procen-
NIVELUL PROCENTUAL CC [2.]
dispoziția
tual
TEXTURĂ plantei
CC TEXTURĂ
UȘOARĂ TEXTURĂ
GREA
adică MEDIE
GROSIERĂ
adică FINĂ CU = (CC –
8 la 10% 18 la 26% 32 la 42%
%
%
NIVELUL DE CO)
UMIDITATE
A SOLULUI
Nivelul
procen-
tual CO
Cantitatea
procentuală
de apă din sol
inaccesi-
Nivelul NIVELUL PROCENTUAL CO [2.] bilă plantei
%
procentual TEXTURĂ
TEXTURĂ
0, adică al UȘOARĂ
adică
TEXTURĂ
MEDIE
GREA %
uscăciunii GROSIERĂ
adică
FINĂ
quasi totale
8 la 10% 18 la 32 la
26% 42%
1S. Prin urmare, motivația imposibilității consumării apei din categoria CO rezidă în
prezența presiunii (denumită tensiune) de atracție, de valoare mare, în cazul CO, dintre
moleculele de apă și componentele suprafeței particulelor de sol.
Atunci când nivelul procentual al apei în sol, se reduce la sau / sub nivelul CO, tensiunea
negativă a apei din sol atinge circa 15 bari, respective 150 mCA, presiune pe care planta nu
mai poate să o învingă pentru a prelua apa.
Dacă acea cantitatea de apă corespunzătoare intervalului CO nu este accesibilă plantei, rezultă că
planta are la dispoziție, din partea solului după ieșirea solului din saturare, cantitatea de apă:
CU = CC - CO
69
CU reprezintă (Cantitatea de Apă pusă de Sol la Dispoziția Plantelor) sau (Capacitatea Utilă).
În desenul de mai sus cantitățile procentuale de apă din sol au fost figurate, imaginativ, sub
forma unor rezervoare, cisterne.
Așezarea cisternelor NU trebuie privită drept o ierarhizare a categoriilor de apă din sol, pe nivele
de adâncime, ci amândouă categoriile CC și CO aparțin aceluiași sol.
Categoriile CC și CO de află simultan, repartizate în întregul sol, astfel cum ilustrează desenul
următor.
CC
TAW
NIVELUL PROCENTUAL CC [2.] Cantitatea
TEXTURĂ
TEXTURĂ procentuală
UȘOARĂ TEXTURĂ
adică MEDIE
GREA adică totală de apă
FINĂ
GROSIERĂ din sol pusă la
8 la 10% 18 la 26% 32 la 42% dispoziția
plantei
CU = (CC –
SO- CO) %
CO
LUL
NIVELUL PROCENTUAL CO [2.]

Cantitatea
TEXTURĂ procentuală
TEXTURĂ
UȘOARĂ TEXTURĂ
GREA adică de apă din
adică MEDIE
FINĂ sol
GROSIERĂ
8 la 10% 18 la 26% 32 la 42% inaccesi-
bilă plantei
%
Categoria de apă consumabilă de către plante, având maximumul, în procente, CC, poate ajunge,
de exemplu ca urmare a pierderilor prin ETc, la valoarea zero.
În acest caz, în întregul sol va rămâne numai categoria de apă NEeconsumabilă de către plante,
adică INACCESIBILĂ pentru plante, cu maximumul în procente, notat CO, iar plantele se vor ofili.
În cadrul ciclurilor de irigare, în mod obișnuit, se complectează apa din categoria de apă pusă la
dispoziția plantelor, până la maximumul CC.
Nivelul maxim CC reprezintă și un punct de referință pentru a se cunoaște situația cantităților pro-
centuale de apă din sol. Adică, pornindu-se de la CC (deci după ieșirea dintr-o ușoară saturare cu
apă, altfel neeconomică), fermierul este sigur că a aprovizionat nivelul CC.
Fermierul poate cunoaște mult mai precis valorile umidității, inclusive nivelul CC, prin utilizarea
instrumentelor pentru măsurarea umidității solului (Lecția 29).
În afara nivelelor maxime CC și CO și a categoriilor de cantități de apă corespunzătoare acestora,
69
o solul se poate afla și în starea de saturat cu apă, caz în care toți pori, alveolele, sunt um-
pluți cu apă, sau în starea inundat când și suprafața solului este acoperită cu apă.
o nivelul procentual de apă, în [% g/g], pe care îl poate prelua CS respectiv Capacitatea de
Saturare a solului, depinde evident tot de textura solului și se prezintă astfel:
NIVELUL PROCENTUAL CS [2.]

TEXTURĂ
TEXTURĂ
UȘOARĂ TEXTURĂ
GREA adică
adică MEDIE
FINĂ
GROSIERĂ
25 la 35% 35 la 45% 55 la 65%
1S. Cantitatea totală de apă ce poate fi pusă la dispoziția plantelor , imediat după ieșirea
solului din saturație se numește (CANTITATEA DE APĂ TOTALĂ UTILIZABILĂ de către
plantă), se notează cu CU, în limba engleză, de exemplu cu TAW ( Total Available Water).
Se măsoară în [% g/g] sau, prin conversie (adică prin înmulțirea cu densitatea aparentă a
vracului de pământ în cauză), în [%v/v], sau printr-o altă conversie, în mm/m.
(Greutatea totală a vracului)

(Densitatea aparentă) = -------------------------------------------
(Volumul total al vracului)
DEPLEȚIA. DEPLEȚIA PERMISĂ / ACCEPTATĂ. CANTI-

TATEA DE APĂ UTILIZABILĂ UȘOR DE CĂTRE PLANTE
(CANTITATEA DE APĂ LA DISPOZIȚIA PLANTEI ȘI UȘOR UTILIZABILĂ DE PLANTĂ), denumită și

RAW / Readily Available Water (Cantitate de Apă Ușor Utilizabilă de către Plante), reprezintă o
porțiune a (CANTITĂȚII DE APĂ TOTAL DISPONIBILE PENTRU PLANTE) și anume, matematic can-
titatea procentuală de apă obținută prin înmulțirea (CANTITĂȚII TOTALE DE APĂ DISPONIBILĂ),
adică a lui TAW, cu un coeficient de depleție ales de fermier sub presiunea condiților locale.
Prin depleție se înțelege câtimea cu cât se micșorează, prin calcul, CU adică CANTITATEA TOTA-
LĂ DE APĂ PUSĂ LA DISPOZIȚIA PLANTELOR în vederea obținerii valorii CANTITĂȚII DE APĂ
UȘOR UTILIZABILĂ DE CĂTRE PLANTĂ.
RAW Cantitatea procentuală de

CC apă din sol, pusă la dispziția
plantei și ușor preluabilă de
către plantă
DEPLE-
TAW
ȚIA
Cantitatea pro-
Copyrights © 2015 Gheorghe Mincu Săndulescu, Mariana Bistran, IPA SA. ISBN: centuală
978-973-1704-30-2. Copying or / and Reproduction, even partial,totală
is strictlyde
prohibited. Page 27 of
69
apă din sol pusă la
dispoziția plantei
CU = (CC – CO)
Dacă valoarea totală a cantității de apă utilizabile se exprimă prin (CC - CO),
Depleția = p [Număr subunitar] x (CC - CO)
Depleția este indicată în [% v/v], sau convertită cu relații corespunzătoare, în [mm/m]
Același mod de control al depleției se poate realiza prin impunerea unei valori de prag PM, denumit PLA-
FONUL MINIM, până la care cantitatea de apă, din intervalul (CC - CO) pusă de sol la dispoziția plantelor
este permis, prin decizia fermeirului, să scadă.
Depleția este egală cu RAW.
Prin urmare variantele de calcul ale Depleției sunt:
(a) Pe baza impunerii coeficientului de depleție p [%]
RAW = Depleția = p x (CC – CO)
(b) Pe baza impunerii valorilor PM, adică al Plafonului Minim, până la care cantitatea de apă dintre CC și
CO este permis să scadă, adică
RAW = Depleția = CC – PM
1S. “ Secret de diamante”: cu cât depleția, impusă de fermier, este mai mică cu atât recolta
este mai bună.
Cu cât depleția este mai redusă, desigur cu atât frecvența reprizelor de udare este mai
ridicată. Dar o depleție de valoare redusă poate conduce la solicitarea intensă a activităților,
forței de muncă etc, pentru irigare, în special în lipsa automatizarii.
Repriza de udare reprezintă o acțiune de aplicare continuă a apei (de exemplu timp de o oră etc).
S.8. “SECRETUL” DE DIAMANT AL IRIGAȚIILOR:

CE DOREȘTE PLANTA ?
Desenul de mai jos ilustrează un aspect de deosebită importanță: modul de dezvoltare al plantei (în
general, desigur sunt variații) în funcție de cantitatea de apă procentuală din sol.
1S. “ Secret de diamante”: Desenul de mai jos ilustrează un aspect de deosebită importanță:
modul de dezvoltare / rata de dezvoltare a plantei (în general, desigur sunt variații) în funcție de
cantitatea de apă procentuală din sol, și de asemenea, zona de creștere optimă.
69
Umiditate Apă
0 inaccesibi
lă CO PM CC
RAW =
pCU = p(CC – CO)
%
CREȘTERE
OPTIMĂ
RATA
DE CREȘTERE A
PLANTEI
CC
CO
NIVELUL DE UMIDITATE AL
SOLULUI
Cilindrul umidității a fost “ răsturnat” în poziție orizontală și s-au trasat dependențele ratei de dezvoltare
(curba punctată de culoare verde), (curba procesată după [48.]), a plantei de cele 3 nivele esențiale ale
umidității procentuale:
CC, Capacitatea de Câmp,
CO, Capacitatea de Ofilire,
PM, Capacitatea Plafonului Minim, până la care este permisă depleția, adică scăderea umidității solului,
înaintea începerii unui nou ciclu de irigare.
1S. “ Secret de diamante”:

(3.) Dacă Umiditatea solului crește peste capacitatea CC, planta are tendința să stagneze în dez-
voltare și, în finalul creșterii umidității, se ofilește,
(4.) Zona nivelului CC, contrar celor afirmate de mulți consilieri, NU este exact zona de dezvoltare
optimă.
69
(5.) Sub zona nivelului CC (relativ aproape de zona CC), o altă zonă, asigură un plafon de dezvol-tare
optimă a plantei.
(6.) De la plafonul de dezvoltare optimă, în sensul scăderii umidității, către nivelul CO, dezvoltarea
plantei încetinește până când, în zona sub CO, planta se ofilește ireversibil.
(7.) Exemplu imaginativ: fermierul ce a utilizat acest grafic a amplasat zona de depleție pentru a
acoperi (aproximativ) cât mai exact posibil partea din zona de umiditate (CC-CO) care
corespunde la ratei de dezvoltare optimă a plantei.
S.9. “SECRETUL” DE DIAMANTE AL IRIGAȚIILOR:

CANTITATEA DE APĂ DIN SOL ȘI TENSIUNEA
(PRESIUNEA SOLULUI, NORMAL ÎN CENTIBARI)
Imaginea următoare clarifică inclusiv denumirea de Cantitatea de Apă Ușor Preluabilă de către Plantă.
Imaginea următoare explică comportamentul plantei din imaginea anterioară, de mai sus.
69
Umiditate
0
CO PM CC
Apă inac-
cesibilă
plantei
RAW
%
TENSIUNEA
Circa (-100) SOLULUI
centibari centibari
Circa
(-2) la (-3)
centibari
CO
UMIDITATEA SOLU-
LUI (ilustrare numai informativ).
Imaginea din figura de mai sus (procesată după [49.]), prezintă modul de creștere, foarte pregnant, a
tensiunii solului, odată cu reducerea umidității solului de la valoarea CC la valoarea CO.
Creșterea presiunii este de peste 50 de ori.
1S. “ Secret de diamante”: Dacă la umiditatea corespunzând nivelului CC, tensiunea solului
a fost de circa 0,2 bari, ea a crescut la nivelul CO la o valoare atât de mare, de 15 bari, încât
planta nu mai poate extrage apa și se ofilește.
Aceasta este explicația pentru care RAW, nivelul (Cantității de Apă Ușor Preluabile de către Plantă), se
amplasează în zona cu umiditate consistent[, adică în intervalul de umiditate procentuală:
RAW = CC – PM ,
cu PM adeseori egal (la aspersiune) cu circa 50% din CC
sau
RAW = p (CC-CO),
unde p reprezintă coeficientul de depleție acceptat și impus, sub presiunea condițiilor și cerințelor, de
către fermier.
69
Aceasta este una dintre explicațiile pentru care RAW nu poate, în general, deveni egală cu (CC – CO).
Coeficientul p de depleție este preferabil să aibă valori reduse:

Circa 20 % la 30 % la plante cu rădăcini scurte, (plante sezoniere cu rădăcini puțin adânci)
Circa 40% la 60% la plante cu rădăcini adânci (pomi, alte plante cu rădăcini adânci).
Coeficentul p se selectează, de către fermier, inclusive în vederea economisirii, în lipsa automtizărilor, a
eforturilor de irigare, în special a activităților factorului uman.
1S. “ Secret de diamante”: Deci solul NU se comport precum un rezervor de apă obișnuit ci
pe măsură ce se golește de apa disponibilă, apa se extrage, din cauza creșterii tensiunii so-
lului, din ce în ce mai greu.
S.10. “SECRET” SIMPLU, DE DIAMANT: CUM POATE FI

EXPLOATAT MODUL DE REȚINERE / PROPAGARE AL APEI
ÎN STRATUL UTIL AL SOLULUI.
IMPORTANȚA FÂȘIEI, A VOLUMULUI ȘI A ADÂNCIMII
DE INTERES.
În figura următoare este ilustrat modul în care apa se propagă din stratul superior în cel inferior.
Din apa ce a saturat solul, o parte, și anume CC rămâne în stratul pe care apa îl parcurge.
1S. “ Secret de diamante”: Este util și necesar ca irigarea să se concentreze către stratul de
interes, adică de grosimea utilă, normal a rădăcinilor. Deși poate exista și o ușoară migrație
a apei pe verticală, în sus, predominantă devine aprovizionarea cu apă a stratului de interes.
69
1S. “ Secret de diamante”: Dacă stratului de interes i se aplică (relativ uniform) numai can-
titatea de apă CC, pe care o poate menține stratul, atunci aproape întreaga cantitate de apă
aplicată, este de așteptat să rămâne numai în stratul de interes.
Dacă nu se mai aplică apă suplimentar cantității de apă pe care o pote reține stratul de sol
de interes, adică de grosimea efectivă a rădăcinilor, atunci se poate obține o economie de
apă, energie și efort uman.
Stratul de interes poate fi stratul în care își dezvoltă cultura rădăcinile.
1S. “ Secret de platină”: Adâncimea stratului până la care ajunge apa se poate identifica
simplu cu tija de testare. Tija de tesare constă dintr-o simplă vergea sau tub metalic cu mâ-
ner. Se înfinge în sol și în momentul când vârful ei întâlnește sol neumezit, avansul tijei es-
te frânat sau îngreunat. Se măsoară cât a pătruns tija în sol fără dificultăți de penetrare.
Porțiunie lungimii tijei, ce a pătruns în sol până la momentul în care avansul ei a fost îngrreunat,
reprezintă adâncimea zonei de umezire a solului.
S.11. “SECRET” DE DIAMANTE:

PROPRIETĂȚILE “ MAGICE”, FOARTE DEOSEBITE ALE
REZERVORULUI DE APĂ CONSTITUIT DE SOL.
EXPLOATAREA PROPRIETĂȚILOR SOLULUI.
Rezervorul de apă costituit de sol posedă caracteristici cu totul deosebite, “magice” sau “mirifice”:
(1.) Cu cât rezervorul se golește de „ Cantitatea de Apă Utilizaabilă de către Plante”, cu cât
conține mai puțină apă utilă, cu atât mai mult, din cauza tensiunii solului, apa este mai dificil de
estras din rezervor.
(2.) La primirea apei, de exemplu prin precipitații sau irigare, rezervorul de apă constituit de sol
preia apa relativ în straturi. Cantitățile de apă avansează de sus în jos (în primul rând), pe măsură
ce cantitatea de apă preluată a complectat nivelul respectiv.
Aceasta înseamnă că dacă se aplică solului numai cantitatea de apă ce o poate reține stratul
superior de sol de interes, acea cantitate de apă, rămâne în măsură covârșitoare în acel strat și
poate fi folosită de plante, iar apa acelui strat nu migrează gravitațional către alte straturi de sol
inferioare.
(3) Există o cantitate de apă pe care solul o posedă dar nu poate fi accesată de plante, urmare a
tensiunii solului,foarte mare, în cazul în care în sol a rămas numai această cantitate de apă.
(4) Frontul de propagare a apei în sol este în principiu quasi-plan, fapt ce poate permite detectarea
imediată (cu tija de testare) a poziției până la care solul este umezit.
(5) Nivelul valoric al caracteristicelor solului, într-un anumit loc, este urmarea texturii specific a
acestuia.
69
Tipul texturii indică cantitatea procentuală de apă reținută de sol și respectiv, cantitatea de apă ce
poate fi pusă la dispoziția plantelor, cantitatea de apă ce corespunde nivelului procentual de ofi-
lire.
Alte carcaterisitici ale solului.
.
1S. “ Secret de platină”: Ca urmare a caracteristicilor menționate, “ Secretul” constă în
aplicarea și menținerea apei numai în grosimea stratului de interes (adică în stratul de
adâncimea egală cu lungimea efectivă a rădăcinilor).
Menținerea apei numai în stratul de interes include și acțiunile:
Pentru evitarea sau minimizarea scurgerii pe verticală (deep perecolation) către
straturile inferioare, aplicarea unei cantități de apă care să NU depășească nivelul
cantității de apă ce poate fi reținută pe grosimea stratului de interes.
Pentru evitarea transportului nefavorabil al apei pe suprafața solului (run-off), iri-
garea cu o (Rata a Precipitațiilor ) mai mică decât (Rata de Infiltrare a Apei în Solul
Respectiv).
S.11. “SECRET” DE PLATINĂ:

DISTRIBUȚIA RĂDĂCINILOR ȘI ZONA DIN CARE PLANTA
EXTRAGE, ÎN CONDIȚII NORMALE, CU PREPONDERENȚĂ,
APA.
Figura următoare ilustrează ponderea generală, informativă, a repartiției rădăcinilor plantelor în sol.
Se observă că, repartiția nu este uniformă și ponderea cea mai mare a rădăcinilor se află către partea spre
suprafață a solului.
Repartiția
volumului
rădăcinilor
în sol
uniform
40%
30%
20%
10%
69
1S. “ Secret de platină”: În condiții normale, planta extrage circa 70% din apă cu jumătatea
superioară a rădăcinilor.
1S. “ Secret de aur”: Zona efectivă a rădăcinilor este reprezentată de zona în care se află
masa prinicipală a rădăcinilor.
1S. “ Secret de platină”: Zona efectivă a rădăcinilor depinde de stagiul de dezvoltare al

plantei, de caracterisitici ale solului, și de condițiile și procedeul de umidificare.
De exemplu irigarea prin picurare modifică fundamental modul de amplasare al rădăcinilor.
Informațiile de mai sus pot servi fermierului în deciderea modului favorabil și economic de udare a stratu-
lui de sol:
aplicarea de cantități de apă corespunzătoare numai d de interes.
d de interes este o cantitate de apă denumită adâncimea apei sau Norma de Udare.
D de interes este explicat mai jos.
d sau Norma de udare depind de:
RAW = CC – PM sau RAW = p(CC-CO) , unde PM este plafonul minim iar p coeficentul de depleție
adică de scădere a cantității de apă, acceptat și impus de fermier, sub presiunea cerințelor,
Adâncimea H, efectivă, a rădăcinilor, și prin care se definește adâncimea stratului de sol de
interes.
Deci d de interes se referă la cantitatea de apă maximă ce poate fi reținută de sol pe o adâncime de
interes, adică pe lungimea rădăcinilor.
1S. “ Secret de platină”: Deci adâncimea d de interes se referă la cantitatea de apă

maximă ce poate fi reținută de sol pe o adâncime de interes, adică pe lungimea rădăcinilor.
S.12. “SECRET” DE PLATINĂ: IMPORTANȚA PRECIZĂRII

(CÂT MAI FAVORABILE CULTURII) NIVELULUI DE
DEPLEȚIE.
RAW; “Adâncimea apei” d; Norma de Udare.
În figura următoare este ilustrat modul de formare a 3 tipuri de RAW (adică a Nivelului Depleției Permise,
respectiv a Cantității de Apă Ușor Absorbită de Plantă).
69
Valoarea RAW, care reprezintă cantitatea de apă cu care este permis să se golească rezervorul de apă
constituit de sol este impusă de către fermier.
În imaginea următoare sunt prezentate 3 moduri de prescriere (în sensul de setare) a RAW, și nivelele de
umidificare ale solului (cantități de apă din sol) în funcție de metoda de irigare aplicată.
Cele 3 procedee, ilustrate în figura următoare sunt:
Irigare prin inundare, linie albastră punctată,
Irigare prin aspersie (cu sprinklere), linia maro punctată,
Irigare prin picurare, linia roșie continuă.
Se observă durata ciclurilor de irigare, în sensul numărului de zile după care rezerva de apă a solului
trebuie refăcută, pentru fiecare dintre cele 3 procedee.
CC IRIGARE IRIGARE IRIGARE

CAPACITATEA PRIN PRIN PRIN
DE CAMP ASPERSIUNE PICURARE INUNDARE
0,3 Centibari d =RAW x H
d irigare
prin
inundare
d asper-
siune
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
ZILE CO CAPACI-
TATEA DE
OFILIRE
15 Centibari
Imaginea de mai sus permite extragerea următoarelor concluzii:

Irigarea prin inundare permite apropierea nivelului de tensiune din sol de CO, adică de cel de
ofilire de circa 15 bari, ceea ce crează dificultăți privitoare la absorbția apei de către plante.
Irigarea prin picurare menține nivelul W , al umidității (cantitatea de apă) apropiat de CC (imediat
sub nivelul CC) deci favorabil plantelor.
Irigarea prin inundare se efectuează rar cu cantitățile cele mai mari de apă, și poate conduce la
situații în care plantele extrag apa dintr-un sol cu tensiunea crescută, deci (conform unora dintre
teorii) defavorabil plantelor.
pentru irigarea prin picurare, d adică acea cantitate de apă ce se numește adâncimea apei și RAW
reprezintă cel mai mic d respectiv cel mai mic RAW.
pentru irigarea prin indundare, d adică acea cantitate de apă care se numește adâncimea apei și
RAW reprezintă cel mai mare d respectiv cel mai mare RAW.
69
1S. “ Secret de platină”:

Valoarea adâncimii apei d = RAW x (H = Adâncimea Efectivă a Rădăcinii)
este decisivă în organizarea și planificare irigațiilor.
Valoarea adâncimii d a apei (grosime strat echivalent) contribuie prin raportarea la cererea
de apă (astfel cum se va explica mai jos) la precizarea răspunsului la CÂND?

Valoarea adâncimii apei (adică grosimea stratului echivalent de apă)
d= {RAW x ( H, unde H este adâncimea stratului de interes = lungimea efectivă a
rădăcinii)}
reprezintă câtimea de apă, din rezervorul de apă constituit de sol, care:
Indică deficitul de apă pe care fermierul este necesar să-I recomplecteze, prin iri-
gare, în rezervorul constituit de sol. Complecatrea se efectuează în vederea între-
girii rezervei de apă din sol, rezervă necesară noului Ciclu de Irigare.
Ciclul de Irigare poate include mai multe zile de aplicare a apei precum și, posibil, mai
multe zile de pauză în aplicarea apei, de exemplu zile pentru reparații.
Evaluarea RAW (adică Depeția, pentru cazul inițial de calcul, în care adâncimea
stratului util de sol nu a fost luată în considerare) se realizează pe baza faptului că
ea constituie o porțiune din TAW (adică din Total Awailable Water, adică din
Cantitatea Totală de Apă pe care rezervorul sol o pune la dispoziția plantelor),
adică:
RAW [mm/m] = p [%] x TAW [mm/m]
TAW [mm/m] = ( CC – CO) în [mm/m] = {10 x ( CC – CO ) în [% v/v]} în [mm/m] =

= {{10 x {( CC – CO ) în [% g/g]} x ρ } în [% v/v]} în [mm/m]
Unde ρ este densitatea aparentă a solului, adică raportul dintre greutate pe

volum.
ρ se măsoară și calculează prin utilizarea eșantioanelor de sol extrase din teren.
Adâncimea apei d [mm] = RAW [mm/m] x H [m]
Unde H este lungimea efectivă a rădăcinii.
Adâncimea apei d este egală cu Norma de Udare Netă adică NorUN.
69
Notă:
Unii autori, precum [46.] consideră RAW ca obținută și prin îmulțirea cu RZD în [m], adică cu lungimea
efectivă a rădăcinii, și deci exprimată în [mm].
Alți autori, precum [50.] pag. 70, consideră RAW drept obținută fără înmulțirea cu RZD.
În acest ultim caz, înmulțirea cu RZD are loc în cadrul formării valorii adâncimii apei (grosime strat
ehivalent de apă), denumită în limba engleză depth d în [mm], adică a NorUN. În acest al doilea caz,
preluat și în prezenta lecție, RAW este exprimată, în [mm/m].
S.13. “SECRETUL” DE DIAMANTE:

CONFLUENȚA.
2 EVALUĂRI ESENȚIALE: (a.) CEREREA DE APĂ PENTRU
EVT ȘI (b.) OFERTA DE APĂ A SOLULUI.
.
Pentru a putea evalua durata aproximativă a Ciclului de Irigare adică CÂTE consumuri zilnice de apă se
cuprind în NorUN, unde NorUN se referă la (Cantitatea Maximă de Apă Ușor Preluabilă de Plantă) pe lun-
gimea rădăcinii, adică pe adâncimea geometrică a stratului de sol de interes, fermierul poate aplica pro-
cedura și acțiunea CONFLUENȚA.
Procedura CONFLUENȚA constă în compararea:
(a.) cererii zilnice de apă, în vederea compensării pierderilor de apă prin ETc, cu
(b.) oferta, posibil pe mai multe zile, de (Apă Ușor Preluabilă de Plantă), adică de RAW, a rezervorului
constituit de sol .
69
Elementele operațiunii CONFLUENȚA, pentru cazul irigării prin aspersiune, sunt prezentate în imaginea
următoare:
OFERTA DE APĂ CEREREA DE APĂ

DIN PARTEA
REZERVORULUI DE APĂ În primul rând
CONSTITUIT DE SOL
IR zilnic = ETc zilnic =
Oferta de apă constă din cantitatea
de apă NorUN care poate fi ET0 zilnic x Kr în [mm/zi]
repartizată spre irigare pe mai
multe zile. La aceste valori se mai pot adăuga
cu (+) respectiv (–)
NorUN =
alte valori, de exemplu, cu (–)
= d [mm] = RAW [mm/m] x H [m]
(numărul de mm ai precipitațiilor
RAW a fost evaluat la Secretul zilnice)
precedent
(NorUN) în [mm]
(Numărul de zile de aplicare a apei = --------------------------------------------- -------- [zile]
din rezervorul constituit de sol) (IRzilnic) = {(ETc + -Alte Surse) în [mm/zi]
= ( Nr zile) în [zile]
Unde (IRzilnic) reprezintă cantitatea de apă aplicată pentru irigare zilnic.

