Sunteți pe pagina 1din 9

Diagnosticul precoce al cancerului

 Diagnosticul precoce al cancerului


 Reprezintă depistarea cancerului
 înainte de apariţia simptomelor şi a semnelor caracteristice
 în fază localizată, fără extensie regională sau metastaze la
distanţă
 Este cea mai eficace modalitate de reducere a mortalităţii oncologice
 Justificare:
 Orientează prevenţia secundară prin identificarea leziunilor
precanceroase care pot fi îndepărtate
 Creşte rata vindecărilor prin tratamente locale
 Permite un tratament mai simplu şi mai puţin mutilant prin
identificarea leziunilor de volum mic
 Diagnosticul precoce al cancerului
 Se bazează pe istoria naturală a cancerului:
 Etapa precanceroasă (precursor al cancerului) – se poate evidentia doar
biologic, apoi microscopic si ulterior macroscopic
 Faza preclinică – după depăşirea membranei bazale şi înainte de apariţia
primului simptom
 Metodele de evidentiere a cancerului în această fază depind de
localizarea şi dimensiunea tumorii
 Faza clinică – apariţia primului simptom în funcţie de localizarea tumorii
 Stările precanceroase
– dezordini tisulare care, dupa un interval de timp, predispun la
aparitia unui cancer invaziv (fără ca această evoluţie să fie obligatorie)
OMS deosebeşte:
- condiţiile precanceroase
- leziunile precanceroase
 Condiţiile precanceroase
 Implica risc genetic sau congenital crescut
 Definitie – stare biologică sau clinică care prezintă o tendinţă anormal
de crescută de a evolua spre cancer fara o relaţie cunoscută cu factori
cancerigeni specifici.
 Exemple de condiţii precanceroase:
 Anomalii cromozomiale sau genetice
 Afecţiuni cu transmitere genetică cu risc de cancerizare:
 Polipoza rectocolică familială
 Xeroderma pigmentosum boala cu determinism genetic
Pacientul prezinta la nivel tegumentar o serie de pete rosiatice,
care vor aparea si se vor accentua dupa expunerea la soare
 Atingerea oculara este foarte evidenta, pacientul prezentand –
fotofobie, conjunctivita, leziuni corneene si leziuni maligne
palpebrale
 Neurofibromatoza Recklinghausen
 Disgenezii (digenezia testiculară care însoţeşte criptorhidia)
 Leziunile precanceroase sau precursorii tumorali reprezintă:
 o etapă preliminara a bolii canceroase
 rezultatul acţiunii unor factori cancerigeni externi sau endogeni bine
cunoscuţi şi definiţia lor este histologică
 Includ: hiperplazii atipice, metaplazii, displazii
 Metaplazie = transformare morfologica a unui ţesut într-
un alt tip tisular
 Displazie = leziune avansată constituită în clonă celulară
cu morfologie şi fenotip anormale, exprimate prin
neregularităţi ale nucleului şi pierderea polarităţii
Displaziile se împart în trei grade:
 Uşoare
 Intermediare
 Severe (cu grad ridicat) includ şi carcinomul in situ (CIS) – reprezintă cea
mai avansată formă de leziune precanceroasă epitelială
 Aspectul clinic al acestor leziuni este diferit:
 macroscopic epiteliul poate fi normal,
 modificările se pot evidenţia prin examen
microscopic al frotiului sau biopsia zonei suspecte
 poate avea aspect de leucoplazie, hiperkeratoză,
papilomatoză sau eritroplazie
 Precursorii tumorali
 Reprezintă condiţii anormale premergătoare cronologic cancerului, dar care
nu sunt urmate obligatoriu de evoluţie spre malignitate.
 Se pot defini astfel:
 Modificari histologice asociate unui risc crescut de cancer
 S-au indentificat precursori pentru principalele localizări tumorale
 Pielea şi organele genitale interne
 Condiţii precanceroase:
 Afecţiuni genetice rare - Xeroderma pigmentosum
 Procese iritative – cicatrici actinice, ulcer cronic de gambă,
radiodermite, kraurozis vulvar
 Leziuni precanceroase:
 Keratozele actinice
 Leucoplaziile
 Eritroplaziile vulvare
 Boala BOWEN (carcinom intraepitelial al pielii sau mucoaselor
organelor genitale interne)
 Boala PAGET a mamelonului (plăci eritematoase cu descuamare
furfuracee centrală)
 Nev displazic congenital sau dobândit (precursorul cel mai comun al
melanomului malign)
 Col uterin
 Conditiile precanceroase:
 Cicatrici cervicale
 Ectropion
 Infectii virale
 Leziunile precanceroase:
 Displazia, in majoritate diagnosticate la varste <35 ani
 Carcinomul in situ, diagnosticate la 35-45 ani.
 Carcinomul invaziv,diagnosticate la 45-49 ani.
 Depistarea leziunilor precanceroase prin examen citologic sistematic si
tratarea lor in timp util conduce la scaderea cancerelor invazive.
 In lipsa tratamentului se apreciaza ca aprox. 2/3 din carcinoamele in situ
evolueaza spre carcinom invaziv intr-un interval de 1-10 ani.
 Caile aero-digestive superioare si arborele traheo-bronsic
 Conditiile precanceroase
 Fibroza submucoasa produsa de fumat, carenta de fier si lichenul plan
 Leziunile precanceroase
 Leucoplazia – leziune benigna observata in special la barbati cu varsta
