Sunteți pe pagina 1din 173

Proiect de Diplomă

Cuprins
1. ANSAMBLU – PRODUS.........................................................................................................................4
1.1. Analiza funcţional constructivă............................................................................. 4
1.2. Caietul de sarcini al produsului ............................................................................ 6
2. DEZVOLTAREA PRODUSULUI............................................................................................................7
2.1. Îmbunătăţirea proiectului produsului ................................................................... 7
2.2. Analiza tehnologicităţii produsului ..................................................................... 12
2.3. Studiu de benchmarking...................................................................................... 12
2.4. Analiza satisfactiei clientilor ............................................................................... 13
2.5. Managementul reclamațiilor ................................................................................ 14
3. SISTEMUL CALITĂŢII ......................................................................................................................... 15
3.1. Modelul de sistem al calităţii adoptat ................................................................. 15
3.2. Documentele sistemului calităţii ......................................................................... 16
3.3. Declaraţia de politică a managementului la cel mai înalt nivel privind calitatea18
3.4. Planul calităţii ....................................................................................................... 19
3.5. Diagrama fluxului de fabricație ........................................................................... 22
3.6. Proceduri specifice şi instrucţiuni de lucru elaborate ....................................... 24
3.7. Identificarea trasabilităţii produsului .................................................................. 25
4. PREGĂTIREA FABRICAŢIEI ............................................................................................................. 26
4.1. Activităţile desfăşurate pentru pregătirea fabricaţiei ........................................ 26
4.2. Lista de materiale şi consumabile necesare aprovizionării .............................. 26
4.3. Controlul aprovizionării – evaluarea furnizorilor ............................................... 27
5. REALIZAREA PRODUSULUI ............................................................................................................. 27
5.1. Stabilirea şi/sau analiza rolului funcţional al piesei ........................................... 27
5.2. Alegerea materialului optim pentru confecţionarea piesei ............................... 32
5.3. Caracteristici funcţionale, tehnologice şi economice ale materialului din care este
confecţionată piesa ........................................................................................................ 35
5.4. Semifabricatul iniţial sau piesa-semifabricat iniţială cu adaosurile de prelucrare 36
5.5. Tehnologicitatea construcției piesei ................................................................... 37
5.6. Stabilirea clasei din care face parte piesa şi procesul tehnologic tip .............. 39
5.7. Analiza preliminară a realizării suprafeţelor ce delimitează piesa în spaţiu şi stabilirea
succesiunii optime a prelucrărilor ................................................................................. 39
5.8. Principiile de proiectare privind conţinutul şi succesiunea operaţiilor procesului
tehnologic tip .................................................................................................................. 42
5.9. Structura preliminară a procesului tehnologic proiectat................................... 43
1
5.10. Structura procesului tehnologic proiectat ...................................................... 44
5.11. Analiza economică a procesului tehnologic proiectat ................................... 44
5.12. Fişa film şi planul de operaţii corespunzător.................................................. 47
5.13. Evidenţierea condiţiilor .................................................................................... 58
5.14. Simbolizarea informaţională a suprafeţelor de cotare ................................... 61
5.15. Combinarea simbolurilor ................................................................................. 62
5.16. Determinarea erorilor de orientare caracteristice .......................................... 63
5.17. Determinarea schemei de orientare tehnic acceptabile SOTA ...................... 66
5.18. Determinarea forţelor de strângere ................................................................. 67
5.19. Selectarea variantei optime.............................................................................. 69
5.20. Alegerea sau proiectarea constructivă a organologiei specifice dispozitivului
concret 73
5.21. Calcule de rezistenţă ........................................................................................ 73
5.22. Funcţionarea dispozitivului.............................................................................. 74
5.23. Măsuri de protecţia muncii şi întreţinere ........................................................ 75
6. ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE .................................................................................................... 75
7. CONTROLUL PRODUSULUI ............................................................................................................. 84
7.1. Identificare produs ............................................................................................... 84
7.2. Defecte posibile.................................................................................................... 84
7.3. Metode optime de examinare .............................................................................. 85
7.4. Integrarea controlului în fluxul de fabricaţie ...................................................... 86
7.5. Întocmirea documentelor de control şi inspecţie .............................................. 86
8. ASAMBLAREA PRODUSULUI .......................................................................................................... 87
8.1. Analiza constructiv – tehnologică....................................................................... 87
8.2. Analiza legăturilor dintre elemente ..................................................................... 89
8.3. Stabilirea listei componentelor ........................................................................... 90
8.4. Ordonanţarea şi schema de asamblare .............................................................. 93
8.5. Elaborarea listei fazelor de montaj şi atribuirea utilajelor şi echipamentelor .. 96
8.6. Stabilirea regimurilor de montaj şi a timpilor operativi ................................... 100
8.7. Stabilirea variantei optime a procesului tehnologic de montaj....................... 102
8.8. Cartea tehnică .................................................................................................... 103
8.9. Măsuri de protecţia muncii şi întreţinere .......................................................... 104
9. CONTROL ŞI ÎNCERCĂRI FINALE ................................................................................................. 105
9.1. Inspecţii şi încercări finale................................................................................. 105
9.2. Elaborare certificat de conformitate ................................................................. 105

2
Proiect de Diplomă

10. AMBALARE – DEPOZITARE ....................................................................................................... 106


10.1. Stabilirea mijloacelor de transport ................................................................ 106
10.2. Alegerea tipului de ambalaj, modului de conservare, etichetare și depozitare107
10.3. Întocmirea etichetei ambalajului .................................................................... 109
11. VÂNZARE......................................................................................................................................... 109
11.1. Acțiuni de promovare. Întocmirea pliantului de promovare ........................ 109
11.2. Întocmirea mapei de documente însoțitoare la vânzarea produsului ......... 111
12. INSTALARE ..................................................................................................................................... 111
13. SERVICE .......................................................................................................................................... 113
14. SCOATERE DIN UZ ....................................................................................................................... 114

3
1. ANSAMBLU – PRODUS

S. C. B&B REDUCT S.R.L. este o companie producătoare de reductoare planetare cu trei


sateliți din România, dotată cu facilități tehnice și tehnologice moderne, executând produse de un
înalt nivel tehnologic și calitativ.
Compania S.C. B&B REDUCT S.R.L. a apărut pe piața românească cu scopul îndeplinirii
nevoilor și cerințelor clienților.
Compania oferă servicii de consultanță tehnică la punerea în funcțiune, service în garanție,
dar și în post-garanție.
“Reductoarele de turație cu roți dințate sunt mecanisme organizate ca ansambluri
independente, cu raport de transmitere constant, realizate în carcase închise și etanșe destinate
reducerii turației, concomitent cu amplificarea momentului de torsiune transmis.
Reductoarele planetare au la bază mecanisme planetare (cu elemente cu axe mobile – care
se rotesc față de două axe: axa proprie și o axă fixă). Reductoarele planetare au largă utilizare în
tehnica acționărilor, fiind caracterizate prin compactitate, randament și posibilități cinematice
remarcabile.” [1]
Reductoarele planetare se utilizează în domenii precum:
- construcția de mașini-unelte;
- mașinile de ridicat și transportat;
- utilaje tehnologice.
“Caracteristicile constructive ale reductorului planetar de turație sunt următoarele:
- angrenaj cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți;
- intrarea mișcării pe o parte și ieșirea pe partea opusă;
- carcasa turnată cu deschidere în planul arborilor;
- rulmenți radiali cu bile pe un rând;
- fixarea pinionului pe arbore se face prin asamblare cu pană.” [1]
Principalele caracteristici ale reductoarelor planetare sunt dimensiunile compacte, fiabilitatea
ridicată și o construcție simplă.
Reductoarele planetare au un raport foarte bun greutate-sarcină, din aceasta cauză în
industrie există arii largi în care se utilizează doar acest tip de reductor.

1.1. Analiza funcţional constructivă

Reductorul planetar este un mecanism ce transmite mișcarea de la elementele conducătoare


la elementele conduse. Acesta este caracterizat prin faptul că asigură rapoarte mari de transmitere
în condițiile unui gabarit redus.
Rolul funcțional al reductorului planetar este de a reduce turația și de a crește momentul de
torsiune.
Mecanismele planetare au roţi cu axe mobile, numite sateliţi. Un satelit are o mişcare
compusă, de rotaţie în jurul propriei axe şi de rotaţie în jurul axei centrale a mecanismului. Elementul
care deplasează axul satelitului se numeşte braţ port satelit.
Mecanismul planetar are un pinion fixat pe arborele de intrare (25) prin intermediul unei pene
(27) care angrenează cu cei 3 sateliți (2) situați pe brațul portsatelit (10) transmițând mișcarea
arborelui de ieșire (16). Angrenajul este protejat prin intermediul carcasei reductor (1) care are rolul
de a susține arborele de intrare. Aceste repere sunt prezentate în figura 1.1.
Avantajele reductorului planetar sunt următoarele:
- construcție foarte compactă, dar aceiași putere transmisă ca și celelalte tipuri de reductoare
datorită faptului că momentul de răsucire se repartizează pe cei 3 sateliți;
- raport mare de transmitere 1:30;
- randament satisfăcător: 0,97 – 0,98%;
- formă constructivă simplă.

4
Proiect de Diplomă

Însă există și un dezavantaj ale acestui tip de reductor și anume costul mare de fabricare.

Fig. 1.1. Reductor planetar cu trei sateliți

5
1.2. Caietul de sarcini al produsului

Caietul de sarcini cuprinde specificații tehnice ale produsului REDUCTOR PLANETAR CU


TREI SATELIȚI.
Pentru acest tip de reductor se impun următoarele condiții de lucru:
- temperatura mediului ambiant: -20°C şi +50°C;
- umiditatea relativă a mediului ambiant: max. 80% la 20°C;
- gradul de protecţie contra prafului şi a apei: IP44 STAS 5325—79.
- temperatura ambiantă în timpul funcționări: -20°C...+60°C;
- temperatura mediului ambiant în timpul transportului sau depozitării: +15 °C...+25 °C;
- poziția de funcționare: verticală sau orizontală.
Pentru evitarea accidentelor se vor respecta următoarele instrucțiuni:
- Este interzisă punerea în funcțiune sau punerea sub tensiune a produsului fără carcasă.
- Produsul va fi utilizat numai conform destinației acestuia.
Caracteristicile reductorului planetar sunt următoarele:
- Momentul de lucru: 30 daNm;
- Cuplu nominal la ieșire: 39 Nm;
- Puterea transmisă: 95 kw;
- Raport de transmisie: 1:30;
- Turația nominală la intrare: 3000 rot/min;
- Clasa de protecție: IP 54.
Condițiile tehnice impuse pe desenul de ansamblu sunt următoarele:
- După un număr de 5000 de ore se verifică jocurile de rulmenți și se schimbă uleiul de reductor
TIN 200;
- Produsul se execută pentru un climat continental;
- Suprafețele nefuncționale se vor proteja anticorosiv.
Reductorul planetar se poate cupla la motoare electrice ce îndeplinesc condiția respectării
puterii nominale a acestuia. Cuplarea se realizează prin intermediul arborelui de intrare.

6
Proiect de Diplomă

2. DEZVOLTAREA PRODUSULUI

2.1. Îmbunătăţirea proiectului produsului

2.1.1. Obiectivul proiectului de îmbunătățire


În urma studiului realizat cu ajutorul analizei FMEA s-a constatat că obiectivul principal al
companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L. este creșterea calității produselor.
Pentru a atinge obiectivul dorit este necesar ca personalul să fie instruit pentru a verifica dacă
semifabricatele îndeplinesc condițiile impuse la primirea comenzii, acestea urmând a fi utilizate la
realizarea produselor finite.
FMEA este o procedură prin care fiecare mod credibil de defectare a fiecărui item de la nivelul
inferior de descompunere până la cel mai înalt nivel este analizat pentru a determina efectele asupra
sistemului și a clasifica fiecare mod potențial de defectare, în conformitate cu severitatea efectului
său.
Analiza FMEA cu ajutorul căreia am determinat obiectivul dorit este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Analiza FMEA


Risc F I D RPN Încadrare

1. Comanda plasată nu conține toate


produsele necesare, iar unele dintre 2 9 10 180 Risc mediu
acestea nu respectă cerințele cerute.

2. Neîndeplinirea obligațiilor contractuale 1 10 9 90 Risc minor

3. Din cauza documentelor neavizate de


către departamentele de specialitate pot 5 7 3 105 Risc mediu
apărea sancțiuni
4. Nerespectarea cerințelor specificate în
1 10 8 80 Risc minor
ceea ce privește proiectarea produsului
5. Fonduri insuficiente pentru alocarea
4 8 10 320 Risc mediu
resurselor

6. Aprovizionarea cu semifabricate ce nu
respectă cerințele de calitate și legislația 9 10 7 630 Risc major
în vigoare

7. Verificarea incompletă a
9 10 8 720 Risc major
semifabricatelor la primirea comenzii

8. Depozitarea semifabricatelor în locuri


3 8 10 240 Risc mediu
neadecvate datorită spațiului insuficient

9. Angajarea unui personal necalificat 1 10 1 10 Risc minor

10. Efectuarea incompletă a controlului


final al reperelor (rugozitate și cote 3 9 8 216 Risc mediu
neverificate)

7
11. Neefectuarea controlului produsului
neconform pentru prevenirea apariției 8 6 9 432 Risc mediu
defectelor
12. Nerespectarea indicațiilor de pe
1 10 9 90 Risc minor
desenul de execuție al piesei
13. Nerespectarea termenului de
verificare a echipamentelor de inspecție, 8 8 9 576 Risc major
măsurare, încercare

14. Nerespectarea condițiilor de montaj a


6 9 10 540 Risc major
reperelor (lovirea reperelor etc.)

15. Verificări, inspecții și încercări


1 10 5 50 Risc minor
realizate de către un personal necalificat

16. Nerespectarea termenelor de livrare


2 10 10 200 Risc mediu
contractuale

Legendă:
F = frecvența estimată de apariție a situației respective
F = (1 … 10); 1 – cel mai rar
10 – cel mai frecvent
I = impactul
I = (1 … 10); 1 – cel mai minor
10 – cel mai major
▪ D = detectabilitatea
D = (1 … 10); 1 – cel mai rapid
10 – cel mai lent
▪ RPN = Risk Priority Number; RPN = F · I · D (2.1)

Tabelul 2.2. Scorare riscuri


Risc minor Risc mediu Risc major
1 – 100 100 – 500 500 – 1000

2.1.2. Analiza
DIAGRAMA CAUZĂ-EFECT (ISHIKAWA)
Diagrama Ishikawa este o metodă de analiză ce ilustrează cauzele principale și secundare
ale unui anumit efect.
Obiectivul principal al acestei metode este de a evidenția legătura dintre un rezultat și factorii
ce au dus la apariția acestuia.
Este o metodă de analiză, care oferă un mod sistematic de a privi efectele și cauzele ce
contribuie sau pot duce la apariția acestor efecte.
Diagrama cauză-efect poate ajuta la identificarea motivelor pentru care un procedeu nu se
desfășoară conform planului. [2]

8
Proiect de Diplomă

Material Metoda Mașină/Echipament

Defecte din turnare Neverificarea parametrilor


(impurități, incluziuni, pori) echipamentelor de
Nerespectarea măsurare și control
Concentrația materialului planului de control
neconformă cu specificațiile Reglaj necorespunzător
Neverificarea
Depozitare și transport în
documentelor ce conțin
condiții nefavorabile
informații referitoare la Utilizarea unor
Neefectuarea verificării, testării, testarea și încercările echipamente uzate
încercării produselor furnizate efectuate produselor
Aprovizionare
cu materii prime
Lipsă supraveghere neconforme
Iluminare Tehnici de măsurare
Asistență tehnică slabă insuficientă incorecte
Personal slab instruit
Personal insuficient Căldură/Frig Eroarea datelor de
măsurare
Lipsă motivație
Organizare defectuoasă Zgomot
Oboseală
Program prelungit
Neatenție

Personal Mediu Măsurare

Fig. 2.1. Diagrama Ishikawa

9
DIAGRAMA PARETO
Analiza Pareto ajută la conducerea intervenţiilor în mod metodic, prin planuri de acţiune
construite în jurul cauzelor majore ale problemelor apărute. Ea este un instrument de analiză
calitativă deoarece se concentrează asupra parametrilor procesului prin prisma frecvenţei de
apariţie. Parametrii definiţi pot fi evenimente, erori, caracteristici, etc. [3]

Tabelul 2.3. Scorarea cauzelor principale


Categoria Nr. de plângeri
A 7
B 2
C 16
D 10
E 5
F 18
G 4
H 9
I 3
J 11

A = Defecte provenite din turnare


B = Concentrația materialului neconformă cu specificațiile
C = Neefectuarea verificării, testării, încercării produselor furnizate
D = Nerespectarea planului de control
E = Utilizarea unor echipamente uzate
F = Personal slab instruit
G = Lipsă motivație
H = Asistență tehnică slabă
I = Program prelungit
J = Depozitare și transport în condiții nefavorabile

Tabelul 2.4. Frecvența absolută și relativă


Categoria Frecvența Frecvența Frecvența Frecvența
absolută absolută relativă relativă
cumulată cumulată
F 18 18 21,17 21,17
C 16 34 18,82 39,99
J 11 45 12,94 52,93
D 10 55 11,76 64,69
H 9 64 10,58 75,27
A 7 71 8,23 83,5
E 5 76 5,88 89,38
G 4 80 4,7 94,08
I 3 83 3,52 97,6
B 2 85 2,4 100
∑=85

10
Proiect de Diplomă

Fig. 2.2. Diagrama Pareto

Pentru îndeplinirea obiectivului principal – creșterea calității produselor – se impun


următoarele măsuri:
- Contractarea furnizorilor certificați;
- Instruirea și monitorizarea operatorilor;
- Verificarea semifabricatelor la primirea comenzii de către un personal calificat și depozitarea
acestora într-un spațiu corespunzător;
- Analizarea documentelor în care sunt specificate verificările și încercările realizate produselor
furnizate;
- Monitorizarea procesului de producție a semifabricatelor achiziționate de la furnizori;
- Îmbunătățirea tehnologiei de verificare a conformității prin elaborarea planului de control;
- Utilizarea unor echipamente de măsurare și control verificate metrologic.
2.1.3. Elaborarea planului de îmbunătățire
Pentru creșterea calității produselor, compania S.C. B&B REDUCT S.R.L. a acordat o
deosebită atenție calității proceselor de muncă, aprovizionării cu semifabricate, materiale și piese,
depozitării acestora și conservării produselor finite.
Societatea are în derulare contracte cu furnizori pentru aprovizionare cu:
- semifabricate și materiale care intră în procesele de prelucrare;
- piese care intră în procesele de montaj final.
Pentru asigurarea continuității aprovizionării, compania încheie cu principalii furnizori
contracte anuale.
Furnizorii sunt selecționați pe criterii de calitate/preț și particularități caracteristice.
Pentru asigurarea calității în aprovizionare, departamentul Aprovizionare a realizat o
procedură operațională de derulare a activităților “Procedura de evaluare și selectare a furnizorilor”,
cod PS-EF-05.
Scopul elaborării planului de îmbunătățire este de a reduce numărul de defecte provenite în
urma achiziționării materiilor prime și reperelor neconforme și astfel creșterea calității produselor.
Pentru a îndeplini obiectivul principal, S.C. B&B REDUCT S.R.L. își propune să evalueze toți
furnizorii pe baza procedurii de evaluare a furnizorilor implementată în organizație, să asigure
programe de training pentru instruirea personalului și să utilizeze cele mai avansate tehnologii pentru
a verifica conformitatea reperelor achiziționate.
În urma aplicării acestor măsuri se dorește:
11
- Reducerea numărului de produse neconforme;
- Creșterea încrederii clienților în organizație;
- Menținerea unor relații bune cu clienții mulțumiți de calitatea superioară a produselor oferite
de S.C. B&B REDUCT S.R.L.

2.2. Analiza tehnologicităţii produsului

Calculul indicilor de evaluare a asamblabilităţii:


a. gradul de unificare al produsului
𝜆 = · 100 = · 100 = 35.86 [%] (2.2)
unde: 𝜆 = gradul de unificare al produsului;
nCU – numărul de componente unificate;
nCT – numărul total de bucăţi de elemente din tabelul de componenţă.
Concluzie:
Din relația 2.2 rezultă că gradul de unificare al produsului este mic.
b. gradul de standardizare al produsului
𝑖 = · 100 = · 100 = 73.91 [%] (2.3)
unde: 𝑖 = gradul de standardizare al produsului;
nS – numărul de bucăţi standardizate;
nCT – numărul total de bucăţi de elemente din tabelul de componenţă.
Concluzie:
Rezultă din 2.3 că gradul de standardizare al produsului este mare.

2.3. Studiu de benchmarking

Benchmarking-ul reprezintă "un proces contiuu de măsurare a produselor, serviciilor și a


practicilor unei companii cu cei mai puternici competitori sau cu acele companii considerate ca fiind
lideri într-un anumit domeniu". [4]
Scopul acestui studiu de benchmarking este de observa modul în care organizația S.C.
NEPTUN S.A., care este lider pe piață, acționează pentru a obține performanțe și cum a devenit
principalul producător din România.
Pe baza informațiilor adunate, compania S.C. B&B REDUCT S.R.L. va studia și va pune în
aplicare bunele practici ale acesteia pentru îmbunătățirea proceselor și tehnologiei de fabricație a
produselor.
Compania S.C. NEPTUN S.A. a fost înființată în anul 1911. Inițial a fost creat un atelier
particular pentru turnarea manuală și producerea de piese destinate industriei petrolului și agriculturii,
iar în 1959 a început să producă reductoare de uz general. Principalele obiective ale acesteia au fost
modernizarea și dezvoltarea continuă a producției tehnice și tehnologice. Prin dotarea tehnică și
tehnologică, nivelul tehnic și calitativ, S.C. NEPTUN S.A. a devenit cel mai important fabricant de
transmisii mecanice din România, capabil să răspundă la o mare diversitate de cerințe ale
beneficiarilor atât din țară cât și din străinătate. [5]
În cadrul companiei producătoare de transmisii mecanice, toate procesele interne sunt
eficiente și au o performanță superioară datorită tuturor certificărilor pe care organizația le deține. În
prezent, aceasta deține 4 certificări ISO 9001, ABS QUALITY, ISO 14001, ISO 18001 și beneficiază
de o serie de avantaje precum păstrarea poziției pe piață, o imagine foarte bună a organizației,
creșterea satisfacției clienților prin îndeplinirea așteptărilor acestora, îmbunătățirea continuă a
proceselor interne, precum și îmbunătățirea performanței produselor și serviciilor.
Un element de interes major în ceea ce privește firma S.C. NEPTUN S.A. constă într-o nouă
abordare a modului de pregătire profesională a angajaților. Pe lângă programele de instruire

12
Proiect de Diplomă

diferențiate în funcție de pregătirea şi experienţa acestora se fac și evaluări periodice ale


cunoştinţelor de specialitate, a deprinderilor şi aptitudinilor profesionale.
În cadrul companiei S.C. B&B REDUCT.S.R.L. este importantă realizarea continuă de studii
de benchmarking deoarece acest proces conduce la creșterea eficienței, accelerează și orientează
managementul și în cele din urmă crește nivelul de satisfacție al clienților.
Indicatorii de benchmarking ajută la efectuarea acestor activităţi descriptive, bazate pe
evaluare şi comparaţie.

2.4. Analiza satisfacției clienților

Pentru a determina gradul de satisfacție a clienților, compania S.C. B&B REDUCT S.R.L. a
realizat un chestionar de feedback pe baza căruia își poate îmbunătăți relația cu clienții și poate
obține informații utile în legătură cu produsul și serviciile furnizate.

Tabelul 2.5. Chestionar de feedback


CHESTIONAR DE FEEDBACK
Pentru îmbunătățirea serviciilor noastre, vă rugăm să completați acest formular.

1. Care este modul în care ați aflat de DA NU


compania noastră?

Internet
Recomandarea altor clienți ai companiei
noastre
Pliant, e-mail primit din partea companiei
etc.