Alte rezultate, precum Debitul total Q, Cantitatea totală de apă per Ciclu Irigare, NorUB, Doza Zilnică pre-
liminată de apă, sunt evaluate în lecția 26.
Rezultatele sunt flexibile și adaptive în funcție de condiții și cerințele locale. De exemplu majorând Doza
Zilnică de Apă {In condițiile în care (Rata Precipitațiilor) < (Rata de Infiltrare a apei în sol)}, se pot acorda
zile fără irigare, în care, de exemplu, să se realizeze reparații.
69

În acest moment aveți răspunsul și posedați elemente Cheie ale irigațiilor:
CÂTĂ ?
(a) câtă apă solicită cultura = {(ETc local real) (+ -) (alte surse, precum (- ) precipitații)},
(b) câtă apă se acordă culturii per un Ciclu de Udare = d = NorUN,
(c) câtă apă se consumă per Ciclu de Udare = NorUB = NorUN/ŋU
CÂND?
(a) la cât timp se reia Ciclul de Udare = Nr. Zile (calculat mai sus).
(b) sau, ciclul se reia atunci când umiditatea solului atinge PM = Plafonul Minim, nivel
ce se poate măsura, de exemplu cu tensiometrul, Lecția 29.
Desigur, aceste formule simple, permit numeroase adaptări flexibile, Lecția 26.
De exemplu, prin creșterea Dozei Zilnice de Apă , în cadrul aceluiași NoRUN, se pot aloca zile pentru
reparații etc.
S.14. “SECRET” DE AUR:

PUTEREA POMPEI (CALCULATĂ SIMPLU)
Puterea, în kW, necesară a pompei pentru irigare rezultă din relația foarte simplă:
Q x H
(P pompă) în [kW] = -------------- [kW]
360 x ŋ
unde:
H = Înălțimea totală la care apa trebuie ridicată plus toate pierderile de presiune,
inclusiv cele dinamice prin frecarea apei cu pereții conductelor. În [m].
ŋ = randamentul pompei, adeseori, de exemplu, de circa 0,6.
H = Înălțimea totală la care apa trebuie ridicată plus toate pierderile de presiune, inclusiv cele dinamice
prin frecarea apei cu pereții conductelor este obținută prin adunarea următoarelor consumuri de pre-
siune, în m (a se vedea lecția 22):
1. Presiunea de sucțiune a pompei (pe distanța dintre ochiul pompei și suprafața sursei de apă. Ochiul
pompei, la pompe centrifuge, este plasat în centrul rotorului pompei). Nu se ia în considerație la pom-
pe submersibile.
2. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) pe conducta de aducțiune,
3. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) de către minicentrala hidraulică locală de repartizare a
debitelor,
4. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) pe conducta principală a structurii de irigare,
69
5. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) pe conducta laterală,

6. Presiunea consumată dinamic (prin frecare) de sprinkler (un sprinkler, restul de sprinklere fiind în
paralel),
7. Presiunea de lucru a sprinklerelor (un sprinkler),
8. Presiunea de elevație: Diferența de presiune dintre suprafața apei, de unde se extrage și cel mai
înalt punct al instalației de irigare.
9. 10% din suma presiunilor de mai sus, drept pierdere de presiune prin fitinguri.
Pentru pompe cu motoare cu combustie internă, Puterea, în BHP (British Horse Power) adică în CP,
rezultă din relația foarte simplă:
Q x H
(P pompă) în [BHP] = -------------- [BHP]
273 x ŋ
unde:
inclusiv cele dinamice, prin frecarea apei cu pereții conductelor. În [m].
ŋ = randamentul pompei, de exemplu de circa 0,6.
Cu H cu aceiași semnificație de mai sus (de la pompa electrică).
S.14. “SECRET” DE AUR:

ENERGIA CONSUMATĂ PENTRU POMPARE (CALCULATĂ
SIMPLU)
Energia necesară pentru pompare rezultă din relația foarte simplă:
(VOLUMUL APEI DE TRANSPORTAT) x H

(E) în [kW] = ----------------------------------------------------------------- în [kW]
367 x ŋ
unde:
VOLUMUL APEI în [m³]
inclusiv cele dinamice prin frecarea apei cu pereții conductelor. În [m].
ŋ = randamentul pompei, de exemplu de circa 0,6.
Cu H cu aceiași semnificație precum mai sus.
69
S.15 “SECRETUL” DE AUR AL EVALUĂRII PDP ADICĂ A

PIERDERILOR DINAMICE DE PRESIUNE PE CONDUCTE
1
PDP [bari ] = (lungimea conductei în [m]) x ---------- x (Coeficientul de pierderi în bari / (100m))
100
Unde 1 bar= 10 m = 10 mCA , adică 10 metrii Coloană de Apă.

Coeficientul de pierderi în bari / (100m lungime conductă) al respectivului tip de conductă se preia din
cataloage, de exemplu de la adresa: http://www.rainbird.com/documents/turf/irrigationdesignmanual.pdf
S.16. “SECRETUL” DE AUR AL IRIGAȚIILOR INTELIGENTE

ȘI SAU AUTOMATIZATE.
Deși se pot cunoaște (“conform Secretului” 13), cu aproximație, elemente importante ale cerinței iriga-
țiilor, exprimate prin cele 2 întrebări clasice:
CÂTĂ ? și CÂND? ,
Irigarea de calitate se poate realiza benefic, în special prin utilizarea, suplimentară și complimentară, a
echipamentelor, dispozitivelor de măsurare a umidității solului.
Aspectele sunt prezentate în Lecția 29.
S.17 MULTE ALTE “SECRETE” NECESARE ȘI UTILE ÎN

IRIGAȚII
În cadrul lecțiilor 2 la 32 au fost introduse:

Multe alte “ secrete “ , inclusiv
o irigarea în impulsuri,
o irigarea cu acoperirea integrală a spațiului rădăcinilor / FCI / Full Coverage Irrigation,
o LEPA (Low Energy Precision Application), adică proceduri și sisteme de irigare cu econo-
misirea intensivă a energiei,
o LESA (Low Elevation Spray Application), adică proceduri și sisteme de irigare cu utilizarea
sprinklerelor cât mai apropiate de solul plantei,
o irigarea cu economie consistentă de apă,
o irigarea foarte avansată / smart irrigation,
o irigarea prin picurare fără încărcarea manuală a rezervorului,
o și multe, multe altele.
De asemenea au fost incluse numeroase exemple numerice semnificative și rețete posibile.
69
CAPITOLUL 2.
ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE PENTRU IRIGAȚII.
Sunt prezente mai multe domenii pentru care sunt accesibile fonduri europene, inclusiv pentru irigații
(termenele și condițiile de prezentare a propunerilor este necesar să fie consultate).
Dintre acestea se pot cita:
Măsura 121 „ Modernizarea Exploatațiilor agricole”, http://fonduri-
structurale.ro/Document_Files/Stiri/00014908/ehxfk_GS_M121_ME_mai2014_11.04.2014_V.Cons.pdf
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, Autoritatea de Management pentru PNDR:
GHIDUL SOLICITANTULUI, „ Modernizarea Exploatațiilor agricole”, MĂSURA 121,
Măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri", http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-

62/Finantari/Alte_oportunitati/Agricultura_si_pescuit/7_Ghidul_Solicitantului_Masura_112.pdf
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, Autoritatea de Management pentru PNDR:
GHIDUL SOLICITANTULUI, „Instalarea tinerilor fermieri”, MĂSURA 112,
precum și altele
CAPITOLUL 3.
EXTRAS FOARTE CONCIS DIN LISTA GREȘELI ÎN IRIGARE
Lipsa măsurilor de protecție și securitate umană, de protecția muncii.

Supra-irigarea.
Aplicarea unor cantități de apă care să depășească acele cantități necesare straturilor utile (active
pentru cultură) de sol. Problema prezintă importanță atunci când sursele de apă sunt limitate sau
costisitoare.
Sub-irigarea. Permiterea ca nivelul de umiditate al solului plantei să ajungă sub limita de ofilire.
Interpretarea etichetelor sau datelor pompelor (Q,H) drept valori ale punctului de serviciu / de
lucru al pompei, când ele reprezintă în realitate valorile limtă (Qmax la H=0), (Hmax la Q=0).
Neluarea în considerare a scăderii dramatice a PN, Presiunii Nominale, a conductelor PE (din
polietilenă) odată cu creșterea temperaturii, inclusiv datorită radiației solare ce cade pe conducte,
sau ca urmare a temperaturii ambiante ridicate.
PN este indicată la o temperatură de 20⁰C.
De exemplu, o conductă din PE (de exemplu PEHD), utilzată neîngropată, selectată pentru a re-
zista la 6 bari la 20⁰C, adică cu PN = 6 bari, va rezista la presiunea de serviciu de 4 bari la 20⁰C.
Dacă acea conductă va fi lăsată la soare, de exemplu la 40⁰C, atunci, în funcție de valoarea carac-
terisitcă a PN, a respectivei conducte (adică în funcție de valoarea Presiunii Nominale, care con-
stituie o caracteristică a materialului conductei), PN va scădea, de exemplu cu circa 50%, deci la
circa 3 bari și conducta va exploda.
Deci conducta explodează datorită degradării, adică micșorării valorii PN, odată cu creșterea tem-
peraturii.
Selectarea conductelor fără suficientă rezervă a limitei PN, Presiunii Nominale, caracterisitce
tipului de conductă.
Distrugerea conductelor, de exemplu din PE, din cauza frigului (înghețului) prin neîngroparea lor
corectă (suficient de adâncă). Adâncimea necesară de îngropare a se vedea în Lecția 25.
69
Pierderi de energie, și funcționare dificilă a pompei, prin neacordarea (QF,HF) = (QBEP, HBEP),
adică a punctului de funcționare cea mai eficientă a pompei cu punctual de serviciu / de fun-
cționare a sistemului consumator de debit și presiune. Aspectul este tratat în lecția 23.
Consumuri de apă ineficiente și ne-economice. Nesupravegherea posibilelor pierderi de apă.
Utilizarea apei de calitate necorespunzătoare. Ne-filtrarea apei. Ne-tratarea apei. Lecțiile 4,5,6.
Utilizarea ferti-irigării și chimizării peste limitele necesare pentru protecția mediului.
Favorizarea eroziunii, prin permiterea plimbării maselor de apă pe suprafața solului, de exemplu
ca urmare a unei Rate de Infiltrare a Apei în Sol mai mică decât Rata Precipitațiilor aplicate prin
irigare (adică în situația în care solul poate prelua mai puțină apă, pe timpul irigării, decât i se
oferă prin irigare).
Prevederea conductelor fără înclinarea necesară pentru golire (Golirea este necesară împotriva
efectelor înghețului sau pentru spălare / flushing).
Pornirea sau oprirea bruscă a apei în conducte cu posibilitatea generării loviturilor de berbec.
Prevederea de conducte cu diametre insuficient de mari.
Opinia greșită că reducerea secțiunii conductei mărește presiunea: reducerea secțiunii conductei
mărește presiunea la ieșirea din pompă dar reduce debitul, conform curbei (Q,H), adică conform
curbei (debit, presiune) a pompei. Pe de altă parte, dacă într-un punct de pe conductă se produce
o reducere a secțiunii, atunci viteza apei, în acel punct crește, conducând, conform legii (p1)x(v1)
= (p2)x(v2), (unde p este presiunea și v viteza apei), la scăderea presiunii în acel punct (efect
Venturi).
La abordarea unei noi instalații de irigare, lipsa de documentare în multiple domenii necesare
(Lecțiile 26).
Neluarea în considerație a variațiilor ETc.
Coordonarea și organizarea deficiente.
Coordonarea neadecuată cu alte operațiuni (de exemplu irigarea și eliminarea buruienilor).
Lipsa urmăririi obiective, cu instrumente pentru măsurarea umidității, a evoluției umidității, Lecția
29.
Lipsa aplicării și menținerii apei aplicate, prin irigații, numai pe grosimea stratului de interes
(activ).
Utilizarea apei la o temperatură diferită de cea a solului. De exemplu, utilizarea apei dintr-o sursă
de apă rece (precum unele izvoare, fântâni etc), dacă nu se utilizează o încălzire naturală, inter-
mediară, este contraindicată.
În aceste cazuri este necesară utilizarea unei cisterne tampon, amplasată la soare, în vederea
aducerii apei la temperature solului. Temperatura apei pentru irigat trebuie, deci, să fie cât mai
apropiată de cea a solului: de exemplu, vara de 20 ⁰ C la 22 ⁰C, sau alta, dar dependent de tempe-
rature solului; toamna 10⁰ C ⁰ la 15 ⁰C, sau alta, dar dependent de temperature solului
Multe alte erori / greșeli posibile
(2T.) Planta aflată într-un mediu cu umiditatea sub limita de ofilire, în general, nu mai
poate fi re-înviată.
CAPITOLUL 4.
CE DORIȚI SĂ CUNOAȘTEȚI ȘI / SAU SĂ ÎNVĂȚAȚI?
CE SĂ CITIȚI MAI ÎNTÂI?
69
1.1. ASPECTE ESENȚIALE
(1) Arta, cunoștințele, abilitatea de a realiza irigațiile se află la confluența unui mare număr de domenii
tehnice, științifice, aplicative, practice, economice, financiare, sociale, juridice etc.
Desigur că este preferabil să cunoașteți cât mai multe lucrari în acest domeniu foarte vast.
Timpul fermierului este prin excelență strâns, ocupat cu numeroase activități.
De aceea sunteți interesat să obțineți, în primul rând, cunoștințe în domeniile care vă privesc imediat.
(2) Manualul a fost realizat pentru a putea fi abordat în întregime sau pentru a oferi cunoștințele necesare
în domeniul îngust care prezintă interes la un moment dat.
(3) Manualul a fost elaborat pentru domeniile de bază, avansate, uneori noi, alte ori foarte noi, ale dome-
niilor irigațiilor.
(4) Orientat inovativ, cu character TOI / Transfer of Innovation, Manualul a abordat în domeniul irigațiilor
tehnologiile de irigare prin picurare, care oferă randamente de utilizare a apei de până la circa 90% și prin
sprinklere (sisteme presurizate) care oferă randamente de utilizare a apei de până la circa 65%.
Lucarea a abordat foarte restrâns, tehnologii bătătorite de peste 10000 de ani, ale irigațiilor prin inundare
(respectiv pe brazde) care oferă o eficență de utilizare a apei de numai circa 30%. [5.], [6.]
(5) Manualul a abordat, de asemenea, domenii de mare utilitate practică pentru irigații, astfel cum este
domeniul echipamentelor, neelectrice și electrice, pentru irigații, inclusiv pentru obținerea apei din puțuri.
(6) Referitor la echipamente și instalații, Manualul a abordat educarea în problem ale irigațiilor pornind de
la cele mai simple soluții, soluțiile manuale, de exemplu pompe cu pedale (treadle pumps)
https://www.google.ro/search?q=treadle&biw=1120&bih=610&tbm=isch&imgil=8YMK5TEqW0OQDM%253A%253Bhttps%253A%252F%252Fencrypted-
tbn2.gstatic.com%252Fimages%253Fq%253Dtbn%253AANd9GcR3mSrsv6g9SwQhY9Dq-
w1eM2t14FJNQLznvpi8eUBii_kgcGyu8A%253B330%253B301%253BFocfnsK9iFJC9M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.spanpump.com%25252FTreadle%252525
2520Pump.htm&source=iu&usg=__46h2YxN5sfiKkI6NrcUU2E5s9dI%3D&sa=X&ei=eZuAU5uSLceZ0AWqjYHADg&ved=0CEAQ9QEwAw#facrc=_&imgdii=_&imgrc=8YMK5TE
qW0OQDM%253A%3BFocfnsK9iFJC9M%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.spanpump.com%252FIMAGES%252Ftreadle.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.spanpump.co
m%252FTreadle%252520Pump.htm%3B330%3B301,
(2) http://treadlepump.blogspot.ro/2011/07/life-scout-seeks-sponsors.html ,
(3) https://www.google.ro/search?q=treadle&biw=1120&bih=610&tbm=isch&imgil=8YMK5TEqW0OQDM%253A%253Bhttps%253A%252F%252Fencrypted-
tbn2.gstatic.com%252Fimages%253Fq%253Dtbn%253AANd9GcR3mSrsv6g9SwQhY9Dq-
w1eM2t14FJNQLznvpi8eUBii_kgcGyu8A%253B330%253B301%253BFocfnsK9iFJC9M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.spanpump.com%25252FTreadle%252525
2520Pump.htm&source=iu&usg=__46h2YxN5sfiKkI6NrcUU2E5s9dI%3D&sa=X&ei=eZuAU5uSLceZ0AWqjYHADg&ved=0CEAQ9QEwAw#facrc=_&imgdii=_&imgrc=HTp_PB1h
Ros47M%253A%3BBqYH_YVJd8vy2M%3Bhttp%253A%252F%252F4.bp.blogspot.com%252F-
LwRqJEq0a8I%252FTdQPidewCYI%252FAAAAAAAAAL8%252FyCJlbKK6up8%252Fs1600%252F23%25252BTreadle%25252B%25252526%25252BLinkage%25252BSide%
25252BView.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fpersimmonforge.blogspot.com%252F2011%252F05%252Ffoot-treadle-linkage.html%3B670%3B499 etc),
până la cele mai avansate proceduri bazate pe automatizare și sisteme inteligente.

