STRUCTURI METALICE

Clădirii cu structurăă
Clădi
metalică
1. S l ţii d
Soluţii de structuri:
t t i
Soluţii de structuri
† Pe plan mondial există o preocupare susţinută pentru
domeniul construcţiilor metalice datorită unor
avantaje certe ce le poate aduce adoptarea unei astfel
de soluţii la realizarea structurii unei clădiri.
† În mod tradiţional există două metode de abordare a
unei structuri, fiecare cu avantajele şi dezavantajele
specifice:
p
† Structură din beton armat şi / sau precomprimat;
† Structură metalică.
Soluţii de structuri
† Construcţii metalice vs. Construcţii beton armat
Construcţii metalice Construcţii de beton
A raportul între rezistenţă şi libertatea formei elementului şi
V greutate foarte favorabil secţiunii
A
N posibilităţi mari de prefabricare
T uşor de manevrat
industrial
A
J
E mare precizie rezistenţa la temperaturi ridicate

D
E
Z consum mare de timp
p în
rezistenţa
i t ţ scăzută
ă tă lla ffoc
A execuţie
V
A
N
T necesită personal cu calificare rezistenţă la întindere practic
A
înaltă la punerea în operă inexistentă
J
E
Soluţii de structuri
† Domeniile
D iil în
î care sistemele
i l structurale
l din
di
oţel se demonstrează a fi utile sunt:
„ pentru
t mărirea
ă i eficacităţii
fi ităţii subb aspectul
t l rezistenţei,
it ţ i
rigidităţii şi ductilităţii a sistemelor structurale;
„ atunci când betonul armat nu este economic din
punct de vedere structural (deschideri prea mari
pentru grinzi şi plăci sau înălţimi care duc la
greutăţi mult prea mari ale construcţiei);
„ structuri demontabile – se recuperează în
întregime suprastructura – structuri ecologice.
ecologice
Soluţii de structuri
† Avantajele
A antajele optării pentru
pentr folosirea unei
nei structuri
str ct ri din oţel în
locul uneia din beton armat sunt următoarele:
„ ductilitate sporită cu o mare capacitate de absorţie şi disipare a
energiei induse de solicitările orizontale (cutremur);
„ timp de execuţie mult scăzut;
„ elementele cu secţiune din oţel supuse la solicitări ciclice prezintă
reduceri mai mici ale rezistenţei, dar şi ale rigiditatăţii;
„ rezistenţa superioară la aceleaşi dimensiuni ale secţiunii;
„ eliminarea eşafodajelor şi a cofrajelor;
„ precizie mărită ceea ce asigură abateri mult reduse în execuţie;
„ rezistenţa
i t ţ la l forţă
f ţă tăietoare
tăi t superioară,
i ă caracteristică
t i ti ă esenţială
ţi lă pentru
t
zonele şi elementele sensibile la acest tip de solicitare (stâlpi scurţi,
noduri de cadru, etc.), elementele cu secţiune din oţel având o bună
ductilitate chiar şi atunci când cedarea are loc la forţa tăietoare.
Soluţii de structuri
† Clădirile pe structură metalică pot fi relizate în cadre
cu un regim de înălţime pe parter sau multietajate.
† Î generall clădirile
În lădi il pe parter sunt hale
h l industriale
i d i l cu
diferite destinaţii şi funcţiuni.
† Clădi il etajate
Clădirile t j t sunt,t de
d obicei,
bi i destinate
d ti t unor
utilizări civile cum ar fi:
„ Clădiri de birouri
„ Showroom-uri
„ Clădiri de locuit.
Soluţii de structuri
† Structuri parter
† - STRUCTURĂ CU CADRE PLANE (LUCREAZA PE O DIRECŢIE)
† - în sens TRANSVERSAL se concepe o structura rigidă (cadru plan), plan) capabilă
să preia încărcările orizontale şi verticale
† - în sens LONGITUDINAL rigiditatea este asigurată prin dispunerea sistemului
de contravântuiri
† - STRUCTURĂ CU CADRE SPAŢIALE (LUCREAZĂ PE DOUĂ DIRECŢII
† - structura spatială este alcătuită din elemente plane, dispuse şi legate între ele în
diferite moduri
† - datorită legăturilor dintre ele, unele elemente pot prelua o parte din valoarea
forţelor care acţionează asupra unor elemente plane şi o pot trece asupra altor
elemente

