 CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ A TUMORILOR MALIGNE

Clasificarea histopatologică a tumorilor maligne se bazează pe originea lor embrionară, din cele 3
straturi germinale apărând astfel următoarele categorii de neoplazii:

ectoderm şi endoderm- tumorile epiteliale sau carcinoame,

neuroectoderm - tumorile sistemului nervos şi cele ale sistemului APUD (Amine

Precursor Uptake and Decarboxylation) celule capabile de preluarea şi decarboxilarea precursorilor
aminici,

mezoderm - tumorile sistemului hematopoetic şi sarcoamele osoase şi de părţi moi.

 1. Tumori epiteliale

 reprezintă cele mai frecvente tipuri dintre neoplaziile maligne 80%.

Carcinoamele bazocelulare

- localizate predominant la nivelul feţei,

- evoluţie exclusiv locală de lungă durată,

- prognostic foarte bun.

Carcinoame pavimentoase

- au ca punct de plecare epiteliul căilor aero-digestive superioare sau bronşic,

- evoluţie mai agresivă locală, dar se extind pe cale limfatică în ganglionii regionali.

 Tumori epiteliale

Carcinoame tranziţionale

- pleacă de la nivelul epiteliului aparatului urinar,

- evoluţie agresivă dominată de invazia locală,

- diseminează în ganglionii limfatici regionali;

- reprezintă o caracteristică

debutul multicentric concomitent cu leziuni multiple diseminate.

Adenocarcinoamele

- tumori mai agresive,

- disemineaza precoce limfatic dar şi la distanţă prin metastazare hematogenă , se corelează cu

gradul de diferenţiere ca un factor de prognostic esenţial în stabilirea conduitei terapeutice.

Tumori epiteliale

Carcinomul adenoid chistic

 - o formă particulară

- localizat la nivelul glandelor salivare sau bronşii,

- evoluţia este locală, prin invazie perineurală, fără diseminare limfatică dar cu posibilitate de
diseminare hematogenă pulmonară.

 2. Tumorile conjunctive

Sunt cunoscute sub denumirea de tumori osoase şi de părţi moi

- reprezintă o grupă extrem de heterogenă de neoplazii,
- ocupă 3-5% din tumorile maligne.

Sunt clasificate în funcţie de ţesutul de origine în 3 grupe

- osos – osteosarcom

- cartilagiu – condrosarcom

- părţi moi

 3. Tumori ale ţesutului limfatic si hematopoetic

Reprezintă 6-8% din neoplaziile la om.

 Boli mieloproliferative cronice:

       - leucemia mielogenă cronică

       - policitemia vera

       - mielofibroza cronică

      - trombocitopenia esentialis

 Boli mielodisplazice/mieloproliferative:

      - leucemia mielomonocitară cronică

      - leucemia mielomonocitară juvenilă

 Sindroame mielodisplazice:

       - anemia refractară

       - citopenia refractară

      - sindrom mielodisplazic

 Leucemii mieloide acute

 Limfomul Hodgkin

 Limfoame non-Hodgkin
  Neoplasme histiocitare şi cu celule dendritice

 Mastocitoze

Limfoamele maligne reprezintă de fapt marea majoritate a tumorilor sistemului hematopoetic, iar
dintre ele limfomul Hodgkin constituie o treime din cazuri.

 4. Tumori ale ţesutului nervos

reprezintă 1-3% din tumorile maligne,
cele mai frecvente sunt de natura astrocitară, urmate de cele ependimale.

În funcţie de ţesutul de origine al acestor tumori ele se clasifică în:

1.Tumori ale ţesutului neuroepitelial:

- astrocitare,

- oligodendrogliale,

- ependimale şi de plex coroid,

- neuronale,

- neuroblastice,

- pineale,

- embrionare,

- gliale

2. Tumori ale nervilor periferici:

- Schwanom,

- neurofibrom,

- perineurinom

3. Tumori ale meningelui:

- tumori ale celulelor meningoendoteliale

- tumori mezenchimale

4. Limfoame şi neoplazii hematologice:

 - Tumori cu celule germinale

- Tumori ale regiunii selare

5. Tumorile mai multor ţesuturi au ca punct de plecare acelaşi organ însă provin din două sau mai
multe ţesuturi.

 Tumora filodă mamară prezintă:

 • - componentă epitelială

• - componentă conjunctivă (sarcom)

 6. Clasificarea biologică în funcţie de caracterele de evolutivitate ale tumorii.

In funcţie de evolutivitate, tumorile se pot grupa în două categorii:

benigne şi maligne.

Tumorile benigne sunt:

 bine diferenţiate,

 cu creştere lentă ne-invazivă,

 încapsulate,

 rar recidivante,

 nu determină metastaze.

Tumorile maligne sunt:

 puţin diferenţiate,

 cu creştere rapidă,

 invazive,

 neîncapsulate,

 recidivante,

 determină metastaze, care culminează cu decesul gazdei.

 7. Gradul de diferenţiere tumorală este rezultatul unui scor al trăsăturilor histologice, şi

reprezintă un factor de prognostic important.

Gradele de diferenţiere sunt:

G1 - bine diferenţiate corespunde unei tumori cu evoluţie preponderent locală cu risc redus de
metastazare la distanta.

G2 - moderat diferenţiate

G3 - slab diferenţiate - în care ţesutul de origine este dificil de identificat, prezintă în general o
evoluţie rapidă cu tendinţa la metastazare.