intre 40 si 70 ani.
 Eritroplazia (Queyrat) – modificari mucoase de culoare rosie
corespunzatoare unei displazii agravante, cu risc ridicat de
transformare maligna
 Localizari: buza, fata ventrala a limbii si planseul bucal
 Metaplazia pavimentoasa – in procesele inflamatorii cronice
 Evidentiate prin examen cito-histologic al materialului
recoltat cu ocazia endoscopiei
 Sanul
 Conditia precanceroasa – predispozitia familiala, probabil genetica
 Leziunile precanceroase – depistate de obicei prin mamografie incluse in
categoria mastozelor chistice, in particular al mastopatiilor proliferative
 Reprezentate de hiperplaziile atipice ductale si lobulare, carcinoamele
ductale si lobulare in situ
 Prezinta risc de 10-30% de evolutie spre carcinom invaziv
 Carcinomul lobular in situ – indicator al riscului de cancer invaziv
 Carcinomul ductal in situ – precursor real al cancerului invaziv
 Tubul digestiv
 Conditiile precanceroase esofagiene:
 mega-esofag,
 esofagite,
 cicatrici postcaustice,
 reflux gastro-esofagian
 Leziuni precanceroase esofagiene:
 Esofagita cronica
 Atrofia
 Displazii de gravitate crescanda
 Carcinomul in situ
 Tubul digestiv
 Conditiile precanceroase gastrice:
 Aclorhidria gastrica cu sau fara atrofie gastrica, in particular in cadrul
maladiei Biermer
 Leziuni precanceroase gastrice:
 Metaplazia intestinala pe fondul gastritei atrofice si evolueaza spre
displazie si apoi in 8-10% din cazuri spre leziuni invazive.
 Tubul digestiv
 Conditii precanceroase recto-colice:
 Polipoza rectocolica familiala
 caracterizata de > 100 polipi, caracter familial si ereditar
 Colita ulceroasa
 Boala Crohn
 Leziunea precanceroasa:
 Polipul adenomatos izolat sau apartinand unei polipoze
 Semne de alarma incipiente ale cancerului
 Modificarea tranzitului intestinal si urinar
 Ulceratie persistenta, care nu se vindeca – cavitate bucala
 Hemoragie sau secretie neobisnuita
 Aparitia unui nodul la nivelul sanului sau in alta regiune
 Disfagie sau indigestie
 Modificarea semnificativa a unui nev cutantat
 Tuse persistenta sau disfonie
Grupe de populatie cu risc crescut
Identificarea grupelor de populatie cu risc crescut permite urmarirea
persoanelor cu risc si sfatul genetic
Grupa de risc pentru cancerul mamar
-Sexul feminin
-Varsta>45 ani
-Predispozitia familiala
-Activitatea ovariana prelungita( pubertate precoce, menopauza tardiva)
-Celibatul, nuliparitatea, prima nastere >30ani
Antecedente patologice ale sanului- cancerul mamar, mastoza fibro-chistica,
carcinomul ductal, si lobular in situ
 Grupa de risc pentru cancerul de col uterin
 Factori de risc:
 Debutul precoce al vietii sexuale
 Statut socio-economic scazut
 Infectii ginecologice frecvente, in special virale (papiloma virus, herpes
virus)
 Cervicitele cronice
 Leziuni precanceroase- carcinomul intraepitelial
 Grupe de populatie cu risc crescut
 Grupa de risc pentru cancerul de endometru
 postmenopauza
Factori de risc:
 Nuliparitatea
 Ciclurile anovulatorii
 Sindromul Stein-Leventhal,
 Menopauza tardiva,
 Tratamentul estrogenic fara asociere cu progestative
 Obezitatea
 Alimentatie hipercalorica
 Precursorul cancerului invaziv – hiperplazia adenomatoasa
 Triada clinica: hipertensiune arteriala, diabet, obezitate
 Antecedente heredo-colaterale – cancerul de endometru, san, colon
 Grupe de populatie cu risc crescut
 Grupa de risc pentru cancerele cailor aero-digestive superioare (CADS)
 Barbati peste 40 ani – 90-95%
 Factorii de risc:
 Alcoolismul
 Tabagismul
 Igiena buco-dentara deficitara
 Antecedente de cancer
 Grupa de risc pentru cancerul bronho-pulmonar
 Factorii de risc:
 Tabagismul, mai ales cu debut la varsta tanara
 Industria azbestului, nichelului, cromului, uraniului
 Poluarea
 Bronsita cronica cu metaplazie pavimentoasa
 Grupe de populatie cu risc crescut
 Grupa de risc pentru cancerul gastric
 Risc egal pentru cele doua sexe
 Varsta > 45 ani
 Factori de risc:
 Alimentatie saraca in legume si fructe si bogate in
alimente sarate si afumate
 Gastrita atrofica cu metaplazie intestinala – leziunea
precanceroasa cu evolutie accentuata de anemia Biermer.
 Grupa de risc pentru cancerul colo-rectal
 Varsta > 45 ani la ambele sexe
 Antecedete heredo-colaterale sau polipoza recto-colica familiala
 Antecedente personale de rectocolita hemoragica, boala Crohn, polipoza
familiala difuza
 Factori de risc:
 Alimentatia saraca in fibre, bogata in grasimi animale
 Grupe de populatie cu risc crescut
 Grupa de risc pentru cancerul cutanat
 Varste > 60 ani
 Marinari, agricultori, pescari – expunere la
radiatii UV
 Factori de risc:
 Afectiuni genetice – xeroderma pigmentosum
 Afectiuni cutanate cronice – arsuri, supuratii, ulcerul de gamba,
 Factori profesionali – expunerea la gudron, arsenic, nitrati
v