2. Care din următoarele motive v-au determinat să alegeți produsul nostru:

Raportul calitate / preț


Caracteristicile produsului
Condițiile de livrare, montaj, garanție
Competența și amabilitatea personalului
Altele

Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte


3. Cât de mulțumit sunteți de serviciile
prestate de această companie? mulțumit nemulțumit

Calitatea și profesionalismul serviciilor


Promptitudinea răspunsurilor la solicitările
dumneavoastră
Disponibilitatea serviciilor
Soluții oferite în cazul unor probleme
deosebite

4. Cât de mulțumit sunteți de activitatea Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte


personalului companiei având în vedere mulțumit nemulțumit
următoarele aspecte:
Amabilitatea
Competența profesională
13
Promptitudinea servirii

5. Cum apreciați timpul de furnizare a produsului?

Scurt
Normal
Lung
Extrem de lung

DA NU

6. S-a respectat termenul de livrare al


produsului?

DA NU

7. Sunteți de acord cu montajul și punerea


în funcțiune numai de către personalul
companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L.?

Da Probabil că Nu știu Sigur nu


da

8. Veți achiziționa produsele noastre și pe


viitor?
9. Recomandări sau observații referitoare
la serviciile prestate de compania
noastră

Va rugam sa mentionați:

Numele complet

Telefon

E-mail

Vă mulțumim că ne oferiți oportunitatea de a ne îmbunătăți serviciile și de a vă oferi produse de


calitate!

2.5. Managementul reclamațiilor

Reclamațiile clienților reprezintă o nemulțumire cauzată de diferența dintre așteptările


acestora și caracteristicile produselor achiziționate. Acestea reprezintă o sursă extrem de valoroasă
de informații, observații pe care clienții le pot face asupra produselor sau serviciilor de garanție,
livrare, service etc.
Managementul eficient al reclamațiilor poate ajuta la eliminarea atitudinii negative a clienților
înlocuid-o cu un nivel de satisfacție corespunzător. Acesta poate conduce la o publicitate pozitivă a
companiei.
Reclamațiile primite de la clienții S.C. B&B REDUCT S.R.L. vor fi tratate conform procedurii
“Tratarea neconformităților”, cod SP CH-03.
14
Proiect de Diplomă

3. SISTEMUL CALITĂŢII

3.1. Modelul de sistem al calităţii adoptat

Sistemul de management al calității conceput și aplicat în compania S.C. B&B REDUCT


S.R.L. este în conformitate cu cerințele standardului ISO 9001:2015, astfel încât să satisfacă
următoarele obiective:
 demonstrarea abilităților companiei de a desfășura în mod controlat, sistematic și transparent
procesele specifice în vederea satisfacerii necesităților și așteptărilor clienților, în acord cu
reglementările legale în vigoare;
 comunicarea politicii și a obiectivelor în domeniul calității adoptate de conducerea companiei
tuturor salariaților, clienților și altor părți interesate;
 să constituie document de bază și instrument de lucru pentru menținerea și îmbunătățirea
sistemului de management al calității;
 să constituie document de referință pentru efectuarea auditurilor interne;
 să constituie instrument de bază în instruirea personalului cu privire la cerințele sistemului de
management al calității.
Compania S.C. B&B REDUCT S.R.L. a stabilit, documentat și implementat un sistem de
management al calității pe care îl menține și îl îmbunătățește continuu în conformitate cu cerințele
standardului ISO 9001:2015. Implementarea sistemului de management al calității în cadrul S.C.
B&B REDUCT S.R.L. a constituit o decizie strategică a companiei, la baza căreia se regăsesc:
 cerințele explicite și implicite ale clienților;
 obiectivele strategice;
 produsele furnizate;
 procesele utilizate.
Procesele identificate în cadrul companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L. sunt prezentate sub
formă de harta proceselor. Directorul General administrează aceste procese în conformitate cu
cerințele standardului ISO 9001:2015 în așa fel încât operarea cât și controlul acestor procese să fie
eficace.
Pentru analiza proceselor și a rezultatelor obținute precum și pentru îmbunătățirea continuă
a activității, Directorul General utilizează metode adecvate, cum ar fi:
 autoevaluare (audituri interne, autocontrol, etc.);
 analiza efectuată de management.
Procesul de îmbunătățire continuă a sistemului de management al calității din cadrul
companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L. implică:
 evaluarea situației existente;
 selectarea zonei de îmbunătățit;
 identificarea problemei apărute în proces;
 analiza cauzelor apariției problemei;
 inițierea de acțiuni corrective și/sau preventive;
 evaluarea proceselor în urma aplicării acțiunii corective și preventive.
Clienții externi, interni sau alte părți interesate joacă un rol semnificativ în furnizarea datelor
de intrare pentru compania S.C. B&B REDUCT S.R.L.
În concluzie sistemul de management al calității este alcătuit din procese lipite sau unite între
ele prin relații care constau în intrări/ieșiri. Aceste relații de intrări/ieșiri transformă o simplă listă de
procese într-un sistem integrat. Fără aceste relații de intrări/ieșiri nu se poate vorbi de un sistem de
management al calității.

15
3.2. Documentele sistemului calităţii

Documentația din cadrul companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L. este structurată astfel:
 Manualul calității;
 Declarația privind politica și obiectivele referitoare la calitate;
 Procedurile de sistem cerute de standard;
 Proceduri/instrucțiuni specifice proceselor.
Documentele necesare pentru planificarea, operarea și controlul eficace al proceselor sunt
următoarele:
 Planul calității;
 Planul de audit;
 Planul de aprovizionare;
 Program de instruire.
Documentația sistemului de management al calității cuprinde de asemenea: standarde
naționale și internaționale, reglementări specifice, regulamente, decizii interne de organizare și
funcționare, harta proceselor, lista documentelor în vigoare conform procedurii de sistem Controlul
documentelor, cod PS CD-01, care are scopul de a stabili modalitatea de ținere în evidență a
acestora prin asigurarea că documentele rămân lizibile și identificabile cu ușurință. Aceste
documente sunt revizuite, anulate, arhivate în cazul în care intervin modificări.
Următoarea structură piramidală reprezintă ierarhizarea documentației sistemului de
management al calității.

Fig. 3.1. Ierarhizarea documentației sistemului de management al calității

Harta proceselor din cadrul companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L. este prezentată în figura
3.2.

16
Proiect de Diplomă

Fig. 3.2. Harta proceselor

17
3.3. Declaraţia de politică a managementului la cel mai înalt nivel privind calitatea

Politica referitoare la calitate este elaborată de către Directorul General al companiei S.C.
B&B REDUCT S.R.L. prin care se asigură că aceasta este înțeleasă, implementată și menținută.
Scopul politicii calității este de a lua în considerare interesele și cerințele clienților, referitoare
la calitatea produselor și serviciilor, ținând seama de resursele umane, materiale și financiare ale
companiei și de cerințele societății. [6]

DECLARAȚIA DE POLITICĂ A COMPANIEI


S.C.B&B REDUCT S.R.L.

Politica companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L. este de a furniza produse / servicii de înaltă
calitate pentru a răspunde așteptărilor clientilor și de a îmbunătăți imaginea companiei în ceea ce
privește performanțele de mediu, sănătate și securitate.
Considerăm calitatea activității noastre ca fiind principala metodă de creștere a
performanțelor companiei precum și modalitatea cea mai eficientă de obținere a recunoașterii pe
piață. Urmărim ca impactul activităților noastre asupra mediului să fie nesemnificativ în raport cu
limitele admise.
Scopul nostru este de a preveni neconformitățile în condițiile respectării cerințelor legale și a
altor cerințe, inclusiv celor referitoare la mediul înconjurător și siguranța în muncă.
Compania noastră respectă toate cerințele impuse de standardul ISO 9001:2015 atât în
procesul de producție, cât și în departamentele organizației.
Toate produsele livrate sunt însoțite de declarația de conformitate.
Obiectivele principale ale companiei sunt următoarele:
 Satisfacerea cerințelor clienților și permanenta preocupare pentru depășirea așteptărilor lor
 Atenția deosebită pe care o acordăm clienților prin definirea cât mai exactă a cerințelor;
 Perfecționarea metodelor de lucru, pentru a executa și livra produse / servicii de calitate la
prețuri și termene cât mai mici, în condiții de profitabilitate;
 Creșterea prestigiului companiei prin seriozitatea și promptitudinea cu care se răspunde
clienților
 Reducerea costurilor de furnizare servicii, fără a compromite calitatea și siguranța, prin
reducerea costurilor datorate neconformităților
 Instruirea, perfecționarea și responsabilizarea personalului companiei
 Mentinerea relatiilor de parteneriat cu furnizorii
Pentru susținerea și îndeplinirea acestor deziderate, Directorul General al companiei S.C.
B&B REDUCT S.R.L., se angajează:
 Să documenteze și să implementeze un sistem de management al calității adecvat
necesităților companiei, în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2015;
 Să mențină și să îmbunătățească acest sistem;
 Să creeze un sistem performant de selecție furnizori;
 Să optimizeze costurile prin diminuarea pierderilor cauzate de noncalitate.
Suntem conștienți că atingerea excelenței în planul competitivității se obține numai prin
creșterea responsabilității și a nivelului instruirii adecvate a tuturor angajaților noștri și totodată printr-
o comunicare deschisă și permanentă cu beneficiarii noștri.
Conducerea companiei își asumă întreaga responsabilitate pentru a asigura toate resursele
materiale și umane necesare funcționării optime și îndeplinirii obiectivelor.

DIRECTOR GENERAL,

…………….……..

18
Proiect de Diplomă

3.4. Planul calităţii

Planul calității produsului s-a elaborat pentru a se asigura planificarea și identificarea corespunzătoare a condițiilor specifice pe tot parcursul
fluxului de fabricație.

Tabelul 3.1. Forma tabelară a planului calității


Pag. 1/3
FIȘĂ TEHNICĂ DE URMĂRIRE A PROCESELOR DE PRODUCȚIE ȘI CONTROL
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Ediția 1/20.03.2017
CARCASĂ REDUCTOR
Revizia 0
CONTROLUL PROCESELOR
Diagrama Parametrii procesului sau
Nr. Denumire procese pe
flux a P/I de lucru caracteristicile de calitate ce trebuie P/I pentru control Metoda de Responsabil
crt. etape
procesului controlate proces control control proces

Caract. de calitate; conf. cu


1. Primirea comenzii PS-01 specificațiile cerute; legalitatea PS-01 Vizual Director Vânzări
actelor
Capabilitatea realizării cerințelor
2. Analiza contract PS-01 contractuale; analiza documente PS-01 Vizual Director Vânzări
însoțitoare
Existența documentelor avizate de Director
3. Avizare contract PS-02 PS-02 Vizual
compartimentele specialitate Financiar
4. Proiectare produs PL-03 Conf. cu cerințele cerute PL-03 Vizual Proiectant Șef
5. Controlul proiectării PL-03 Personal calificat PL-03 Vizual Proiectant Șef
Identificarea
PS-04 Cod produs PS-04 Vizual Manager AQ
trasabilității produsului
Manager
6. Alocare resurse PL-05 Fonduri PL-05 Vizual
financiar
Aprovizionare:
- repere standardizate
- repere Caracteristici de calitate (nr. de Vizual,
7. nestandardizate PL EF-10 bucăți, dimensiuni, documente PL EF-10 control Dep. achiziții
- materii prime și însoțitoare, marcaje) dimensional
materiale
- SDV-uri
8. Recepție materii prime PL EF-10 Conf. cu cerințe PL EF-10 Vizual Dep. achiziții

19
Vizual,
control
Stare suprafețe; stare material; dimensional,
9. Control final repere PL EF-10 PL EF-10 Dep. producție
dimensiuni control cu
lichide
penetrante
Depozitare materii
10. PL EF-10 Capacitatea de depozitare PL EF-10 Vizual Dep. achiziții
prime
Asigurare cu personal Dep. resurse
11. PS-06 Pregătire teoretică și practică PS-06 Testare
operator calificat umane
Vizual,
12. Execuție semifabricat PL-07 Conform desenului de execuție PL-07 control Dep. producție
dimensional
Vizual,
Strunjire de degroșare
13. PL S-08 Rugozitatea suprafeței; dimensiuni; PL S-08 control Dep. producție
pe o parte
dimensional
Vizual,
Strunjire de degroșare
14. PL S-08 Rugozitatea suprafeței; dimensiuni; PL S-08 control Dep. producție
pe cealaltă parte
dimensional
Vizual,
Stare suprafețe; stare material;
15. Control intermediar PL-09 PL-09 control Dep. producție
dimensiuni
dimensional
Vizual,
Strunjire de
16. PL S-08 Rugozitatea suprafeței; dimensiuni; PL S-08 control Dep. producție
semifinisare pe o parte
dimensional
Strunjire de Vizual,
17. semifinisare pe PL S-08 Rugozitatea suprafeței; dimensiuni; PL S-08 control Dep. producție
cealaltă parte dimensional
Diametrul găurii, diametrul cercului
Vizual,
purtător, unghiul dintre găuri, unghiul
18. Găurire Φ6.2x8 găuri PL G-06 PL G-06 control Dep. producție
de poziționare pentru realizarea
dimensional
găuri
Vizual,
Rectificare interioară
19. PL R-07 Rugozitatea suprafeței; dimensiuni; PL R-07 control Dep. producție
pe o parte
dimensional
Vizual,
Rectificare interioară
20. PL R-07 Rugozitatea suprafeței; dimensiuni; PL R-07 control Dep. producție
pe cealaltă parte
dimensional

20
Proiect de Diplomă

Vizual,
control
dimensional,
Stare suprafețe; stare material; control cu
21. Control final PG C-10 PG C-10 Dep. producție
dimensiuni lichide
penetrante,
verificarea
etanșeității
Vizual,
control
22. Controlul ansamblului PG C-10 Precizia echipamentelor PG C-10 dimensional, Dep. producție
verificarea
etanșeității
23. Inspecții și încercări PL-11 Parametrii funcționali PL-11 Vizual Dep. calitate
Verificarea conexiunilor între
24. Montaj PL-12 PL-12 Vizual Dep. producție
reperele produsului
Manipulare,
25. depozitare, ambalare, PL-13 Condiții de păstrare și transport PL-13 Vizual Dep. producție
conservare, livrare
26. Punere în funcțiune PL-14 Condiții de funcționare PL-14 Vizual Dep. producție
27. Service PL-15 Condiții de funcționare PL-15 Vizual Dep. producție
28. Scoatere din uz PL-16 Condiții de funcționare PL-16 Vizual Dep. producție

Legendă:

- Prelucrări

- Activități desfășurate pentru pregătirea fabricației

- Încercări și inspecții

- Stocare

21
3.5. Diagrama fluxului de fabricație

Diagrama flux reprezintă componenta esențială a întregului proces, întrucât descrie în mod logic și concret etapele activității desfășurate.

22
Proiect de Diplomă

Fig. 3.3. Diagrama fluxului de fabricație

23
3.6. Proceduri specifice şi instrucţiuni de lucru elaborate

Procedurile specifice al SMC constituie documentația de bază în vederea planificării și


organizării activităților ce influențează calitatea.
Pentru ținerea sub control a documentelor sistemului de management al calității s-a elaborat
procedura de sistem Controlul documentelor, cod PS CD-01, care definește controalele necesare
pentru:
 Emiterea și aprobarea documentelor;
 Analiză, actualizare (dacă este cazul) și reaprobare a documentelor;
 Identificarea modificărilor și stadiul revizuirii curente a documentelor;
 Asigurarea că versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de
utilizare;
 Asigurarea că documentele rămân lizibile și identificabile cu ușurință;
 Identificare și distribuție controlată a documentelor de proveniență externă;
 Prevenire a utilizării neintenționate a documentelor perimate și de aplicare a unei identificări
adecvate.
Sistemul de management al calității adoptat în cadrul companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L.
asigură stabilirea și păstrarea unor înregistrări suficiente și complete, care dovedesc conformitatea
cu cerințele și funcționarea eficace a sistemului.
Înregistrările furnizează informații privind:
 Gradul de îndeplinire a obiectivelor calității;
 Nivelul de satisfacție/insatisfacție a clientului;
 Rezultatele dezvoltării Sistemului de Management al Calității;
 Analizele efectuate în scopul identificării tendințelor calității proceselor;
 Acțiunile corective/preventive și eficiența acestora;
 Instruirea personalului corespunzător cu activitățile pe care le desfășoară;
 Auditurile efectuate conform planificărilor, etc.
Toate înregistrările trebuie să fie lizibile, arhivate și păstrate astfel încât să fie regăsite prompt,
în amenajări care asigură un mediu adecvat pentru prevenirea deteriorării, pierderii sau distrugerii
lor.
Securitatea informațiilor și accesul la acestea este asigurat astfel:
 Sunt organizate biblioteci de dischete/CD-uri pornind de la recopieri anuale ale documentelor;
păstrarea se face în condiții corespunzătoare scopului;
 Fișierele și bazele de date sunt gestionate numai de utilizatorii care garantează
confidențialitatea datelor.
Pentru ținerea sub control a înregistrărilor din punct de vedere al identificării, depozitării,
protejării, regăsirii, duratei de păstrare și eliminării acestora, s-a elaborat procedura de sistem
“Controlul înregistrărilor”, cod PS CI-02.
În cadrul acestei lucrări s-au elaborat următoarele proceduri:
- “Controlul documentelor”, cod PS CD-01;
- “Controlul înregistrărilor”, cod PS CI-02;
- “Tratarea neconformităților”, cod SP CH-03;
- “Manipulare, depozitare, ambalare, conservare și livrare”, cod PS MDACL-04;
- “Evaluarea furnizorilor”, cod PS EF-05;
- “Găurire”, cod PL G-06;
- “Rectificare”, cod PL R-07;
- “Procedură general de control”, cod PG IC-08;
Procedurile menționate vor fi anexate prezentei lucrări.

24
Proiect de Diplomă

3.7. Identificarea trasabilităţii produsului

Trasabilitatea reprezintă “abilitatea de a reconstitui istoricul, aplicarea sau localizarea a ceea


ce este luat în considerare” [4]
Scopul trasabilității este de a identifica sursa de origine a materiilor prime și posibilitatea de
a identifica produsul finit, dar și a elementelor componente ale produsului. Astfel se poate urmări
produsul de la primirea materiilor prime până la livrarea acestuia în stadiul final. [7]
În cadrul S.C. B&B REDUCT S.R.L., produsele aprovizionate sunt identificate cu ajutorul
datelor de identificare menționate pe documentele însoțitoare ale acestora (factură, declarație de
conformitate, certificat de calitate).
Pentru urmărirea produsului în procesul de producție s-a creat un sistem de identificare și
trasabilitate a acestora. În acest sistem sunt notate și datele de identificare ale produselor
aprovizionate precum:
- Materialul utilizat pentru fabricarea produsului;
- Compoziția chimică a materialului;
- Încercările, testările și verificările efectuate;
- Condițiile de transport și depozitare;
- Numărul lotului din care face parte produsul.
Pentru identificarea produsului în procesul de producție se va specifica în sistem toate etapele
de proces, necesarul de materiale și elementele componente cu datele de identificare specifice.
La ambalare, produsul va fi identificat prin intermediul unui cod. Acesta este format din literele
LOT și cifre de la 01-31 care reprezintă ziua fabricației urmat de cifre de la 01-12 care reprezintă
luna de fabricație începând cu ianuarie 01 și terminând cu decembrie 12 (ex.: LOT 01-05) [7].
Produsul finit ambalat este etichetat și codificat cu cod de bare urmând să fie depozitat.
Înainte de a intra în depozitul de livrare, produsul este verificat și controlat de către responsabilul de
calitate și numai în cazul în care produsul este conform cu cerințele specificate acesta poate fi livrat.
La livrarea produsului, datele de identificare se înscriu pe documentele însoțitoare ale
acestuia, precum și în declarația de conformitate.
Toate înregistrările efectuate de la primirea comenzii de la client, primirea produselor de la
furnizori, execuția produsului, controlul și până la livrarea produsului la client, procesele specifice
trasabilității produsului sunt păstrate conform procedurii “Controlul înregistrărilor”, cod PS CI-02.

25
4. PREGĂTIREA FABRICAŢIEI

4.1. Activităţile desfăşurate pentru pregătirea fabricaţiei

Sistemul de producţie cuprinde ansamblul factorilor ce caracterizează nomenclatura


producţiei, stabilitatea producţiei, valoarea producţiei, gradul de specializare a locurilor de muncă,
modul de mişcare a obiectelor muncii şi relaţiile de interdependenţă ce se stabilesc între aceste
elemente.
Întreprinderile industriale privite prin prisma naturii sistemelor de producţie se grupează în
întreprinderi cu producţie de masă, întreprinderi cu producţie de serie care se subdivid în întreprinderi
cu producţie de serie mare, serie mijlocie respectiv mică şi întreprinderi cu producţie individuală. [8]
Pentru existenţa procesului de producţie şi pentru progresul societăţii, omul crează în
permanenţă bunuri materiale şi spirituale, în urma unor procese de muncă. Rezultatul proceselor de
muncă în care omul acţionează asupra obiectelor muncii (materiale, piese etc.) cu ajutorul mijloacelor
de muncă (scule, mașini-unelte, aparate etc.) poartă denumirea de produse. Noţiunea de produs
este foarte largă, ea cuprinzând: mijloacele de producţie (maşini, utilaje, scule, aparate etc.) bunurile
materiale naturale (minerale, vegetale, animale); bunurile de consum; prestaţiile de servicii
(reparaţiile, transporturile, gospodăria casnică etc.) şi chiar bunurile spirituale (creaţiile artistice,
organizarea timpului liber, sportul, turismul etc.). Orice produs este o sumă de repere (piese)
asamblate într-o succesiune logică (corespunzător cu rolul funcţional dorit), fiecare reper
caracterizându-se prin proprietăţi şi prin formă. [8]
Procesul de producţie este o sumă de procese tehnologice. Procesul tehnologic este o parte
componentă a procesului de producţie în decursul căruia se efectuează toate transformările şi
modificările materialelor, într-o succesiune logică şi treptat, în scopul obţinerii unui produs. In cadrul
procesului tehnologic, materia primă, cu proprietăţi neadecvate utilizării directe, este supusă unui şir
lung de transformări fizico-chimice în vederea obţinerii unui produs cu proprietăţi şi funcţii bine
stabilite, în conformitate cu o anumită utilitate socială.
Transformările fizico-chimice efectuate au loc atât în procesele tehnologice de extracţie, care
se execută asupra resurselor naturale şi au ca rezultat elaborarea de materiale brute, cât şi în
procesele tehnologice de prelucrare ce se exercită asupra materialelor brute şi au ca rezultat
obţinerea produselor. [8]

4.2. Lista de materiale şi consumabile necesare aprovizionării

În orice firmă industrială se disting următoarele tipuri de stocuri:


- stocuri necesare fabricaţiei compuse din materii prime, repere special tratate, repere normale,
repere intermediare fabricate de firmă;
- stocuri de piese de schimb necesare maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, inclusiv
materiale consumabile, piese, materiale şi produse pentru întreţinerea acestora;
- stocuri de semifabricate, care apar între diferitele faze tehnologice ale procesului de fabricare
a produsului finit;
- stocurile de produse finite.
Pentru realizarea piesei CARCASĂ REDUCTOR sunt necesare materiile prime prezentate în
tabelul 4.1 și consumabilele prezentate în tabelul 4.2. [8]

Tabelul 4.1. Lista materiilor prime


Materiale STAS Număr
Bucăţi
Cuțit de strunjit frontal SANDVIK Coromant/ DCFNR 16 4D 1
Cuțit de strunjit exterior SANDVIK Coromant/ PCLNR 1616H 09 1
Cuțit de strunjit interior SANDVIK Coromant/ A25T-PSKNR 12 1
26
Proiect de Diplomă

Cuțit pentru teșire SANDVIK Coromant/ PSDNN 1010E 09 1


Burghiu elicoidal cu coadă DIN6537/SANDVIK Coromant/ R840-0620- 1
cilindrică 30-A0A
Piatră de rectificat SR EN 12413 1
Șubler digital TOPEX / 31C625 1
Micrometru digital pentru interior MITUTOYO / 426850 1
50-75 mm 1
Micrometru pentru interior 145-196 MITUTOYO / B003UATEB8 1
mm 1
Rugozimetru Akkord Group Srl / RT-210 1

Tabelul 4.2. Lista de consumabile


Materiale Număr Bucăţi
Hârtie (top) 1
Pix 1
Toner 1
Pensulă 1
Grund 1 cutie
Penetranți colorați sau fuorescenți 1
Degresanți 1
Ambalaje Funcţie de necesităţi

4.3. Controlul aprovizionării – evaluarea furnizorilor

Controlul aprovizionării și evaluarea furnizorilor se va face conform procedurii “Evaluarea


furnizorilor”, cod PS EF-05, anexată prezentei lucrări.
Pentru evaluarea furnizorilor s-a realizat un chestionar de evaluare a furnizorilor, anexat
procedurii “Evaluarea furnizorilor”, cod PS EF-05, pe baza căruia se va realiza o listă a furnizorilor
acceptați.