(7) Cantitatea vastă de cunoștințe și informații ce o veți găsi în cadrul Manualului este amplificată de sute
de ori prin facilitățile on-line ale acestuia, în sensul că informațiile, identificate în manual, oferă sute de
co-nexiuni on-line, în mod direct (prin click), către surse de primă importanță în domeniul irigațiilor.
La data apariției Manualului, aproape fiecare fermier, sau copiii săi, vor poseda o Tabletă sau un alt mijloc
care le crează posibilitaea de a se documenta cu ajutorul prezentului Manual.
Și dacă totuși nu vor reuși să acceseze o tabletă, la primărie și la Școală vor găsi imediat sprijinul nece-
sar.
69
CAPITOLUL 5.
ORGANIZAREA MANUALULUI
5.1 ORGANIZAREA LECȚIILOR
Organizarea lecțiilor este dispusă pe următoarele axe / părți mari:
(1) “SECRETE DE AUR, PLATINĂ ȘI DIAMANTE ÎN IRIGAȚII”. INFORMAȚII GENERALE DE MARE

IMPORTANȚĂ. DE UNDE OBȚINEȚI APA.
(2) PROTECȚIA UMANĂ ȘI A MUNCII, INCLUSIV ELECTROSECURITATEA, ÎN PROCESELE DE

IRIGARE.
(3) CALITATEA APEI PENTRU IRIGAȚII ȘI PROTECȚIA SOLURILOR, INCLUSIV ÎMPOTRIVA SĂRĂ-
TURĂRII, PRECUM ȘI ÎN VEDEREA ANIHILĂRII / ATENUĂRII EFECTELOR DE FERTIGARE ȘI
CHIMIZARE, ÎN PROCESUL DE IRIGARE.
(4) ASPECTE AGRONOMICE ALE IRIGAȚIILOR: EVALUAREA ȘI PRESCRIEREA NORMEI DE UDARE.

EVALUAREA NECESARULUI DE APĂ ȘI ACORDAREA / ARMONIZAREA DISTRIBUȚIEI APEI CU
CERINȚELE PLANTELOR.
CE REFERINȚE DE COMANDĂ ESTE NECESAR SĂ FIE LIVRATE SISTEMELOR NE-AUTOMATI-
ZATE, AUTOMATIZATE SAU SEMI-AUTOMATIZATE DE IRIGARE.
FERTI-IRIGAREA.
(5) IRIGAREA PRIN PICURARE, PROTECȚIA SOLULUI LA IRIGAREA PRIN PICURARE, TEHNOLOGII
ECHIPAMENTE.
(6) DETERMINAREA NORMELOR DE UDARE PENTRU CULTURI LEGUMICOLE ȘI PENTRU CULTURI

CERALIERE ÎN ROMÂNIA.
(7) COMPONENTE CONSTRUCTIVE ALE INSTALAȚIILOR ȘI SISTEMELOR DE IRIGARE, DISPOZITIVE,

ECHIPAMENTE ȘI SISTEME PENTRU IRIGARE, ECHIPAMENTE CONEXE PENTRU IRIGARE.
POMPE. POMPE ȘI PUȚURI.
(8) ECHIPAMENTE PENTRU IRIGAREA LA SCARĂ MARE.
(9) LECȚII PRACTICE.
Organizarea lecțiilor este ilustrată în următorul Tabel:
69
AX
A
1 LECȚIA 1
GHIDUL MANUALULUI
ȘI PREZENTAREA
INFORMAȚIILOR
ESENȚIALE, INCLUSIV
GENERALE, ÎN
IRIGAȚII, NECESARE
UTILIZATORILOR.
“SECRETE DE AUR,
PLATINĂ ȘI
DIAMANTE ÎN IRIGAȚII
“.
2 LECȚIA 2 LECȚIA 32
PROTECȚIA UMANĂ ȘI
A MUNCII ÎN IRIGAȚII. INSTRUIRE PRIN
PROTECȚIA LA PRACTICĂ (2)
PERICOLE ÎN
ACTIVITĂȚILE DE PROTECȚIA UMANĂ /
IRIGARE. A MUNCII ÎN
ELECTROSECURITAT ACTIVITĂȚILE DE
EA. IRIGARE.
CELE MAI BUNE ELECTROSECURITAT
PRACTICI & EA ÎN IRIGAȚII.
GHIDUL CUM SĂ
PROCEDEZI CELE MAI BUNE
PRACTICI &
CUM SĂ PROCEDEZI
3 LECȚIA 3 THE LESSON 4 LECȚIA 5 LECȚIA 6 LESSON 7

(CONTROLUL APEI (PROTECȚIA APEI (PROCESAREA
PENTRU IRIGAȚII) PENTRU IRIGAȚII) APEI PENTRU PROCESĂRI PROTECȚIA
IRIGAȚII) SPECIALE ALE SOLURILOR
CALITATEA APEI MANAGEMENTUL APEI PENTRU ÎMPOTRIVA
PENTRU IRIGAȚII AVANSAT AL APEI CALITATEA APEI IRIGAȚII. SĂRĂTURĂRII.
& DEZVOLTĂRI PENTRU IRIGAȚII. PENTRU IRIGAȚII. RISCURILE PREVENIREA
INOVATIVE PENTRU APA ȘI SOLUL DEZVOLTĂRI IRIGAȚIILOR SĂRĂTURĂRII.
CALITATEA APEI PROTECȚIA INOVATIVE ASOCIATE PROCEDURI
PENTRU IRIGAȚII. AVANSATĂ PENTRU NIVELULUI DE AVANSATE DE
& ÎMPOTRIVA OBȚINEREA CALITATE AL DEZ-
CONTROLUL ACȚIUNILOR CALITĂȚII APEI APEI. SĂRĂTURARE.
CALITĂȚII APEI NEGATIVE ALE PENTRU IRIGAȚII. POSIBILITATEA
PENTRU IRIGAȚII NUTRIENȚILOR, PROCESAREA & IRIGĂRII CU APE

SUBSTANȚELOR PREPARAREA REZIDUALE.
CELE MAI BUNE FERTILIZANTE, APEI PENTRU CELE MAI BUNE
PRACTICI & PESTICIDELOR, IRIGAȚII. CELE MAI BUNE PRACTICI &
GHIDUL CUM SĂ ALTOR SUBSTANȚE. PROTECȚIA PRACTICI & GHIDUL CUM SĂ
PROCEDEZI AVANSATĂ A GHIDUL CUM SĂ PROCEDEZI
CELE MAI BUNE APELOR PROCEDEZI
PRACTICI & SUBTERANE.
GHIDUL CUM SĂ
PROCEDEZI CELE MAI BUNE
PRACTICI &
GHIDUL CUM SĂ
PROCEDEZI
4 LECȚIA 8 LECȚIA 9 LECȚIA 10 LECȚIA 11 LECȚIA 12 LECȚIA 13 LECȚIA 14
DETERMINAREA EVALUAREA UTILIZAREA DETERMINAREA DETERMINAREA UTILIZAREA FERTI-IRIGAREA

CERINȚELOR DE APĂ EFICIENȚEI IRIGĂRII LECȚIILOR 1 ȘI 2, PROGRAMULUI PROGRAMULUI SENZORILOR
ALE CULTURILOR ÎN ȘI A DISTRIBUȚIEI AND 2, CA DE IRIGARE DE IRIGARE ÎN SOL ȘI CELE MAI BUNE
FUNCȚIE DE TIPUL UNIFORME PENTRU GHIDURI PENTRU PENTRU PENTRU PENTRU PRACTICI &
CULTURILOR, CLIMĂ, DIFERITE METODE DE EVALUAREA ÎNTREAGA IRIGARE CU PLANTE ÎN GHIDUL CUM SĂ
CONDIȚII / ATRIBUTE IRIGARE. PERFORMANȚEL CANTITATE DE DEFICIT ȘI CU VEDEREA PROCEDEZI
PRIVITOARE LA SOL OR PRACTICILOR APĂ TRANMISĂ. SUPLIMENT DE UNEI
ȘI METODELE DE ASSESSMENT OF EXISTENTE DE APĂ. PRACTICI DE
IRIGARE. IRRIGATION IRIGARE. CELE MAI BUNE IRIGARE
EFFICIENCY AND OF PRACTICI & CELE MAI BUNE EFICIENTE.
CELE MAI BUNE DISTRIBUTION CELE MAI BUNE PRACTICI &
PRACTICI & UNIFORMITY FOR PRACTICI & GHIDUL CUM SĂ CELE MAI
GHIDUL CUM SĂ VARIOUS IRRIGATION PROCEDEZI GHIDUL CUM SĂ BUNE
PROCEDEZI METHODS. GHIDUL CUM SĂ PROCEDEZI PRACTICI &
PROCEDEZI GHIDUL CUM
CELE MAI BUNE SĂ
PRACTICI & PROCEDEZI
GHIDUL CUM SĂ
PROCEDEZI
5 LECȚIA 15 LECȚIA 16 LECȚIA 17 LECȚIA 18 LECȚIA 31
IRIGAREA PRIN IRIGAREA PRIN ASPECTE IRIGAREA INSTRUIRE PRIN

PICURARE PICURARE PRACTICE. SUPRAFEȚELOR PRACTICĂ (1)
EFICIENȚĂ & CUM SĂ MICI ȘI MEDII
CELE MAI BUNE AVANTAJE ACȚIONEZI, CUM (MICI CĂTRE PROCEDURI DE
PRACTICI & SĂ INSTALEZI, MEDII). IRIGARE PRIN
GHIDUL CUM SĂ CELE MAI BUNE CUM SĂ TRANSFERAREA PICURARE,
PROCEDEZI PRACTICI & UTILIZEZI, CUM SUBSTANȚELOR INCLUSIV
GHIDUL CUM SĂ SĂ CONTOLEZI, PE CALEA APEI: PENTRU
PROCEDEZI CUM SĂ FERTILIZATORI, ECONOMISIREA

OPTIMIZEZI PESTICIDE, ALTE ENERGIEI ȘI A
IRIGAREA PRIN SUBSTANȚE. APEI ÎN IRIGAȚII.
PICATURI. FERTI-IRIGAREA.
CHIMI-IRIGAREA. CELE MAI BUNE
CELE MAI BUNE PRACTICI &
PRACTICI & CELE MAI BUNE CUM SĂ
GHIDUL CUM SĂ PRACTICI & PROCEDEZI
PROCEDEZI GHIDUL CUM SĂ
PROCEDEZI
6 THE LESSON 19 LECȚIA 20
METODE DE IRIGATIE METODE DE IRIGATIE

SPECIFICE TIPULUI SPECIFICE TIPULUI
DE CULTURI IN RO DE CULTURI IN RO
(cereale) (legumicultură și
pomicultură)
CELE MAI BUNE
PRACTICI & CELE MAI BUNE
GHIDUL CUM SĂ PRACTICI &
PROCEDEZI GHIDUL CUM SĂ
PROCEDEZI
7 LECȚIA 21 LECȚIA 22 LECȚIA 23 LECȚIA 24 LECȚIA 25 LECȚIA 26 LECȚIA 27 LECȚIA 28 LECȚIA 29

PARTEA 1
ELEMENTE DE POMPAREA ȘI ȘTIAȚI CĂ SELECȚIA SELECȚIA PROCURAREA IRIGAȚII AUTOMATIZĂRI
HIDRAULICĂ ÎN TRANSFERUL APEI SISTEMUL DVS. ECHIPAMENTEL ECHIPAMENTEL CONCEPERE COMPONENTEL LA SCARĂ INOVATIVE
SLUJBA IRIGAȚIILOR PENTRU IRIGAȚII. DE IRIGAȚII OR / OR / A& OR PENTRU MICĂ. PENTRU
PENTRU TOȚI. SELECTAREA ȘI LUCREAZĂ, COMPONENTEL COMPONENTEL PROIECTARE IRIGAȚII. IRIGAȚII IRIGAȚII.
COMPATIBILIZAREA FOARTE OR OR ELECTRICE A COSTURI & PENTRU IRIGAȚII
CELE MAI BUNE POMPELOR CU PROBABIL, CU O NE_ELECTRICE AVANSATE SISTEMELOR ASPECTE FERME BAZATE PE ITC,
PRACTICI & SISTEMELE DE EFICIENȚĂ AVANSATE PENTRU DE IRIGARE. FINANCIARE MICI. COMUNICAȚII
GHIDUL CUM SĂ IRIGARE. ENERGETICĂ PENTRU SISTEMUL DVS. (REFERITOA PORNIREA PUȚURI. FĂRĂ FIR,
PROCEDEZI CUM SĂ SELECTEZI SUB 1% ȘI CHIAR SISTEMUL DVS. DE IRIGARE. RE LA ACȚIUNII ȘI A IRIGAȚII PROGRAMATO
POMPA POTRIVITĂ SUB 0,5% ? DE IRIGARE. POMPE PENTRU SISTEMELE SISTEMULUI. CU ARE,
PENTRU IRIGAȚII ȘI ECONOMIA DE PUȚURI. CU INSTALAREA INVESTIȚII CALCULATOAR
CUM SĂ O INSTALEZI APĂ, ENERGIE ȘI CELE MAI BUNE PRESURIZAR COMPONENTEL / COSTURI E, ȘI
/ MONTEZI COSTURI ÎN PRACTICI & CELE MAI BUNE E ȘI DE OR ȘI A FOARTE ECHIPAMENTE
CELE MAI BUNE IRIGAȚII. GHIDUL CUM SĂ PRACTICI & DIMENSIUNI SISTEMULUI. MICI ADIACENTE.
PRACTICI & AUDITUL PROCEDEZI GHIDUL CUM SĂ PRECIZATE OPERAREA INFRASTRUCTU
GHIDUL CUM SĂ ENERGETIC ÎN PROCEDEZI ÎN LECȚIA 1). SISTEMULUI. CELE MAI RI PENTRU
PROCEDEZI IRIGAȚII. REȚETE DE REPARAREA ȘI BUNE IRIGAȚII
INSTALAȚII ÎNTREȚINEREA. PRACTICI INTELIGENTE.
CELE MAI BUNE SISTEME DE &
PRACTICI & IRIGARE. CELE MAI BUNE GHIDUL CELE MAI BUNE
GHIDUL CUM SĂ PRACTICI & CUM SĂ PRACTICI &
PROCEDEZI CELE MAI GHIDUL CUM SĂ PROCEDE GHIDUL CUM
BUNE PROCEDEZI ZI SĂ PROCEDEZI
PRACTICI &
GHIDUL CUM
SĂ
PROCEDEZI
LECȚIA 26
PARTEA 1
LECȚIA 26
PARTEA 2
LECȚIA 26
PARTEA 3
LECȚIA 26
PARTEA 4
LECȚIA 26
PARTEA 5
LECȚIA 26
PARTEA 6
8 LECȚIA 30
INSTRUIREA
LUCRĂTORILOR
PENTRU UTILAJE ȘI
ECHIPAMENTE DE
IRIGARE PENTRU
SUPRAFEȚE MARI.
CELE MAI BUNE

