Sunteți pe pagina 1din 12

an I, Meteorologie-Hidrologie

GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ

INTRODUCERE IN GEOGRAFIE CA ȘTIINȚĂ

Lector dr. Mihaela VERGA


TEMATICĂ
CURS
•PARTEA I: Despre Geografie ca știință. Teorie și metodologie geografică
•PARTEA A II-A: Pământul – corp cosmic (Universul, structurile cosmice,
Sistemul Solar)
•PARTEA A III-A: Pământul și sistemul geografic global

LUCRĂRI PRACTICE
•Teoria generală a sistemelor
•Importanța hărții în analizele geografice: harta generală și
harta tematică
•Mediile terestre – marile sisteme geografice regionale
BIBLIOGRAFIE:

IELENICZ, M., COMANESCU, LAURA, BOGDAN M, 1999, Dictionar de geografie fizica, Ed.
Corint, Bucuresti

IELENICZ, M., COMANESCU, LAURA, 2003, Geografie fizica generala: bazele geografiei
fizice, Ed. Universitara, Bucuresti

IELENICZ, M., 2009, Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie, Ed.


Universitara, Bucuresti

LOGHIN, V., MURATOREANU, G., 2008, Geografie fizica generala, Valahia University
Press, Târgoviste

POSEA, Gr., ARMAS, IULIANA, 1998 Geografie fizica, Terra, camin al omenirii si
Sistemului Solar, : Editura Enciclopedica, Bucuresti

STRAHLER, N., A., 1973, Geografie fizica, Editura Stiintifica, Bucuresti


STIINTA

OBIECT LEGI METODE


DENUMIRE
DE STUDIU generale si proprii de investigaţie

EX EX EX
circuitului apei
GEOGRAFIA mediul geografic cartografică
in natura
CERINTE
• acumularea unui volum mare de informaţie,

• delimitări,

• introducerea noţiunilor specifice,

• stabilirea corelaţiilor cu domeniile apropiate

uneori se modifică sensul iniţial al denumirii ştiinţei respective


ETAPA ANTICĂ - 2 direcţii:

• CHOROGRAFIE (chora - graphein) = descrierea unor regiuni


oikumena

• GEOGRAFIE (Geea - graphein) = relaţii matematice, fizice, astronomice


Pământul

!!!
Studiu
individual
ETAPA MEDIEVALA - regres
COSMOGRAFIA
SEC IX – XII - cultura islamica
Al Idrisi (1100 – 1165)

Ibn Battutah (1304 – 1368)

–cruciade, pelerinaje, informatii comerciale – ghiduri – geografie regională

•Cunoasterea unor regiuni noi


•Harti
•Enciclopedii


ETAPA RENASCENTISTĂ - epoca marilor descoperiri
geografice
- explorări, descrieri ale unor regiuni necunoscute
- reprezentări cartografice detaliate (areale şi semne convenţionale)
Newton, Kepler, Copernic, Galileo s.a.

fond informational = vocabular 


explicaţii ale unor procese naturale = corelatii
formularea unor legi naturale
ETAPA MODERNĂ
1. probleme de ordin teoretic
2. acumulări de date din teren
3. verificări experimentale
4. sinteze ştiinţifice
5. sensul noţiunii de Geografie
6. ramuri ale Geografiei

personalităţi:
B. Varenius, Al. von Humboldt, Karl Ritter,
Friedrich Ratzel, F. von Richtofen, Paul Vidal de
la Blache
INDIVIDUALIZAREA UNOR RAMURI ALE GEOGRAFIEI

• G. Fournier (1648) - Oceanul Planetar

• B. Varenius (1622-1650) -Geographia generalis (1650) - HIDROLOGIE

• Al. von Humboldt - învelişul biotic

• Eduard Suess - BIOSFERĂ

• K. Newmann, 1854, -noţiunea de GEOMORFOLOGIE

• Friedrich Ratzel (1844-1904) - GEOGRAFIA UMANĂ (antropogeografia) şi


GEOPOLITICA

• Paul Vidal de la Blache (1900) - GEOGRAFIA UMANĂ şi raporturile cu


geografia vieţii.
ETAPA CONTEMPORANĂ

geografie GENERALĂ - geografie REGIONALĂ


geografie FIZICĂ – geografie UMANĂ
.

interferenţa dintre învelişurile geografice în general,


dar prin exemplificări regionale
Secolul XX, explozia tehnico – ştiinţifică şi financiară
coincide cu crearea

GEOGRAFIEI MODERNE

1. stabilirea unei definiţii a Geografiei


2. delimitarea obiectului de studiu faţă de alte ştiinţe
3. stabilirea denumirii obiectului de studiu al Geografiei
4. precizarea domeniului de studiu al unor discipline geografice
Secolul XXI

 teoretizari

 cercetari stiintifice cu aplicabilitate imediata

 noi metode si tehnici de cercetare

 interdisciplinaritate