EPITELIAL - DE ACOPERIRE, GLANDULAR, SENZORIAL

ŢESUTUL CONJUNCTIV
MOALE – LAX, ADIPOS, ELASTIC, RETICULAT, FIBROS
SEMIDUR: HIALIN, ELASTIC, FIBROS
DUR: COMPACT / HAVERSIAN, SPONGIOS / TRABECULAR
MUSCULAR
STRIAT – SCHELETIC,
CARDIAC – ADULT ŞI EMBRIONAR / NODAL
NETED – VISCERAL ŞI MULTIUNITAR
NERVOS
ŢESUTUL EPITELIAL - rol de protecţie, secreţie, recepţie
1 DE ACOPERIRE
- alcătuieste invelisuri membranare (epiderma, mucoase – în organe cavitare ),
- prezintă - suprafaţă apicală expusă către - exteriorul corpului
- cavitatea pe care o căptuşeşte
. - suprafaţă bazală pe membrana bazală pe care se sprijină(MB)
- MB îl susţine, izolează, hrăneşte prin difuzie deoarece nu este vascularizat
- are celule pavimentoase, cubice, cilindrice
- celulele sunt unite de - punţi citoplasmatice (tonofibrile, desmozomi)
- ciment amorf.
- după numărul de straturi este - simplu (unistratificat),
- - pseudostratificat
- - pluristratificat
a) Epiteliul unistratificat
♦ pavimentos - are celule turtite cu nucleu discoidal central şi puţină citoplasmă
. - se află în - pleură, pericard, peritoneu (învelişul intestinelor),
- alveole pulmonare, endocard
- endotelii – intima vaselor de sânge şi limfă, capilare
- glomerulii renali
♦cubic - lătimea si inaltimea celulelor este aproximativ egală;
. - nucleul este rotund si situat central
- se află în - ramura ascendentă a ansei Henle .
- segmentul distal al tubului urinifer
- canalele glandelor exocrine
- bronhiole (intrapulmonar)
- epiteliul de acoperire al ovarelor
♦ cilindric - are dintr-un rând de celule inalte (L este de 2-3 ori mai mare decat l)
. - poate avea specializări la nivel apical (cili=>bordură în perie,
microvili => platou striat )
- aflat în - tubul digestiv (stomac, intestinul subtire, mare parte din int. gros),
- căile genitale feminine (trompele uterine, uter, )
- segmentul proximal al tubului urinifer
. - funcţii - de secretie si absorbtie (absorbtia - mărită prin prezenţa microvililor);
b) Pseudostratificat (cilindric)
- se găseste in arborele traheo - bronşic.
- este o formă de epiteliu simplu, cu toate celulele au raport direct cu MB
- celulele au înălţimi diferite ;
- doar unele celule ajung la suprafaţă
- nucleii ajung la inălţimi diferite => impresia de stratificare.
- poate prezenta apical specializari (cili )
- are celule ciliate şi neciliate
c) Epiteliul pluristratificat
- este alcatuit din mai multe rânduri de celule, ultimul în contact cu MB
- tipul este dat de forma celulelor din stratul opus MB (dinspre exterior/cavitate)
- in interior celulele pot fi deformate ( presiuni exercitate de straturi)
♦ pavimentos .
- cheratinizat (cornos)
. celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si pierd nucleii
- se află în epiderm
- necheratinizat (moale)
. celulele superficiale au in citoplasmă cheratină, dar păstrează nucleii
. . e localizat in - primele segmente ale tubului digestiv ( bucal, faringe, esofag)
- epiteliul anterior al corneei,
- epiteliul vaginal.
♦ de tranzitie/uroteliu
= formă de epiteliu cilindric stratificat din căile urinare
. - isi modifică forma celulelor si numărul de straturi după conţinut
. - modificarea numărului de straturi se datoreste faptului că celulele glisează
unele .pe lângă altele si se reduce numărul de straturi de celule.
. - este impermeabil, constituind o bariera osmotică
♦ cubic si cilindric
. - se găseste - la adult in foliculii ovarieni
. - in peretii unor conducte ale unor glande exocrine: sudoripare, salivare
- acinii pancreasului
EPITELIUL GLANDULAR = grupuri de celule specializate pentru secretie
- glandă = celule secretoare + ţes. conjunctiv + vase + nervi
♦ exocrine
- isi varsă produsii de secretie( sucurile) prin canale în:
mediul extern – gl. sudoripare, sebacee, lacrimale
cavităţi ale corpului (gl. salivare, gastrice, intestinale...)
- la trecerea prin. canale, secreţiile îşi modifică compoziţia:
* concentrându-se prin pierderea de apă
* îmbogăţindu-şi compoziţia prin adăugarea unor noi constituienţi.
- după alcătuire sunt - unicelulare
- pluricelulare - simple (acinoase, tubulare, alveolare, )
- compuse (tubulo –acinoase)
- după mecanismul de eliberare a secreţiilor sunt:
* apocrine ( elimină secreţiile sub formă picături de fine emise la
suprafaţa apicală; ex – glandele mamare, glandele ceruminoase
din tegumentul canalului auditiv ) .
* holocrine (secretă prin dezintegrare-sebaceele)
* merocrine (secretă prin difuzie – sudoriparele, pancreasul exocrin
♦ endocrine
- elimină secretii(hormoni) in mediul intern: in sange (preferential), in ..... ..
limfă sau in lichidul interstitial (nu au canal de secreţie).
. - sunt de origine epitelială sau nervoasă
- sunt cordonale (adenohipofiza, paratiroidele), foliculare (tiroida)
♦ mixte
- ambele tipuri de secreţie, pe zone diferite ; sunt pancreasul (insular), gonadele
EPITELIUL SENZORIAL
- are - celule specializate ce sesizează energia stimulilor şi generează influx nervos
. - celule de susţinere ;
- se află in organele de simţ: epiteliul olfactiv, gustativ...
ŢESUTUL CONJUNCTIV
- alcătuit din: celule conjunctive, fibre conjunctive si substanţă fundamentală