PRACTICI &
GHIDUL CUM SĂ
PROCEDEZI
CAPITOLUL 6.
MANUALE DE BUNE PRACTICI ÎN RELAȚIE CU PREZENTUL
MANUAL
O serie de manuale de bună practică, cu care prezentul manual se află în relație sunt prezentate în
Bibliografie și accesibile imediat (la simplul click) on-line.
Între aceste manuale sunt citabile:
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR PROIECTUL ”CONTROLUL POLUARII IN

AGRICULTURA”, CODUL DE BUNE PRACTICI IN FERMA, INSTITUTUL NATIONAL DE
CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI (ICPA-
BUCURESTI) http://www.icpa.ro/coduri/cbpf.pdf
MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR, Nr. 1234 din 14.11.2006, ORDIN privind
aprobarea Codului de bune practici în fermă
http://www.dadrcj.ro/files/COD%20BUNE%20PRACTICI%20FERMA%202007.pdf
Ghidul bunelor practici în Agricultură, dezvoltat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a

Republicii Moldova, Dezvoltarea Producerii Organice : http://www.ance-
hellas.org/LinkClick.aspx?fileticket=WiKkh9FKIEE%3D&tabid=70
Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole,
http://www.dadr-mures.ro/actual/Directiva_91_676.pdf
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului –

ICPA București: Coduri de bune practici pentru fermieri, http://www.roditor.ro/coduri-de-bune-
practici-pentru-fermieri/
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului –

ICPA București: 2. Utilizarea eficienta a apei la nivelul fermelor in conditiile protectiei mediului si a
optimizarii eficientei ei de utilizare,
http://www.icpa.ro/Coduri/Utilizarea_eficienta_a_apei_la_nivelul_fermei.pdf
[12.] Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția

Mediului – ICPA București: 1. Tipologia fermelor agricole din Romania, http://www.roditor.ro/wp-
content/uploads/2012/12/Tipologia_fermelor_agricole_din_Romania.pdf
[13.] MINSTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI, UNITATEA DE MANAGEMENT A

PROIECTULUI, “CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA”,
CO D D E BU NE PR AC T I CI AG RI CO L E P E NT RU UZ UL AG RI CULT O R ILO R, VOL. I –
PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUARII CU FERTILIZANŢI PROVENIŢI DIN AGRICULTURĂ SI
PREVENIREA FENOMENELOR DE DEGRADARE A SOLULUI PROVOCATE DE PRACTICILE AGRI-
COLE, HTTP://WWW.ICPA.RO/CODURI/PAINIT.HTM
[14.] *** ACCRETE, AGRICULTURA ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE. CODUL DE ATITUDINI PENTRU

PREVENIREA IMPACTELOR MUTUALE DINTRE AGRICULTURA SI SCHIMBARILE CLIMATICE
http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/schimbari%20climaterice/schimabari%20climaterice/Co
dul%20de%20atitudini%20cel%20mai%20bun%20material%20documentar.pdf
[15.] INTERNATIONAL CODE COUNCIL: [ 2007 Florida Building Code: Plumbing (First Printing)‚
Includes 2009 Supplement ]Appendix F - Proposed Construction Building Codes for Turf and Landscape
Irrigation Systems
69
CAPITOLUL 7.
DIRECTIVE EUROPENE ÎN DOMENII ALE APEI ȘI CONEXE
IRIGAȚIILOR.
ROMÂNIA: LEGI, NORMATIVE ÎN DOMENIUL APEI ȘI CONEXE
IRIGAȚIILOR.
A. DIRECTIVE EUROPENE.
Confo r m: [ 1.] AP E L E RO M ÂN E
h t t p : / / w w w . r o w a t e r . r o / d a b a n a t / S C AR / P l a n u l % 2 0 d e % 2 0 M a n a g e m e n t . a s p x
NOTA:
Documentele listate în continuare se află în extenso pe site -ul web:
APELE ROMÂNE:
h t t p :/ / w w w . r ow a t e r . r o / d a b a n a t / S C A R / P l a n u l %2 0 d e %2 0 M a n a g e m e n t . a s p x
Documentele prezentate în continuare nu includ întreaga listă de documente în domeniu.

(1) DIRECTIVA CADRU PENTRU APA 2000/60/EC
DIRECTIVA PARLAMENTULUI SI A CONSILIULUI EUROPEAN 60/2000/EC privind stabilirea unui cadru de
actiune comunitar in domeniul politicii
(2) Directiva PE şi CE nr. 60 din 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii
DIRECTIVA APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR 2007/60/EC.
DIRECTIVE APE DE SUPRAFATA PENTRU POTABILIZARE
(3) DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1975 privind cerinţele calitative pentru apa de suprafaţă destinată
preparării apei potabile în statele membre
(4) DIRECTIVA CONSILIULUI din 9 octombrie 1979 privind metodele de măsurare şi frecvenţa prelevării de probe
şi a analizării apei de suprafaţă destinate preparării apei potabile în statele membre
DIRECTIVE NITRAȚI
(5) DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din surse agricole (91/676/CEE).
B. LEGI, NORMATIVE ÎN DOMENIUL APEI ȘI CONEXE IRIGAȚIILOR

ÎN ROMÂNIA
[ 1 .] AP E L E RO M ÂN E
NO T E:
( 1) Doc um ent el e pr ez ent at e î n cont inu a r e nu i ncl ud înt r ea ga l ist ă d e d oc um ent e,
nor mat iv e , le gi et c în dom en iu .
( 2) O p art e di n d ocu m en t e r ăs pund d ir e ct Di r ect iv e lo r E U în r e sp e ctiv u l d om eni u.
69
( 3) Doc um ent el e li st at e î n c ont i nu ar e s e af lă î n e xt en so pe sit e - u l w eb:

APELE ROM ÂNE:
(1) ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"
(2) LEGE nr. 404 din 7 octombrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea
Administraţiei Naţionale "Apele Române"
(3) ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73 din 29 iunie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"
(4) LEGE nr. 400 din 27 decembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale
"Apele Române"
(5) HOTĂRÂRE nr. 1176 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei
Naţionale "Apele Române"
(6) Legea Apei completată şi revizuită 2010

Ordonanţa de Urgenţă nr. 3 din 2010 privind modificarea şi completarea Legii Apelor
Anexe la Ordonanţa de Urgenţă nr. 3 din 2010.
LEGEA APELOR Nr. 107 din 25 septembrie 1996, modificata si completata
LEGE nr. 112 din 4 mai 2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996
LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004: “prin care Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza
dupa cum urmeaza ...”. [1.].
(7) HOTĂRÂRE nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor
subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate, ", modificata si completata
(8) LEGE Nr. 213 din 17 noiembrie 1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
(9) LEGE nr. 241 din 6 iunie 2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia
(10) HOTĂRÂRE nr. 1705 din 29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului modificata si completata
(11) ORDIN nr. 798 din 31 august 2005 privind aprobarea abonamentului-cadru de utilizare/exploatare, modificata si
completata
(12) LEGEA nr. 17 din 7 august 1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei
contigue şi al zonei economice exclusive ale României – Republicare
(13) HOTĂRÂRE nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate, modificata si completata
(14) HOTĂRÂRE nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor
de protecţie sanitară şi hidrogeologică, modificata si completata,
(15) ORDIN nr. 9 din 6 ianuarie 2006 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi
folosire a apei în perioadele deficitare, modificat si completat
(16) ORDIN nr. 76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi competenţele de avizare şi aprobare a
regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare, a Normelor metodologice pentru
elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală şi a Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de
acumulare şi prizelor de alimentare cu apă, modificat si completat.
(17) ORDIN nr. 1012 din 19 octombrie 2005 pentru aprobarea Procedurii privind mecanismul de acces la informaţiile
de interes public privind gospodărirea apelor, modificat si completat.
(18) ORDIN nr. 15 din 11 ianuarie 2006 pentru aprobarea Procedurii de suspendare temporară a autorizaţiei de
gospodărire a apelor şi a Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor,
modificat si completat.
(19) ORDIN nr. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor
şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor, modificat si completat
(20) HOTĂRÂRE nr. 459 din 16 mai 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele
naturale amenajate pentru îmbăiere, modificata si completata
69
(21) ORDIN nr. 811 din 6 septembrie 1999 pentru aprobarea Procedurii de notificare, modificat si completat
(22) ORDIN nr. 689 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare şi sancţionare
a contravenţiilor în domeniul gospodăririi apelor, modificat si completat
(23) ORDIN nr. 1276 din 14 decembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi gestionare a
Cadastrului apelor din România, modificat si completat
(24) HOTĂRÂRE nr. 351 din 21 aprilie 2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,
emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, modificata si completata
(25) ORDIN nr. 479 din 16 mai 2006 pentru aprobarea metodologiei şi chestionarelor de raportare a datelor din
domeniul apelor, modificat si completat
(26) HOTĂRÂRE nr. 638 din 5 august 1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi a Normativului-cadru de dotare
cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, modificata si completata
(27) HOTĂRÂRE nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de
măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă
potabilă, modificata si completata
(28) ORDONANŢĂ nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificata si
completata
(29) LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, modificata si
completata
(30) ORDIN nr. 638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale,
modificat si completat
(31) Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale
DIRECTIVE / LEGI PRIVITOARE LA APA POTABILĂ

(32) LEGEA nr. 311 din 28 iunie 2004 prin care se modifică Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile,
publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
(33) LEGE nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 552 din 29
iulie 2002.
LEGEA nr 458 din 2002 reglementeaza calitatea apei potabile, avand ca obiectiv protecția sănătății oamenilor împotriva
efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calității ei de apa curată și sanogenă.
(34) GUVERNUL ROMANIEI:
Planul de Implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.
HOTARARE nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru pentru aprobarea Normelor de calitate pe care tre-
buie să le îndeplineasca apele de suprafață utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind
metodele de măsurare si frecvența de prelevare si analiză ...
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 130 din 19 februarie 2002.
HOTARARE nr. 567 din 26 aprilie 2006 privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele
de suprafata utilizate pentru potabilizare NTPA-013, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 100/2002. PUBLICAT
IN: MONITORUL OFICIAL nr. 417 din 15 mai 2006.
PENTRU DIRECTIVA APA DE ÎMBĂIERE.
(37) GUVERNUL ROMANIEI: HOTARARE nr. 459 din 16 mai 2002
privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 27 mai 2002.
PENTRU DIRECTIVA APA UZATĂ
(38) GUVERNUL ROMANIEI: HOTARARE nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 20 martie 2002.
(39) GUVERNUL ROMANIEI: HOTARARE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea si completarea Hotărârii
Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
69
(40) GUVERNUL ROMANIEI: HOTARARE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
(41) GUVERNUL ROMANIEI: PLAN DE IMPLEMENTARE DIRECTIVA 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
orășenești modificata prin Directiva 98/15/CE Octombrie 2004.
DIRECTIVE PRIVITOARE LA SUBSTANTE PERICULOASE.

(42) A se vedea: [ 1.] AP E L E RO M ÂN E
http://www.rowater.ro/dabanat/SCAR/Planul%20de%20Management.aspx
(43) GUVERNUL ROMANIEI: Anexa 86 PLAN DE IMPLEMENTARE pentru DIRECTIVA NR.76/464/ CEE si
“directivele fiice” referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul
acvatic al Comunitatii Iunie 2004.
DIRECTIVE NITRAȚI.
(44) GUVERNUL ROMANIEI: HOTARARE nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de
actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 25 octombrie 2000.
(45) GUVERNUL ROMANIEI: Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de
nitratii proveniti din surse agricole. Anexa 5. PLAN DE IMPLEMENTARE pentru DIRECTIVA 91/676 /EEC
privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrații proveniți din surse agricole Iunie 2004.
NORMATIVE SISTEME ELECTRICE, INCLUSIV ELEMENTE PROTECȚIE UMANĂ,

PROTECȚIA MUNCII.
(46) GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI A TURISMULUI
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA INSTALAȚIILOR
AFERENTE CLĂDIRILOR. Indicativ I7 2011.
Apărut în Monitorul Oficial 802 bis din 14 Noiembrie 2011.
(47) Precum și alte documente, normative etc.
69
CAPITOLUL 8.
STANDARDE ROMÂNE ÎN IRIGAȚII ȘI ÎN DOMENII ADIACENTE
NOTĂ:
Pentru toate problemele de standardizare sau standardele din România și din străinătate se va avea în
vedere că lista prezentată nu este limitativă și pot fi și sunt prezente și ALTE STANDARDE, inclusiv
elaborate și armonizate pe parcursul creeri prezentului manual, precum și înaintea creeri manualului. .
STANDARDE DIN ROMÂNIA (ROMÂNE) ÎN DOMENIUL IRIGAȚIILOR

Tehnici de irigare. Sisteme de maşini pentru irigaţii, cu tambur.
SR EN 12324- EN 12324- Partea 1: Serii dimensionale
1:2001 1:1998
Partea 2: Condiţii pentru furtunurile de polietilenă pentru maşini cu
SR EN 12324- EN 12324- tambur
2:2001 2:1999
SR EN 12324- EN 12324- Partea 3: Prezentarea caracteristicilor tehnice
3:2001 3:1999
SR EN 12324- EN 12324- Partea 4: Lista privind cerinţele pentru utilizator
4:2001 4:1999
Tehnici de irigare. Tuburi cu racorduri rapide pentru aducţii mobile în
SR EN EN irigaţii. Caracteristici tehnice şi încercări
12734:2003 12734:2000
Maşini agricole şi forestiere. Maşini de pulverizat şi distribuit
SR EN 12761- EN 12761- îngrăşăminte lichide. Protecţia mediului. Partea 1: Generalităţi
1:2002 1:2001
SR EN 12761- EN 12761- îngrăşăminte lichide. Protecţia mediului. Partea 2: Maşini de
2:2002 2:2001 pulverizat pentru culturi de câmp
îngrăşăminte lichide. Protecţia mediului. Partea 3: Maşini de
SR EN 12761- EN 12761- pulverizat cu jet purtat, pentru arbuşti şi culturi pomicole
3:2002 3:2001
Tehnici de irigare. Instalaţii de irigare localizată. Terminologie şi
SR EN EN informaţii furnizate de producător
13635:2002 13635:2001
Maşini agricole de irigare. Maşini de irigare cu pivot central şi
SR EN ISO EN ISO deplasare laterală, echipate cu duze de stropire sau cu aspersoare.
11545:2002 11545:2001 Metode de determinare a uniformităţii de distribuţie a apei
Posibil și altele.
EXTRAS DIN LISTA ALTOR STANDARDE CONEXE
SR 4163-1 - Alimentări cu apă – Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul de proiectare.