5. REALIZAREA PRODUSULUI

5.1. Stabilirea şi/sau analiza rolului funcţional al piesei

Cunoașterea rolului funcțional al piesei (fig. 5.1.) este prima etapă în proiectarea oricărui
proces tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul funcțional al piesei este dat de rolul
funcțional al fiecărei suprafețe ce delimitează piesa în spațiu. [9]

27
Fig. 5.1. Piesa CARCASĂ REDUCTOR

Atunci când nu se cunoaște ansamblul din care face parte piesa, determinarea rolului
funcțional al piesei se face folosind metoda de analiză morfofuncțională a suprafețelor. În cazul piesei
date se rezolvă următoarele etape:
5.1.1. Descompunerea piesei în suprafețele cele mai simple ce o delimitează în spațiu (plane,
cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc). [9]
5.1.2. Notarea tuturor suprafețelor ce delimitează piesa în spațiu.
În cazul piesei date s-a făcut descompunerea și notarea suprafețelor ca în figura 5.2.
5.1.3. Analizarea fiecărei suprafețe ce mărginește piesa în spațiu.
Așa cum se observă în figura 5.2, piesa este mărginită în spațiu de 25 suprafețe, majoritatea
fiind suprafețe cilindrice și plane. Piesa mai are și suprafețe tronconice (S2, S6, S13), dar și toroidale
(S18, S19).
5.1.4. Întocmirea unui graf „suprafețe-caracteristici”
Din graful întocmit va rezulta rolul funcțional al fiecărei suprafețe. Graful întocmit arată ca în
tabelul 5.1.
5.1.5. Stabilirea rolului funcțional posibil al piesei
Se face în urma analizei de corelație a diferitelor tipuri de suprafețe obținute în graful
suprafețe-caracteristici. Din graful întocmit în tabelul 5.1 au rezultat următoarele:
- suprafețe de asamblare: S3;
- suprafețe funcționale: S8; S10; S17; S24;
- suprafețe tehnologice: S2; S18; S19;
- suprafețe auxiliare: S1; S4; S5; S6; S7; S9; S11; S12; S13; S14; S15; S16; S20; S21; S22;
S23; S25;

28
Proiect de Diplomă

Fig. 5.2. Împărțirea piesei în suprafețe simple și numerotarea suprafețelor

29
Tabelul 5.1 Graful „suprafețe-caracteristici” pentru piesa CARCASĂ REDUCTOR

Forma Caracteristici Procedee


Nr. Suprafață geometrică Dimensiuni Tipul și rolul tehnologice
Precizia Precizia Observații
Crt. Nr. a de gabarit Precizia suprafeței posibile de
suprafeței de de Rugozitatea Duritatea producție
dimensională
formă poziție
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
În funcție Turnare,
1 S1 Cilindrică ø185x10 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție
2 S2 Tronconică 1x45° Cotă liberă ˗ ˗ Tehnologică Așchiere ˗
de material
În funcție
3 S3 Cilindrică ø6.2x7 Cotă liberă ˗ ˗ Asamblare Așchiere ˗
de material
În funcție
4 S4 Plană ø185-ø140 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară Turnare ˗
de material
În funcție
5 S5 Cilindrică ø140x36 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară Turnare ˗
de material
În funcție
6 S6 Tronconică 32,5x30° Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară Turnare ˗
de material
În funcție Turnare,
7 S7 Plană ø75-ø62 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
8 S8 Cilindrică ø62x7 H8 (+0.046) ˗ Funcțională ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
9 S9 Plană ø62-ø55 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
10 S10 Cilindrică ø55x13.5 H7 (+0.03) ˗ ˗ Funcțională ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
11 S11 Plană ø55-ø48 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
12 S12 Cilindrică ø48x8 Cotă liberă ˗ ˗ 3,2 Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție
13 S13 Tronconică 29,5x30° Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară Turnare ˗
de material
În funcție
14 S14 Cilindrică ø75x33 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară Turnare ˗
de material

30
Proiect de Diplomă

În funcție Turnare,
15 S15 Plană ø75-ø55 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
16 S16 Plană ø55-ø48 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
17 S17 Cilindrică ø55x13 H7 (+0.03) ˗ ˗ Funcțională ˗
de material Așchiere
În funcție
18 S18 Toroidală R4 Cotă liberă ˗ ˗ Tehnologică Turnare ˗
de material
În funcție
19 S19 Toroidală R4 Cotă liberă ˗ ˗ Tehnologică Turnare ˗
de material
În funcție
20 S20 Cilindrică ø134x36 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară Turnare ˗
de material
În funcție Turnare,
21 S21 Plană ø155-ø134 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
22 S22 Cilindrică ø155x2 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
23 S23 Plană ø181-ø155 Cotă liberă ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
24 S24 Cilindrică ø181x3 H8 (+0.072) ˗ Funcțională ˗
de material Așchiere
În funcție Turnare,
25 S25 Plană ø185-ø181 Cotă liberă ˗ ˗ Auxiliară ˗
de material Așchiere

31
5.2. Alegerea materialului optim pentru confecţionarea piesei

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, împreună cu concepția de proiectare și


tehnologia de fabricație, determină nivelul performanțelor tehnico-economice pe care piesa le poate
atinge. Alegerea unui material optim pentru piesă este o problemă deosebit de complexă ce trebuie
rezolvată de proiectant. În situația în care tehnologul este și proiectant problema se rezolvă alegând
acel material care îndeplinește cerințele minime de rezistență și durabilitate ale piesei în condițiile
unui preț de cost minim și a unei fiabilități sporite. [9]
5.2.1. Stabilirea rolului funcțional al piesei și a condițiilor economice de funcționare ale acesteia
Stabilirea rolului funcțional al piesei și a condițiilor economice de funcționare ale acesteia se
face folosind metoda de analiză morfofuncțională a suprafețelor. (vezi capitolul 5.1)
5.2.2. Determinarea și stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim
Determinarea și stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim se face
luând în considerare întregul ansamblu de proprietăți funcționale (fizice, chimice, mecanice, electrice,
magnetice, optice, nucleare și estetice), proprietăți tehnologice (turnabilitatea, deformabilitatea,
uzinabilitatea, sudabilitatea și călibilitatea) și proprietăți economice (prețul de cost, consumul de
energie, de materie primă, poluare etc). [9]
5.2.3. Descompunerea factorilor analitici în elemente primare
Descompunerea factorilor analitici în elemente primare se face ținând cont de condițiile
rezultate la paragrafele 5.2.1. și 5.2.2. În cazul piesei CARCASĂ REDUCTOR prezentată în figura
5.1 se iau în considerare cel puțin proprietățile: conductibilitate termică, temperatura de topire,
duritatea, rezistența la coroziune, elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistența la rupere,
duritatea și rezistența la oboseală. Toți factorii luați în considerare sunt prezentați în graful „materiale
– proprietăți” din tabelele 5.2 și 5.3.
5.2.4. Aprecierea cantitativă a factorilor analitici
Aprecierea cantitativă a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem de notare, în
funcție de valoarea fiecărei proprietăți k, acordându-se o notă tk. Se alege sistemul de notare ce
acordă note de la 1 la 3 cu indicațiile din tabelul 5.3. [9]
5.2.5. Stabilirea ponderii importanței fiecărui factor primar
Stabilirea ponderii importanței fiecărui factor primar se face ținând cont de rezultatele obținute
la paragrafele precedente, acordând fiecărei proprietăți k, o pondere dk. În stabilirea ponderii
importanței fiecărui factor trebuie avută în vedere respectarea condiției:

𝑑 = 1,0 (5.1)

în care m reprezintă numărul de factori primari luați în considerare.


Evident, în cazul piesei CARCASĂ REDUCTOR analizate se acceptă ponderea cea mai mare
pentru prețul de cost (d12=0,30), urmând apoi duritatea (d4=0,1). Pentru proprietățile tehnologice se
acordă aceeași pondere deoarece este important să se poată obține piesa economic prin oricare din
procedeele tehnologice clasice (d7=d8=d9=d11=0,1). Pentru celelalte proprietăți s-au ales ponderile
din tabelul 5.3. [9]
5.2.6. Alegerea soluției optime la momentul dat
Alegerea soluției optime la momentul dat se face aplicând criteriul
∑ 𝑡 ∙ 𝑑 = 𝑚𝑎𝑥 (5.2)
În urma aplicării acestui criteriu a rezultat că piesa studiată este recomandabil să fie
confecționată din oțel S235JRG2C+C.

32
Proiect de Diplomă

Tabelul 5.2. Alegerea materialul optim pentru confecționarea piesei din figura 5.1
PROPRIETĂŢI FUNCŢIONALE
PROPRIETĂŢI
PROPRIETĂŢI TEHNOLOGICE ECONOMICE
FIZICE CHIMICE MECANICE
Nr. Rezistenţa n
Rezistenţa (E·106)
Material Densitate Conducti- la Duritate
Crt la rupere Turnabilita Deformabili- Cost
bilitatea coroziune Uzinabilitate Călibilitate
. [daN / -te tate [lei/kg]
[kg/dm3] termică [HB] 2
[daN/mm ] mm2]
[mm/an]

Califi- Calific Califi- Cali-


V t1 V t2 V t3 V t4 V t5 V t6 t7 t8 t9 t10 V t11
cativ ativ cativ ficativ

1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 16 17 18 19 20 21 22 23 24
5

1 CuZn37 8,4 2 0.3 2 <0.05 2 60 1 64 3 1,2 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 1000 2 1,62

2 FgnA2 7,32 2 0,14 2 >0,05 1 180 3 70 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 250 3 1,77

3 CuSn6 8,8 2 0,25 2 >0,05 2 20 1 60 1 1,5 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 900 2 1,58

4 S275JR 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 120 3 45 2 1,7 2 B 2 S 1 FB 3 N 0 400 2 1,99

5 S355JR 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 164 3 58 2 2,1 3 B 2 S 1 FB 3 N 0 450 2 2,00

S235JRG2C
6 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 138 3 50 2 2,1 3 FB 3 B 2 FB 3 FB 3 475 2 2,4
+C

7 OT450 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 110 2 40 1 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 B 2 400 2 2,20

1000
8 CuZn15 8,8 2 0,3 2 0,05 2 1,2 2 64 3 2,1 1 FB 3 B 2 FB 3 S 1 1
0 2,10

1000
9 Cuzn39 8,4 2 0,2 2 0,03 2 1,2 2 30 1 2,1 1 FB 3 B 2 FB 3 S 1 1
0 1,80

10 37Cr10 7,5 2 0,2 2 <0,02 3 187 3 60 2 2,1 3 B 2 S 1 B 2 FB 3 1300 1 2,01

33
Tabelul 5.3. Gama de variație a proprietăților analizate și sistemul de notare adoptat
Nr. crt. Proprietatea Gama de variație Nota Observații
0 1 2 3 4
1 Densitatea materialului ρ, <5,0 3
[kg/dm3] 5,0...10,0 2
>10,0 1
2 Conductibilitatea termică CT, <0,2 1
[cal/cm.s.°C]; [W/m.K] 0,2...0,4 2
>0,4 3
3 Rezistența la coroziune Rc, <0,02 3
Viteza de coroziune [mm/an] 0,02...0,05 2
>0,05 1
4 Duritate HB, <90 1
[HB] 90...160 2
>160 3
5 Modulul de elasticitate E, <106 1
[daN/mm2] 106...2,10.106 2
>2,10.106 3
6 Rezistența la rupere Rm, <35,0 1
[daN/mm2] 35,0...60,0 2
>60,0 3
7 Rezistența la curgere Rp0,2, <700 1
[N/mm2] 700...1500 2
>1500 3
8 Rezistența la oboseală σ1, <300 1
[N/mm2] 300...1000 2
>1000 3
9 Alungirea relativă At, <20% 1
[%] 20...40% 2
>40% 3
10 Reziliența KCU, <50 1
2
[J/cm ] 50...100 2
>100 3
11 Rezistența la fluaj, <100 1 Se ține cont și de
[N/mm2] 100...300 2 temperatură
>300 3
12 Proprietățile tehnologice Nesatisfăcătoare 0 Deoarece nu există
(turnabilitatea, deformabilitatea, Satisfăcătoare 1 valori pentru
uzinabilitatea, sudabilitatea, Bună 2 proprietățile tehnologice
călibilitatea) Foarte bună 3 notarea se face cu
calificative
13 Prețul de cost PC, <300 3
[u·m/kg] 300...1000 2
>1000 1

34
Proiect de Diplomă

5.3. Caracteristici funcţionale, tehnologice şi economice ale materialului din care este
confecţionată piesa

Toate caracteristicile funcționale, tehnologice și economice ale materialului sunt necesare


pentru a pune în evidență comportarea acestuia în interacțiunea cu sculele așchietoare și pentru a
aprecia posibilitățile de realizare a preciziei dimensionale și a calității prescrise pentru suprafețe. [9]
Caracteristicile mecanice ale oțelului S235JRG2C+C sunt prezentate în tabelul 5.4 conform
EN 10277-2 (03/2008).

Tabelul 5.4. Caracteristicile mecanice ale oțelului S235JRG2C+C


Marca oțelului Caracteristicile mecanice, min.
Rezistența la Alungirea la Limita de Duritatea HB
tracțiune rupere curgere Informativ
[MPa] [%] [MPa]
S235JRG2C+C 360-510 11 235 102-140

Rezistența la tracțiune, alungirea la rupere, limita de curgere și duritatea sunt caracteristici


obligatorii la livrare. În funcție de utilizarea pieselor în exploatare, pe bază de înțelegere se poate
executa încercarea la încovoiere prin șoc, analiza chimică și microstructură. [9]
Oțelul S235JRG2C+C se prelucrează prin așchiere, în urma prelucrării rezultând o calitate
bună a suprafețelor.
Forma și dimensiunile pieselor turnate trebuie să corespundă standardelor de produs,
desenelor de execuție, modelelor, șabloanelor sau piesei ce se vrea realizată (în cazul de față:
CORCASĂ REDUCTOR).
Pentru calculul masei teoretice se va folosi densitatea de 7,8 kg/dm 3.
Aspectul, defectele de turnare și corectările admise sunt funcție de procedeul de turnare
adoptat. Piesele turnate trebuie să fie curățate, debavurate și netezite de asperități și să nu prezinte
defecte care să influențeze utilizarea în exploatare sau să îngreuneze prelucrarea. Defectele mici
locale pot fi înlăturate cu procedeele și în condițiile stabilite de comun acord între beneficiar și
producător, ținând seama de: natura, mărimea și frecvența de apariție a defectului, asigurarea
condițiilor de funcționare și de aspectul piesei. [9]
Piesele turnate se livrează în mod obișnuit în stare tratată termic. Tratamentul termic pentru
detensionare și redresare trebuie să nu depășească 550°C pentru a nu se modifica caracteristicile
mecanice ale materialului. Dacă piesele se livrează fără tratament termic, acest lucru se va specifica
în comandă.
Tratamentele termice adecvate piesei analizate au drept scop înlăturarea tensiunilor interne
și îmbunătățirea proprietăților de uzinabilitate. După turnare și debavurare, se aplică un tratament
termic de recoacere de detensionare, ce constă în încălzirea pieselor la 500-650°C, menținere și
răcirea lentă a acestora. Acest tratament termic este necesar datorită faptului că după turnarea piesei
are loc răcirea neuniformă ceea ce conduce la apariția unor tensiuni interne. [9]
Compoziția chimică a oțelului S235JRG2C+C este prezentată în tabelul 5.5 conform EN
10277-2 (03/2008).

Tabelul 5.5. Compoziția chimică a oțelului S235JRG2C+C


Compoziția chimică, [%]
Marca oțelului
C N Mn P S
S235JRG2C+C 0.17 0.012 1.40 0.050 0.050

35
5.4. Semifabricatul iniţial sau piesa-semifabricat iniţială cu adaosurile de prelucrare

Alegerea corectă, rațională a metodei și a procedeului de obținere a semifabricatului este una


din condițiile principale, care determină eficiența procesului tehnologic în ansamblul său. Un
semifabricat se poate realiza, în general, prin mai multe metode și procedee, diferite în principiu,
volum de muncă și cost de fabricație [9].
Costul semifabricatului fiind parte componentă din costul piesei finite, se impune o analiză
atentă și o alegere rațională a procedeului de elaborare a acestuia.
Referitor la semifabricat, tehnologul trebuie să aibă precizate sau chiar el să proiecteze:
metoda și procedeul de obținere; poziția de obținere; forma și dimensiunile semifabricatului și precizia
acestuia; poziția planului de separație X-X și adaosurile de prelucrare totale.
În general, costul prelucrării mecanice a unei piese este mai ridicat decât costul realizării
semifabricatului. Din acest considerent, cu cât forma geometrică și dimensiunile semifabricatului sunt
mai apropiate de cele ale piesei finite cu atât costul prelucrărilor mecanice este mai mic. În schimb,
semifabricatul este mai scump, deoarece forma constructivă se complică și precizia dimensională a
acestuia crește [9].
Factorii care determină alegerea metodei și a procedeului de obținere a semifabricatului sunt:
- materialul din care este confecționată piesa;
- forma și dimensiunile piesei;
- tipul producției;
- precizia necesară și gradul de netezime cerut;
- volumul de muncă necesar;
- costul prelucrărilor mecanice;
- utilajul existent sau posibil achiziționat.
Ținând cont de factorii enumerați anterior, pentru obținerea semifabricatului CARCASĂ
REDUCTOR prezentată în figura 5.4 s-a ales ca procedeu de semifabricare turnarea în forme
permanente.
Planul de separație a fost ales astfel încât acesta să conțină dimensiunea maximă a piesei-
semifabricat (ø192 mm).
Adaosurile totale de prelucrare pentru piesele turnate din oțel, în clasa a III-a de precizie,
conform STAS 1592/2-85, sunt prezentate în “Îndrumarul de Tehnologia Materialelor”.
Abaterile limită la dimensiunile pieselor turnate, abaterile limită la grosimea pereților și
nervurilor pentru piesele turnate din oțel și abaterile limită la masa pieselor turnate din oțel, conform
STAS 1592-2/85 sunt prezentate în “Îndrumarul de Tehnologia Materialelor”.
Ținând cont de clasa de precizie, gabaritul maxim al piesei turnate, poziția suprafețelor în
forma de turnare și dimensiunile nominale ale acestora, din ”Îndrumarul de Tehnologia Materialelor”
au rezultat următoarele valori ale adaosurilor de prelucrare:
Ap = 3,5 mm, pentru suprafața S1, S2, S3, S21, S22, S23, S24, S25;
Ap = 3,0 mm, pentru suprafețele S7, S8, S9, S10, S11, S12, S15, S17.
Desenul de execuție al semifabricatului turnat în forme permanente se prezintă în figura 5.4.

36
Proiect de Diplomă

Fig. 5.4. Desenul de execuție al semifabricatului turnat în forme permanente:

X-X reprezintă planul de separație

Adaosul de prelucrare

5.5. Tehnologicitatea construcției piesei

Tehnologicitatea este însușirea construcției ansamblului, piesei, mașinii, utilajului sau


instalației prin care acestea, fiind eficiente și sigure în exploatare, se pot executa la volumul de
producție stabilit cu consum de materiale și de muncă minime, deci și cu costuri scăzute.
Semifabricatele turnate trebuie să aibă o astfel de formă încât să preîntâmpine posibilitatea
apariției diferitelor defecte interne în timpul turnării. Un defect al semifabricatelor turnate îl constituie
suflurile, care, de cele mai multe ori sunt datorate și formei constructive neadecvate a
semifabricatelor, prin aceea că nu permite evacuarea completă a gazelor din forma de turnare [9].
Analiza tehnologicității pieselor turnate urmărește cu precădere următoarele elemente:
- grosimea pereților;
37
- razele de racordare a pereților;
- construcția cavităților interioare și exterioare;
- concentrațiile de material;
- modul de solidificare etc.
Produsul analizat îndeplinește toate condițiile de turnare a pieselor componente, deci are o
tehnologicitate constructivă bună pentru a putea fi obținut semifabricatul prin turnare. [9]
Aprecierea construcției CARCASEI REDUCTOR se face cu ajutorul următorilor indici tehnico-
economici, absoluți sau relativi:
- gradul de utilizare al materialului η, dat de relația:
η= ∙ 100 [%] (5.1)
unde: mu este masa piesei finite; mt este masa semifabricatului turnat.
,
η= ∙ 100 = 58,12 [%] (5.2)
,
- gradul de unificare al diferitelor elemente constructive ale piesei λ e, dat de relația:
λ = ; (5.3)
în care: Du reprezintă numărul de tipodimensiuni unificate ale unui anumit element constructiv; Dt –
numărul total de elemente constructive de tipul respectiv.
În cazul piesei analizate, relația 5.3 ia formele prezentate în relațiile 5.4, 5.5 și 5.6:
λ = = 0,81 (5.4)
λ = = 0,5 (5.5)
λ = = 0,87 (5.6)
în care: λ reprezintă gradul de unificare al teșiturilor; λ – gradul de unificare al razelor de
racordare; λ – gradul de unificare al găurilor de trecere.

Fig. 5.5. Masa piesei semifabricat


38
Proiect de Diplomă

Fig. 5.6. Masa piesei finite

5.6. Stabilirea clasei din care face parte piesa şi procesul tehnologic tip

Pentru o identificare corectă a clasei sau a grupei de piese din care face parte piesa de
prelucrat se analizează desenul de execuție urmărindu-se următoarele informații: forma geometrică;
dimensiunile de gabarit; precizia dimensională și rugozitatea suprafețelor prelucrate; abaterile de
formă și de poziție ale suprafețelor; natura materialului; natura semifabricatului sau piesei-
semifabricat și tratamentele termice necesare [9].
Analizând desenul de execuție prezentat în figura 5.1 se poate trage concluzia că piesa
studiată face parte din clasa „corpuri complexe”.
Din punct de vedere al dimensiunilor și maselor, clasa „corpuri complexe” se împarte în:
- piese mari, cu dimensiunea lmax > 700 mm, m > 40 kg;
- piese mijlocii, cu dimensiunea lmax = (700...300) mm, m = (40...10) kg;
- piese mici, cu dimensiunea lmax = (360...160) mm, m = (10...2) kg;
- piese mărunte, cu dimensiunea lmax ≤ 150 mm, m ≤ 2,0 kg.
Piesa CARCASA REDUCTOR prezentată în figura 5.1 face parte din categoria pieselor mici
deoarece lmax = 185 mm, iar masa m = 1,69 kg.