G4 - nediferenţiate

 CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICĂ A TUMORILOR MALIGNE

Clasificarea histopatologică a tumorilor maligne se bazează pe originea lor embrionară, din cele 3
straturi germinale apărând astfel următoarele categorii de neoplazii:
 ectoderm şi endoderm- tumorile epiteliale sau carcinoame,

neuroectoderm - tumorile sistemului nervos şi cele ale sistemului APUD (Amine

Precursor Uptake and Decarboxylation) celule capabile de preluarea şi decarboxilarea precursorilor
aminici,

mezoderm - tumorile sistemului hematopoetic şi sarcoamele osoase şi de părţi moi.

 1. Tumori epiteliale

 reprezintă cele mai frecvente tipuri dintre neoplaziile maligne 80%.

Carcinoamele bazocelulare

- localizate predominant la nivelul feţei,

- evoluţie exclusiv locală de lungă durată,

- prognostic foarte bun.

Carcinoame pavimentoase

- au ca punct de plecare epiteliul căilor aero-digestive superioare sau bronşic,

- evoluţie mai agresivă locală, dar se extind pe cale limfatică în ganglionii regionali.

 Tumori epiteliale

Carcinoame tranziţionale

- pleacă de la nivelul epiteliului aparatului urinar,

- evoluţie agresivă dominată de invazia locală,

- diseminează în ganglionii limfatici regionali;

- reprezintă o caracteristică

debutul multicentric concomitent cu leziuni multiple diseminate.

Adenocarcinoamele

- tumori mai agresive,

- disemineaza precoce limfatic dar şi la distanţă prin metastazare hematogenă , se corelează cu

gradul de diferenţiere ca un factor de prognostic esenţial în stabilirea conduitei terapeutice.

Tumori epiteliale

Carcinomul adenoid chistic

- o formă particulară

- localizat la nivelul glandelor salivare sau bronşii,

 - evoluţia este locală, prin invazie perineurală, fără diseminare limfatică dar cu posibilitate de
diseminare hematogenă pulmonară.

 2. Tumorile conjunctive

Sunt cunoscute sub denumirea de tumori osoase şi de părţi moi

- reprezintă o grupă extrem de heterogenă de neoplazii,
- ocupă 3-5% din tumorile maligne.

Sunt clasificate în funcţie de ţesutul de origine în 3 grupe

- osos – osteosarcom

- cartilagiu – condrosarcom

- părţi moi

 3. Tumori ale ţesutului limfatic si hematopoetic

Reprezintă 6-8% din neoplaziile la om.

 Boli mieloproliferative cronice:

       - leucemia mielogenă cronică

       - policitemia vera

       - mielofibroza cronică

      - trombocitopenia esentialis

 Boli mielodisplazice/mieloproliferative:

      - leucemia mielomonocitară cronică

      - leucemia mielomonocitară juvenilă

 Sindroame mielodisplazice:

       - anemia refractară

       - citopenia refractară

      - sindrom mielodisplazic

 Leucemii mieloide acute

 Limfomul Hodgkin

 Limfoame non-Hodgkin

 Neoplasme histiocitare şi cu celule dendritice

 Mastocitoze
Limfoamele maligne reprezintă de fapt marea majoritate a tumorilor sistemului hematopoetic, iar
dintre ele limfomul Hodgkin constituie o treime din cazuri.

 4. Tumori ale ţesutului nervos

reprezintă 1-3% din tumorile maligne,
cele mai frecvente sunt de natura astrocitară, urmate de cele ependimale.

În funcţie de ţesutul de origine al acestor tumori ele se clasifică în:

1.Tumori ale ţesutului neuroepitelial:

- astrocitare,

- oligodendrogliale,

- ependimale şi de plex coroid,

- neuronale,

- neuroblastice,

- pineale,

- embrionare,

- gliale

2. Tumori ale nervilor periferici:

- Schwanom,

- neurofibrom,

- perineurinom

3. Tumori ale meningelui:

- tumori ale celulelor meningoendoteliale

- tumori mezenchimale

4. Limfoame şi neoplazii hematologice:

 - Tumori cu celule germinale

- Tumori ale regiunii selare

5. Tumorile mai multor ţesuturi au ca punct de plecare acelaşi organ însă provin din două sau mai
multe ţesuturi.

 Tumora filodă mamară prezintă:

• - componentă epitelială

• - componentă conjunctivă (sarcom)

  6. Clasificarea biologică în funcţie de caracterele de evolutivitate ale tumorii.

In funcţie de evolutivitate, tumorile se pot grupa în două categorii:

benigne şi maligne.

Tumorile benigne sunt:

 bine diferenţiate,

 cu creştere lentă ne-invazivă,

 încapsulate,

 rar recidivante,

 nu determină metastaze.

Tumorile maligne sunt:

 puţin diferenţiate,

 cu creştere rapidă,

 invazive,

 neîncapsulate,

 recidivante,

 determină metastaze, care culminează cu decesul gazdei.

 7. Gradul de diferenţiere tumorală este rezultatul unui scor al trăsăturilor histologice, şi

reprezintă un factor de prognostic important.

Gradele de diferenţiere sunt:

G1 - bine diferenţiate corespunde unei tumori cu evoluţie preponderent locală cu risc redus de
metastazare la distanta.

G2 - moderat diferenţiate

G3 - slab diferenţiate - în care ţesutul de origine este dificil de identificat, prezintă în general o
evoluţie rapidă cu tendinţa la metastazare.

G4 - nediferenţiate