69
SR 4163-2 - Alimentări cu apă – Idem.

SR 4163-3- Alimentări cu apă- Prescripţii de execuţie şi exploatare.
STAS 1343 - Alimentări cu apă – Determinarea cantităţii de apă.
SR 6819/C1 - Alimentări cu apă . Aducţiuni.
P 66/2000 – Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor
din mediul rural.
SR 8591 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare .
NORMATIVE PENTRU PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA CONDUCTELOR DE ADUCȚIUNE ȘI A

REȚELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE A LOCALITĂȚILOR.
INdicativ I 22-99. Înlocuiește I 22-84.
precum și, nelimitativ:
*** Normativ pentru proiectarea și executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu
apă ale localităților. http://www.drimand.ro/download/49%20NORMATIV%20I%2022%20-%201999.pdf
Precum și altele .
*** EN 805 1995, Sisteme și componente pentru conducte de transport a apei în afara clădirilor.
*** ISO / TR 7474, Țevi și accesorii din polietilenă de înaltă densitate.
*** DIN 8075, Țevi PEID: cerințe generale de calitate; teste.
*** DIN 16869 / 1, Țevi din poliester armat cu fibră de sticlă. Dimensiuni.
*** DIN 16869 / 1, Țevi din poliester armat cu fibră de sticlă. Condiții generale de calitate și verificare.
*** DIN 19565 / 1, Țevi și fitinguri din rășină poliesterică armată cu fibră dce sticlă.
*** STAS 2250 / 1981, Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de încercare și presiuni de
lucru maxime admisibile.
*** SR 4163 - 3 Standard Executie Retele Alimentare Cu Apa.
*** Caiet de sarcini. Executarea rețelei de alimentare cu apă folosind conducte din polietilena de inalta
densitate (pehd).
*** STAS 6819, Alimentări cu apă. Aducțiuni. Studii, prescripții de proiectare și de execuție.
*** wavin: Carte Tehnică – PE- , http://www.media-link.ro/balinstal/pdf/polietilena-pe80-pe100.pdf
*** Cunoștințe și date importante sunt oferite de VALROM, Romania:

http://www.valrom.ro/ și http://www.valrom.ro/index.php?page=download
EXTRAS DIN LISTA DE STANDARDE PRIVITOARE LA ELECTRO-SECURITATE RESPECTIV PROTECȚIA

MUNCII DIN PUNCTUL DE VEDERE AL INSTALAȚIILOR ELECTRICE.
Conform consultanță consilier Dumitru Petcu.
STAS 12604-5 :1990, Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii
SR EN 61310-3:2001, Securitatea maşinilor. Indicare, marcare şi manevrare. Partea 3 :
Cerinţe pentru amplasarea şi funcţionarea elementelor de acţionare.
STAS 12604-4 :1989 Cerinţe de proiectare, execuţie şi verificare, Protecţia împotriva electrocutării.
Instalaţii electrice fixe. Prescripţii
SR EN 61508-1:2002, Securitatea funcţională a sistemelor electrice, electronice, electronice/programabile
referitoare la securitate. Partea 1: Cerinţe generale
SR CEI 61508-5:2001, Securitatea funcţională a sistemelor electrice, electronice, electronice/programabile
referitoare la securitate. Partea 5:Exemple de metode de determinare a nivelurilor de integrare a
securităţii
SR EN 60204-11:2002, Securitatea maşinilor. Echipamentul electric al maşinilor. Partea 11: Cerinţe pentru
echipamente IT care funcţionează la tensiuni mai mari de 1000V c.a sau 1500 V c.c. şi care nu depăşesc
36 kV
SR EN 6151-1:2005, Securitatea funcţională. Sisteme cu aparatură de securitate pentru sectorul industriei
prelucrătoare. Partea 1: Cadru, definiţii, cerinţe pentru sistem, echipamente şi software
69
SR EN 6151-2:2005, Securitatea funcţională. Sisteme cu aparatură de securitate pentru sectorul industriei

prelucrătoare. Partea 2: Ghid pentru aplicare CEI 6151-1.
EXTRAS DIN LISTA DE STANDARDE PRIVITOARE LA CONDIŢIILE DE MEDIU ÎN CARE PRODUSELE SUNT
DESTINATE (POT) SĂ FUNCŢIONEZE ÎN MOD NORMAL
SR HD 478.2.1 S1:2002, Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 2:Condiţii de mediu prezente în natură.
Temperatură şi umiditate
Precipitaţii şi vânt
Presiune atmosferică
Radiaţie solară şi temperatură
SR HD 478.2.5 S1:2002, Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 2:Condiţii de mediu prezente în natură
Secţiunea 5: Praf, nisip, ceaţă salină
Vibraţii şi şocuri seismice
Faună şi floră
SR CEI 60654-2:1995/A99:2002, Condiţii de funcţionare pentru mijloacele de măsurare şi conducere a
proceselor industriale. Partea 2: Alimentare
proceselor industriale. Partea 3:Influenţe mecanice
proceselor industriale. Partea 4:Influenţele coroziunii şi ale eroziunii
SR EN 60721-3-0:1997, Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenţi de
mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Introducere
mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Secţiunea 1: Depozitare
mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Secţiunea 2: Transport
STABILIREA GRADULUI DE PROTECŢIE ÎN FUNCTIE DE LOCUL DE MONTARE AL PRODUSELOR

SR EN60529:1955/A1:2003, Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)
CONDIŢII REFERITOARE LA SECURITATEA ÎN FUNCŢIONARE LA PRESIUNE

EXTRAS DIN LISTA DE STANDARDE REFERITOARE LA PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR CDE
ADUCȚIUNE ȘI A REȚELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ:
SR 4163-3
STAS 6819
SR EN ISO 4126-7 :2004, Dispozitive de securitate pentru protecţia împotriva suprapresiunilor.

Partea 7 : Date comune
SR ISO 6718+A1:2000, Membrane de rupere şi dispozitive de siguranţă cu membrană de rupere
Partea 1: Supape de siguranţă
69
SR EN ISO 4126-2 :2004/AC:2005, Dispozitive de securitate pentru protecţia împotriva

suprapresiunilor. Partea2: Dispozitive de securitate cu disc de rupere
Partea 4: Supape de siguranţă regulator
Partea 5:Dispozitive de siguranţă pentru descărcarea controlată împotriva suprapresiunilor
Partea 6: Alegerea, instalarea şi utilizarea discurilor de rupere a dispozitivelor de siguranţă.
*****
SR CEI 60654-3:1995/A99:2002, Condiţii de funcţionare pentru mijloacele de măsurare şi
conducere a proceselor industriale. Partea 3: Influenţe mecanice
CONDIŢII REFERITOARE LA PROTECȚIA LA UTILIZAREA UNOR MAȘINI

SR EN 60204-1 :2000 , Securitatea maşinilor. Echipamentul electric al maşinilor.
*****
STANDARDE ISO ÎN DOMENIUL AGRICULTURII
După : http://www.iso.org/iso/home/store/catalogue_ics/catalogue_ics_browse.htm?ICS1=65&ICS2=060&ICS3=35&
Standardul sau Proiectul Stage TC
ISO 7714:2008 90.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Volumetric valves -- General requirements and test methods
ISO 7749-1:1995 90.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Rotating sprinklers -- Part 1: Design and operational requirements
ISO 8026:2009 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Sprayers -- General requirements and test methods
ISO/TR 8059:1986 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Irrigation equipment -- Automatic irrigation systems -- Hydraulic control
ISO 8224-1:2003 90.60 ISO/TC 23/SC 18
Traveller irrigation machines -- Part 1: Operational characteristics and laboratory and field test methods
ISO 8224-1:2003/Amd 1:2011 60.60 ISO/TC 23/SC 18
ISO 8224-2:1991 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Traveller irrigation machines -- Part 2: Softwall hose and couplings -- Test methods
ISO 8779:2010 60.60 ISO/TC 138/SC 2
Plastics piping systems -- Polyethylene (PE) pipes for irrigation -- Specifications
ISO 8779:2010/Amd 1:2014 60.60 ISO/TC 138/SC 2
ISO 8796:2004 90.93 ISO/TC 138/SC 2
Polyethylene PE 32 and PE 40 pipes for irrigation laterals -- Susceptibility to environmental stress cracking induced by insert-type
fittings -- Test method and requirements
ISO 9261:2004 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Emitters and emitting pipe -- Specification and test methods
ISO 9635-1:2006 90.92 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 1: General requirements
ISO/FDIS 9635-1 50.20 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 1: General requirements
ISO/FDIS 9635-2 50.20 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 2: Isolating valves
ISO 9635-2:2006 90.92 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 2: Isolating valves
ISO 9635-3:2006 90.92 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 3: Check valves
ISO/FDIS 9635-3 50.20 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 3: Check valves
ISO 9635-4:2006 90.92 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 4: Air valves
ISO/FDIS 9635-4 50.20 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 4: Air valves
ISO 9635-5:2006 90.92 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 5: Control valves
ISO/DIS 9635-5 40.99 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Irrigation valves -- Part 5: Control valves
ISO 9644:2008 90.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Pressure losses in irrigation valves -- Test method
ISO 9911:2006 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Manually operated small plastics valves
ISO 9912-1:2004 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Filters for micro-irrigation -- Part 1: Terms, definitions and classification
ISO 9912-2:2013 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Filters for microirrigation -- Part 2: Strainer-type filters and disc filters
ISO 9912-3:2013 60.60 ISO/TC 23/SC 18
69
Standardul sau Proiectul Stage TC

Agricultural irrigation equipment -- Filters for microirrigation -- Part 3: Automatic flushing strainer-type filters and disc filters
ISO 10522:1993 90.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Direct-acting pressure-regulating valves
ISO 11545:2009 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Centre-pivot and moving lateral irrigation machines with sprayer or sprinkler nozzles --
Determination of uniformity of water distribution
ISO 11678:1996 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Aluminium irrigation tubes
ISO 11738:2000 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Control heads
ISO 12374:1995 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation -- Wiring and equipment for electrically driven or controlled irrigation machines
ISO 13457:2008 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Water-driven chemical injector pumps
ISO 13460:1998 90.92 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Plastics saddles for polyethylene pressure pipes
ISO/DIS 13460-1 40.20 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Plastics saddles -- Part 1: Polyethylene pressure pipes
ISO 13693-1:2013 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Irrigation equipment -- Safety devices for chemigation -- Part 1: Small plastics valves for chemigation
ISO/DIS 13693-2 40.60 ISO/TC 23/SC 18
Irrigation equipment -- Safety devices for chemigation -- Part 2: Chemigation valve assemblies from DN 75 to DN 350
ISO 15081:2011 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural equipment -- Graphical symbols for pressurized irrigation systems
ISO/TR 15155:2005 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Test facilities for agricultural irrigation equipment
ISO/TR 15155-2:2012 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Test facilities for agricultural irrigation equipment -- Part 2: Test facility operating manual
ISO 15873:2002 90.60 ISO/TC 23/SC 18
Irrigation equipment -- Differential pressure Venturi-type liquid additive injectors
ISO 15886-1:2012 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Sprinklers -- Part 1: Definition of terms and classification
ISO 15886-3:2012 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Sprinklers -- Part 3: Characterization of distribution and test methods
ISO 15886-3:2012/CD Amd 1 30.00 ISO/TC 23/SC 18
ISO 16149:2006 90.93 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- PVC above-ground low-pressure pipe for surface irrigation -- Specifications and test methods
ISO 16399:2014 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Meters for irrigation water
ISO 16438:2012 60.60 ISO/TC 23/SC 18
Agricultural irrigation equipment -- Thermoplastic collapsible hoses for irrigation -- Specifications and test methods
ISO/DIS 18471
*****
CAPITOLUL 9.
EXTRAS (NELIMITATIV) DIN LISTA, DE STANDARDE ÎN IRIGAȚII
SAU ADIACENTE, DIN ALTE ȚĂRI.
STANDARDE SUA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII
1. American Society of Agricultural Engineers (ASAE) Standards:

ASAE S330.1: Procedure for sprinkler distribution testing for research purposes.
ASAE S376.1: Design, installation, and performance of underground thermoplastic irrigation pipelines.
ASAE S397.1: Electrical service and equipment for irrigation.
ASAE S435: Drip/Trickle Polyethylene Pipe used for irrigation laterals.
ASAE S398.1: Procedure for sprinkler testing and performance reporting.
ASAE S339: Uniform classification for water hardness.
ASAE S394: Specifications for irrigation hose and couplings used with self-propelled, hose-drag agricultural
irrigation system.
69
ASAE EP400.1: Designing and constructing irrigation wells.

ASAE EP405: Design, installation, and performance of trickle irrigation systems.
ASAE EP409: Safety devices for applying liquid chemicals through irrigation systems.
*****
Numărul de standarde, pe plan intrernațional, propriu fiecărei țări, pentru țările

avansate, este foarte mare.
Exemplu (după TISI, Electronic Library on web, http://library.tisi.go.th/elib/cgi-

bin/opacexe.exe?op=dsp&cat=sub&lang=0&db=Library&pat=&cat=sub&skin=u&lpp=8&catop=&scid=zzz&sid=&bid=9506 ):
1 GB/T 18691 2002 Agricultual irrigation equipment - Check valves

Agricultual irrigation equipment - Filters - Automatic self-cleaning strainer-type
2 GB/T 18690.3 2002
filters
Agricultural and forestry machinery - Centre pivot and moving lateral types
3 DIN-EN 909 1999
irrigation machines
4 DIN-EN 908 1999 Agricultural and forestry machinery - Reel machines for irrigation - Safety
5 ISO 11678 1996 Agricultural irrigation equipment - Aluminium irrigation tubes
6 GB/T 18692 2002 Agricultural irrigation equipment - Direct-acting pressure regulators
Agricultural irrigation equipment - Emitters and emitting pipe - Specification and
7 ISO 9261 2004
test methods
Agricultural irrigation equipment - Filters for micro-irrigation - P.1: Terms,
8 ISO 9912-1 2004
definitions ...
9 GB/T 18690.2 2002 Agricultural irrigation equipment - Filters - Strainer-type filters
10 GB/T 18693 2002 Agricultural irrigation equipment - Float type air release valves
11 GB/T 18689 2002 Agricultural irrigation equipment - Manually operated small plastics valves
Agricultural irrigation equipment - Pressure losses in irrigation valves - Test
12 GB/T 18688 2002
method
Food irradiation - Requirements for the development, validation and routine
13 ISO 14470 2011
control of the proce
Irrigation techniques - Automatic turf irrigation systems - P.2: Design and
14 DIN-EN 12484-2 2000
definition of typica
Irrigation techniques - Automatic turf irrigation systems - P.3: Automatic control
15 DIN-EN 12484-3 2000
and system ma
Irrigation techniques - Automatic turf irrigation systems - P.4: Installation and
16 BS EN 12484-4 2002
Acceptance
(73/23/EEC) – Electrical equipment designed for use within certain voltage limits
EN 60335-1: 1994 and EN 60947-5-1.
Precum și alte standarde.
69
CAPITOLUL 10.
PRINCIPALE ORGANISME DE STAT ȘI ALTE ENTITĂȚI ACTIVÂND
INCLUSIV ÎN REGLEMENTAREA, SUPERVIZAREA,
APROBAREA UNOR ACTIVITĂȚI LEGATE DE APĂ
ORGANISME PRINCIPALE
Ministerul Agriculturii
ANAR Administratia Nationala “Apele Romane”
Reprezentanțele locale ale Autorității pentru Apă.
OUAI – Organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații.
ANIF. www.anif.ro
Primării.
Garda de Mediu și organisme, reprezentanțe ale Ministerului Mediului.
ALTE ORGANISME.
GUVERNUL ROMANIEI
AP Asociațiile patronale
APM Agențiile de protectia mediului judetene
BAT Cele mai bune tehnologii disponibile
DA Direcțiile de apa bazinale
DSP Direcțiile de sănătate publica
ICIM Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului
ICPA Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protecția Mediului
INHGA Institutul Național de Hidrologie si Gospodarirea Apelor
IPPC Prevenirea si controlul integrat al poluarii
ISP Institutul de Sănatate Publică
MEC Ministerul Economiei si Comerțului
MMGA Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor
MS Ministerul Sanatații
SGA Sisteme de Gospodarirea Apelor.
69
CAPITOLUL 11.
CUM OBȚINEȚI APA PENTRU IRIGAȚII? CÂT COSTĂ APA PENTRU
IRIGAȚII ?
1. Ca membru al unui OUAI local, plătind taxele solicitate.