♦ celulele
- variază ca formă (stelată, fusiformă...), dimensiuni, funcţii, distanţă dintre ele
- sunt - tinere /“blaste” se divid, secretă substanţa fundamentală
. (condroblaste, osteoblaste, fibroblaste) .
. - mature / “ cite” - nu se mai divid şi nu mai secretă;
. - se află in cavităţi – “plaste”.
. - claste - celule speciale din os;
. - multinucleate – provin prin fuzionarea unor cite
. - au multe enzime – modelează osul (osteoclastele)
♦ fibrele conjunctive
- sunt de natura proteică: de colagen, elastină si de reticulina şi au rol de susţinere
- fibrele - de colagen - se găsesc in toate ţesuturile conjunctive, in fasc. paralele
. - sunt foarte rezistente deoarece contin colagen;
. - de elastină - sunt mai subtiri decât fibrele colagene si mai ramificate;
. - formează reţele anastomozate
. - de reticulină - se gasesc in organele limfopoietice si hematoformatoare:
. splina, ficat, maduva rosie, ganglionii limfatici
♦ substanţa fundamentală
. - completează spaţiile dintre celule şi fibre.
. - conţine o - componentă minerală = Ca2+ şi Na+ in cartilaj / Ca2+ şi P în os (66%)
-. .... - componentă organică = condrina în cartilaj, oseina în os
. - substanta fundamentală poate fi: fluidă, moale, consistentă, dură
. - in os sărurile precipită de-a lungul fibrelor => cristale de hidroxiapatită; dau rezistenţă
. - participă la metabolismul apei şi sărurilor minerale
. - in funcţie de consistenţa ei, ţesuturile conjunctive sunt moi, semidure si dure
. - matricea conjunctivă = substanţă fundamentală + fibre
Rolul ţesutului conjunctiv
. - leagă diferite tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului;
. - are rol - trofic prin rezervele de grasimi din cel. adipoase si participarea la metabolim
. - de susţinere
. - asigura rezistenţa sistemului locomotor,
. - protejeaza diferite organe (rinichi, muschi, creier...)
. - rol de aparare (prin fagocitoză), distrugand microbii si celule moarte din tesuturi
. - are rol in generarea elementelor figurate / hematopoieză
ŢESUTUL CONJUNCTIV MOALE
♦ Tesutul lax
...- celulele, fibrele si substanta fundamentala se află in proportii aproximativ egale.
...- prezintă celule - mobile = leucocite si limfocite .
. - fixe = fibrocitul si histiocitul, cu rol in distrugerea unor substanţe
...- este cel mai raspandit tesut conjunctiv.
...- rol de sustinere, legatură, trofic, aparare .
...- umple spatiile dintre organe si leaga fibrele musculare, însoţeşte organele.
. - formează cu epiteliile unităţi funcţionale
...- se află - de-a lungul vaselor, nervilor, in canalul Hawers al osului compact,
. - in medulara ovarului , pericondru, periost, vilozităţi intestinale....
♦ Tesutul reticulat
...- are celule cu prelungiri ramificate.
...- prezinta numeroase fibre de reticulina care sunt dispuse sub forma de retea.
...- în ochiurile retelei se află subst. fundamentală şi reticulocite cu multe prelungiri
...- se gaseste in organele hematoformatoare si limfopoietice: splina, ficat, maduva rosie,
......ganglionii limfatici; are rol de apărare (fagocitoza).
♦ Ţesutul adipos
. - prezintă celule adipoase - cu citoplasma şi nucleul spre periferie
. - cu o picatură de grăsime în centru
. - se află in jurul organelor viscerale (tiroidă, rinichi, glob ocular), hipoderm si mezenter
.. (pliu al peritoneului care fixeaza organele digestive de peretele posterior alcavitatii abdominale)
. - are rol în termoreglare, protecţie, trofic, de depozit, mecanic
♦ Tesutul fibros
. - celulele si substanţa sunt puţine;
. - prezintă multe fibre de colagen dispuse paralel.
. - este puţin elastic sau plastic, dar foarte rezistent
. .- se află in - ligamente, tendoane, fasciile musculare, duramater, apronevroze,
.. - sclerotică, albugineea ovarului şi testiculului, derm,
. - capsulele organelor, tunica externă a vaselor de sânge
. - are rol de protectie in locurile de frecare, tractiune si presiune.
♦ Tesutul elastic
. - celulele si substanta se află in cantitati mici; predomina fibrele elastice
. - se află in tunica medie a venelor si arterelor, plamani si corzi vocale.
. - are rol mecanic
TESUTURILE CONJUNCTIVE SEMIDURE
. - Substanta fundamentală contine o proteină, condrina, ce-i da aspectul de cartilaj,
. şi .multe săruri minerale, mai ales cele de Na (95%);
. - cartilajul - este nevascularizat şi lipsit de inervaţie, elastic şi rezistent;
. - este hrănit prin difuzie de pericondru, membrană
. conjunctiv - vasculară care îl inveleşte şi-l protejează.
. - constituie precursor al unor oase (mare parte din scheletul noului-născut )
♦ Tesutul cartilaginos hialin
...- predomină subst. fundamentală =>structură omogenă, cu fibre fine, distribuite uniform.
...- se află in - inele cartilaginoase traheale, bronşice
.. - cartilaje nazale, costale , legaturile cartilaginoase dintre oase
. . - scheletul embrionului (majoritatea oaselor scheletului sunt iniţial
. cartilaj hialin, ce se osifică endocondral)
♦ Tesutul cartilaginos elastic
...- predomină fibrele elastice => culoare gălbuie şi flexibilitate
...- se gaseste in - epiglotă, pavilionul urechii si conductul auditiv extern. .
. . . - cartilaje faringiene