EFECTUL DE CONLUCRAREA SPATIALA

 Soluţii de structuri - parter
A. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE
- FIECARE CADRU PLAN CONSTITUIE UN SISTEM GEOMETRIC INDEFORMABIL ÎN PLANUL LUI
- INDEFORMABILITATEA GEOMETRICĂ ÎN DIRECŢIE LONGITUDINALĂ SE REALIZEAZĂ PRINTR-UN
SISTEM DE CONTRAVÂNTUIRI ŞI/SAU PRIN ELEMENTELE DE ÎNCHIDERE
 Soluţii de structuri - parter
B. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE ŞI LONGITUDINALE
 Soluţii de structuri - parter
C. STRUCTURI CU STALPI PENDULARI
– TOATE LEGĂTURILE DINTRE STÂLPI ŞI RIGLE, PRECUM ŞI CELE DINTRE STÂLPI ŞI FUNDAŢIE
SUNT ARTICULATE
- INDEFORMABILITATEA GEOMETRICĂ A ANSAMBLULUI SPAŢIAL POATE FI ASIGURATĂ NUMAI PRIN
INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE CONTRAVÂNTUIRI ŞI/SAU PRIN ELEMENETELE DE ÎNCHIDERE
Soluţii de structuri - parter
† Greutatea elementelor de structură metalică realizate din OL37
OL37, OL44,
OL44
OL52 poate fi aproximată într-o apreciere generală conform datelor din
tabelul următor (ţinand cont de tipul podului rulant).

Capacitatea de ridicare Consum otel [kg/mp]

a podului [kN] sarpanta acoperis stalpii grinzi de rulare TOTAL

fara pod rulant 20,,,30 20,,,30 40,,,60

cu cap. <500 30,,,45 25,,,35 20,,,30 80,,,130

750 ,,,1 000 30 45

30,,,45 45 65
45,,,65 30 60
30,,,60 100 150
100,,,150

1 250 ,,, 1 500 30,,,45 55,,,75 40,,,70 140,,,200

1 750 ,,, 2 500 30,,,45 70,,,90 60,,,100 180,,,260

poduri rulante de doua nivele 30,,,45 80,,,100 70,,,120 220,,,300

Soluţii de structuri - etajate
† ÎÎn principiu, clădirile etajate respectă aceleaşi
reguli de conformare ca şi cele parter
Soluţii de structuri - etajate
† Cadrele
C d l metalice
t li pott fi realizate
li t contravântuite
t â t it sau
necontravântuite sau în sistem dual (o combinaţie de
cadre contravântuite cu cadre necontravântuite)
Soluţii de structuri - etajate
† C d l contravântuite
Cadrele t â t it centric
ti
Soluţii de structuri - etajate
† C d l contravântuite
Cadrele t â t it centric
ti
Soluţii de structuri - etajate
† Cadrele
C d l contravântuite
t â t it excentric
t i – cu sistem
i t ded
amortizare seismică
Soluţii de structuri - etajate
† Cadrele
C d l contravântuite
t â t it centric
t i – cu sistem
i t ded
amortizare seismică
Soluţii de structuri - etajate
† C d l contravântuite
Cadrele t â t it excentric
ti
Soluţii de structuri - etajate
† C d l contravântuite
Cadrele t â t it excentric
ti
Soluţii de structuri - etajate
† C d l contravântuite
Cadrele t â t it excentric
ti
Soluţii de structuri - etajate
† C d l contravântuite
Cadrele t â t it excentric
ti
Soluţii de structuri - etajate
† Cadrele
C d l cu structură
t t ă duală:
d lă structuri
t t i cu nucleel de
d
beton armat sau cadre contravântuite parţial
Prevederi specifice P100-2006: SEISM
Prevederi specifice P100-2006: SEISM
Clădirii cu structurăă
Clădi
metalică
2 P
2. Prinderea
i d stâlpului
tâl l i îîn ffundaţie:
d ţi
Prinderea în fundaţie
Prinderea în fundaţie
† Prinderea
P i d stâlpului
tâl l i în
î fundaţie
f d ţi poate
t fi făcută
fă tă în
î două
d ă
moduri:
„ Fundaţii pahar
„ Prin dezvoltarea bazei stâlpului
† Prindere articulată
† Prindere rigidă
† Prinderea articulată se realizează, de regulă, prin
poziţionarea şuruburilor de ancoraj cât mai spre
centrul îmbinării
† Prinderea rigidă se realizează prin poziţionarea
şuruburilor de ancoraj cât mai departe de stâlp
Prinderea în fundaţie
† Fundaţie pahar
Prinderea în fundaţie
† Prinderea articulată
Prinderea în fundaţie
† Prinderea rigidă
Prinderea în fundaţie
† Prinderea rigidă
Prinderea în fundaţie
† Prinderea rigidă
Clădirii cu structurăă
Clădi
metalică
3 Noduri
3. N d idde cadre:
d
Noduri de cadre
Noduri de cadre
† Nodurile de continuizare sunt folosite pentru
elemente cu dimensiuni prea mari pentru a fi
realizate dintr-o singură piesă
Noduri de cadre
† Nodurile de continuizare sunt folosite pentru
elemente cu dimensiuni prea mari pentru a fi
realizate dintr-o singură piesă
Noduri de cadre
† Nodurile grindă stâlp
Noduri de cadre
† Nodurile grindă stâlp
Noduri de cadre
† Nodurile grindă stâlp
Noduri de cadre
† Nodurile grindă stâlp
Noduri de cadre
† Nodurile grindă stâlp – clasificare
„ 1. Îmbinări articulate
M