2. Ca ne-membru al unui OUAI local plătind taxele solicitate de OUAI.
3. Din surse de apă gravitaționale.
4. Din lacuri, râuri, cu pompaj propriu și cu acordul Autorităților Locale ale Apelor Române,
Primăriei, și Organismelor pentru protecția Mediului.
5. Din puțuri proprii, cu acordul Autorităților Locale ale Apelor Române, Primăriei, și Organismelor
pentru protecția Mediului.
1.S. “ TARIFELE PENTRU APA PENTRU IRIGAȚII SUNT ANUNȚATE LA ADRESA:
http://www.anif.ro/tarife/
CAPITOLUL 12.
ÎNTREBĂRI .
12.1. ÎNTREBĂRI
12.1.1. În domeniul irigațiilor sunt prezente standarde românești pentru activități în România?
12.1.2. În România sunt prezente Normative (HG) pentru protecția, în agricultură, la utilizarea azotaților?
12.1.3. Enumerați minimum 3 organizații de stat care se ocupă cu reglementarea aspectelor privitoare la apă.
12.1.4. Indicați adresa unde se afișează tarifele apei.
12.1.5. Ce este Norma de Udare Netă ?
12.1.6 Care sunt factorii care intervin în evaluarea Normei de Udare Nete?
12.1.7 Care este relația ce oferă Norma de Udare în [m ³/ ha] apă?
12.1.8. De ce este necesar ca irigarea sa se efectueze în zona cu conținut de apă a solului apropiată de valoarea
CC și nu oriunde în intervalul (CC-CO) ?
12.1.9. Cum se poate efectua irigarea numai a stratului superficial de sol, în care se află cultura de interes?
12.1.10. Cum se pot obține valorile pentru variabilele consacrate în domeniul irigării: “CÂTĂ” și “CÂND” ? (unde
CÂTĂ reprezintă Norma de Udare Netă și CÂND reprezintă momentul startării Ciclului de Udare, adică de aplica-
re a Normei de Udare Netă).
69
12.2. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI
12.2.1. Da. Sunt standarde elaborate în România pentru activități în România.

12.2.2. Da. Sunt elaborate în Normative pentru protecția la nitrați, în relație cu respectiva Directivă UE.
12.2.3. Ministerul Agriculturii, ANAR Administratia Nationala “Apele Romane”, Reprezentanțele locale ale
Autorității pentru Apă, Primării, Comisarii de Mediu.
12.2.4. http://www.anif.ro/tarife/
12.2.5. Norma de Udare Netă reprezintă cantitatea de apă necesară pentru a ridica nivelul procentual de apă din
sol de la PM / Plafonul Minim la nivelul procentual maxim CC.
12.2.6. Norma de Udare Netă este produsul dintre (Cantitatea de apă ușor preluabilă de către plante, numită și
RAW) și (Lungimea Rădăcinii, H), cu înmulțirea și cu factorii de conversie necesari.
Astfel Norma de Udare în [mm] este:
NorUN [mm] = RAW [mm/m] x H [m] = 10 x {(CC-CO) [% g/g]} x ρ [g/cm³] x H [m]
12.2.7 Plecând de la relația NorUN
NorUN [mm] = RAW [mm/m] x H [m] = 10 x {(CC-CO) [% g/g]} x ρ [g/cm³] x H [m]
și luând în considerare că:
ρ [g/cm³] = ρ [t/m³]
1 mm corespunde la 10 m³/ ha
NorUN [m³/ha] = 10 x10 x {(CC-CO) [% g/g]} x ρ [t/m³] x H [m] = 100 x {(CC-CO) [% g/g]} x ρ [g/cm³] x H [m]
12.2.8. Deoarece în apropierea CC tensiunea în sol are o valoare redusă, de circa 20 centibari, și crește către
CO.
Pe măsură ce tensiunea crește spre CO, planta extrage mai greu apa din sol.
12.2.9. Administrând, pe cât posibil uniform, apa în cantitate care sa nu depăseasca valoarea Normei de Udare
corespunzătoare adâncimii acelei fâșii de interes.
12.2.10. Valoarea CÂTĂ?, zilnică, se obține pe baza valorii ETc, la care, după caz se adună sau scad alte valori,
de exemplu se scad precipitațiile zilei respective, iar în calcule precipitațiile medii pe durata Ciclului de Irigare.
Valoarea CÂND, drept durata la care se reîncepe Ciclul de Irigare, se evaluează, dacă solul a fost inițial trecut
prin starea de saturare, prin calcularea
(Nr. zile Ciclu) = NorUN / (ETc la care, după caz se adună sau scad alte valori, de exemplu se scad precipitațiile
pe perioada Ciclului de Irigare).
CAPITOLUL 13. QUIZZES (INTREBĂRI GRĂTAR)
13.1 QUIZZES. POT FI 0 la 3 RĂSPUNSURI BUNE.

N QUIZZES 1 2 3
o
1 Cu problemele privitoare la gospodărirea și ANAR ANIF Garda de Mediu
protecția apei apei se ocupă:
2 Prețul apei la punctele de livrare de către OUAI ANAR ANIF OUAI
către fermieri este afișat de:
69
3 Prețul apei la fermier, obținut prin asociație este ANAR OUAI ANIF
calculat de
4 Pentru a obține apă pentru irigații, de la stația de ANAR OUAI ANIF
distribuire căre fermieri, vă adresați, dacă sunteți
membru OUAI, la:
5 Pentru a obține apă pentru irigații, de la stația de ANAR OUAI ANIF
distribuire căre fermieri, vă adresați, dacă nu
sunteți membru OUAI
6 Prețul apei la fermier, obținut prin OUAI-uri, este OUAI ANAR ANIF
afișat, pentru multiple puncte de desfacere, pe site-
ul web al:
7 Există standarde, în țară, în domeniul irigațiilor? Nu Da Nu prezintă
importanță
8 Există standarde, în țară pentru asigurarea Nu Nu Da
protecției împotriva electrocutărilor?
9 Tarifele pentru apă sunt afișate la http://www.anar. http://www.ouai.ro http://www.anif.
ro/tarife/pompei /tarife/ ro/tarife/
1 Tarifele pentru apă sunt date în Lei / 100 litrii Lei / litru Lei / m³
0
13.2 RĂSPUNSURI
No 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Răspuns 1, 2, 3 3 2 2 2, 3 3 2 3 3 3
corect
14. SUMARUL PUNCTELOR CHEIE Key Point Summary.

SINTEZA CELOR MAI BUNE PRACTICI (The Synthesis of the Best Practice)
S-au realizat:
1. Lecția a prezentat deosebit de importante „Secrete” din domeniul irigațiilor.
2. Lecția a prezentat, modul de abordare a instruirii cu prezentul Manual. Instruirea cu
ajutorul prezentului Manual permite, în mod alternativ, atât abordarea unei game largi
de cunoștințe, cât și abordarea exactă pe domeniul de interes.
3. Consecință a unei consistente orientăti on-line, Manualul are puterea, prin resursele web
ce le indică, să ofere de sute de ori mai multe cunoștințe față de cele tipărite în manual.
4. Un număr mare de standarde, directive, hotărâri și planuri în domeniul irigațiilor, apei,
echipamentelor adiacente sunt prezentate în cadrul lecției.
5. ELEMENTE INOVATIVE: (1) Importantele „Secrete ale irigării”. (2) Structura avansată
și inovativă a Manualului. (3) Proceduri foarte avansate în irigare. (2) Prima sinteză a
standardelor în și pentru irigații.
69
15. GÂNDURI PENTRU CURSANȚI:
(1) Don’t worry. Be happy. The irrigation is the basis of life.
“(2) Apele reprezinta o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă si limitată, ele-

ment indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activi-
tati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in
mentinerea echilibrului ecologic....” LEGEA nr. 107 din 25 mai 1996: [1.] .
CAPITOLUL / SECȚIUNEA 16. NUMELE ȘI SEMNĂTURILE AUTORILOR

Gheorghe Mincu Săndulescu Mariana Bistran
CAPITOLUL 17. BIBLIOGRAFIE / REFERINŢE
[1.] APELE ROMÂNE:

http://www.rowater.ro/dabanat/SCAR/Planul%20de%20Management.aspx
[2.] Standardele prezentate în Capitolele 3, 4.
[3.] ORDIN. MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR, MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE , Nr. 1182
din 22.11. 2005, Nr. 1270 din 30.11. 2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/gospodarirea_apelor/Cod_Bune_Practici_Agricole.pdf
[4.] MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR PROIECTUL ”CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA”, CODUL DE BUNE PRACTICI IN
FERMA, INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI (ICPA-BUCURESTI)
http://www.icpa.ro/coduri/cbpf.pdf
[5.] Moshe Sne: Micro Irrigation - Technology and Applications, Second Edition, 2009, http://www.scribd.com/doc/20157961/Micro-Irrigation-
Technology-and-Applications
[6.] Moshe Sne, Irrigation Consultant and Former Director, Irrigation and Soil Field Service: DRIP IRRIGATION, SECOND EDITION, 2005,
http://www.scribd.com/doc/19942977/Drip-Irrigation-05
[7.] MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR, Nr. 1234 din 14.11.2006, ORDIN privind aprobarea Codului de bune practici în fermă
http://www.dadrcj.ro/files/COD%20BUNE%20PRACTICI%20FERMA%202007.pdf
[8.] Ghidul bunelor practici în Agricultură, dezvoltat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Republicii Moldova, Dezvoltarea Producerii
Organice : http://www.ance-hellas.org/LinkClick.aspx?fileticket=WiKkh9FKIEE%3D&tabid=70
[9.] Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, http://www.dadr-mures.ro/actual/Directiva_91_676.pdf
69
[10.] Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București: Coduri de bune practici pentru
fermieri, http://www.roditor.ro/coduri-de-bune-practici-pentru-fermieri/
[11.] Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București: 2. Utilizarea eficienta a apei la
nivelul fermelor in conditiile protectiei mediului si a optimizarii eficientei ei de utilizare,
http://www.icpa.ro/Coduri/Utilizarea_eficienta_a_apei_la_nivelul_fermei.pdf
[12.] Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București: 1. Tipologia fermelor agricole din
Romania, http://www.roditor.ro/wp-content/uploads/2012/12/Tipologia_fermelor_agricole_din_Romania.pdf
[13.] MINSTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI, UNITATEA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI, “CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA”,
C O D D E B U N E P R A C T I C I A G R I C O L E P E N T R U U Z U L A G R I C U L T O R I L O R , VOL. I - PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUARII CU
FERTILIZANŢI PROVENIŢI DIN AGRICULTURĂ SI PREVENIREŢA FENOMENELOR DE DEGRADARE A SOLULUI PROVOCATE DE PRACTICILE AGRI-
COLE, HTTP://WWW.ICPA.RO/CODURI/PAINIT.HTM
[14.] *** ACCRETE, AGRICULTURA ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE. CODUL DE ATITUDINI PENTRU PREVENIREA IMPACTELOR MUTUALE DINTRE
AGRICULTURA SI SCHIMBARILE CLIMATICE
http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/schimbari%20climaterice/schimabari%20climaterice/Codul%20de%20atitudini%20cel%20mai%20bun%20mat
erial%20documentar.pdf
[15.] INTERNATIONAL CODE COUNCIL: [ 2007 Florida Building Code: Plumbing (First Printing)‚ Includes 2009 Supplement ]Appendix F - Proposed
Construction Building Codes for Turf and Landscape Irrigation Systems
PART I: GENERAL
A. Description.
B. Permits.
C. Preconstruction Submittals.
D. Definitions.
PART II - DESIGN CRITERIA
A. Design Defined.
B. Water Supply.
C. Application Uniformity.
D. System Zoning.
E. Sprinkler/Emitter Spacing and Selection.
F. Pipelines.
G. Wells.
H. Pumps.
I. Control Valves.
J. Automatic Irrigation Controller.
K. Chemical Injection.
L. Backflow Prevention Methods.
PART III - STANDARDS
PART IV: MATERIALS
A. PVC Pipe and Fittings.
B. Ductile Iron Pipe and Fittings.
C. Steel Pipe and Fittings.
D. Polyethylene Pipe.
E. Sprinklers, Spray Heads, and Emitters.
F. Valves.
G. Valve Boxes.
H. Low Voltage Wiring.
I. Irrigation Controllers.
J. Pumps and Wells.
K. Chemical Injection Equipment.
L. Filters and Strainers.
PART V: INSTALLATION
A. Pipe Installation.
B. Control Valve Installation.
C. Sprinkler Installation.
D. Pump Installation.
E. Low Voltage Wire Installation.
F. Hydraulic Control Tubing.
PART VI: TESTING & INSPECTIONS
A. Purpose.
B. Rough Inspections.
C. Final Inspection.
D. Site Restoration.
http://publicecodes.cyberregs.com/st/fl/st/b900v07/st_fl_st_b900v07_appf_par016.htm
[16.] Wikipedia: Pulse drip irrigation, http://en.wikipedia.org/wiki/Pulse_drip_irrigation
[17.] Aimee Nielson University of Kentucky | Delta Farm Press: Small intervals of water Pulse irrigation could save money , Aug 1, 2008
http://deltafarmpress.com/small-intervals-water-pulse-irrigation-could-save-money
[18.] Lucrare despre controlul wireless al irigaților: https://www.rach.io/
[19.] Smart Irrigation Controllers: http://postscapes.com/smart-irrigation-controllers
[20.] “Smart” controller efficiency testing for climate-based controllers, http://www.irrigation.org/swat/control_climate/
[21.] MOVIE : FAO WATER: Animation on Water for Food "All You Eat",
http://www.fao.org/nr/water/art/2014/flash/allyoueat_en/gallery1.html
[22.] Andreas P. SAVVA, Karen FRENKEN, Water Resources Development and Management Officers, FAO Sub-Regional Office for East and Southern
Africa, in collaboration with Kennedy MUDIMA, Irrigation Engineer Consultant, Mawira CHITIMA, Irrigation Engineer Consultant, Lee TIRIVAMWE,
69
National Irrigation Engineer, Zimbabwe: Crop Water Requirements and Irrigation Scheduling, Irrigation Manual, Module 4, Harare, 2002,
ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/010/ai593e/ai593e00.pdf
[23.] QUIZZ GAME: FAO WATER: 'How Much water' quiz game , http://www.fao.org/nr/water/docs/WWD2012_howmuchwater_game.pdf
[24.] QUIZZ GAME: FAO WATER: http://onedrop.org/calcul/iframe/index.php