5.7. Analiza preliminară a realizării suprafeţelor ce delimitează piesa în spaţiu şi stabilirea


succesiunii optime a prelucrărilor

Analiza fiecărei suprafețe în parte a piesei finite s-a făcut în capitolul 5.1 când s-a stabilit rolul
funcțional posibil al fiecărei suprafețe. Pentru a stabili o succesiune logică a suprafețelor prelucrate
prin așchiere trebuie ținut cont de următoarele recomandări:
- în prima operație a procesului tehnologic trebuie să se prelucreze acea sau acele suprafețe
care în operația sau în operațiile următoare vor servi drept bază sau baze tehnologice. La
alegerea acestor baze tehnologice trebuie avute în vedere următoarele:
a. pe cât posibil să fie identice cu bazele de măsurare (în acest caz eroarea de orientare este
zero);

39
b. pe cât posibil, pe tot parcursul desfășurării procesului tehnologic de prelucrare să se
folosească aceeași bază de orientare;
c. în cazurile în care nu se poate folosi aceeași bază de așezare în toate operațiile, se
recomandă a se alege ca bază de așezare acea suprafață care asigură rigiditatea cea mai
mare în timpul prelucrării;
d. în cazul în care configurația piesei-semifabricat nu permite alegerea unei baze de așezare
corespunzătoare atunci se va prelucra o suprafață destinată a fi folosită numai pentru
așezare, numită bază artificială sau bază falsă. [9]
- în primele din următoarele operații vor trebui prelucrate acele suprafețe ale piesei care ajută
la descoperirea defectelor ascunse ale semifabricatului sau piesei-semifabricat (fisuri,
porozități, sufluri, goluri de contracție, crestături etc);
- în cazul în care baza tehnologică de așezare nu servește și ca bază de măsurare, atunci va
trebui să se prelucreze în operația sau în faza următoare acea suprafață care pe desenul de
execuție al piesei este prevăzută a fi bază de măsurare;
- la piesele cu suprafețe de revoluție se prelucrează mai întâi diametrul lor și apoi suprafețele
frontale;
- în primele operații sau faze ale procesului tehnologic trebuie să se prelucreze acele suprafețe
care nu conduc la micșorarea rigidității piesei;
- se prelucrează la finisare în primul rând suprafețele cu cea mai mică toleranță deoarece
acestea sunt mai susceptibile a fi rebutate;
- spre sfârșitul procesului tehnologic trebuie să se prevadă prelucrarea acelor suprafețe care
în timpul prelucrării altor suprafețe sau în schimbul transportului interoperațional se pot
deteriora (de exemplu, filetele, canelurile, danturile etc.);
- succesiunea operațiilor sau fazelor unei operații trebuie să fie astfel aleasă încât lungimea
curselor parcurse de către scule cu avans de lucru să fie minimă, pentru a se reduce timpii
de lucru;
- la piesele-semifabricat turnate, sudate sau deformate plastic (care au tensiuni interne),
prelucrarea de degroșare trebuie separată în timp de prelucrarea de finisare, pentru ca în
intervalul de timp dintre ele, să se efectueze o detensionare naturală sau artificială, astfel
încât la sfârșitul procesului tehnologic de prelucrare, tensiunile interne să fie eliminate în mare
măsură;
- succesiunea operațiilor trebuie să fie stabilită și în funcție de necesitatea de a schimba cât
mai puțin posibil baza de așezare în decursul desfășurării procesului tehnologic, deoarece
schimbările acesteia conduc la erori de bazare și la creșterea timpului auxiliar [9].
În tabelul 5.1 s-au prezentat metodele posibile de obținere a suprafețelor. În vederea stabilirii
procedeelor tehnologice posibile de prelucrare prin așchiere a suprafețelor se iau în considerare
următoarele elemente:
- forma geometrică a suprafețelor;
- dimensiunile de gabarit;
- programa de producție și volumul de muncă necesar;
- precizia dimensională și gradul de netezime;
- natura și starea materialului din care este confecționată piesa;
- adaosurile de prelucrare;
- utilajul tehnologic existent sau posibil de procurat [9].
O analiză atentă a fiecărei suprafețe ce delimitează piesa în spațiu din punct de vedere al
parametrilor enumerați mai sus permite stabilirea procedeelor de prelucrare prin așchiere așa cum
rezultă în tabelul 5.6.

40
Proiect de Diplomă

Tabelul 5.6. Procedeele de prelucrare prin așchiere posibile pentru fiecare suprafață analizată
Suprafața Configurația Treapta de Procedeul de prelucrare Rugozitatea
numărul geometrică a precizie prin așchiere posibil Ra [µm]
suprafeței
S1 Suprafață cilindrică IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S2 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S3 Suprafață cilindrică IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Găurire
S4 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S5 Suprafață cilindrică IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S6 Suprafață tronconică IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S7 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S8 Suprafață cilindrică IT14/IT12/IT9/IT Turnare 6,3/6,3/3,2/1,6
7 Strunjire de degroșare,
strunjire de semifinisare,
strunjire de finisare
S9 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S10 Suprafață cilindrică IT14/IT12/IT9/IT Turnare 6,3/6,3/3,2/1,6
7 Strunjire de degroșare,
strunjire de semifinisare,
strunjire de finisare
S11 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S12 Suprafață cilindrică IT14/IT12/IT9 Turnare 6,3/6,3/3,2
Strunjire de degroșare,
strunjire de semifinisare
S13 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S14 Suprafață cilindrică IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S15 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S16 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S17 Suprafață cilindrică IT14/IT12/IT9/IT Turnare 6,3/6,3/3,2/1,6
7 Strunjire de degroșare,
strunjire de semifinisare,
strunjire de finisare
S18 Suprafață toroidală IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S19 Suprafață toroidală IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S20 Suprafață cilindrică IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
41
S21 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S22 Suprafață cilindrică IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S23 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare
S24 Suprafață cilindrică IT14/IT12/IT9/IT Turnare 6,3/6,3/3,2/1,6
7 Strunjire de degroșare,
strunjire de semifinisare,
strunjire de finisare
S25 Suprafață plană IT14/IT12 Turnare 6,3/6,3
Strunjire de degroșare

5.8. Principiile de proiectare privind conţinutul şi succesiunea operaţiilor procesului


tehnologic tip

Principiile generale care stau la baza proiectării și organizării proceselor tehnologice de


fabricație sunt:
- principiile privind stabilirea succesiunii operațiilor;
- principiile privind alegerea bazelor tehnologice;
- principiile concentrării și diferențierii prelucrărilor [9].
În continuare se va stabili succesiunea prelucrărilor necesare obținerii suprafeței cilindrice
interioare S17, Φ 55 H7( . ).
Coeficientul de precizie total Kpt caracteristic suprafeței cilindrice S17 se determină cu relația:
𝐾 = = = 33,333 (5.7)
în care: Ts reprezintă toleranța dimensiunii corespunzătoare a semifabricatului, în µm; T p – toleranța
suprafeței care se prelucrează, impusă pe desenul de execuție, în µm.
Pentru obținerea preciziei dimensionale (H7) și a rugozității (Ra = 1,6µm) impuse suprafeței
cilindrice interioare S17 se poate adopta următoarea succesiune a prelucrărilor mecanice:
- strunjirea de degroșare, care asigură o toleranță T p1 = 300 µm și o rugozitate Ra = 12,5 µm;
- strunjirea de finisare, care asigură o toleranță Tp2 = 74 µm și o rugozitate Ra = 6,3 µm;
- strunjirea de semifinisare, care asigură o toleranță T p3 = 30 µm și o rugozitate Ra = 1,6 µm.
Coeficienții de precizie parțiali Kp1, Kp2, Kp3 rezultați în urma strunjirii de degroșare, strunjirii
de finisare și respectiv strunjirii de semifinisare au următoarele valori:
𝐾 = = 3,333 (5.8)

𝐾 = = 4,05 (5.9)

𝐾 = = 2,46 (5.10)

Coeficientul de precizie total K’pt obținut are valoarea:


K’pt = Kp1 · Kp2 · Kp3 = 3,333·4,05·2,46 = 33,206 (5.11)
Se observă că valoarea coeficientului de precizie total K’pt obținut în urma prelucrărilor
mecanice menționate anterior este egală cu valoarea coeficientului Kpt impus suprafeței cilindrice
S17.

42
Proiect de Diplomă

5.9. Structura preliminară a procesului tehnologic proiectat

Cu ajutorul datelor și analizelor făcute la punctele anterioare, se poate proiecta un proces


tehnologic de prelucrare prin așchiere care are o structură generală corespunzătoare clasei din care
face parte piesa și care respectă principiile și regulile stabilite în capitolele 5.6. ... 5.8.
Pentru varianta nr.1 de proces tehnologic de prelucrare prin așchiere rezultă următoarea
structură preliminară:
Operația 1. (Strunjire de degroșare)
a) prinderea piesei;
1. strunjire frontală de degroșare S7;
2. strunjire cilindrică interioară de degroșare S8, S9;
3. strunjire cilindrică interioară de degroșare S10, S11;
4. strunjire cilindrică interioară de degroșare S12;
b) desprinderea piesei.
Operația 2 (Strunjire de degroșare)
a) prinderea piesei;
1. strunjire frontală de degroșare S25;
2. strunjire cilindrică exterioară de degroșare S1;
3. strunjire cilindrică interioară de degroșare S24, S23;
4. strunjire cilindrică interioară de degroșare S22, S21;
5. strunjire cilindrică interioară de degroșare S17, S16;
b) desprinderea piesei.
Operația 3 (Strunjire de semifinisare)
a) prinderea piesei;
1. strunjire cilindrică interioară de semifinisare S8;
2. strunjire cilindrică interioară de semifinisare S10;
3. teșire 1x45° S2;
b) desprinderea piesei.
Operația 4 (Strunjire de semifinisare)
a) prinderea piesei;
1. strunjire cilindrică interioară de semifinisare S24;
2. strunjire cilindrică interioară de semifinisare S17;
b) desprinderea piesei.
Operația 5 (Găurire)
a) prinderea piesei;
1. găurire Φ6.2 x 8 găuri echidistante S3;
b) desprinderea piesei.
Operația 6 (Rectificare interioară)
a) prinderea piesei;
1. rectificare cilindrică interioară S8;
2. rectificare cilindrică interioară S10;
b) desprinderea piesei.
Operația 7 (Rectificare interioară)
a) prinderea piesei;
1. rectificare cilindrică interioară S24;
2. rectificare cilindrică interioară S17;
b) desprinderea piesei.

43
5.10. Structura procesului tehnologic proiectat

Structura detaliată a procesului tehnologic de prelucrare a CARCASEI REDUCTOR este


prezentat în fișa film, tabelul 5.7.

5.11. Analiza economică a procesului tehnologic proiectat

Determinarea tipului de producție se poate face prin mai multe metode, dar cea mai des
folosită este metoda indicilor de constantă. Această metodă permite stabilirea tipului de producție la
nivel reper-operație, pe baza gradului de omogenitate și stabilitate în timp a lucrărilor care se execută
la locul de muncă. Aceste două caracteristici de bază ale fabricației, pot fi apreciate, pentru fiecare
operație i și reper j, cu ajutorul indicelui kij, dat de relația: [9]
𝑘 = (5.12)
în care: rj este ritmul mediu al fabricației reperului j, în [min/buc]; tij – timpul necesar pentru efectuarea
operației i la reperul j, în [min/buc].
Dacă din calcule rezultă:
- kij ≤ 1 - producția este considerată de masă
- 1 ≤ kij < 10 - producția este considerată de serie mare
- 10 ≤ kij < 20 - producția este de serie mijlocie
- kij > 20 - producția este de serie mică
Dacă Nj este programa de producție anuală a reperului j (inclusiv stocul de siguranță și piesele
de schimb), ritmul mediu se determină cu relația:
𝑟 = (5.13)
în care: Fn este fondul nominal de timp planificat a fi utilizat în mod productiv, exprimat în minute și
calculate cu relația:
𝐹 = 60 · 𝑧 · 𝑘 · ℎ
unde z este numărul de zile lucrătoare în perioada luată în considerare; ks – numărul de schimburi
în care se lucrează; h – numărul de ore lucrate pe schimb.
Deci, indicele de apreciere a tipului de producție k ij, devine:
· · ·
𝑘 = (5.14)
·
Pentru cazul luat în considerare:
𝐹 = 60 · 245 · 1 · 8 = 117600 [𝑚𝑖𝑛]
𝑁 = 𝑁 + 𝑁 + 𝑁 = 4000 + 150 + 50 = 4200 [𝑏𝑢𝑐/𝑎𝑛] (5.15)
deoarece N1 = 4000 = numărul de piese comandate; N2 = 150 = numărul de piese de schimb; N3 =
50 = numărul de piese rebut acceptate:
𝑟 = = 28 [𝑏𝑢𝑐/𝑎𝑛]
În continuare se prezintă valorile obținute pentru kij la fiecare operație:
Pentru operația 1 (strunjire), rezultă:
𝑘 = = = 9,89 ⇒ 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒; (5.16)
,
Pentru operația 2 (strunjire), rezultă:
𝑘 = = = 8,35 ⇒ 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒; (5.17)
,
Pentru operația 3 (strunjire), rezultă:
𝑘 = = = 7,82 ⇒ 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒; (5.18)
,
Pentru operația 4 (strunjire), rezultă:
𝑘 = = = 9,52 ⇒ 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒; (5.19)
,
Pentru operația 5 (găurire), rezultă:

44
Proiect de Diplomă

𝑘 = = = 7,65 ⇒ 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒; (5.20)


,
Pentru operația 6 (rectificare), rezultă:
𝑘 = = = 9,92 ⇒ 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒; (5.21)
,
Pentru operația 7 (rectificare), rezultă:
k = = = 9,92 ⇒ serie mare; (5.22)
,
PSM = · 100% = 100 % (5.23)
Deoarece tipul de producție serie mare caracterizează varianta nr.1, se alege ca tip de
producție seria mare și se va face în continuare organizarea producției în conformitate cu principiile
de proiectare corespunzătoare caracteristicilor acestui tip de producție. [9]
Determinarea lotului optim se face cu relația următoare:
· ·
n = ; (5.24)
( )· ·
unde: Nj = 4200 [buc/an] reprezintă volumul de producție; D – cheltuielile constante; Cm – costul
materialului pentru o piesă; Al – cheltuielile independente de lot; τ – coeficient ce are valori funcție
de forma de organizare; εn = 0,1…0,25, este un coeficient care cuantifică pierderea în lei.
εn = 0,2
( ) ,
τ= = = = 0,13 (5.25)

A = C + C + C + C [lei/buc] (5.26)
unde: Cm reprezintă cheltuielile cu materialul piesei, în lei/buc; Cs – cheltuieli cu retribuția direct, în
lei/buc; Cif – cheltuielile cu întreținerea și funcționarea utilajelor pe durata timpului efectiv, în lei/buc;
Cind – cheltuielile indirecte ale secțiilor de fabricație, în lei/buc.
Rezultă:
C = m · C − m · C = 2,909 · 12 − 1,218 · 0,8 = 33,93 [lei/buc] (5.27)
unde:
ms = 2,909 masa semifabricatului în kg
Csf = 12 lei/kg costul unui kg de piesă turnată
md = 1,218 kg și reprezintă masa deșeurilor
Cd = 0,8 lei/kg cost kg deșeu
C =∑ ( )·s (5.28)
C = 0,03 · (2,83 · 15 + 3,35 · 15 + 3,58 · 15 + 2,94 · 15 + 3,66 · 16 + 2,82 · 18 + 2,82 · 18) =
10,51 [lei/buc]
C =∑ ( )·a ·m (5.29)
C = 0,16 · (2,83 · 10 · 1 + 3,35 · 10 · 1 + 3,58 · 10 · 1 + 2,94 · 10 · 1 + 3,66 · 10 · 1 + 2,82 · 10 ·
1 + 2,82 · 10 · 1) = 35,2 [lei/buc]
unde: at reprezintă cota orară a cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajului la operația i.
și: at =10
C =C · = 10,51 · = 15,76 [lei/buc] (5.30)
unde Rf este regia de fabricație a secției
Determinarea numărului de mașini-unelte necesare executării operației i, în cadrul procesului
tehnologic de fabricație a reperului j, se calculează cu relația:
m , = (5.31)
·
unde: ti este timpul necesar executării operației i
ma,i - număr calculat de mașini la operația i
kup = 0,93 este coeficient de planificare utilizat
rj este ritmul mediu al fabricației reperului j
Efectuând calculele poate rezulta un număr de MU necesar de forma:
45
ma,i=a+b (5.32)
unde: a - parte întreagă
b - zecimală
Din considerente de ordin practic numărul de MU rezultat se majorează sau micșorează la o
valoare întreagă după cum urmează:
m = a dacă b <= 0,15 (5.33)
m = a+1 dacă b > 0,15 deci: (5.34)
,
m = = 0,10 MU; se alege m = 1 M. U.
· ,
,
m = = 0,12 MU; se alege m = 1 M. U.
· ,
,
m = = 0,13 MU; se alege m = 1 M. U.
· ,
,
m = = 0,11 MU; se alege m = 1 M. U.
· ,
,
m = = 0,14 MU; se alege m = 1 M. U.
· ,
,
m = = 0,10 MU; se alege m = 1 M. U.
· ,
,
m = = 0,10 MU; se alege m = 1 M. U.
· ,
Rezultă pentru cheltuielile dependente de lot valoarea:
A = 33,93 + 10,51 + 35,2 + 15,76 = 95,4 [lei/buc]
Se calculează apoi cheltuielile independente de lot D, cu relația:
D=B+C (5.35)
unde: B sunt cheltuielile cu pregătirea-încheierea fabricației și pregătirea administrativă a lansării
lotului; C – cheltuielile cu întreținerea și funcționarea utilajelor pe durata timpului de pregătire-
încheiere și se calculează cu relațiile:
B= 1+ ∑ · MU · S [lei/lot] (5.36)
C=∑ · MU · a [lei/lot] (5.37)
unde:
tpi – timp de pregătire-încheiere
MUt – număr de mașini-unelte
Sn – salariu pe oră al muncitorului
p – procent ce ține cont de cheltuielile cu pregătirea administrativă a lotului, p = 20
Introducând valorile corespunzătoare, rezultă:
B= 1+ · 0,16 · (15 · 1 + 15 · 1 + 15 · 1 + 15 · 1 + 16 · 1 + 18 · 1 + 18 · 1) = 21,504 [lei/
lot]
C = 0,16 · 1 · 10 · 7 = 11,2 [lei/lot]
D = 21,504 + 11,2 = 32,704 [lei/lot]
Coeficientul τi se determină cu relația:
τ = (5.38)
în care αi este un coeficient ce reprezintă numărul mediu de loturi pentru diverse forme de organizare
a producției. Deoarece producția este de serie mare se aplică organizarea în paralel fără respectarea
principiului proporționalității.
α =∑ t (5.39)
unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea operației i
,
τ = = 0,13
Introducând valorile calculate, rezultă pentru lotul optim valoarea:
· · ,
n = (
= 285,82 piese
, , )· , · ,

46
Proiect de Diplomă

Se alege nopt = 300 piese


Se determină apoi costul unei piese Cp.
Costul unei piese Cp se determină cu relația:
C = A + [lei/buc] (5.40)
și rezultă:
,
C = 95,4 + = 95,5 [lei/buc]
Costul întregului lot se determină cu relația:
C = A · n + D = 95,4 · 300 + 32,704 = 28652,7 [lei]

5.12. Fişa film şi planul de operaţii corespunzător

Fișa film pentru prelucrarea CARCASEI REDUCTOR se prezintă în tabelul 5.7, iar planul de
operații corespunzător se prezintă în tabelul 5.8.

47
Tabelul 5.7. Fișa film pentru varianta nr. 1 de proces tehnologic de prelucrare prin așchiere
Nr. Denumirea Schița Denumirea și Mașina- S.D.V.-uri Regimul de așchiere
crt operației operație succesiunea fazelor unealtă 𝒂𝒑 𝒏𝒂𝒔 𝒗𝒓 , 𝒂𝒔 f i 𝑻𝒃 𝑻𝒂
i [mm] [rot/min] [m/min] [rot/min] treceri [min] [min]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Strunjire de Vezi a. Prinderea VERTICAL - Cuțit de strunjit - - - - - - 0,4
degroșare figura semifabricatului CENTER frontal DCFNR 16
5.7 1. Strunjire NEXUS 4D 2,1 765 110,55 0,72 1 0,117 0,21
frontală de 430A II HS
degroșare la
cota L=67,5 mm
2. Strunjire 1,25 995 111,04 0,72 1 0,162 0,20
cilindrică
interioară de
degroșare la
cota ø62x7 mm
3. Strunjire 1,25 765 110,55 0,72 1 0,135 0,20
cilindrică - Cuțit de strunjit
interioară de interior A25T-
degroșare la PSKNR 12
cota ø55x13,5
mm
4. Strunjire 1,7 765 111,15 0,72 1 0,117 0,21
cilindrică
interioară de
degroșare la
cota ø48x24 mm
b. Desprinderea - - - - - - 0,2
piesei

- Șubler 0-200/±0,02

- Dispozitiv:
Universal cu 3
bacuri

48
Proiect de Diplomă

2 Strunjire de Vezi a. Prinderea VERTICAL - Cuțit de strunjit - - - - - - 0,4


degroșare figura semifabricatului CENTER frontal DCFNR 16
5.8 1. Strunjire NEXUS 4D 2,1 765 110,55 0,72 1 0,117 0,21
frontală de 430A II HS
degroșare la
cota L=64,5 mm
2. Strunjire 2,1 995 111,04 0,72 1 0,135 0,20
cilindrică
exterioară de
degroșare la
cota ø185x10
mm
3. Strunjire 1,25 765 110,55 0,72 1 0,162 0,20
cilindrică - Cuțit de strunjit
interioară de interior A25T-
degroșare la PSKNR 12
cota ø181x3 mm
4. Strunjire 2,1 765 111,15 0,72 1 0,162 0,20
cilindrică
interioară de
degroșare la
cota ø155x2 mm
5. Strunjire 2,1 480 99,52 0,72 1 0,162 0,20
cilindrică
interioară de
degroșare la
cota ø55x13 mm
b. Desprinderea - - - - - - 0,2
piesei

- Cuțit de strunjit
exterior PCLNR
1616H 09

- Șubler 0-200/±0,02

49
- Dispozitiv:
Universal cu 3
bacuri
3 Strunjire de Vezi a. Prinderea piesei VERTICAL - Cuțit de strunjit - - - - - - 0,4
semifinisare figura 1. Strunjire CENTER interior A25T- 0,5 1500 188,49 0,28 1 0,43 0,34
5.9 cilindrică NEXUS PSKNR 12
interioară de 430A II HS
semifinisare la
cota ø62x7 mm
2. Strunjire 0,5 1500 201,6 0,28 1 0,52 0,30
cilindrică
interioară de
semifinisare la
cota ø55x13,5
mm
3. Strunjire 0,5 1500 201,6 0,28 1 0,52 0,30
cilindrică
interioară de
semifinisare la - Cuțit pentru teșire
cota ø48x mm PSDNN1010E 09
4. Teșire 1x45° 1 765 149 0,28 1 0,189 0,29
b. Desprinderea - - - - - - 0,2
piesei

- Șubler 0-200/±0,02

- Dispozitiv:
Universal cu 3
bacuri
4 Strunjire de Vezi a. Prinderea piesei VERTICAL - Cuțit de strunjit - - - - - - 0,4
semifinisare figura 1. Strunjire CENTER interior A25T- 0,5 1500 224,69 0,28 1 0,43 0,34
5.10 cilindrică NEXUS PSKNR 12
interioară de 430A II HS
semifinisare la
cota ø181x3 mm
2. Strunjire 0,5 1500 201,65 0,28 1 0,52 0,30
cilindrică
interioară de
semifinisare la
cota ø55x13 mm
b. Desprinderea - - - - - - 0,2
piesei

50
Proiect de Diplomă

- Șubler 0-200/±0,02

- Dispozitiv:
Universal cu 3
bacuri
5 Găurire Vezi a. Prinderea piesei VERTICAL - Burghiu elicoidal - - - - - - 0,29
figura 1. Găurire Φ6.2 x 8 CENTER cu coadă cilindrică 3,1 950 18,5 0,19 1 0,56 2,14
5.11 găuri NEXUS DIN6537
echidistante 430A II HS R840-0620-30-A0A
b. Desprinderea - - - - - - 0,15
piesei
- Dispozitiv de
găurit DS-642CB-
A00

- Șubler 0-200/±0,02

6 Rectificare Vezi a. Prinderea piesei HCN µ-8800 -Disc abraziv - - - - - - 0,18


interioară figura 1. Rectificare 0,2 1450/30 25/5 0,03 7 0,216 0,41
5.12 cilindrică
interioară la
cota ø62x7 mm
2. Rectificare 0,2 1450/30 25/5 0,03 7 0,162 0,41
cilindrică - Dispozitiv pentru
interioară la măsurat
cota ø55x13,5 coaxialitatea și
mm perpendicularitatea
b. Desprinderea - - - - - - 0,11
piesei

- Micrometru 50-75
/ 0,01

51
- Rugozimetru

7 Rectificare Vezi a. Prinderea piesei HCN µ-8800 - Disc abraziv - - - - - - 0,18


interioară figura 1. Rectificare 0,2 1450/30 25/5 0,03 7 0,216 0,41
5.13 cilindrică
interioară la
cota ø181x3 mm
2. Rectificare 0,2 1450/30 25/5 0,03 7 0,162 0,41
cilindrică - Dispozitiv pentru
interioară la măsurat
cota ø55x13 mm coaxialitatea și
b. Desprinderea perpendicularitatea - - - - - - 0,11
piesei