pinned
Noduri de cadre
† Nodurile grindă stâlp – clasificare
„ 2. Îmbinări rigide

rigid, full strength

Noduri de cadre
† Nodurile grindă stâlp – clasificare
„ 3. Îmbinări semirigide

M
Resistance

stiffness

rotation capacity ϕ

rigid or semi-rigid,
full or partial strength,
specific rotation capacity
Noduri de cadre

† Cerinţele îmbinărilor
† Cerinţe tehnice

† Cerinţe economice.
economice
 Noduri de cadre
† Cerinţe tehnice de rezistenţă generale:
† Preluarea, transmiterea şi redistribuirea eforturilor din solicitările exterioare M, T, N Î
continuitatea elementelor şi omogenitatea sistemului
† Stabilitatea generală şi locală a structurii Î zone plastice limitate numai la grinzi
† Ductilitatea adecvată ppentru grinzi,
g p şi nod ((Îmbinare)) Î evitarea pprăbuşirilor bruşte Î
stâlpi
asigurarea incursiunilor în domeniul inelastic
† Evitarea concentrărilor de eforturi
† Asigurarea generală a comportării în exploatare:
† Intrarea imediată în lucru a îmbinării la încărcări oricât de mici
† La structurile din beton armat / precomprimat formarea, distribuţia şi dezvoltarea de fisuri în mod
avantajos
† Evitarea articulaţiilor plastice în stâlpi şi noduri
† Limitarea lungimii zonei plastice în grinzi
† D bilit t Î coroziunea.
Durabilitate i
† Rezerve de siguranţă în exploatare:
† La sarcini fundamentale + accidentale Î comportare elastică
† La cutremure mici Î fără avarii structurale sau nestructurale
† L cutremure
La t dii Î fără
medii fă ă avarii
ii structurale,
t t l cu unele l avariiii nestructurale
t t l
† La cutremure mari Î fără prăbuşire.
† Asigurarea dezvoltării în continuare a sistemelor constructive în cadre.
 Noduri de cadre
† Cerinţe tehnice de rezistenţă speciale:
† Concepţie + calcul:
„ Îmbinarea să asigure o comportare la sarcina de lucru egală calitativ cu cea
a elementelor pe care le îmbină
„ Îmbinarea să posede capacitate de rezistenţă cel puţin la combinaţiile de
sarcini cele mai defavorabile pe care elementele adiacente în nod le-ar
putea prelua de un număr de ori, după cum este necesar
„ R i t ţ nodului
Rezistenţa d l i săă nu condiţioneze
diţi rezistenţa
i t ţ structurii
t t ii iar
i comportarea
t
îmbinării să nu împiedece dezvoltarea rezistenţei totale a elementelor
îmbinate în nod.
† Detaliere Î bine ggândită şşi pprudentă
† Asigurare calitate şi controlul calităţii în execuţie
† Asigurare posibilităţi de eventuale remedieri
† Asigurarea transmiterii efortului în zonele de contact şi prin nodul
propriuzis al îmbinării.
 Noduri de cadre
† Cerinţe tehnologice:
† Elementele prefabricate trebuie să fie simple Î
fabricare, transport, depozitare
† Stabilitate pentru elementele montate
† Asigurarea
g unor dispozitive
p de rezemare simple
p
† Lucrări pregătitoare minime în vederea montajului
† Executarea îmbinării în timpp minim
† Toleranţele proiectate să fie în concordanţă cu
posibilităţile reale de execuţie
† Utilizarea unor tehnologii de mare randament
 Noduri de cadre
† Cerinţe