[25.] MOVIE : FAO WATER: Water Cycle (part1): Surface Water and Groundwater
http://www.youtube.com/watch?v=jUx9sscoCWA&list=UUDcJ5eWdYbHqyyDTK0DkcrQ
[26.] MOVIE : FAO WATER: Water: Source of Food Security
http://www.youtube.com/watch?v=JLHnefVZa94&list=UUDcJ5eWdYbHqyyDTK0DkcrQ&index=10
[27.] MOVIE : FAO WATER: Virtual Water (FAOWater part 2)
http://www.youtube.com/watch?v=iSW4bvXoKeA&index=6&list=UUDcJ5eWdYbHqyyDTK0DkcrQ
[28.] MOVIE : FAO WATER: Virtual Water (FAOWater part 4), http://www.youtube.com/watch?v=F3HWDlDsC-
0&list=UUDcJ5eWdYbHqyyDTK0DkcrQ&index=5
[29.] MOVIE : FAO WATER: L'agriculture et l'eau, http://www.youtube.com/watch?v=FnBwFK4LZtM&list=UUDcJ5eWdYbHqyyDTK0DkcrQ&index=2
[30.] MOVIE : FAO WATER: Water Scarcity, http://www.youtube.com/watch?v=XGgYTcPzexE&index=3&list=UUDcJ5eWdYbHqyyDTK0DkcrQ [31.]
[31.] Richard G. Allen, Utah State University Logan, Utah, USA, Luis S. Pereira Instituto Superior de Agronomia Lisbon, Portugal, Dirk Raes Katholieke
Universiteit Leuven Leuven, Belgium, Martin Smith Water Resources, Development and Management Service FAO, FAO - Food and Agriculture Orga-
nization of the United Nations, Rome, 1998: Crop evapotranspiration - Guidelines for computing crop water requirements - FAO Irrigation and
drainage paper 56, http://www.fao.org/docrep/x0490e/x0490e0e.htm .
[32.] Richard G. Allen, Utah State University Logan, Utah, USA, Luis S. Pereira Instituto Superior de Agronomia Lisbon, Portugal, Dirk Raes Katholieke
Universiteit Leuven Leuven, Belgium, Martin Smith Water Resources, Development and Management Service FAO, FAO - Food and Agriculture Orga-
nization of the United Nations, Rome, 1998: Crop evapotranspiration - Guidelines for computing crop water requirements - FAO Irrigation and
drainage paper 56, http://www.engr.scu.edu/~emaurer/classes/ceng140_watres/handouts/FAO_56_Evapotranspiration.pdf
[33.] Son Hong Vu, Hirozumi Watanabe, Kazuhiro Takagi: Application of FAO-56 for evaluating evapotranspiration in simulation of pollutant runoff from
paddy rice ﬁeld in Japan, Japan, http://www.tuat.ac.jp/~pochi/MyPublication/Papers/6AWM05ETFAO56.pdf
[34.] Richard G. Allen, Martin Smith, Luis S. Pereira, Dirk Raes and J.L. Wright: Revised FAO Procedures for Calculating Evapotranspiration – Irrigation
and Drainage Paper No. 56 with Testing in Idaho, http://winrockwater.org/docs/Allen_Revised%20FAO%20procedures.pdf
[35.] Isaya Kisekka, Kati W. Migliaccio, Michael D. Dukes, Bruce Schaffer, Jonathan H. Crane, and Kelly Morgan: Evapotranspiration-Based Irrigation
http://edis.ifas.ufl.edu/ae455
for Agriculture: Sources of Evapotranspiration Data for Irrigation Scheduling in Florida,
[36.] University OF Florida, IFAS Extension: Evapotranspiration: Potential or Reference, http://edis.ifas.ufl.edu/ae256.
[37.] University OF Florida, IFAS Extension: ET-based irrigation scheduling for agriculture, http://edis.ifas.ufl.edu/topic_series_ET-
based_irrigation_scheduling_for_agriculture
[38.] Isaya Kisekka, Kati W. Migliaccio, Michael D. Dukes, Bruce Schaffer, and Jonathan H. Crane: Evapotranspiration-Based Irrigation Scheduling for
Agriculture http://edis.ifas.ufl.edu/ae457
[39.] Andreas P. Savva, Karen Frenken: Planning, Development, Monitoring and Evaluation of Irrigated Agriculture with Farmer Participation, FAO, 2002,
ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/010/ai590e/ai590e00.pdf
[40.] CHAPTER 3: CROP WATER NEEDS, in C. Brouwer International Institute for Land Reclamation and Improvement, and M. Heibloem , FAO Land and
Water Development Division , 1986 , Irrigation Water Management: Irrigation Water Needs,
http://www.fao.org/docrep/s2022e/s2022e07.htm#TopOfPage
[41.] C. Brouwer International Institute for Land Reclamation and Improvement, and M. Heibloem , FAO Land and Water Development Division , 1986 ,
Irrigation Water Management: Irrigation Water Needs, http://www.fao.org/docrep/s2022e/s2022e00.htm#Contents
[42.] C. Brouwer International Institute for Land Reclamation and Improvement and M. Heibloem FAO Land and Water Development Division
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=web&cd=4&ved=0CDIQFjAD&url=http%3A%2F%2Fwww.student-info.net%2Fsis-
mapa%2Fskupina_doc%2Ffgg%2Fknjiznica_datoteke%2F1231154435_zip_vsebina_iwm_irrig_water_needs.doc&ei=oDVOVPrwIsPAOezcgYAC&usg=AF
QjCNGa5shHCjksQZbOunrMnx1dXh-tLQ
[43.] Global Water, EP180 Evaporation Pan, http://www.globalw.com/products/ep180.html
[44.] EP180 Evaporation Pan Brochure, http://www.globalw.com/downloads/WE/EP180B.pdf
[45.] A. A. Andales, J. L. Chavez, T. A. Bauder, Colorado State University: Irrigation Scheduling: The Water Balance Approach,
http://www.ext.colostate.edu/pubs/crops/04707.html
[46.] A.R. Sepaskhah, , S.H. Ahmadi: A review on partial root-zone drying irrigation, 2010,
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=web&cd=1&ved=0CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.researchgate.net%2Fpublica
tion%2F229486154_A_review_on_partial_root-zone_drying_irrigation%2Flinks%2F0912f500ed9afe16eb000000&ei=aE9PVMhe09dqr7iB-
As&usg=AFQjCNEYiF4wk8OV2WaSr5xCS7DPlUDQhA&bvm=bv.77880786,d.d2s
[47.] C. Brouwer International Institute for Land Reclamation and Improvement, and A. Goffeau, M. Heibloem, FAO Land and Water Development
DivisionIrrigation Water Management: Training Manual No. 1 - Introduction to Irrigation, CHAPTER 2 - SOIL AND WATER
http://www.fao.org/docrep/r4082e/r4082e03.htm
[48.] P.L. Fraenkel, Director, Intermediate Technology Power Limited Reading, UK, FAO IRRIGATION AND DRAINAGE PAPER 43,
http://www.fao.org/docrep/010/ah810e/ah810e00.htm
[49.] John Henggeler, Universty of Missouri: 13 IRRIGATION SHEDULING. http://extension.missouri.edu/sare/documents/IrrigationScheduling2012.pdf
[50.] A. Phocaides, FAO Consultant: TECHNICAL HANDBOOK ON PRESSURIZED IRRIGATION TECHNIQUES, 2000,
ftp://ftp.fao.org/agl/aglw/docs/pressirrig.pdf
[51.] Movie: dwoods3300's channel, Determining Soil Moisture Deficit for Irrigation Scheduling, http://www.youtube.com/watch?v=XCddABhV3bg
[52.] Movie: NRCS NSSC, Water Movement in Soil , http://www.youtube.com/watch?v=vmo0FRAVgkM
[53.] Movie: Soil texture by feel , http://www.youtube.com/watch?v=GWZwbVJCNec
[54.] Movie: escapeearthnet, The Secret is in the Soil http://www.youtube.com/watch?v=BXGqJbFZzCo
[55.] Movie: 50beyond, The Secrets of Growing Giant Vegetables , http://www.youtube.com/watch?v=BOVBf0SWmyo
69
[56.] Movie: TheYardfarmer, http://www.youtube.com/channel/UCV1IrtrDHZwTFhu2-rlNe5w, Worm Compost Tea: New aeration method, recent research,
demonstration (Part II), http://www.youtube.com/watch?v=FzA1tNIB_ug
[56.] Movie: UCANR, ET-based irrigation scheduling and management considerations under drought,
http://www.youtube.com/watch?v=pcBZzemUHqw
69

Lesson 1 Version 2.0 - 12

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Lesson 1 Version 2.0 - 12

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

PROJECT No LLP-LdV/ToI/2013/RO/030/; Acronym: I4ALL / IRRIGATION FOR ALL

GHIDUL MANUALULUI ȘI PREZENTAREA INFORMAȚIILOR ESENȚIALE,

“SECRETE” DE AUR, PLATINĂ ȘI DIAMANT

Gheorghe Mincu Săndulescu Mariana Bistran

CAPITOLE SAU PORȚIUNI ALE LECȚIEI CARE PENTRU TIMPUL DE INSTRUIRE

Oare de ce-o fi trebuind să învăț eu lecția

Unchiul George spune că este o lecție „cheie”, oferind

Da... . Dacă lecția este o „ cheie” pentru irigații, atunci

Da.Și eu am să aduc niște brânză de burduf în busuioc, cu pâine pe vatră.

5. Să cunoașteți amploarea Manualului și modul de multiplicare prin referințe on-line.

După citirea și învățarea acestei lecții veți fi mai bogat cu următoarele

1. “SECRET” DE AUR: CONSECINȚELE NEFAVORABILE

Nr. PRINCIPALE CONSECINȚE ALE Nr. PRINCIPALE CONSECINȚE ALE

2. “SECRET” DE AUR: ORGANIZAREA IRIGĂRII:

3. “SECRET” DE AUR: UNITĂȚI DE MĂSURĂ SPECIFICE ÎN

MĂSURAREA CANTITĂȚII DE APĂ CU mm.

(mm  utilizat pentru indicarea cantităţii de apă. Reprezintă, o valoare „generalizată”,

(mm / m)  utilizat pentru indicarea cantităţii de apă pe unitatea de adâncime. Reprezintă, o

Dacă suprafața cuvei și suprafața

VOLUME DIFERITE DAR

1 mm de apă per 1 ha reprezintă 10 m³ apă, respectiv circa 10 tone apă

Exprimarea în mm prezintă o deosebită importanță: poate fi folosită la exprimarea ET0 și ETc în mm /

MĂSURAREA CANTITĂȚII DE APĂ ÎN mm / m .

[mm/m] reprezintă o unitate de măsură pentru cantitatea de apă din sol.

(Volumul de apă din sol)

Desigur, volumul se exprimă în m³ și este oferit de relația {Volumul = Aria x Adâncimea}.

Strat apă de grosime echi-

ADÂNCIMEA d A APEI sau ADÂNCIMEA DE APLICARE A APEI

În irigații se utilizează adeseori o noțiune denumită ADÂNCIMEA APEI.

(1S.) ADÂNCIMEA d DE APLICARE A APEI reprezintă cantitatea de apă care trebuie

(1S.) ATENȚIE: ADÂNCIMEA d DE APLICARE A APEI, sau ADÂNCIMEA APEI,

(1S.) FACTORI DE CONVERSIE AI UNITĂȚILOR DE MĂSURARE A ET.

1 mm / zi = 0,116 litri / s / ha;

Aspectele privitoare la presiune și debit sunt prezentate în Lecția 21.

CONVERSII ALE UNITĂȚILOR DE MĂSURARE A DEBITELOR

1 [L/s] = 3.6 [m³/h]

1 [m³/h] = 16.666667 [L/min]; 1 [L/min] = 0.06 [m³/h]

CONVERSII: [%g/g] în [%v/v]

Unde ρ este densitatea vracului umed în [g / cm³] sau [tone / m³].

CONVERSII: CONVERSIA %v/v în mm/m

(1S.) Capacitatea A în [mm / m] = {10 x (Valoarea capacității A în [% v/v])} în [mm / m]

4. “SECRET” DE AUR: MĂRIMI ESENȚIALE UTILIZATE ÎN

Nr Prescurtă-ri Prescurta DENUMIRI (nelimita-

REZERVA TOTALĂ MAXIMĂ DE

APĂ DIN SOL (dacă solul se află la

23 PUTEREA POMPEI ELECTRICE

24 ENERGIA CONSUMATĂ E E kWh ENERGY

25 RATA PRECIPITAȚIILOR mm/mi- PRECIPITATION RATE

ALTE TIPURI DE MĂRIMI

5. “SECRETUL” DE AUR: LOCUL UNDE SE GĂSESC

TABELE CU VALORI (INCLUSIV COEFICIENȚI) NECESARE EVALUARII CONSUMULUI

stressed, well-mana-ged crops in subhumid climates

Numai Informativ (date din Pakistan): http://www.google.ro/ur [46.]

6. “SECRETUL” DE DIAMANT AL IRIGAȚIILOR:

1S. Combinarea celor 2 fenomene, ce se produc simultan, de Evaporare de la suprafața

1S. EVAPOTRANSPIRAȚIE DE REFERINȚĂ, ET0, este Evapotranspirația provenită de la o

Principalii parametrii climatici care influențează ET0 sunt:

ETc. EVAPOTRANSPIRAȚIA ÎN CONDIȚII STANDARD ȘI

1S. ETc [mm] = Kc x ET0 [mm]

În evaluările cererii de apă se lucrează cu valori medii, aproximate.

(CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ)

1S. (CANTITATEA DE APĂ CERUTĂ DE CULTURĂ), se definește drept