- Micrometru 145-
196 / 0,01

- Rugozimetru

8 Control final Fără Se va controla După După necesități - - - - - - -


schiță conform desenului necesități
de execuție

52
Proiect de Diplomă

Fig. 5.7. Schița operației nr. 1 (Strunjire)

Fig. 5.8. Schița operației nr. 2 (Strunjire)

53
Fig. 5.9. Schița operației nr. 3 (Strunjire)

Fig. 5.10. Schița operației nr. 4 (Strunjire)

54
Proiect de Diplomă

Fig. 5.11. Schița operației nr. 5 (Gaurire)

Fig. 5.12 Schița operației nr. 6 (Rectificare)


55
Fig. 5.13. Schița operației nr. 7 (Rectificare)

56
Proiect de Diplomă

Tabelul 5.8. Planul de operații pentru prelucrarea CARCASEI REDUCTOR în varianta nr. 1 de proces tehnologic
U.P.B CATEDRA I.M.S.T. PLAN DE Denumire piesă: CARCASĂ Clasa de piese Operația nr. 5
OPERAȚII REDUCTOR
Material Simbol S235JRG2C+C Pagini 1
Starea Pagini 1
Prelucrată
suprafeței
Duritate 102-140 HB 𝑻𝒅𝒕 0,002
Condiții de Fără răcire Secția: 𝑻𝒅𝒐 0,0218
răcire Prelucrări
mecanice
Dispozitiv Dispozitiv Număr de 𝑻𝒑𝒊 10
de găurit piese
prelucrate
simultan: 0
Mașina- Mașina de Verificatoare: NT 2,9
unealtă găurit Șubler 0-200 /
VERTICAL ±0,02 mm
CENTER
NEXUS
Schița operației nr. 5 (Găurire) 430A II HS
Proiectat Modificări Data Nume
Verificat
Nr. Denumirea Scula așchietoare T ap n 𝒗𝒄 f 𝒗𝒇 i 𝒕𝒃 𝒕𝒂
fazei fazei [min] [mm] [rot/min] [m/min] [mm/rot] [mm/min] [min] [min]
a Prindere -
- - - - - - - - 0,29
piesă
1 Găurire Burghiu elicoidal cu coadă
cilindrică DIN6537 R840-
0620-30-A0A
60 3,1 950 18,5 0,19 180.5 1 𝟎, 𝟓𝟔 2,14

b Desprindere -
- - - - - - - - 0,15
piesă

57
5.13. Evidenţierea condiţiilor

Condițiile care sunt necesare a fi respectate pentru a prelucra găurile sunt centralizate în
tabelul 5.9:

Tabelul 5.9. Evidențierea condițiilor


Nr. crt. Condițiile De unde rezultă
0 1 2
1 Respectarea cotei c = Φ6.2 mm din desen
2 Respectarea cotei α1 = 90° din desen
3 Respectarea cotei a = 170/2mm din desen
4 Respectarea cotei α1 = 45° unghiul dintre găuri din desen

După stabilirea condițiilor necesare prelucrării găurilor piesei i se atașează un sistem de


coordonate. [10]

Fig. 5.14. Evidențierea condițiilor pe piesa de prelucrat

Fig. 5.15. Atașarea unui sistem de coordonate piesei

58
Proiect de Diplomă

După stabilirea tuturor condițiilor se va trece la analiza și selectarea acestora, deoarece unele
dintre ele se pot repeta sau pot fi incompatibile etc. [10]
5.12.1. Selectarea condițiilor
Selectarea condițiilor se face după schema următoare:

Ci (1...5) CDi(1,4)
CPR (2,3) CPRC -
CPRO (2,3) CD (2,3)
CE ---
Ci ---
unde: Ci – număr condiții din tabel; CDi – condiții dimensionale; CPR – condiții de poziție relativă; CPRC
– condiții de poziție relativă prin construcție; CPRO – condiții de poziție relativă de orientare; CD –
condiții determinante; CE – condiții echivalente; Ci – condiții incompatibile.
Odată ce au fost stabilite condițiile determinante se trece la stabilirea planelor de referință
pentru fiecare condiție determinată. [10]
5.12.2. Geometrizarea condițiilor
Geometrizarea condițiilor presupune stabilirea planelor de referință pentru fiecare condiție în
parte, plecând de la suprafața care se generează sau dreapta care se generează etc.

Fig. 5.16. Indicarea celor trei plane de referință

( °)
∆𝐺 ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ Γ (𝑋𝑂𝑌) (5.41)
( )
∆𝐺 ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ Γ (𝑋𝑂𝑍) (5.42)

59
După ce au fost stabilite planele de referință se trece la selectarea tuturor planelor o singură
dată, deoarece unele dintre ele se pot repeta. [10]

Fig. 5.17. Explicitarea extremelor

5.12.3. Selectarea extremelor


Selectarea extremelor presupune luarea în considerare a tuturor planelor care nu se repetă.
ΓC1 (XOY), ΓC2 (XOZ)
Deoarece unele plane sunt fictive și nu aparțin unei suprafețe reale nu putem atașa simboluri
de orientare.
De aceea se trece la transpunerea, găsirea unor suprafețe reale care să fie conținute în acel
plan sau într-un plan paralel pentru a se putea atașa simboluri de orientare. Un plan poate să aparțină
mai multor suprafețe reale. [10]
5.12.4. Explicitarea extremelor
Explicitarea extremelor presupune găsirea unor suprafețe reale pentru acele plane fictive.
ΓC2 (XOZ) SC2
SC3
ΓC1 (XOY) SC1
După găsirea acelor suprafețe reale se trece la ordonarea acestora după anumite criterii.
Cel mai des criteriu folosit este cel al numărului de grade de libertate pe care poate să-l preia
acea suprafață.
Suprafețele se ordonează în ordine descrescătoare a numărului de grade de libertate pe care
îl preiau. [10]
5.12.5. Ordonarea suprafețelor de cotare
În tabelul 5.10 se prezintă ordonarea suprafețelor în funcție de numărul gradelor de libertate
pe care îl preiau.

Tabelul 5.10. Ordonanțarea suprafețelor de cotare


Suprafețe de cotare Criterii de selectare (număr maxim de grade preluate) Ordinea
SC
0 1 2
SC1 3 grade de libertate (suprafață plană) I
SC2 2 grade de libertate (suprafață cilindrică) II

60
Proiect de Diplomă

Odată ce a fost stabilită ordinea suprafețelor de cotare se trece la atașarea pe toate


suprafețele prelucrate până în acel moment a elementelor de orientare (simboluri de orientare)
specifice fiecărei suprafețe. Pe unele suprafețe se pot atașa mai multe simboluri de orientare.
Pentru un extrem sau un plan de referință (o suprafață de cotare) poate să corespundă mai
multe suprafețe de orientare.
Unei suprafețe cilindrice i se pot atașa simboluri care preiau 2 grade sau 4 grade de libertate,
unei suprafețe plane i se pot atașa simboluri care preiau 3 grade, 2 grade sau 1 grad de libertate.
[10]

5.14. Simbolizarea informaţională a suprafeţelor de cotare

Pe o suprafață de orientare se pot atașa unul sau mai multe simboluri. Toate simbolurile
atașate unei piese se centralizează într-un tabel, de obicei funcție de numărul de grade de libertate
pe care îl preiau.

Tabelul 5.11. Simbolizarea informațională


SC >> SO Simbolizarea informațională
0 1 2
SC1 >> SO1
(1)
>> SO2 4
(2)
>> SO3
(3)
>> SO4
(4)

SC2 >> SO4


(5) (6)
8

>> SO5
(7) (8) (9)

>> SO6
(10) (11) (12)

Elementele de orientare (simboluri) se atașează doar pe suprafețele care au fost prelucrate


până la operația respectivă.
După stabilirea elementelor de orientare atașate fiecărei suprafețe prelucrate anterior
operației pentru care se proiectează dispozitivul, se trece la combinarea elementelor de orientare
pentru stabilirea tuturor posibilităților de orientare în vederea prelucrării.
Trebuie ținut cont la combinarea elementelor de orientare, ca aceste elemente să nu preia
aceleași grade de libertate, să nu apară supraorientarea sau suborientarea. [10]

61
Fig. 5.18. Indicarea posibilităților de orientare a piesei

5.15. Combinarea simbolurilor

Pentru combinare (stabilirea tuturor posibilităților) elementele de orientare (simbolurile) se


trec în tabel în ordinea numărului de grade de libertate pe care le preiau o singură dată.

Tabelul 5.12. Identificarea tuturor posibilităților de orientare a piesei


Nr. Extremul I Extremul II Nr.
SOT (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10 (11) (12) SOT
P ) P

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 X X 1+5
2 X X 1+6
3 X X 1+7
4 X X 1+8
5 X X 1+9
6 X X 1+10
7 X X 1+11

62
Proiect de Diplomă

8 X X 1+12
9 X X 2+5
10 X X 2+6
11 X X 2+7
12 X X 2+8
13 X X 2+9
14 X X 2+10
15 X X 2+11
16 X X 2+12
17 X X 3+5
18 X X 3+6
19 X X 3+7
20 X X 3+8
21 X X 3+9
22 X X 3+10
23 X X 3+11
24 X X 3+12
25 X X 4+5
26 X X 4+6
27 X X 4+7
28 X X 4+8
29 X X 4+9
30 X X 4+10
31 X X 4+11
32 X X 4+12

Se trece „X” în dreptul simbolurilor care se iau în considerare la combinare astfel încât să
preluăm toate gradele de libertate necesare prelucrării suprafeței sau grupului de suprafețe pentru
care s-a impus dispozitivul. [10]

5.16. Determinarea erorilor de orientare caracteristice

5.16.1. Calculul erorilor caracteristice pentru condiția de α=90°


În figura 5.19 sunt trecute doar simbolurile care influențează condiția de α=90°.

63
Fig. 5.19. Indicarea simbolurilor care influențează condiția de α=90°.

Elementele de orientare pentru care se calculează erorile de orientare caracteristice sunt cele
care influențează condiția de α=90°. Acestea sunt trecute în figura 5.19. Pentru fiecare element trecut
în figura 5.19, se face calcul erorilor caracteristice de orientare.
(4)
,
𝜀 (90°) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 , = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 0°27ʹ (5.43)

(3)
, , , , ,
𝜀 (90°) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 0°54ʹ (5.44)

(2)
,
𝜀 (90°) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 0°3ʹ (5.45)

(1)
𝜀 (90°) = 0 (5.46)
5.16.2. Calculul erorilor caracteristice pentru condiția a = 85 mm
În figura 5.20 sunt trecute doar simbolurile care influențează condiția de a = 85mm.
(5)

𝜀 (85) = 𝑗 = 2𝐼𝑇6 + 𝑇 = 2 ∙ 0,029 + 0,072 = 0,13 𝑚𝑚 (5.47)

64
Proiect de Diplomă

(6)

𝜀 (85) = 0 𝑚𝑚 (5.48)
(7)

𝜀 (85) = 𝑗 = 2𝐼𝑇6 + 𝑇 = 2 ∙ 0,029 + 0,03 = 0,088 𝑚𝑚 (5.49)


(8)

𝜀 (85) = 0 𝑚𝑚 (5.50)
(9)

𝜀 (85) = 0 𝑚𝑚 (5.51)
(10)

𝜀 (85) = 𝑗 = 2𝐼𝑇6 + 𝑇 = 2 ∙ 0,029 + 0,046 = 0,104 𝑚𝑚 (5.52)


(11)

𝜀 (85) = 0 𝑚𝑚 (5.53)
(12)

𝜀 (85) = 0 𝑚𝑚 (5.54)

65
Fig. 5.20. Indicarea simbolurilor care influențează condiția de a = 85mm

Elementele de orientare pentru care se calculează erorile de orientare caracteristice sunt cele
care influențează condiția de a = 85mm. Acestea sunt trecute în figura 5.20. Pentru fiecare element
trecut în figura 5.20, se face calcul erorilor caracteristice de orientare.

5.17. Determinarea schemei de orientare tehnic acceptabile SOTA

Tabelul 5.13. Selectarea schemei optime din punct de vedere al erorilor caracteristice
C1 α=90° C2=85mm
Nr. SOTP SOTA
𝜀 𝜀 𝜀 ≤𝜀 𝜀 𝜀 𝜀 ≤𝜀
0 1 2 3 4 5 6
1 6’ 0 DA 0,06 0,13 NU NU
2 6’ 0 DA 0,06 0 DA DA
3 6’ 0 DA 0,06 0,088 NU NU
4 6’ 0 DA 0,06 0 DA DA
5 6’ 0 DA 0,06 0 DA DA
6 6’ 0 DA 0,06 0,138 NU NU
7 6’ 0 DA 0,06 0 DA DA
8 6’ 0 DA 0,06 0 DA DA
9 6’ 0°3ʹ DA 0,06 0,13 NU NU
10 6’ 𝟎°𝟑ʹ DA 0,06 0 DA DA
11 6’ 0°3ʹ DA 0,06 0,088 NU NU
12 6’ 𝟎°𝟑ʹ DA 0,06 0 DA DA
13 6’ 𝟎°𝟑ʹ DA 0,06 0 DA DA
14 6’ 0°3ʹ DA 0,06 0,138 NU NU
15 6’ 𝟎°𝟑ʹ DA 0,06 0 DA DA
16 6’ 𝟎°𝟑ʹ DA 0,06 0 DA DA

66
Proiect de Diplomă

17 6’ 0°54ʹ NU 0,06 0,13 NU NU


18 6’ 0°54ʹ NU 0,06 0 DA NU
19 6’ 0°54ʹ NU 0,06 0,088 NU NU
20 6’ 0°54ʹ NU 0,06 0 DA NU
21 6’ 0°54ʹ NU 0,06 0 DA NU
22 6’ 0°54ʹ NU 0,06 0,138 NU NU
23 6’ 0°54ʹ NU 0,06 0 DA NU
24 6’ 0°54ʹ NU 0,06 0 DA NU
25 6’ 0°27ʹ NU 0,06 0,13 NU NU
26 6’ 0°27ʹ NU 0,06 0 DA NU
27 6’ 0°27ʹ NU 0,06 0,088 NU NU
28 6’ 0°27ʹ NU 0,06 0 DA NU
29 6’ 0°27ʹ NU 0,06 0 DA NU
30 6’ 0°27ʹ NU 0,06 0,138 NU NU
31 6’ 0°27ʹ NU 0,06 0 DA NU
32 6’ 0°27ʹ NU 0,06 0 DA NU

5.18. Determinarea forţelor de strângere

Pentru a determina forța de strângere se poziționează piesa în poziția de prelucrare și se


stabilește sistemul de forțe ce acționează asupra piesei. [10]

Fig. 5.21. Indicarea principalelor forțe ce acționează asupra piesei


5.18.1. Determinarea forțelor de reglare
G = m · g = 1,691 kg · 9,81 m/s2 = 16,58 N (5.55)
G = 16,58N
∑𝐹 = 0 ∶ 𝑅 −𝐺 = 0 ⇒ 𝑅 = 𝐺 > 0 (5.56)

67
𝑅 = 16,58𝑁
∑ 𝐹 = 0 ∶ 𝑅 + 𝐺 = 0 ⇒ 𝑅 = −𝐺 < 0 (5.57)
𝑅 = −16,58𝑁
Forța de reglare necesară
𝑆 =𝑘·𝐺 >0 (5.58)
unde: k = coeficient de siguranță
k = 2……2,5
adopt k = 2
⇒ 𝑆 = 2 · G = 2 · 16,58 = 33,16N (5.59)
𝑆 = 33,16𝑁
5.18.2. Determinarea forțelor în regim tranzitoriu
Nu este cazul deoarece acestea apar în momentul când piesa se mișcă.
5.18.3. Determinarea forțelor în regim de prelucrare
Ipoteze de calcul:
Ipoteza 1: Piesa să nu se desprindă de pe reazem
Ipoteza 2: Piesa să nu alunece de pe reazem
Ipoteza 3: Piesa să nu se răstoarne
Ipoteza 1: Piesa să nu se desprindă de pe reazem
𝑆 =𝑘· 𝑃· =𝑘·P· (5.60)
( )

se adoptă = 10
· · ,
⇒𝑆 =𝑘· 𝑃· = = = 187,3𝑁 (5.61)
se adoptă k = 2
𝑃 = 𝐶 · 𝐷 · 𝑓 · 𝑘 = 74 · (6,2) · (0,2) , · 0,693 = 103,057𝑑𝑎𝑁 = 1030,57𝑁 (5.57)
unde: D = 6,2mm; f = 0,16……0,20mm/rot; aleg f = 0,2mm/rot; CF = 74; xF = 1; yF = 0,7; kF = k1 · k2 ·
k3 · k4 = 0,63 · 1,1 · 1 · 1 = 0,693
·
𝑣 = · 𝑘 [𝑚/𝑚𝑖𝑛] (5.62)
·
unde: Cv = 7; D = 6,2mm; zv = 0,4; T = 20 min; mv = 0,2; f = 0,2mm/rot; yv = 0,5; kV = kmv · kTv · klv ·
ksv = 1,27· 1 · 1 · 1 = 1,27
·( , ) ,
𝑣 = , ·( , ) , · 1,27 = 22,65 [𝑚/𝑚𝑖𝑛]
𝑆 =𝑘· 𝑃· =𝑘·P· =𝑘· 𝑃· = 2 · 1030,57 · = 1873,76𝑁 (5.63)
( )

𝑆 = 1873,76 𝑁
Ipoteza 2: Piesa să nu alunece de pe reazem
Nu este cazul
Ipoteza 3: Piesa să nu se răstoarne

68
Proiect de Diplomă

Fig. 5.22. Piesa așezată pe cei trei cepi


· , · ,
𝑃·a=S·b ⇒ S= = = 944,91 𝑁 (5.64)
,
În concluzie forța de strângere va avea valoarea dată de expresia:
SR = max (SP1, SP2, SP3) (5.65)
SR = 1873,76 𝑁

5.19. Selectarea variantei optime

Pentru selectarea variantei optime trebuie stabilite unele criterii de selecție. Acestea sunt
prezentate în cele ce urmează:
Criterii de selecție:
C1: costul de execuție: minim;
C2: costul de întreținere: minim;
C3: costul de înlocuire: minim;
C4: rigiditatea reazemului: maxim;
C5: fiabilitatea în funcționare: maxim;
C6: mărimea forței de strângere: minim;
C7: stabilitatea piesei pe reazem: mare.
Fiecărui criteriu de selecție i s-a stabilit o scară de notare (de atribute). [10]

Tabelul 5.14. Atribuirea unui sistem de notare


Atribuite Valoare
foarte mare 9
mare 7
mediu 5
mic 3
foarte mic 1

69
Se construiește câte o matrice pentru fiecare grupă de elemente de orientare (cu trei grade,
cu două grade, cu un grad etc.) care preiau aceleași grade de libertate.
Pe coloană se compară fiecare element de orientare atribuindu-se o notă conform tabelului
5.14.
În continuare sunt prezentate matricele pentru elementele de orientare care preiau două și
trei grade de libertate.

Tabelul 5.15. Matricea consecințelor (cu notele aferente)


C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
(1)
5 5 9 7 5 5 5
(2)
5 5 9 7 5 5 5
(6)
9 9 7 9 7 7 7

(8)
3 5 5 9 7 5 7

(9)
5 7 5 7 5 7 7

(11)
9 9 7 9 7 7 7

(12)

5 7 5 7 5 7 7

Dacă criteriul este de maxim ⇒ 𝑛 = (5.66)


,

Dacă criteriul este de minim ⇒ 𝑛 = 1 − (5.67)


,

Tabelul 5.16. Matricea omogenă


C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 Σ
(1) ⇒1 − =
0,44 0 ⇒ = 0,77 0,71 0,28 0,71 3,35
0,44
(2) ⇒1 − =
0,44 0 ⇒ = 0,77 0,71 0,28 0,71 3,35
0,44
(6)
⇒1 − = 0 0 0,22 ⇒ =1 1 0 1 3,22

(8)
⇒1 − =
0,44 0,44 ⇒ =1 1 0,28 1 4,82
0,66

70
Proiect de Diplomă

(9)
⇒1 − =
0,22 0,44 ⇒ = 0,77 0,71 0 1 3,58
0,44
(11)
⇒1 − = 0 0 0,22 ⇒ =1 1 0 1 3,22

(12)
⇒1 − =
0,22 0,44 ⇒ = 0,77 0,71 0 1 3,58
0,44

Ponderi 0,15 0,15 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 1

Tabelul 5.17. Matricea ponderată


C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 Σ
(1)
0,066 0,066 0 0,154 0,142 0,028 0,071 0,527
(2)
0,066 0,066 0 0,154 0,142 0,028 0,071 0,527
(6)
0 0 0,022 0,2 0,2 0 0,1 0,522

(8)
0,099 0,066 0,044 0,2 0,2 0,028 0,1 0,737

(9)
0,066 0,033 0,044 0,154 0,142 0 0,1 0,539

(11)
0 0 0,022 0,2 0,2 0 0,1 0,522

(12)

0,066 0,033 0,044 0,154 0,142 0 0,1 0,539

Dintre simbolurile cu 2 grade de libertate a rezultat ca optim simbolul:


(8)

Tabelul 5.18. Matricea consecințelor (cu notele aferente)


C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
(1)
5 7 9 7 5 7 5
(2)
3 5 9 7 5 5 5

71
Dacă criteriul este de maxim ⇒𝑛 = (5.68)
,

Dacă criteriul este de minim ⇒𝑛 = 1 − (5.69)


,

Tabelul 5.19. Matricea omogenă


C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 Σ
(1)
⇒1 − = 0 0 0 ⇒ =1 1 0 1 3
(2)
⇒1 − = 0,4 0,28 0 ⇒ =1 1 0,28 1 3,96
Ponderi 0,15 0,15 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 1

Tabelul 5.20. Matricea ponderată


C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 Σ
(1)
0 0 0 0,2 0,2 0 0,1 0,5
(2)
0,06 0,042 0 0,2 0,2 0,028 0,1 0,63

Dintre simbolurile cu 3 grade de libertate a rezultat ca optim simbolul:


(2)

După parcurgerea pașilor pentru selectarea variantei optime s-a ales:

Fig. 5.23. SOFO

72
Proiect de Diplomă

5.20. Alegerea sau proiectarea constructivă a organologiei specifice dispozitivului


concret

Desenul de ansamblu al dispozitivului de găurit proiectat este prezentat în figura următoare.

Fig. 5.24. Dispozitivul de găurit

5.21. Calcule de rezistenţă

5.21.1. Verificarea tijei motorului la solicitarea de tracțiune

𝜎 = (5.70)
𝐹 =𝑃∙𝐴 (5.71)
𝑃 = 4𝑎𝑡𝑚 ⇒ 𝐹 = 4 ∙ 101325 ∙ 𝐴 ∙ 10 𝑁 (5.72)
𝐴 = 𝜋 ∙ 37,5 − 𝜋 ∙ 9 = 4163,39 𝑚𝑚 (5.73)

⇒ 𝐹 = 4 ∙ 101325 ∙ 𝐴 ∙ 10 = 4 ∙ 101325 ∙ 4163,39 ∙ 10 = 1687,42 𝑁


,
⇒ 𝜎 = = 59,68𝑁/𝑚𝑚


𝜎 = 410 𝑁/𝑚𝑚 (materialul tijei este 10MoCr50)

cum 𝜎 < 𝜎 ⇒ tija motorului rezistă la solicitarea de tracțiune.

5.21.2. Verificarea arcurilor

73
𝐹 = 𝜇 ∙ 𝑁 = 𝜇 ∙ 𝐺 = 𝜇 ∙ 𝑚 ∙ 𝑔 = 0,15 ∙ 1,691 ∙ 9,81 = 2,48𝑁 (5.74)

𝑀 =𝐹 ∙𝑅 (5.75)
⇒𝑀 ≤𝑀 ⇒ 𝐹 ≤𝐹 (5.76)
𝑀 =𝐹 ∙𝑅 (5.77)


𝐹 = ∙𝜏 ⇒ (5.78)
( )

𝜏 = 450𝑁/𝑚𝑚


𝐹 = ∙ 450 = 108,43𝑁
( )

𝐹 = 2,48𝑁 < 108,43𝑁 = 𝐹 ⇒ arcurile au fost bine alese.