C i ţ de
d ordin
di economic: i
† Evitarea folosirii unor materiale deficitare
† T l
Toleranţele
l admise
d i săă fiefi realizabile
li bil în î condiţii
di ii
economice avantajoase
† L ă il de
Lucrările d înaltă
î ltă calificare
lifi săă poatătă fi executate
t t de
d
personal corespunzător
† Valoarea manoperei să fie cât mai redusă
† Să poată fi realizată o productivitate ridicată
† C t il de
Costurile d realizare,
li control
t l şii întreţinere
î t ţi săă fi
fie cât
ât maii
scăzute.
 Noduri de cadre
† Cerinţele pentru realizarea conexiunii grindă-stâlp
grindă stâlp se
mai pot grupa şi după o schemă recunoscută în general
pe pplan mondial:
p
„ Cerinţe privind proiectarea
„ Cerinţe privind fabricantul elementelor prefabricate
„ C i ţ privind
Cerinţe i i d executantul
t t l structurii.
t t ii
† În general apar unele contradicţii între proiectant şi
executant care trebuie rezolvate înainte ca elementul să
ajungă să fie pus în operă. Concepţia, calculele şi
detaliile de execuţie devin o realitate, numai în măsura
î care rezolvă
în l ă raţional
ţi l şii economic i problemele
bl l
tehnologice.
Noduri de cadre – Imbinari cu suruburi
S recomanda
Se d executarea
t i bi il de
imbinarilor d santier
ti cu:
† Şuruburi nepretensionate:
„ Transmit fortele de la o piesa la alta prin presiune diametrala
„ A
Acopera majoritatea
j i cazurilor
il de
d imbinari
i bi i intalnite
i l i in i activitatea
i i d
de
proiectare (exceptie fac cazurile in care nu pot fi acceptate deformatii
plastice – fen.de oboseala, socuri etc.)
† Suruburi pretensionate:
„ În prezent cele mai folosite
„ Prin înşurubarea piuliţei, în şurub se introduc eforturi de întindere
importante care produc apăsarea puternică a pieselor din îmbinare.
îmbinare
Deplasarea relativă a pieselor este împiedecată de frecarea care se
produce la contactul între piese.
Noduri de cadre
† Ş b i pretensionate:
Şuruburi t i t
„ În prezent cele mai folosite îmbinări de şantier sunt cele
cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate.
„ Grupele de şuruburi care se folosesc pentru acest tip de
îmbinări sunt: 8.8 şi 10.9.
„ Prin înşurubarea piuliţei, în şurub se introduc eforturi de
î i d
întindere i
importante care produc
d apăsarea puternică
i a
pieselor din îmbinare. Deplasarea relativă a pieselor este
împiedecată de frecarea care se produce la contactul între
piese.
piese
„ Pentru a asigura eficienţă maximă, la aceste îmbinări, este
necesar ca presiunile care se exercită pe piese să fie cât
mai mari.
mari
Noduri de cadre
† Ş b i pretensionate:
Şuruburi i
„ Pentru a introduce un efort de întindere în tija şurubului
trebuie ca ppiuliţa
ţ să fie strânsă ppână la o anumită limită.
„ Este necesar ca strângerea să nu ducă la eforturi care să
depăşească limita de curgere

N t = ( 0 , 7 ...0 , 8 )σ c A 0
0 , 7 _ g r u p a _ 8 .8
0 , 8 _ g r u p a _ 1 0 .99
Noduri de cadre
† Şuruburi
b i pretensionate:
i
„ Orientativ se pot considera valorile din tabelul de mai jos:

Caracteristicile surubului Forta de pretensionare kN

Diametrul nominal mm Sectiunea de calcul mm2 8.8 10.9

16 157 80,38 98,91

20 245 125,44 154,35

22 303 155,14 190,89

24 353 180,74 222,39

27 459 235,00 289,17

30 561 287,23 353,43

 Clădirii cu structurăă
Clădi
metalică
4 Toleranţe:
4. T l ţ
normele româneşti NP 42-2000
normele europene EN 1090 – 1 – Executia structurilor
din otel – Reguli generale si reguli pentru cladiri
Toleranţe
† Tipuri de toleranţe:
„ Toleranţele “normale” sunt limitate de abateri ale dimensiunilor necesare
pentru:
† Satisfacerea ipotezelor de calcul pentru structuri sub încărcări statice
† D fi i
Definirea, în
î absenţa
b ţ altor
lt cerinţe,
i ţ a ttoleranţelor
l ţ l acceptabile
t bil pentru
t structurile
t t il ded
rezistenţă ale clădirilor
„ Toleranţele “speciale” sunt toleranţe mai severe necesare pentru satisfacerea
ipotezelor de calcul la:
† Structuri, altele decât cele ale structurilor de rezistenţă curente ale clădirilor
Structuri
† Structuri solicitate în principiu la oboseală
„ Toleranţele “particulare” sunt toleranţe şi mai severe necesare pentru
satisfacerea exigenţelor funcţionalepentru structuri sau elemente structurale
în raport cu:
† Fixarea altor elemente portante sau neportante
† Cajele lifturilor
† Căile podurilor rulante
† Rosturile
† Alinierea la faţadă a unui imobil.
Toleranţe
† Aplicarea toleranţelor:
„ Toleranţele “normale” se aplică structurilor de rezistenţă
obişnuite din oţel,
obişnuite, oţel cu unul sau mai multe etaje,
etaje clădirilor
rezidenţiale, administrative, comerciale şi industriale dacă
nu au prevăzute în mod expres alte toleranţe “speciale”
sau “particulare”.
„ Toleranţele “speciale” sau “particulare” necesare trebuie
să fie detaliate în prevederile proiectului
„ Toate toleranţele “speciale” sau “particulare” necesare
trebuie indicate şi pe planurile de execuţie
Toleranţe
† T l
Toleranţe
ţ normale
l la
l montaj:
t j
„ Abaterea distanţei între stâlpi consecutivi maxim 5 mm
„ Înclinarea unui stâlpp între două etaje
j consecutive maxim
0,002 h
„ Abaterea de amplasare a unui stâlp la fiecare nivel de
planşeu în raport cu o verticală trecând prin locul prevăzut
all bazei
b i stâlpului:
âl l i
Toleranţe
„ Abaterea
b d amplasare
de l a unuii stâlp
l la
l fiecare
fi nivel
i l de
d
planşeu în raport cu o verticală trecând prin locul prevăzut
0, 0035∑ h
al bazei stâlpului:
p
n
n = numarul etajelor de la baza pana la planseul considerat
∑ h = inaltimea totala de la baza pana la nivelul planseului considerat
 Toleranţe
† Toleranţe normale la montaj:
„ Înclinarea unui stâlp într-o clădire cu un etaj (fără pod rulant)
maxim 0,0035 h
 Toleranţe
† Toleranţe normale la montaj:
„ Înclinarea stâlpilor unei structuri cu o deschidere fără pod
rulant
† Medie 0,002
0 002 h
† Individuală 0,010 h
 Toleranţe
† T l
Toleranţe
ţ normale
l la
l montaj:
t j
† Fiecare dintre criteriile de mai sus este considerat
separatt şii trebuie
t b i satisfăcut
ti fă t indiferent
i dif t de
d celelalte
l l lt criterii
it ii
de toleranţă
† Toleranţele de montaj menţionate mai sus s s se aplică în
următoarele cazuri:
„ La stâlp se consideră înălţimea lui de la faţa superioară a
planşeului inferior la faţa inferioară a planşeului superior
„ Pentru o grindă, înălţimea sa se consideră între mijloacele
tălpilor ei, neluând în considerare plăcile de capăt
Toleranţe
† T l
Toleranţe
ţ de
d fabricare:
f bi
„ Toleranţele normale de fabricare sunt cele prevăzute
pentru
t structurile
t t il de d rezistenţă
i t ţă ale
l clădirilor
lădi il lal care
nu se cer alt tip de toleranţe
„ Aceste toleranţe sunt
s nt cele care au
a fost luate
l ate în