♦ Tesutul cartilaginos fibros

...- predomina fibrele de colagen => rezistenţă mare la comprimare, tracţiuni...
...- se găseste in - inele intervertebrale, simfiza pubiană, meniscurile articulare
TESUTURILE CONJUNCTIVE DURE (OASE)
. - sunt ţesuturi rigide adaptate la funcţia de susţinere şi rezistenţă
. - sunt bogat. vascularizate.( intensă activitate metabolică la nivelul oaselor)
. - substanta fundamentală = mediu omogen, care împreună cu fibrele de colagen
. (90-95%) formează oseina, structurată in lamele osoase,impregnate cu săruri
. fosfocalcice; . .
. - măduva osoasă e - roşie, la nou-nascut, in toate oasele => celulele sângelui
. - galbenă, putin activă, o inlocuieste in adolescenţă pe cea roşie .
. - cenuşie la bătrâni
. - oasele sunt inconjurate de membrană rezistentă, protectoare, nutritivă = periost
. - după modul de dispunere a lamelor osoase, ţesutul dur este:
♦ Tesutul haversian / compact
...- se găseşte - in oasele lungi – în diafiză şi la suprafaţa epifizelor
. - la suprafaţa ( lama externă) oaselor late şi scurte,
...- este alcătuit din - sisteme haversiene = osteoane
. - sisteme interhaversiene = lame osoase între osteoane
...- unitatea anatomo-functională = osteonul, cu - canal Hawers cu ţesut lax, vase, nervi.
. - 5 -30 lame osoase concentrice
. canalului, cu osteocite in osteoplaste..
♦ Tesutul spongios / trabecular
... - se găseşte in oasele late si scurte, in epifizele oaselor lungi
... - are - areole (cavitati) cu măduvă roşie, ce comunica intre ele fără a avea continuitate
. - lame osoase, trabecule (arcuri) ce se întretaie, delimitând areolele
ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT

- are celule - cilindrice (prismatice) lungi, L = 1mm → 15 cm; diametru = 10 – 100 µ

. - cu capete rotunjite sau poligonale; majoritatea neramificate.
.. . …… .- multinucleate (de tip sinciţial - citoplasmă cu mulţi nuclei),
. - cu striaţii evidente ;

- contracţia e rapidă, puternică, voluntară in majoritatea cazurilor

- localizări - in toti muschii scheletici;
. - in tubul digestiv - muschii - cavităţii bucale, faringelui,
- din 1/3 superioara a esofagului;
……………………………….. - sfincterului anal extern;
. - in aparatul - respirator (muschii laringelui),
- urinar - in sfincterul vezical extern
. - in muschii extrinseci ai globului ocular, muschii din urechea medie
- are fibre musculare grupate în pachete (fascicule) si tesut conjunctiv(10%) …………
endomisium
perimisium
……… …..epimisium - acoreaza muschiul de fascie
- tesutul conjunctiv adiacent = fascia, tendonul, aponevroza
Structura celulei musculare striate - este de tip sinciţial
sarcolema - are expansiuni - tubii T - care invagineaza pana aproape de RE;
sarcoplasma – cu - mitocondrii – numeroase, in şiruri printre si paralel cu miofibrilele
- AG - reprezentat de complexe numeroase dar mici lângă nuclei;
- lizozomii
- RE - eliberează si captează Ca2+ in contracţia si relaxarea muschi;
- miofibrile striate - cu sarcomere;
- cu prot. contractile (actina + miozina) şi reglatoare
- incluziuni de glicogen si lipide
nucleii - ocupa 1% din volum; sunt sute: 20-40/cm,
- periferici, sub sarcolema, paralel cu axul lung
MUŞCHIUL NETED
- celula este fuziformă uninucleată , fără sarcomere,
- prezintă actină si miozină - paralele, intre cele 2 capete; Tesut muscular neted 1. nucleu
- alunecă unele pe lângă altele în timpul .contracţiei
- nu formează plăci motorii
♦ muschiul neted visceral,
- este prezent în organele interne vaselor de sânge, tegument (erectorul firului de păr);
- fibrele musculare sunt dispuse în straturi, rar în pachete.
- funcţionează ca un sinciţiu deoarece există joncţiuni între celule
- proprietăţi: automatismul (descarcarea automata a impulsurilor, ca urmare a unor
modificari metabolice ritmice, produse in aceste celule,
prin care se genereaza un impuls nervos);
. plasticitatea ( proprietatea de a nu-şi modifica tensiunea la alungire)
♦ muşchiul neted multiunitar - se află în iris şi are contracţie gradată;
- nu este sinciţial.
MUSCHIUL CARDIAC ADULT / de lucru
- are o structură apropiată de a muşchilor scheletici
- contracţiile sunt autonome şi involuntare, cu viteză medie de contracţie.
- celulele, mai scurte, au capete ramificate şi sunt uninucleate(nucleu mic, central),
- lungime 40 -100(30-60) µm, diametru 10-20 µm ;
- cu multe mitocondrii; sarcolema este subţire.
- miofibrilele sunt mai groase, striaţiile mai puţin evidente
- se văd limitele dintre celule = discuri intercalare = strii scalariforme (fibroase)
- între celulele cardiace se află ţesut conjunctiv moale cu multe vase de sânge.
- funcţionează ca un sinciţiu
MIOCARDUL NODAL / EMBRIONAR (autoexcitabil)
- este localizat în nodulii inimii
- are celule fuziforme cu - striaţii incomplete şi generează ritmic stimulii de contracţie .
- mult glicogen
Tesutul striat de tip cardiac 1. striatie; 2. nucleu; 3. disc intercalar