5.21.3. Verificarea bolțurilor

5.21.3.1. Verificarea la solicitarea de strivire


,
𝜎 = = = = 2,29 𝑁/𝑚𝑚 (5.79)
∙ ∙ ∙( ) ∙ ∙ ∙( )

𝜎 = 0,3 ∙ 𝜎 = 0,3 ∙ 290 = 87𝑁/𝑚𝑚 (5.80)

unde: F – forța de așchiere

𝜎 = 29 𝑑𝑎𝑁/𝑚𝑚 = 290 𝑁/𝑚𝑚 (pentru OL 50)

𝜎 = 2,29 𝑁/𝑚𝑚 < 87 𝑁/𝑚𝑚 = 𝜎 ⇒ bolțurile rezistă la solicitarea de strivire.

5.21.3.2. Verificarea la solicitarea de forfecare


,
𝜏 = = ∙ ∙
= ∙ ∙
= 70,32𝑁/𝑚𝑚 (5.81)


𝜏 = (0,5 … 0,6) ∙ 𝜎 = 0,5 ∙ 290 = 145𝑁/𝑚𝑚 (5.82)

𝜏 = 70,32𝑁/𝑚𝑚 < 145𝑁/𝑚𝑚 = 𝜏 ⇒ bolțurile rezistă la solicitarea de forfecare.

5.22. Funcţionarea dispozitivului

Pentru prelucrarea suprafeței cilindrice S3 se procedează, astfel:


1. Se introduce piesa în dispozitivul de prelucrare;
2. I se asigură orientarea prin așezarea pe cepii (25) care preiau trei grade de libertate (două
rotații și o translație) și pe bolțul conic scurt frezat (24) care preia două grade de libertate
(două translații);
3. Se introduce aer sub presiune prin orificiul ștuțurilor (47’) pentru fixarea piesei în dispozitiv;
4. Pistonul (35) se deplasează în direcția I (în jos), iar prin intermediul șaibei (15) aceasta se
fixează;

74
Proiect de Diplomă

5. Se aduce placa port-bucșă (12) în contact cu suportul lateral (22) și cu ajutorul piuliței speciale
(19) aceasta se fixează;
6. Se realizează prelucrarea propriu-zisă;
7. Pentru scoaterea piesei din dispozitiv se parcurg etapele în ordine inversă.

5.23. Măsuri de protecţia muncii şi întreţinere

Măsuri de protecția muncii ce trebuiesc avute în vedere la utilizarea dispozitivului de găurit


pentru preîntâmpinarea apariției accidentelor de muncă sunt următoarele:
- Operatorul va realiza orientarea, așezarea și fixarea piesei în dispozitiv conform procedurii
de lucru “Găurire”, cod PL G-06;
- Înainte de începerea executării prelucrării, operatorul este obligat să verifice buna funcționare
a dispozitivului;
- În timpul funcționării, se interzice introducerea mâinilor în zona de prelucrare.
Măsuri de întreținere a dispozitivului de găurit sunt următoarele:
- Suprafețele nefuncționale ale dispozitivului se vor proteja anticoroziv;
- Elementele dispozitivului aflate în mișcare, unele față de altele, și supuse frecării se vor unge
periodic pentru reducerea considerabilă a uzurii și creșterea perioadei de utilizare;
- Se va verifica periodic precizia de prelucrare pentru a preîntâmpina apariția rebuturilor.

6. ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

6.1. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utilă
cunoaşterea mai intâi a traseului tehnologic corespunzător procesului ce se vrea a fi realizat. Schema
de principiu pentru diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei “CARCASĂ
REDUCTOR” se prezintă în figura 6.1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducere
a poluării şi pentru a întocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele şi momentele în care
se produce impactul de mediu. Acestea se vor marca cu simbolul (*) în schemele ce vor fi prezentate
în continuare. [11]

75
Analiza Primirea comenzii Controlul proiectării Identificarea
contractului trasabilității
produsului

Aprovizionare Materii prime


materii prime* necesare

Recepții materii Elaborare materiale*


prime*

Curățire Recepție Execuție semifabricat*


semifabricat* semifabricat

Acoperiri de Recepție piese Prelucrări mecanice*


protecție*

Control* Produs

Controlul fabricației*

Recondiționare* Controlul produsului Rebut nerecuperabil* Deșeu*


neconform*

Stocare

Manipulare,
depozitare,
ambalare, livrare*

Casare

Scoatere din uz*

Deșeu*

Fig. 6.1. Diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei

76
Proiect de Diplomă

6.2. Stabilirea surselor de poluare

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu


sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor. Chiar dacă uneori poluarea
mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare
parte a substanțelor poluante provin din activitățile umane. [11]
6.2.1. Surse de poluare a apei
Clasificarea surselor de poluare:
1. În funcție de acțiunea poluanților în timp:
a. continue, cu caracter permanent;
b. discontinue, temporară sau temporară mobilă;
c. accidentale.
2. În funcție de proveniența poluanților:
a. surse de poluare organizate;
b. surse de poluare neorganizate.
6.2.2. Surse de poluare a aerului
a. Surse naturale:
- solul: sub influența diferențelor de temperatură, a ploilor și a curenților de aer, suferă
fenomene de eroziune și măcinare cu eliberare de particule foarte fine;
- gaze și vapori naturali;
- erupțiile vulcanice: aruncă în aer mari cantități de gaze, vapori de apă, particule solide.
b. Surse artificiale:
 surse fixe: care produc o poluare limitată;
- procesele industriale.
 surse mobile: care produc o poluare diseminată, aceasta fiind încadrată la mijloacele de
transport.
6.2.3. Surse de poluare a solului
Principalele surse de poluare ale solului sunt reziduurile.
Solul poate fi poluat:
a. direct;
b. indirect. [11]

6.3. Calculul coeficientului de poluare total

Cunoscând coeficienții de poluare introduși în fiecare etapă a procesului tehnologic de


realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total Cpt, cu relația:
Cpt = Cpe + Cps + Cpm + Cpcd + Cprrr + Cpcm + Cpc + Cpax [t emisii] (6.1)
în care:
- Cpe = coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
- Cps = coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
- Cpm = coeficientul de poluare introdus la prelucrările mecanice;
- Cpcd = coeficient de poluare introdus la operația de curăţire a semifabricatului;
- Cprrr = coeficientul de poluare introdus la reparare, recondiționare, reciclare;
- Cpcm = coeficient de poluare introdus la operaţiile de manipulare, depozitare, ambalare,
livrare;
- Cpc = coeficientul de poluare introdus la controlul (inspecția) produsului.
Cpt = 0,03553 t emisii
În funcţie de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate şi măsurile de prevenire sau de
reducere a impactului asupra mediului, astfel:
- dacă Cpt ≥ 10Gu, poluarea este foarte gravă şi trebuie luate măsuri urgente de prevenire şi
reducere a poluării;

77
- dacă 5Gn ≤ Cpt < 10Gu, poluarea este gravă, măsurile de prevenire şi reducere fiind absolut
necesare;
- dacă 30Gn ≤ Cpt < 5Gu, poluarea este mare şi se impun măsuri de prevenire şi reducere;
- dacă Cpt < 30Gu, poluarea este în limitele de alertă, fiind necesare planuri de prevenire şi
reducere a poluării;
- dacă 0,5Gu ≤ Cpt < 3Gu, poluarea este acceptabilă.
S-a notat cu Gu – greutatea de material util, ce compune produsul final.
Cpt = 0,03553 t emisii
Gu = Mu = 0,001691 t
Cpt < 30Gu => 0,03553 < 0,05073 (6.2)

6.4. Calculul indicatorului de calitate a mediului

Pentru o proiectare corectă a unui proces tehnologic sau a unei activități cu impact asupra
mediului este necesară cunoașterea în fiecare etapă a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.
Acest indicator de calitate a mediului Icmi se poate calcula la nivelul fiecărui poluant i, cu relația:
𝐼 = [%] (6.3)
în care, Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”; CMAi - concentrația maximă
admisibilă în poluantul “i”; Cef - concentrația efectivă, la momentul calculării, în poluantul “i”; Cmax i
– concentrația maximă în poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabilă a mediului.
Acest indicator are valori cuprinse între 0 (când poluarea este maximă și inevitabilă) și 1 (când
mediul este curat). [11]

Tabelul 6.2. Substanțe care poluează aerul și limitele acestora


Poluant Limita Limita de Valoarea Indicatorul de
admisă intervenție efectivă calitate al
[mg/m3] [mg/m3] calculată mediului Icmi
[mg/m3] [%]
Oxizi de sulf exprimați în SO2 300 810 130,73 0,33
Oxizi de azot NOx exprimați în NO2 500 1100 0,09 0,83
Amoniac (NH3) 50 110 0,13 0,83
Compuși anorganici gazoși ai ciclonului 50 110 0,03 0,83
exprimați în HCl
Compuși anorganici gazoși ai fluorului 55 126 0,03 0,77
exprimați în HF particule, picături
Compuși organici (exclusiv CH4) 55 100 30 0,55
Praf 100 300 12,06 0,43
Metale grele 680 1410 425,91 0,34
Totalul de Mn și compușii lui
NMVOC (non-methane volatile organic 100 300 0,03 0,49
compounds = compuși organic volatili
fără metan)
CO (monoxid de carbon) 100 220 0,15 0,83
CO2 (dioxid de carbon) 50 149 8,75 0,41
Gaze arse 30600 65500 0,38 0,87

300 − 130,73
𝐸𝑥: 𝐼 ț î = = 0,33 [%]
810 − 300

78
Proiect de Diplomă

Tabelul 6.3. Substanțe care poluează apa și limitele acestora


Poluant Limita admisă Limita de Valoarea Indicatorul de
[mg/m3] intervenție efectivă calitate al
[mg/m3] calculată mediului Icmi
[mg/m3] [%]
Arsen 0,05 0,2 0,001 0,32
Benzen 0,5 1,3 0,001 0,62
N02 (dioxid de azot) 0,1 0,3 0,009 0,45
Cl2 (clor) 0,10 0,25 0,002 0,65
Fenoli 0,003 0,006 0,001 0,66
Dicloretan 8 18 0,66 0,73
Fluor 80 200 0,02 0,66
Apă uzată 100 300 0,03 0,49
Uleiuri 15 50 0,001 0,42

0,05 − 0,001
𝐸𝑥: 𝐼 = = 0,32 [%]
0,2 − 0,05

Tabelul 6.4. Substanțe care poluează solul și limitele acestora


Poluant Limita admisă Limita de Valoarea Indicatorul de
[mg/m3] intervenție efectivă calitate al
[mg/m3] calculată mediului Icmi
[mg/m3] [%]
Plumb 25 100 0,02 0,33
Compuși sintetici anioni activi 300 1000 0,03 0,42
biodegradabili
Si (siliciu) 60 130 6,04 0,77
Mn (mangan) 5 6,5 4,25 0,5
P (fosfor) 1,3 1,6 1,2 0,33
S (sulf) 0,0517 0,1 0,02 0,65
Cr (crom) 4 9 0,11 0,77
SO (monoxid de sulf) 1 3 0,01 0,49
Fe2O3 (trioxide de fier) 0,4 0,8 0,07 0,82
SO2 (oxid de sulf) 200 400 130,73 0,34
K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) 3 8 0,02 0,59
Al3 (aluminiu) 0,05 0,16 0,01 0,36
Reziduu fix 100 300 0,2 0,49
Cupru 0,05 0,1 0,01 0,8
Zgură 300 810 0,76 0,58
Nămol 0,98 2 0,098 0,86
Alte depuneri 300 680 0,01 0,78
Refractare 150 350 0,06 0,74

25 − 0,02
𝐸𝑥: 𝐼 = = 0,33 [%]
100 − 25

6.5. Determinarea gradului optim de reducere a poluării

Reducerea totală a poluării nu este posibilă nici tehnologic, nici economic, deoarece
presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltată.

79
Trebuie găsită o metodă de armonizare a intereselor producătorilor care urmăresc profite
imediate, a intereselor întregii societăţi, care doreşte să trăiască într-un mediu nepoluant. Pentru
aceasta se determină un optimum economic luând în considerare cheltuielile pentru dezvoltare şi
beneficiile depoluării. Se consideră gradul optim de reducere a poluării, punctul n 0, în care diferenţa
dintre cele 2 curbe a şi b este maximă (acolo unde tg α = tg β).
Ar trebuie ca n’0 = n0, dar de cele mai multe ori este imposibilă estimarea corectă a pierderilor
datorate poluării. Pentru a simţi efectele poluării societatea este dispusă să suporte cheltuielile de
depoluare Cd. [11]

Fig. 6.2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare:


a-cheltuieli cu prevenirea poluării sau reducerea poluării; b-pierderile datorate poluării; c-suma
celor două curbe a și b; n0-gradul optim de reducere a poluării. [11]

Fig. 6.3. Gradul de reducere a poluării în funcție de costurile și utilitățile sociale:


Cd-cheltuieli pentru reducerea poluării; Av-utilitate socială/avantajul reducerii poluării; n’ 0-grad
optim de reducere a poluării. [11]

Pe măsură ce gradul de reducere a poluării creşte avantajul / unitatea socială (Av) pentru
care societatea este dispusă să plătească contribuţii suplimentare descreşte, iar cheltuielile pentru
reducerea poluării (Cd) cresc. Din analiza zonelor ce apar în fig. 6.3 se pot trage următoarele
concluzii:
- în zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se văd avantajele reducerii poluării;
- în zona II se înregistrează pierderi mari deoarece poluarea este deja redusă iar cheltuielile
cresc;
- în punctul M se realizează gradul optim de reducere a poluării. [11]
Pentru o optimizare a etapei este necesară îndeplinirea condiției:
n0= n’0= n’’0

80
Proiect de Diplomă

Se poate determina și un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic privind
reducerea poluării, folosind o relație de forma:
( ) ( )
𝑡 = (6.4)
· · [ ]
în care:
Cam - este capacitatea de asimilare a mediului în urma efectuării cheltuielilor pentru
reducerea poluării existente;
Crp - cheltuieli cu reducerea poluării existente la timpul t;
Cpp - cheltuieli făcute pentru prevenirea poluării și menținerii ei în limitele standard;
α și β – coeficienți ce exprimă creșterea capacității de asimilare respectiv de încadrare în
limitele standard, raportați la unitatea monetară cheltuită;
t0 și t – momentul de timp inițial și respectiv, de perspectivă. [11]
Se adoptă următoarele valori:
Cam = 25000 EURO
Crp = 2000 EURO
Cpp = 6500 EURO
α = 1,2
β = 2,1
t0 = 35 zile
t = 365 zile
Rezultă:
( ) ( ) ( · · )
𝑡 = = = 2291,66 𝑧𝑖𝑙𝑒 ≈ 6 𝑎𝑛𝑖
· · [ ] ( , · , · )

6.6. Bilanțul de mediu

Bilanțul de mediu reprezintă un instrument de gestiune a activității unei societăți, procedura


de a obține informații asupra cauzelor și potențialelor efecte asupra mediului.

6.7. Elaborarea modelului de organizaţie ecotehnologică

În cadrul organizaţiilor au loc o serie de schimbări, unele sunt de mică anvergură, influenţând
un individ sau un grup restrâns de indivizi, altele sunt de amploare mare, influenţând organizaţia în
ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia.
Schematic, procesul schimbării se prezintă în figura 6.4. O organizaţie trebuie să fie
conştientă de presiunile existente pe piaţă şi să dezvolte strategii corespunzătoare pentru a câştiga
clienţi pe baza criteriilor de competitivitate existente pe piaţă.
În figura 6.5 se ilustrează consecinţele rezultate în urma ignorării forţelor prezente pe piaţă şi
a evitării acţiunilor de schimbare. [11]

81
Forțe pentru schimbare Forțe care se opun schimbării
Teama pentru schimbarea
Globalizarea competiției puterii și influenței
Structura organizatorică
Rezistența
Cultura organizațională
Pretenții ridicate ale organizației
Resursele limitate
clienților și altor părți Ponderea mare a activelor fixe
interesate Înțelegeri organizaționale
Costuri reduse
Rezistența indivizilor Percepția selectivă
Obiceiuri
Concurența
Dependența față de alții
Teama de necunoscut
Normele și coeziunea grupului

Nivelul curent al Nivelul performanțelor


performanțelor obținut prin schimbări ale
structurii organizatorice

Fig. 6.4. Procesul schimbării organizaționale

Ciclul de viață al produsului


crește

Prețul scade datorită produselor


competitive

Scade volumul vânzărilor


datorită îmbătrânirii produsului

Costurile indirecte sunt


distribuite pe mai puține unități

Profitul scade datorită reducerii


prețului și a costurilor indirecte

Fig. 6.5. Consecințele ignorării schimbării

O abordare bazată pe procese şi începând cu declararea viziunii şi misiunii, analizând factorii


critici de succes şi identificând procesele de bază, este cel mai eficient mod de angajare a
personalului în procesul schimbării.
Managementul superior trebuie să înceapă dezvoltarea noii structuri orientate pe proces prin
angajamentul la toate nivelurile respectând anumite etape. Punctul de start trebuie să fie o analiză
generală a organizaţiei şi a transformărilor solicitate de echipa managerială. Prin realizarea acestei

82
Proiect de Diplomă

analize diagnostic asupra schimbărilor impuse, asupra problemelor care există şi asupra domeniilor
care trebuie imbunătăţite se obţine un angajament iniţial, vital pentru începerea procesului de
transformare. [11]
Procesele de bază descriu ce se realizează sau ce trebuie să fie făcut astfel încât organizaţia
să realizeze factorii de succes. Prima etapă în înţelegerea proceselor de bază este de a identifica o
reţea, arhitectură de procese de acelaşi ordin de importanţă.
Odată procesele de bază definite, este necesar ca pentru noua structură de procese să fie
stabilite obiectivele, ţintele şi indicatorii de performanţă.
Este necesară, de asemenea, descompunerea proceselor de bază în subprocese, activităţi
şi sarcini. O imagine asupra modului în care trebuie realizată structura de procese, se prezintă în
figura 6.6.
Sarcinile sunt realizate de către indivizi. Angajatul trebuie să înţeleagă sarcina şi poziţia lui în
ierarhia proceselor. [11]

TOP
MANAGEMENT

MANAGERI EXECUTIVI

OPORTUNITATE PROCES PROCES PROCES


DE PIAȚĂ

Subproces Subproces Subproces

Activitate Activitate Activitate

Sarcina Sarcina Sarcina Sarcina

Figura 6.6. Identificarea proceselor principale și descompunerea lor

83
7. CONTROLUL PRODUSULUI

7.1. Identificare produs

Tabelul 7.1. Identificarea produsului


IDENTIFICARE PRODUS
Denumirea produsului / Cod CARCASĂ REDUCTOR / DS-642-CB
produs
Proba nr./Produs/Cod produs 1 / CARCASĂ REDUCTOR / DS-642-CB
Tip de produs Corp complex
Material S235JRG2C+C
Dimensiunile produsului (ø185x64.5) mm
Procedeul de obţinere a produsului Turnare în matriță cu suprapresiune
Stadiul fabricaţiei Piesă finită
Starea suprafeţei conform cu desenul de execuție
a) procedura de obţinere a nu este cazul
Referințe la: produsului
b) procedura de sudare nu este cazul
c) tratamentul termic nu este cazul
conform cu standardele referitoare la examinarea
Modul de pregătire a produsului
pentru examinare

Temperatura a) de lucru a produsului conform cu modul de


exploatare
b) probei prelevate din produs nu este cazul
c) la care se execută examinarea temperatura camerei
(20-25°C)
Cerinţe speciale Produsul se va examina în întregimea sa

7.2. Defecte posibile

Defectele posibile ce pot apărea pe fluxul de fabricație al reperului și pot împiedica acordarea
calificativului “bun pentru exploatare” sau care pot împiedica îndeplinirea rolului funcțional al acestuia
sunt împărțite în trei categorii după cum urmează:
1. Defecte specifice materialului folosit: sufluri, retasuri cu picătura, goluri, fisuri.
Aceste defecte pot apărea din cauza gazelor formate în timpul turnării.
2. Defecte introduse de tehnologia de fabricaţie
Datorită faptului că semifabricatul va fi supus unor prelucrări mecanice pot apărea defecte
precum rugozitate necorespunzătoare, dimensiuni necorespunzătoare, fisuri, crăpături, rupture,
zgârieturi, configuraţii geometrice necorespunzătoare datorită utilizării unor scule uzate şi a unor
dispozitive neadecvate.
Aceste defecte pot apărea din cauza utilizării unor scule uzate, a unor echipamente
neverificate metrologic și uzate, din cauza alegerii incorecte a parametrilor regimului de așchiere etc.
3. Defecte induse de exploatare prin aşchiere: abaterile de la dimensiunile nominale, ecruisare,
rupturi de material, tasare, fisuri datorate tensiunilor interne.

84
Proiect de Diplomă

7.3. Metode optime de examinare

Examinarea optico-vizuală (VT)


Examinarea optico-vizuală se bazează pe capacitatea ochiului omenesc de a capta lumina
reflectată de către detaliile unui obiect și de a recunoaște diferențele de luminozitate, formă și
culoare.
Examinarea optico-vizuală permite detectarea a numeroase tipuri de defecte de suprafață,
de formă, poziție reciprocă etc., cum ar fi: fisuri, sufluri, retasuri, cratere, incluziuni de suprafață etc.
În cazurile în care anumite produse sau suprafețe nu pot fi examinate cu ochiul liber sunt
necesare instrumente optice precum: sursă de lumină, lupă, calibru, microscop, endoscop.
Avantaje:
 implică costuri reduse;
 este cea mai rapidă metodă de examinare;
 este cea mai simplă metodă de examinare;
 se pot detecta defectele de suprafață;
 nu necesită o pregătire deosebită a suprafeței în vederea examinării;
 nu necesită o pregătire deosebită a operatorilor.
Dezavantaje:
 nu se pot detecta defectele de interior;
 acuitatea vizuală a operatorului trebuie să fie foarte bună;
 interpretarea rezultatului este subiectivă și depinde de pregătirea operatorului. [12]
Examinarea cu lichide penetrante (PT)
Examinarea cu lichide penetrante este o succesiune de operații în care se folosește un set
de lichide penetrante, într-o anumită ordine, în vederea detectării discontinuităților superficiale
deschise.
Defectele ce pot fi puse în evidență prin aceasta metodă sunt următoarele: fisuri, crăpături,
rupturi, stratificări etc. [12]
Avantaje:
 se pot examina piese de o complexitate ridicată;
 se poate examina toată piesa sau doar o porțiune din aceasta;
 sensibilitate ridicată;
 se poate aplica în majoritatea cazurilor;
 nu necesită o pregătire deosebită a operatorilor;
 se poate observa forma, mărimea și chiar natura defectului;
 cost relativ redus al materialelor utilizate.
Dezavantaje:
 domeniul de aplicabilitate este redus, se aplică numai pentru defectele de suprafață;
 se realizează într-o perioadă mare de timp (30 min – 90 min);
 necesită o curățire amănunțită a suprafeței în vederea examinării;
 interpretarea rezultatului este subiectivă și depinde de pregătirea operatorului.
Pentru aplicarea acestei metode sunt necesare următoarele:
- sursă de lumină în domeniul vizibil și în domeniul ultraviolet;
- set de lichide penetrante;
- etaloane;
- stand cu apă și dispozitiv de uscare.
Această metodă se va aplica conform procedurii “Procedură generală de control”, cod PG C-
08.
Etanșeitate
Verificarea etanșeității are rolul de a preveni pierderile de fluid ce pot avea urmări defavorabile
asupra bunei funcționări a produsului.