considerare la stabilirea regulilor de calcul ale
diferitelor tipuri de elemente.
elemente În cazurile unde
defectele de rectiliniaritate depăşesc aceste valori,
depăşirea toleranţei trebuie să fie luată în considerare
în calcule.
 Toleranţe
† T l
Toleranţe
ţ dde ffabricare:
bi
„ Rectiliniaritatea unui stâlp sau a altui element comprimat între
punctele care, după montaj, vor fi menţinute lateral (deplasări
împiedecate):
† Maxim 0,001L în general
† M i 0,002L
Maxim 0 002L pentru elemente
l tubulare
b l
„ Rectiliniaritatea tălpii comprimate a unei grinzi faţă de planul
care conţine
ţ axa de inerţie ţ minimă,, între ppunctele care,, după
p
montaj, vor fi menţinute lateral(puncte ce împiedecă deplasări
laterale):
† Maxim 0,001L
0 001L în general
† Maxim 0,002L pentru elemente tubulare
 Toleranţe
† Poziţionarea şuruburilor de ancoraj:
„ Trebuie precizate toleranţe pentru abaterea de poziţionare a şuruburilor de
ancoraj, pentru a se putea respecta în continuare toleranţele prevăzute la
montajul structurii
„ Toleranţele la nivelele şuruburilor de ancoraj trebuie prevăzute pentru a
putea fi respectate prevederile relative la:
† Nivelul pplăcii de bază
† Grosimea materialului de nivelare sub placa de bază
† Lungimea cu care iese şurubul dincolo de piuliţă
† Numărul de paşi liberi de filet sub piuliţă
„ ÎÎntr-o grupă de şuruburi de ancoraj pentru un element, abaterile la
distanţele dintre şuruburi nu trebuie să depăşească:
† Pentru şuruburi înglobate în beton 5 mm între centrele şuruburilor
† P t şuruburi
Pentru b i montate
t t în
î manşoane 10 mm între
î t centrele
t l manşoanelor
l
Toleranţe
† C t l şii încercări:
Control î ăi
„ Exigenţele în materie de control şi încercări trebuie
săă fie
fi cele
l precizate
i t înî normele l de
d referinţă
f i ţă pentru
t un
nivel normal de control, dacă nu se impun prevederi
speciale pentru acest lucru
„ Criteriile de recepţie trebuie să fie cele prevăzute în
normele de referinţă dacă nu se impun criterii
speciale de recepţie.
Clădirii cu structurăă
Clădi
metalică
5 P
5. Protecţia
t ţi anticorozivă:
ti i ă
Protecţia anticorozivă
† Peste
P t 80% din di cauzelel ce impun
i î l i
înlocuirea elementelor
l t l
metalice sunt COROZIUNEA.
† Factorii ce influenţează procesul de coroziune sunt:
† Natura şi caracteristicile metalului:
† Structura cristalină
† Compoziţia chimică
† Procedeul de fabricare
† Solicitarea mecanică:
† Starea de tensiune (întinderea favorizează coroziunea)
† Concentratorii de eforturi
† Fenomenul de oboseală
† Alcătuirea constructivă a elementului:
† Alcătuirea secţiunii
† Modul de îmbinare.
îmbinare
Protecţia anticorozivă
† Pierderile
Pi d il cauzate de d coroziune
i se menţin
i ridicate.
idi
Statisticile mondiale arată că acestea se cifrează la
valoarea de 10........12% din producţia anuală de oţel.
† Se apreciază că în construcţiile metalice circa 80%
din pagubele înregistrate sunt datorate coroziunii
atmosferice, datorate poluării industriale.
† În ţara noastră nu avem o statistică recentă, dar în
anul 1988 se estima că numai în industria chimică se
cheltuia peste 1 miliard de lei pentru întreţinerea şi
pprotecţia
ţ anticorozivă a construcţiilor
ţ metalice.
Protecţia anticorozivă
† Mă i de
Măsuri d prevenire:
i
† Faza de proiectare:
† Evitarea concentrărilor de eforturi implicate de reduceri bruşte
de secţiune,
secţiune de sudurile punctiforme sau întrerupte.
întrerupte
† Folosirea unui număr redus de elemente, dar puternice, în
locul unui număr mare şi cu secţiuni reduse, care ar conduce
la un număr mai mare de îmbinări (zone sensibile la
coroziune).
)
† Asigurarea accesului la toată suprafaţa laterală a elementului