85
Metoda pentru verificarea etanșeității se va face prin determinarea variației presiunii după
cum urmează:
- proba hidraulică – metoda cea mai utilizată și lipsită de riscuri ce constă în introducerea apei
sau a unui lichid în interiorul produsului probat, la o presiune superioară presiunii de lucru,
urmărindu-se eventuale pierderi de lichid;
- proba de presiune cu aer comprimat – metodă deosebit de periculoasă deoarece se poate
produce o explozie din cauza presiunii mari. Metoda constă în umplerea produsului cu aer
comprimat la presiune înaltă și urmărirea scăderii presiunii. Pentru această metodă se
utilizează manometru. [13]
Defectele ce pot fi puse în evidență prin aceasta metodă sunt următoarele:
- abateri dimensionale;
- abateri de formă și de poziție;
- abateri de la structura specificată;
- discontinuități precum: fisuri, crăpături, pori, sufluri, incluziuni etc. [14]
Aceasta metodă se va aplica conform procedurii “Procedură generală de control”, cod PG C-
08.

7.4. Integrarea controlului în fluxul de fabricaţie

Controlul piesei CARCASĂ REDUCTOR se va face pe tot parcursul fluxului de fabricație.


Tehnologia de fabricație a piesei va decurge conform următoarele etape:
 Turnarea în matriță cu suprapresiune;
 Prelucrări mecanice:
- Strunjire;
- Găurire;
- Rectificare.
Atât după realizarea semifabricatului, cât și după fiecare prelucare mecanică se va realiza
controlul vizual și controlul dimensional.
După realizarea piesei se va executa controlul final cu ajutorul următoarelor metode de
examinare:
- Examinarea optico-vizuală;
- Controlul dimensional;
- Examinarea cu lichide penetrante;
- Etanșeitate.

7.5. Întocmirea documentelor de control şi inspecţie

Documentaţia tehnică de control și inspecţie trebuie să cuprindă documente care să asigure


și să demonstreze efectuarea corectă și în întregime a tuturor operaţiilor prevăzute în planul de
examinări, precum și înregistrarea rezultatelor inspecţiilor și examinărilor.
Procedura generală de control şi inspecţie este un document ce conține descrierea metodelor
de examinare a produsului în vederea respectării conformității acestuia cu cerințele specificate. [15]
Procedura cuprinde metodele de examinare aplicate reperului CARCASĂ REDUCTOR și
responsabilitățile pentru efectuarea acestora. Aceasta este atașată prezentei lucrări și este
identificată cu ajutorul codului PG C-08.

86
Proiect de Diplomă

8. ASAMBLAREA PRODUSULUI

8.1. Analiza constructiv – tehnologică

Analiza constructiv - tehnologică evidențiază modul de asamblare a componentelor


produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI.

Tabelul 8.1. Lista componentelor


Nr. crt. Denumire Nr. Desen Nr. buc.
Sau STAS
1 Carcasă reductor D_01 1
2 Satelit D_02 3
3 Inel O_160 DIN 2448 3
4 Coroană dințată D_04 1
5 Dop D_05 2
6 Corp intermediar D_06 1
7 Corp reductor D_07 1
8 Șaibă M6 DIN 126 22
9 Șurub M6x35 ISO 4017 12
10 Stea D_10 1
11 Șaibă M8 DIN 126 3
12 Element de fixare D_12 3
13 Piuliță hexagonală M8 ISO 7414 3
14 Capac D_14 1
15 Inel O_60 DIN 2448 1
16 Arbore de ieșire D_16 1
17 Simering 30x52x7 ISO 6194 1
18 Rulment radial cu bile_1 ISO 492 2
19 Distanțier_2 D_19 1
20 Inel de rulment DIN 471 1
21 Suport D_21 2
22 Șurub M6x40 ISO 4017 4
23 Distanțier_8 D_23 1
24 Rulment radial cu bile_2 ISO 492 2
25 Arbore de intrare D_25 1
26 Simering 40x62x7 DIN 3760 1
27 Pană B8xH7xL16 D_27 1
28 Distanțier_5 D_28 1
29 Piuliță specială ISO 12282-75 1
30 Pinion D_30 1
31 Șurub M6x20 ISO 4017 6
32 Pană B6xH6xL12 D_32 1
33 Rulment radial cu bile_3 ISO 492 6

Tabelul 8.2. Elemente de legatură și elemente tehnologice


Nr. Elemente
Elemente de legătură
crt. tehnologice
1 Inel de tip O_160 (3)
2 Elemente de etanşare Inel de tip O_60 (15) Prescripții
3 Simering 30x52x7 (17) tehnologice

87
4 Distanțier_2 (19) impuse pe
5 Inel de rulment (20) desenul de
6 Distanțier_8 (23) ansamblu
7 Simering 40x62x7 (26)
8 Distanțier_5 (28)
9 Șaibă M6 (8)
Elemente de siguranţă
10 Șaibă M8 (11)
11 Șurub M6x35 (9)
12 Piuliță hexagonală M8 (13)
13 Dop (16)
14 Șurub M6x40 (22)
Elemente de îmbinare (asamblare)
15 Pană B8xH7xL16 (27)
16 Șurub M6x20 (31)
17 Pană B6xH6xL12 (32)
18 Piuliță specială (29)

88
Proiect de Diplomă

8.2. Analiza legăturilor dintre elemente


Tabelul 8.3. Analiza legăturilor dintre elemente
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
1 - - ◊ ◊ - - - ◊ ■ - - - - - - - - - - - ◊ ■ - ▲ - ◊ - - - - - - -
2 - - -  - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  - - ◊
3 ◊ - - ◊ - ◊ ◊ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
4 ◊  ◊ - - ◊ - - - - - - - - - - - - - - - ■ - - - - - - - - - - -
5 - - - - - ■ - - - - - - - - - - - - - - - ■ - - - - - - - - - - -
6 - - ◊ ◊ ■ - ◊ - ■ - - - - - - - - - - - - ■ - - - - - - - - - - -
7 - - ◊ - - ◊ - ◊ ■ - - - - ◊ ◊ - - - - - ◊ ■ - - - - - - - - ■ - -
8 ◊ - - - - - ◊ - ◊ - - - - - - - - - - - ◊ ◊ - - - - - - - - ◊ - -
9 ■ - - - - ■ ■ ◊ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - - - ◊ ◊ - - -  - - ◊ ◊ - - - - - - - - - - - ◊ -
11 - - - - - - - - - ◊ - ◊ ◊ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
12 - - - - - - - - - ◊ ◊ - ■ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ▲
13 - - - - - - - - - - ◊ ■ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
14 - - - - - - ◊ - - - - - - - ◊ - ◊ ▲ - - - - - - - - - - - - ■ - -
15 - - - - - - ◊ - - - - - - ◊ - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
16 - - - - - - - - -  - - - - - - ◊ ▲ ◊ ◊ - - - - - - - - - - - ◊ -
17 - - - - - - - - - - - - - ◊ - ◊ - ◊ - - - - - - - - - - - - - - -
18 - - - - - - - - - - - - - ▲ - ▲ ◊ - ◊ - - - - - - - - - - - - - -
19 - - - - - - - - - ◊ - - - - - ◊ - ◊ - - - - - - - - - - - - - - -
20 - - - - - - - - - ◊ - - - - - ◊ - - - - - - - - - - - - - - - - -
21 ◊ - - - - - ◊ ◊ - - - - - - - - - - - - - ■ - - - - - - - - - - -
22 ■ - - ■ ■ ■ ■ ◊ - - - - - - - - - - - - ■ - - - - - - - - - - - -
23 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ◊ ◊ - - - - - - - -
24 ▲ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ◊ - ▲ ◊ - ◊ - - - - -
25 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ◊ ▲ - ◊ ◊ ◊ ▲  - - -
26 ◊ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ◊ ◊ - - - - - - - -
27 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ◊ - - - - ◊ - - -
28 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ◊ ◊ - - - - ◊ - - -
29 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ▲ - - - - ◊ - - -
30  - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  - ◊ ◊ ◊ - - - -
31 - - - - - - ■ ◊ - - - - - ■ - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
32 - - - - - - - - - ◊ - - - - - ◊ - - - - - - - - - - - - - - - - -
33 - - - - - - - - - - - ▲ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

89
Legendă:
■ - Asamblare filetată
▲ - Asamblare cu strângere
○ - Asamblare elastică
● - Asamblare cu caneluri
 - Asamblare cu pene
 - Asamblare cu roți dințate
 - Asamblare nedemontabilă (prin sudare, lipire, nituire etc.)
◊ - Legătură de contact

8.3. Stabilirea listei componentelor

Tabelul 8.4. Lista componentelor


Nr.
Cod Denumire Material Transport
bucăţi
0 1 2 3 4
Nu se impun condiții de transport, piesa fiind realizată în cadrul
DS-642CB-01 Carcasă reductor S235JRG2C+C 1
companiei
Datorită faptului că are grad mare de precizie şi o calitate înaltă,
DS-642CB-02 Satelit 16NiCr4 3 transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil din
polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Cauciuc Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-03 Inel O_160 3
rezistent la ulei speciale de transport.
Datorită faptului că are grad mare de precizie şi o calitate înaltă,
DS-642CB-04 Coroană dințată 16NiCr4 1 transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil din
polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-05 Dop OL 37 2
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil
DS-642CB-06 Corp intermediar EN AW-6060 1
din polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil
DS-642CB-07 Corp reductor EN AW-6060 1
din polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Transportul va fi făcut în punguțe de plastic, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-08 Șaibă M6 22
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-09 Șurub M6x35 S235JR 12
speciale de transport.

90
Proiect de Diplomă

Transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil


DS-642CB-10 Stea EN AW-6060 1
din polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Transportul va fi făcut în punguțe de plastic, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-11 Șaibă M8 3
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, individual, nu se impun alte
DS-642CB-12 Element de fixare X5CrNi18-10 3
măsuri speciale de transport.
Piuliță hexagonală Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-13 S235JR 3
M8 speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil
DS-642CB-14 Capac EN AW-6060 1
din polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Cauciuc Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-15 Inel O_60 1
rezistent la ulei speciale de transport.
Datorită faptului că are grad mare de precizie şi o calitate înaltă,
DS-642CB-16 Arbore de ieșire X5CrNi18-10 1 transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil din
polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Transportul va fi făcut în cutii de carton. Se ambalează individual într-
DS-642CB-17 Simering 30x52x7 - 1 o punguță de plastic, urmând a fi puse câte 100 de bucăți în cutiile
de carton.
Transportul va fi făcut în cutii de carton. Se ambalează individual într-
Rulment radial cu
DS-642CB-18 - 2 o punguță de plastic, urmând a fi puse câte 100 de bucăți în cutiile
bile_1
de carton.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-19 Distanțier_2 S235JRG2C+C 1
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-20 Inel de rulment RUL 1 V 1
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil
DS-642CB-21 Suport EN AW-6060 2
din polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-22 Șurub M6x40 S235JR 4
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-23 Distanțier_8 S235JRG2C+C 1
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton. Se ambalează individual într-
Rulment radial cu
DS-642CB-24 - 2 o punguță de plastic, urmând a fi puse câte 100 de bucăți în cutiile
bile_2
de carton.
Datorită faptului că are grad mare de precizie şi o calitate înaltă,
DS-642CB-25 Arbore de intrare X5CrNi18-10 1 transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil din
polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.

91
Transportul va fi făcut în cutii de carton. Se ambalează individual într-
DS-642CB-26 Simering 40x62x7 - 1 o punguță de plastic, urmând a fi puse câte 100 de bucăți în cutiile
de carton.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, iar între pene se va pune o
DS-642CB-27 Pană B8xH7xL16 C45 1
hârtie pentru ambalare.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-28 Distanțier_5 S235JRG2C+C 1
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, individual, nu se impun alte
DS-642CB-29 Piuliță specială C45 1
măsuri speciale de transport.
Datorită faptului că are grad mare de precizie şi o calitate înaltă,
DS-642CB-30 Pinion 16NiCr4 1 transportul va fi făcut în cutii de carton care au la interior un profil din
polistiren care să asigure stabilitate în timpul manevrării.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, nu se impun alte măsuri
DS-642CB-31 Șurub M6x20 S235JR 6
speciale de transport.
Transportul va fi făcut în cutii de carton, iar între pene se va pune o
DS-642CB-32 Pană B6xH6xL12 C45 1
hârtie pentru ambalare.
Transportul va fi făcut în cutii de carton. Se ambalează individual într-
Rulment radial cu
DS-642CB-33 - 6 o punguță de plastic, urmând a fi puse câte 100 de bucăți în cutiile
bile_3
de carton.

92
Proiect de Diplomă

8.4. Ordonanţarea şi schema de asamblare

8.4.1. Ordonanţarea
Stabilirea succesiunii componentelor în cadrul procesului tehnologic de montaj are la bază
câteva principii:
 Componenta de bază primeşte toate celelalte componente, ea fiind prima care se orientează
şi care se fixează în dispozitivul de asamblare;
 Trebuie evitate pe cât posibil asamblarea şi dezasamblarea repetată în cadrul postului de
montaj;
 Trebuie evitată intervenţia într-un lanţ de dimensiuni închis în vederea realizării altor lanţuri
de dimensiuni;
 Trebuie asamblate mai întâi componentele care formează ajustaje cu strângere urmând ca
după aceea să se asambleze componentele care formează ajustajul cu joc;
 Componentele trebuie asamblate în ordinea descreşterii mărimii şi volumului;
 Trebuie realizate mai întâi toate subasamblele nedemontabile. [16]
 Un exemplu de ordonanţare se prezintă în schema din figura 8.1.

8.4.2. Elaborarea schemei de montaj


În această fază, pe baza analizei efectuate în capitolul anterior, se face o schemă a ordinii de
montare, arătând prin semne convenţionale fazele de montaj (figura 8.2). [16]

93
Figura 8.1. Schema de ordonanţare

94
Proiect de Diplomă

Figura 8.2. Schema de montaj

95
8.5. Elaborarea listei fazelor de montaj şi atribuirea utilajelor şi echipamentelor

Tabelul 8.5. Lista fazelor de montaj şi atribuirea utilajelor şi echipamentelor


Timpul
Nr. Denumire
Denumirea fazei SDV-uri Parametri Utilaje operativ
crt. operației
[min.]
0 1 2 3 4 5 6
1. Se verifică dacă sunt
toate reperele, fișele de
— —
măsurători, dacă există și Masa montaj 2
certificatele de calitate.
2. Se curăță reperele de
impurități (spălat, ajustat,
degresat, sulfat cu aer, Instalație de aer
— — 5
șters cu lavetă de comprimat
bumbac).
3. Se curăță toate găurile
Pregătirea
1 filetate și eventual se — —
pentru montaj Set de trei tarozi 3
refiletează.
4. Se presează rulmenții Presă de rulmenți — — 5
5. Se verifică jocul Ceas comparator Temperatura de
rulmenților, marcajul și de control cu funcționare a băii de — 5
jocul înscris pe rulment. grosimea 0,02 ulei
Comparator
6. Se verifică toleranțele
Șubler — — 3
cotelor de îmbinare
Micrometru
7. Se verifică strângerea Cheie
— — 3
șuruburilor dinanometrică
1. Se poziționează
rulmentul (18) pe arborele — — — 5
(16)
Asamblarea 2. Se montează simeringul
2 reperelor pe (17) în capacul (14) și se
— — — 1
arborele (16). poziționează pe arborele
(16)
3. Se poziționează inelul
— — — 20
O_60 (15), apoi corpul

96
Proiect de Diplomă

reductorului (7) pe capacul


(14) și se fixează cu
ajutorul șuruburilor (9) și
șaibelor (8) în corpul
intermediar (6) pe care se
montează inelul O_160 (3)
4. Se fixează corpul
reductorului (7) cu ajutorul
— — 10
șuruburilor (31) și a

șaibelor (8) în capacul (14)
5. Se poziționează
rulmentul (18) pe arborele — — — 5
(16)
6. Se montează distanțierul
— — — 1
(19) pe arborele (16)
7. Se montează pana (32)
— — — 3
pe arborele (16)
8. Se poziționează steaua
— — — 1
(10) pe arborele (16)
9. Se poziționează inelul
de rulment (20) pe arborele — — — 1
(16)
10. Se poziționează
elementul de fixare (12) pe — — — 1
steaua (10)
11. Se montează șaiba M8
(11) și piulița hexagonală
— — — 2
M8 (13) pe elementul de
fixare (12)
12. Se poziționează
rulmenți (33) pe elementul — — — 10
de fixare (12)
13. Se montează sateliți (2)
— — — 5
pe elementul de fixare (12)
14. Se poziționează
rulmenți (33) pe elementul — — — 10
de fixare (12)

97
1. Se poziționează
rulmentul (24) pe arborele — — — 5
(25)
2. Se montează simeringul
(26) în carcasa reductorului
— — — 1
(1) și se poziționează pe
arborele (25)
3. Se montează distanțierul
— — — 1
(23) pe arborele (25)
4. Se poziționează
Asamblarea rulmentul (24) pe arborele — — — 5
reperelor pe (25)
3
arborele (25). 5. Se montează distanțierul
— — — 1
(28) pe arborele (25)
6. Se montează pana (27)
— — — 3
pe arborele (25)
7. Se poziționează pinionul
— — — 1
(30) pe arborele (25)
8. Se montează piulița
specială (29) pe arborele — — — 2
(25)
9. Se montează inelele
O_160 (3) pe coroana — — — 2
dințată (4)
1. Se asamblează carcasa
reductorului (1) cu
coroana dințată (4) cu
ajutorul șuruburile (9) și — — — 20
șaibele (8). Șuruburile se
Montaj final de fixează în corpul
4
definitivare intermediar (6)
ansamblu. 2. Se montează suporții
(21) cu ajutorul șuruburilor — — — 5
(22) și șaibelor (8).
3. Se montează dopurile
— — — 2
(5)

98
Proiect de Diplomă

1. Se verifică montarea
corectă a subansamblelor
5 Vizual — — 10
Control final conform desenului de
execuție.

99
8.6. Stabilirea regimurilor de montaj şi a timpilor operativi

Stabilirea regimurilor de montaj pentru fiecare fază înseamnă stabilirea parametrilor


tehnologici ținând cont de următoarele lucruri:
- utilaj;
- timp;
- cerințe de montaj.
Pentru realizarea montajului la ansamblul “Reductor planetar cu trei sateliți” avem de-a
face cu operații de montaj constituite din faze care se execută manual, deci nu există utilaje
speciale. Se utilizează un set redus de dispozitive și nu există regimuri de montaj ce trebuie
stabilite sau calculate.
Stabilirea timpilor operativi pentru fiecare fază:
Timpul operativ în cazul montajului îl reprezintă o sumă de doi timpi:
- Tb - este timpul de bază sau timpul efectiv de lucru exprimat în
minute/fază.
- Ta - este timpul auxiliar exprimat în minute/fază.
Top = Tb+Ta (8.1)
Tabelul următor prezintă o sistematizare a timpilor de bază, auxiliari și operația cu fiecare
fază luată în parte și modul în care au fost constituite operațiile [16].

Tabelul 8.6. Sistematizare a timpilor de bază, auxiliari și operația cu fiecare fază în parte
Nr. Denumirea fazei Timpul de Timpul Timpul
crt. bază Tb auxiliar Ta operativ
[min.] [min.] Top [min.]
0 1 2 3 4
Pregătirea pentru montaj
1 Se verifică dacă sunt toate reperele, fișele de
măsurători, dacă există și certificatele de 1,5 0,5 2
calitate.
2 Se curăță reperele de impurități (spălat, ajustat,
degresat, suflat cu aer, șters cu laveta de 4 1 5
bumbac).
3 Se curăță toate găurile filetate și eventual se
2,5 0,5 3
refiletează.
4 Se presează rulmenții 5
5 Se verifică jocul rulmenților, marcajul și jocul
4 1 5
înscris pe rulment.
6 Se verifică toleranțele cotelor de îmbinare. 2,5 0,5 3
7 Se verifică strângerea șuruburilor 3
Timpul total aferent operației 22,5 3,5 26
Asamblarea reperelor pe arborele (16)
6 Se poziționează rulmentul (18) pe arborele (16) 4 1 5
7 Se montează simeringul (17) în capacul (14) și
0,5 0,5 1
se poziționează pe arborele (16)
8 Se poziționează inelul O_60 (15), apoi corpul
reductorului (7) pe capacul (14) și se fixează cu
ajutorul șuruburilor (9) și șaibelor (8) în corpul 18 2 20
intermediar (6) pe care se montează inelul
O_160 (3)
9 Se fixează corpul reductorului (7) cu ajutorul
8 2 10
șuruburilor (31) și a șaibelor (8) în capacul (14)
10 Se poziționează rulmentul (18) pe arborele (16) 4 1 5
11 Se montează distanțierul (19) pe arborele (16) 0,5 0,5 1
12 Se montează pana (32) pe arborele (16) 2,5 0,5 3
13 Se poziționează steaua (10) pe arborele (16) 0,5 0,5 1

100
Proiect de Diplomă

14 Se poziționează inelul de rulment (20) pe


0,5 0,5 1
arborele (16)
15 Se poziționează elementul de fixare (12) pe
0,5 0,5 1
steaua (10)
16 Se montează șaiba M8 (11) și piulița
1,5 0,5 2
hexagonală M8 (13) pe elementul de fixare (12)
17 Se poziționează rulmenți (33) pe elementul de
8 2 10
fixare (12)
18 Se montează sateliți (2) pe elementul de fixare
4 1 5
(12)
19 Se poziționează rulmenți (33) pe elementul de
8 2 10
fixare (12)
Timpul total aferent operatiei 60,5 14,5 75
Asamblarea reperelor pe arborele (25)
20 Se poziționează rulmentul (24) pe arborele
4 1 5
(25)
21 Se montează simeringul (26) în carcasa
reductorului (1) și se poziționează pe arborele 0,5 0,5 1
(25)
22 Se montează distanțierul (23) pe arborele (25) 0,5 0,5 1
23 Se poziționează rulmentul (24) pe arborele
4 1 5
(25)
24 Se montează distanțierul (28) pe arborele (25) 0,5 0,5 1
25 Se montează pana (27) pe arborele (25) 2,5 0,5 3
26 Se poziționează pinionul (30) pe arborele (25) 0,5 0,5 1
27 Se montează piulița specială (29) pe arborele
1,5 0,5 2
(25)
28 Se montează inelele O_160 (3) pe coroana
1,5 0,5 2
dințată (4)
Timpul total aferent operației 15,5 5,5 21
Montaj final de definitivare ansamblu
29 Se asamblează carcasa reductorului (1) cu
coroana dințată (4) cu ajutorul șuruburile (9) și
18 2 20
șaibele (8). Șuruburile se fixează în corpul
intermediar (6)
Se montează suporții (21) cu ajutorul
4 1 5
șuruburilor (22) și șaibelor (8).
Se montează dopurile (5) 1 1 2
Timpul total aferent operației 23 4 27
Control final
30 Se verifică montarea corectă a subansamblelor
9 1 10
conform desenului de execuție.

8.6.1. Calculul normei de timp


Pentru determinarea normelor de timp s-a avut în vedere analiza cât mai multor factori de
influență [16].
Factorii principali de influență de care s-a ținut seama au fost:
1. Tipul de organizare a montajului;
2. Scule folosite;
3. Greutatea transportată;
4. Dimensiunile caracteristice ale pieselor (diametre, lungimi, număr de găuri, pasul filetului).
Normele de timp se calculează diferit în funcție de tipul de producție. Se aplică formule
diferite în cazul producției de masă, producției de serie, producției de serie mică și în cazul
lucrărilor mecanizate și automatizate [16].