pentru verificarea şi întreţinerea periodică.
† Evitarea îmbinărilor sub forma unor unghiuri ascuţite, a
zonelor concave,, etc. care ar ppermite stagnarea
g pprafului şşi a
apei.
† Utilizarea secţiunilor la care raportul între perimetru şi arie
este mai redus.
† Evitare coroziunii bimetalice pprin izolarea elementelor de
metale diferite ce vin în contact în zona îmbinărilor nituite sau
cu şuruburi.
Protecţia anticorozivă
† Măsuri de prevenire:
† Faza de execuţie în uzină:
† La ieşirea
i i di atelier
din li tronsoanelel să fie
fi acoperite
i cu un
strat de protecţie anticoroziv (celelalte putându-se da pe
şantier).
† R
Respectarea tehnologiei
h l i i de d executare a suportului
l i şii de
d
aplicare a sistemului de protecţie anticorozivă adoptat.
† Controlul riguros al calităţii execuţiei protecţiei
anticorozive,
i i în î special
i l în
î zona îmbinărilor.
î bi ă il
Protecţia anticorozivă
† Măsuri de prevenire:
† Faza de exploatare a construcţiei metalice:
† Efectuare
f unuii controll periodic
i di asupra structurii ii
metalice prin care să se poată stabili apariţia şi
localizarea coroziunii, cauzele acesteia, pierderile
materiale suferite şi măsurile de remediere necesare.
necesare
† Reducerea gradului de impurificare a atmosferei în
preajma structurii metalice prin:
* amestecarea gazelor
l cu aer curat
* reţinerea parţială sau totală a agenţilor corozivi la nivelul
sursei producătoare de impurităţi
* evacuarea în atmosferă prin intermediul coşurilor cu
înălţime mare.
Protecţia anticorozivă
† Măsuri de protecţie:
† Alegerea sistemului de protecţie anticorozivă trebuie
săă se facă
f ă pe baza
b i di ţiil din
indicaţiilor di standarde,
t d d normative ti
şi instrucţiunilor tehnice, precum şi pe baza
experienţei proiectantului şi a încercărilor de laborator
efectuate.
† Măsurile de protecţie a oţelului pot fi clasificate prin
modul de realizare astfel:
† Prin compoziţie (chimic).
† Prin acoperire.
Protecţia anticorozivă
† Mă i de
Măsuri d protecţie:
t ţi
† Prin compoziţie:
† Alierea oţelului cu Ni, Cr, Cu în vederea obţinerii de oţeluri
inoxidabile.
inoxidabile
† Este o metodă scumpă, folosită mai des la utilaje sau la
placări.
† Prin acoperire:
† Acoperiri
A i i cu metale
t l rezistente
i t t la
l coroziune
i (Z Cr,
(Zn, C Cu)
C ) prin
i
procedee electrochimice sau cu jet de metal topit sub presiune.
† Acoperiri cu mase plastice.
† Acoperiri prin vopsire, cu vopseluri având diferite
caracteristici.
t i ti i
† Acoperiri mixte, peste un strat de acoperire metalic aplicându-
se un strat de vopsea.
† Este o metodă mai ieftină şi adaptabilă la agresivitatea
mediului
di l i şii a agenţilor
ţil corozivi
i i din
di mediul
di l în
î care va fi
amplasată construcţia.
Protecţia anticorozivă
† Mă i de
Măsuri d protecţie:
i
† Pentru protecţia prin acoperire a structurilor de oţel, aderenţa,
eficacitatea şi durabilitatea unei protecţii depinde de modul de
curăţire
ăţi a suportului
t l i de
d impurităţi
i ităţi (rugină,
( i ă vopsea veche,
h etc.).
t ) O
curăţire necorespunzătoare a suportului reduce aderenţa dintre
stratul protector şi suport.
† Curăţirea se poate face prin următoarele metode:
„ Ciocănire pentru straturile vechi de vopsea
„ Periere cu peria de sârmă pentru straturile de oxizi şi tunder
„ Sablarea cu jjet sub ppresiune de nisip,
p, ppraf de sticlă sau alice –
suprafeţele sablate trebuie grunduite în cel mult 3...4 ore de la
sablare
„ Flamare cu flacără oxiacetilenică – procedeu neindicat datorită
efectelor nedorite ale temperaturii
„ Degresarea de uleiuri şi grăsimi utilizând benzen, toluen, xilen sau
tricloretilenă.
Clădirii cu structurăă
Clădi
metalică