101
Pentru obținerea produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI se folosesc
formule pentru producție de serie mare volumul de producție ce trebuie realizat este de: 4000
buc/an.
Norma de timp pentru operațiile manuale se determină cu relația:
NTi = (Tpi/n) + Tu ∙ k [min] (8.2)
unde:
Tu = Tb +  Ta [min] (8.3)
Tpi = timp de pregătire-încheiere [min/lot];
Tu = timp unitar;
Tb = timp de bază sau timp efectiv de lucru exprimat în min/fază;
Ta = timp auxiliar exprimat în min/fază;
Tb, Ta se aleg din tabelele corespunzătoare operațiilor, utilajele și sculelor uzuale;
n = numărul de piese din lot;
k = 1,01…..1,1 coeficient de corecție în funcție de tipul montajului; valori mai mari ale acestui
coeficient se vor lua pentru montajul manual [16].
Calculul normei de timp pe operațiile de montaj, dar și al celei totale de timp pentru
produsul REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI se prezintă mai jos:
Se alege coeficientul k = 1,05
Se alege pentru toate operațiile Tpi = 10 [min]
Pentru operația de pregătire pentru montaj:
Ta = 3,5 min
Tb = 22,5 min
Tu = Ta + Tb = 26 min
NT = (10/50) + 26 ∙ 1,05 = 27,5 min
Pentru operația de asamblarea reperelor pe arborele (16)
Ta = 14,5 min
Tb = 60,5 min
Tu = Ta + Tb = 75 min
NT = (10/50) + 75 ∙ 1,05 = 78,95 min
Pentru operația de asamblarea reperelor pe arborele (25):
Ta = 5,5 min
Tb = 15,5 min
Tu = Ta + Tb = 21 min
NT = (10/50) + 21 ∙ 1,05 = 22,25 min
Pentru operația de montaj final de definitivare ansamblu:
Ta = 4 min
Tb = 23 min
Tu = Ta + Tb = 27 min
NT = (10/50) + 27 ∙ 1,05 = 28,55 min
Pentru operația de control final:
Ta = 1 min
Tb = 9 min
Tu = Ta + Tb = 10 min
NT = (10/50) + 10 ∙ 1,05 = 10,7 min
Norma de timp totală pentru operația de montaj are valoarea:
NT = NT1 + NT2 + NT3 + NT4 + NT5 = 167,95 min

8.7. Stabilirea variantei optime a procesului tehnologic de montaj

Amplasarea reductorului se face în poziție verticală sau orizontală în funcție de cerințele


beneficiarului, pe un postament solid și se va fixa cu șuruburi, folosind orificiile din talpa suporților,
pentru a se evita astfel zgomotele și vibrațiile nedorite. Pozițiile de montaj sunt prezentate în
figura 8.3.

102
Proiect de Diplomă

Fig. 8.3. Pozițiile de montaj ale reductorului planetar

Pentru pozițiile variabile de montare ale reductorului planetar (cu un unghi de înclinare)
ce diferă de cele standard se va verifica nivelul de ulei, iar în cazul în care apare o neconformitate
se va contacta S.C. B&B REDUCT S.R.L.

8.8. Cartea tehnică

Prezenta carte tehnică se referă la produsul: “REDUCTOR PLANETAR CU TREI


SATELIȚI”.
Se vor respecta turațiile și puterile specificate în caracteristicile tehnice.
1. Condiții de funcționare:
- Se verifică nivelul de ulei;
- Se verifică stabilitatea tuturor șuruburilor de fixare;
- Se verifică dacă s-a modificat alinierea după strângerea elementelor de fixare;
- Se asigură că sunt prevăzute carcase de protecție pentru arborii care se rotesc. [17]
2. Punere în funcțiune
- Se va face proba de funcționare;
- După profa de funcționare se va scurge uleiul de probă din reductor. Pelicula de ulei
depusă protejează reductorul contra coroziunii pe o perioadă de timp limitată;
- Se va umple cavitatea cu un inhibitor volatil de coroziune;
- Se va face rodarea reductorului;
- Se va face un control al funcționării și siguranței. [17]
3. Reguli de exploatare
Categoria de exploatare este conform standardului, care prevede exploatarea sub
acoperiș sau în încăperi (spații închise) unde variațiile de temperatură, umiditatea aerului nu se
deosebesc esențial de ventilațiile în aer liber și unde pătrunderea aerului exterior se face relativ
liber (absența acțiunii radiațiilor solare directe și a precipitațiilor atmosferice). Nu sunt admise

103
variații bruște de temperatură, trepidațiile și aerisirea controlată cu filtru (fără murdărie și praf).
[17]
Cerințele de mediu privind exploatarea sunt:
- reductorul se utilizează la temperaturi ambiante cuprinse între -20°C și +40°C;
- reductorul nu se utilizează dacă nu este proiectat în mod special în acest sens, într-un
mediu cu potențial exploziv;
- în cazul în care reductorul va fi utilizat într-o zonă cu o iluminare slabă, se vor utiliza lămpi
suplimentare și se va asigura că lucrările sunt realizate în conformitate cu legislația
aplicabilă referitoare la siguranță. [17]
4. Reguli de intreținere:
Reductorul necesită o întreținere periodică.
Nerespectarea indicațiilor privind verificarea periodică și întreținerea reductorului poate
duce la scurtarea duratei de folosință, la defecțiuni sau chiar la accidente astfel că este foarte
important să se respecte operațiunile și intervalele de verificare, astfel:
- Verificarea temperaturii carcasei și a zgomotului produs de reductor;
- Verificarea etanșeității reductorului;
- Primul schimb de ulei după prima punere în funcțiune se va face după 5000 de ore de
funcționare;
- Verificarea - completarea nivelului de ulei se face la fiecare pornire;
- Verificarea stabilității șuruburilor de fixare;
- Curățarea carcasei exterioare;
- Îmbunătățirea sau refacerea stratului protector / anticoroziv [17].
5. Umplerea reductorului
- Se va umple reductorul cu ulei până la jumătate, iar piesele care nu sunt imersate în baia
de ulei vor fi unse de uleiul centrifugal.
- Se va verifica nivelul de ulei prin dopul de umplere de la corpul intermediar al carcasei, pe
unde se va face și umplerea reductorului cu ulei tip TIN 200 [17].

Fig. 8.4. Dop de umplere / evacuare ulei


8.9. Măsuri de protecţia muncii şi întreţinere

La efectuarea probelor se vor lua următoarele măsuri de tehnica securității muncii:


 se verifică dacă au fost respectate normele de protecția muncii prevăzute în documentație;
 înaintea începerii efective a probelor se va face un ultim control al produsului;
 în decursul probelor, precum și în condiții de exploatare se vor respecta normele de
protecția muncii pentru realizarea produsului;
 exploatarea, întreținerea și repararea produsului se va face numai de către personal
calificat în acest scop;
 în timpul funcționării produsului nu se vor atinge părțile în mișcare, indiferent de turație
[16].

104
Proiect de Diplomă

9. CONTROL ŞI
ÎNCERCĂRI FINALE

9.1. Inspecţii şi încercări


finale

 Se va umple
reductorul cu uleiul specific și se va face o probă de funcționare;
 Se va verifica temperatura carcasei reductorului;
 Se va verifica zgomotul produs de angrenaj în timpul funcționării;
 Se va verifica etanșeitatea angrenajului;
 Se va verifica stabilitatea șuruburilor de fixare;
 Se va verifica alinierea arborelui de intrare și a celui de ieșire;
 Dacă reductorul este depozitat pe o perioadă ce depășește 6 luni, trebuie să se verifice
stratul de protecție anticorozivă a suprafețelor negrunduite, dar și stratul de grund. În cazul
în care este necesar, se vor reface straturile protectoare și / sau straturile de grund;
 Dacă reductorul va fi depozitat pe o perioadă de timp mai îndelungată, acesta va fi umplut
cu un inhibitor volatil de coroziune [17].
Produsul nu va fi livrat până în momentul în care s-au efectuat toate inspecțiile și
încercările la care este supus, iar acestea au un rezultat pozitiv.
Inspecțiile și încercările vor fi realizate de către personalul autorizat S.C. B&B REDUCT
S.R.L.

9.2. Elaborare certificat de conformitate

Compania S.C. B&B REDUCT S.R.L. oferă certificatul de calitate prin care atestă
furnizarea produselor ce îndeplinesc caracteristicile de calitate menționate.
Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de
certificare, indicând cu un nivel suficient de încredere că un produs / proces / serviciu, complet
identificat, este conform unui standard sau altui act normativ [6].
Certificatul de conformitate al companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L. este prezentat mai jos
[18].

CertRom
ORGANISM DE CERTIFICARE A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII
BUCUREȘTI, Calea 13 Septembrie nr. 231A, et.14, Sect. 5; Tel 021.410.25.89, Fax
021.410.25.88
E-mail: office@certrom.ro, Web: www.certrom.ro

CERTIFICAT
105
CertRom
certifică organizația

S.C.B&B REDUCT S.R.L.


Sediul social: BUCUREȘTI, Str. Parfumului nr. 10, Corp C1, Etaj 4, Sector 2
E-mail: b&breduct@office.ro
care a implementat și menține un
Sistem de Management al Calității
pentru realizarea produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI
SATELIȚI
conform cerințelor din standardul

SR EN ISO 9001:2015
Certificatul este valabil până la data
expirării
certificării cu condiția aplicării vizei
CertRom
Data certificării inițiale: 20.05.2017 de efectuare a supravegherilor
programate
Data certificării curente: 20.05.2017
Data extinderii / restrângerii:
Data expirării certificării:19.05.2020

Director General CertRom,


I
Date de identificare certificat
Cod de identificare: 123456
Data emiterii: 04.06.2017
Revizia: 00

10. AMBALARE – DEPOZITARE

10.1. Stabilirea mijloacelor de transport

Transportul produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI se va face cu trenul,


auto, maritim sau aerian, după o prealabilă înțelegere cu beneficiarul stabilită conform
contractului.
La încărcare se vor lua măsuri pentru asigurarea împotriva deplasărilor produselor în
mijlocul de transport [16].
După stabilirea variantei optime pentru transport se elaborează planul de așezare a
produselor pe mijloacele de transport. Pentru fiecare lot de produse se precizează capacitatea
maximă admisă la transport, modul de poziționare a produsului și principalele dimensiuni de
gabarit.
Mijloacele de transport sunt asigurate de către S.C. B&B REDUCT S.R.L.

106
Proiect de Diplomă

Din cauza transportului necorespunzător, angrenajul poate fi deteriorat. De aceea se vor


respecta următoarele instrucțiuni:
 Transportul se va face utilizând mijloace de transport adecvate, suficient dimensionate și
nedeteriorate;
 Reductorul va fi transportat fără a fi umplut cu ulei (umplerea cu ulei se va face la
beneficiar înainte de punerea în funcțiune);
 În timpul transportului, angrenajul va fi protejat conform schiței de ambalare pentru a se
evita deteriorarea acestuia. De exemplu, șocurile mecanice la capetele arborilor pot
conduce la deteriorarea angrenajului;
 Produsul va fi transportat în poziție verticală în cutia de lemn [17].
În figura următoare este exemplificat transportul reductorului planetar.

Fig. 10.1. Poziția de transport

10.2. Alegerea tipului de ambalaj, modului de conservare, etichetare și depozitare

10.2.1. Alegerea tipului de ambalaj


Ambalarea produsului “REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI” se face în cutii din
lemn ce au în interior un profil de polistiren protector pentru evitarea lovirii capetelor arborilor și a
carcasei reductorului în timpul transportului.
Cutiile protectoare din lemn sunt adecvate și pentru transportul maritim și pentru
depozitarea produsului pe o perioadă îndelungată de timp [17].
Produsul este livrat pe un palet.
Produsele se ambalează în cutii de lemn cu următoarele dimensiuni:
 H = 220 mm;
 l = 220 mm;
 L =210 mm.
Înainte de a se introduce în ladă toate suprafețele sunt acoperite cu strat de protecție
anticoroziv.

107
Eticheta și simbolurile sugestive pentru condițiile de transport și depozitare se aplică direct
pe ladă.
Documentația tehnică care însoțește produsul va fi introdusă în ambalaj protejată într-o
folie de plastic.
Tipul de ladă utilizat pentru produsul REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI este
următorul:

Fig. 10.2. Tipul de ladă utilizată pentru transportul produsului REDUCTOR PLANETAR CU
TREI SATELIȚI [19]

10.2.2. Modul de conservare


Măsurile de conservare a suprafețelor interioare ale reductorului planetar sunt
următoarele:
 După proba de funcționare se va elimina uleiul de probă din reductor. Pelicula de ulei
depus va proteja angrenajul contra coroziunii pe o perioadă de timp limitată;
 Dacă reductorul va fi depozitat pe o perioadă de timp mai îndelungată, acesta va fi umplut
cu un inhibitor volatil de coroziune.
Măsurile de conservare a suprafețelor exterioare ale reductorului sunt următoarele:
 Suprafețele funcționale neizolate ale arborilor, carcasei reductorului și suprafețele de
montaj se vor trata cu substanțe de protecție anticorozivă. Îndepărtarea acestora se va
face cu solvenți adecvați fără a afecta materialul simerigurilor;
 Reperele de schimb precum șuruburi, șaibe, piulițe, inele de tip O etc. se vor ambala în
pungi de protecție anticorozive din material plastic;
 Dopurile de umplere și evacuare a uleiului, montate la punerea în funcțiune, se vor înlocui
cu dopuri de plastic;
 Dacă reductorul este depozitat de o perioadă ce depășește 6 luni, trebuie să se verifice
stratul de protecție anticorozivă a suprafețelor negrunduite, dar și stratul de grund. În cazul
în care este necesar, se vor reface straturile protectoare și / sau straturile de grund [17].
10.2.3. Condiții de depozitare
Din cauza depozitării necorespunzătoare, angrenajul poate fi deteriorat. De aceea se
impun următoarele condiții de depozitare:
 Angrenajul trebuie depozitat în zone ferite de trepidații pentru a nu se deteriora căile de
rulare ale rulmenților;
 Se va respecta temperatura mediului ambiant în timpul depozitării conform caietului de
sarcini;
 În cazul depozitării pe o perioadă îndelungată, se va verifica angrenajul la cel puțin 6 luni.

108
Proiect de Diplomă

Produsele ce depășesc perioada de 6 luni, sunt depozitate în spații închise la temperatură


și umiditate constantă. Nu se admit variații bruște de temperatură și trepidații [17].

10.3. Întocmirea etichetei ambalajului

Eticheta ambalajului produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI este


prezentată în următoarea figură:

Fig.10.3. Eticheta ambalajului produsului

Tabelul 10.1. Elemente ale etichetei ambalajului


Tip Tipul reductorului
Nr. lot Numărul lotului
i Raport de transmisie
rot/min Turația nominală la intrare
Nm Cuplu de ieșire
kW Puterea transmisă
IP Tipul de protecție

11. VÂNZARE

11.1. Acțiuni de promovare. Întocmirea pliantului de promovare

Compania S.C. B&B REDUCT S.R.L. folosește mai multe metode de promovare a
produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI. Una dintre metodele de promovare este
pliantul, o metodă eficientă și economică. Acestea sunt plasate în zonele cele mai intens circulate
pentru a avea un efect cât mai mare asupra potențialilor clienți.
Pliantul trebuie să conțină informații clar formulate, iar designul să fie atractiv și creativ.
Pentru ca propunerea să fie imposibil de refuzat se poate menționa un discount sau o promoție
a produsului, dar și un termen limită a valabilității ofertei. [20]
În următoarea figură este prezentat pliantul de promovare al produsului REDUCTOR
PLANETAR CU TREI SATELIȚI.

109
Fig. 11.1. Pliant de promovare al produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI (față)

Fig. 11.2. Pliant de promovare al produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI


(verso)

110
Proiect de Diplomă

Alte metode de promovare sunt reclamele pe internet, e-mailurile trimise potențialilor


clienți (numai în cazul în care au acceptat primirea e-mailurilor din partea companiei S.C. B&B
REDUCT S.R.L.), inscripționări pe diferite produse precum pixuri, agende, cărți de vizită etc. [20]

11.2. Întocmirea mapei de documente însoțitoare la vânzarea produsului

Documentația însoțitoare produsului trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu și


reglementată prin lege, următoarele documente:
- certificat de garanție;
- declarație de conformitate / certificate de conformitate;
- carte tehnică.
În cadrul acestei lucrari s-au anexat declarația de conformitate, certificatul de garanție și
cartea tehnică, acestea având forma și conținutul conform cu regulile de întocmire și utilizare a
acestora.

12. INSTALARE

Instalarea produsului REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI se face de către


personalul autorizat al companiei S.C. B&B REDUCT S.R.L.
În cazul defectării produsului din cauza punerii în funcțiune de către personalul
beneficiarului se va pierde garanția acestuia.
Pentru instalarea produsului, sunt necesare următoarele SDV-uri:
- Set de chei;
- Cheia dinamometrică;
- Elemente de compensare (șuruburi, șaibe, inele de tip O);
- Ulei de tip TIN 200;
- Șuruburi pentru fixarea reductorului [17].
Înainte de punerea în funcțiune se vor curăța suprafețele arborelui de intrare, a arborelui
de ieșire și suprafața carcasei reductorului utilizând solvenți normali din comerț. Solventul nu
trebuie să ajungă pe suprafața simeringurilor deoarece se poate deteriora materialul.
Pentru a nu se deteriora angrenajul din cauza punerii în funcțiune, se vor respecta
următoarele instrucțiuni:
- Se va monta produsul conform subcapitolului 8.7 al prezentei lucrări;
- Se va umple cu ulei atât cât este necesar (a se vedea tabelul 11.1);
- Se va verifica capacitatea termică pentru următoarele condiții de exploatare:
 Temperaturi ambiante ridicate (peste 45 ℃);
 Poziția de montaj și/sau turația motorului.
Datele tehnice necesare sunt menționate în caietul de sarcini al produsului.
- Se va verifica stabilitatea tuturor șuruburilor de fixare și se vor strânge cele care nu sunt
corect fixate;
- În urma strângerii elementelor de fixare, se va verifica dacă alinierea s-a modificat;
- Se va verifica stabilitatea dopului de evacuare a uleiului pentru a evita scurgerile
accidentale [17].
În urma punerii în funcțiune se recomandă ca primă fază rodarea angrenajului. Aceasta
durează aproximativ 10 ore, timp în care se va mări sarcina și viteza de rotație, constant, până la
maxim.
În timpul fazei de rodare se va verifica dacă angrenajul funcționează ușor, apar vibrații
sau zgomote anormale în timpul funcționării, există scurgeri de ulei și dacă se respectă
caracteristicile menționate în caietul de sarcini.
În timpul funcționării este posibilă numai rotația într-un singur sens stabilit în prealabil.
Sensul de rotație se stabilește în funcție de arborele de intrare, rotirea se face în sens
antiorar [17].

111
Fig. 11.1. Sensul de rotație al arborelui de intrare

În timpul punerii în funcțiune a angrenajului, este obligatoriu să se verifice temperatura


suprafeței în condiții de sarcină maximă. Aceasta nu trebuie să depășească 100 ℃, iar în cazul
în care temperatura depășește această valoare se va opri imediat motorul [17].
Măsurarea temperaturii se poate realiza cu termometre obișnuite disponibile în comerț și
se execută în funcție de poziția reductorului planetar. Măsurarea temperaturii se va face pe
suprafața evidențiată în imaginile din tabelul 11.1.

Tabelul 11.1. Măsurarea temperaturii


Poziția de Punctul de măsurare a temperaturii suprafeței
montare
0⁰

90⁰

180⁰

112
Proiect de Diplomă

270⁰

Primul schimb de ulei se va efectua după 5000 de ore de funcționare și se va înlocui cu


același tip de ulei TIN 200. Pentru utilizarea unui alt tip de ulei se va consulta producătorul.
După o perioadă mai îndelungată de funcționare a angrenajului, uleiul poate prezenta
impurități. De aceea, acesta trebuie evacuat, iar cavitățile angrenajului trebuie clătite cu ulei curat.
Înainte de scoaterea angrenajului din funcțiune se va scoate motorul de sub tensiune [17].

13. SERVICE

Service-ul implică mentenanța și repararea produsului.


Intervalele de inspecție tehnică trebuie să fie respectate pentru garantarea fiabilității
produsului.
Este necesar să se respecte toate informațiile menționate în caietul de sarcini pentru buna
funcționare a produsului [17].
Intervalele de inspecție a produsului sunt prezentate în tabelul 13.1.

Tabelul 13.1. Intervalele de inspecție a produsului [17]


Interval de timp Acțiunea întreprinsă
Zilnic Se va verifica temperatura carcasei
Se va verifica zgomotul produs de angrenaj
în timpul funcționării
Lunar Se va verifica etanșeitatea angrenajului
Se va verifica consistența și nivelul uleiului
La fiecare 5000 de ore de funcționare Se va face primul schimb de ulei
În funcție de condițiile de funcționare, la cel Se va verifica stabilitatea șuruburilor de fixare
puțin 6 luni Se va verifica alinierea arborelui de intrare și
a celui de ieșire
În funcție de condițiile de exploatare, cel mai Se va schimba uleiul și se va verifica starea
târziu la 3 ani* suprafețelor exterioare
*În cazul unor condiții de exploatare agresive, perioada de schimb a uleiului se va scurta.

În cazul în care apare o defecțiune a reductorului planetar, beneficiarul va contacta S.C.


B&B REDUCT S.R.L.
Compania va avea nevoie de următoarele informații:
- momentul și situația în care a apărut defecțiunea;

113
- cauza presupusă;
- tipul și complexitatea defecțiunii;
- fotografie digitală (numai în cazul în care aceasta este posibilă) [17].
Defecțiunile posibile la angrenajul planetar și modul de acționare asupra acesteia sunt
prezentate în tabelul 13.2.

Tabelul 13.2. Defecțiunile posibile la angrenajul planetar și modul de acționare [17]


Defecțiune Cauza posibilă Reparație
Zgomote anormale  Zgomot de rulare:  Se va verifica consistența uleiului, se
în timpul Deteriorarea rulmenților va schimba uleiul dacă se presupune că
funcționării,  Zgomot de bătaie: aceasta este problema, iar dacă nu se va
uniforme Neregularități ale remedia, în cele din urmă, se va schimba
danturii rulmentul. Pentru înlocuirea rulmenților se
va contacta S.C. B&B REDUCT S.R.L.
 Se va contacta S.C. B&B REDUCT
S.R.L.
Zgomote anormale  Corpuri străine în ulei  Se va verifica consistența uleiului
în timpul  Se va opri motorul și se va contacta
funcționării, S.C. B&B REDUCT S.R.L.
neuniforme
Zgomote anormale  Fixarea angrenajului  Se vor strange șuruburile de fixare și se
în zona fixării s-a slăbit vor înlocui cele defecte sau deteriorate
angrenajului
Temperatura de  Reductorul este  Se va verifica nivelul uleiului
funcționare prea umplut cu prea mult ulei  Se va verifica când a fost făcut ultimul
ridicată  Uleiul este învechit schimb al uleiului și eventual se va
sau puternic impurificat schimba uleiul
 Temperatura  Se va proteja angrenajul împotriva
ambiantă este prea surselor de căldură exerne
ridicată
Scurgeri de ulei  Simeringul nu  Se va verificarea simeringului, eventual
etanșează corect / este se va schimba
deteriorate  Se va verifica nivelul uleiului
 Reductorul este  Se va contacta S.C. B&B REDUCT
umplut cu prea mult ulei S.R.L.
 Angrenajul este
introdus într-o poziție
de montare eronată
 Porniri dese la rece și
/ sau este nivelul de ulei
prea crescut

Pentru orice altă defecțiune apărută, reductorul se va scoate din funcțiune și se va


contacta S.C. B&B REDUCT S.R.L.
Compania S.C. B&B REDUCT S.R.L. oferă servicii post-livrare atât în perioada de
garanție a produsului, cât și după expirarea acesteia contra cost. Perioada de garanție este
menționată în certificatul de garanție.
În cazul nerespectării termenilor menționați în certificatul de garanție anexat, se va pierde
perioada de garanție.

14. SCOATERE DIN UZ

Scoaterea din uz a produsului reprezintă eliminarea deșeurilor prin reciclare,


reprelucrarea în scopul reutilizării lor.

114
Proiect de Diplomă

Piesele precum carcasa, roțile dințate, arborii și rulmenții reductorului planetar sunt
deșeuri metalice reciclabile.
Uleiul uzat va fi eliminat în conformitate cu reglementările.

BIBLIOGRAFIE

[1] C. Muntean, Fl. Vişa, G. Dobre, Gh. Miloiu, Gh. Rădulescu, M. Raşeev, N. Gheorghiu, N.
Ionescu, Vl. Popovici, Îndrumar de proiectare în construcția de mașini.
[2] Managementul Calității – MC, disponibil la:
http://www.bel.utcluj.ro/dce/didactic/mc/MC_curs_6_Calitate.pdf Accesat la data: 19.03.2018.
[3] Diagrama Pareto și aplicarea ei în domeniul calității, disponibil la: http://www.e-
birouvirtual.ro/sites/default/files/articole_bv/Diagrama%20Pareto%20si%20aplicarea%20ei%20i
n%20domeniul%20calitatii.pdf Accesat la data: 19.03.2018.
[4] SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și
vocabular
[5] S.C. NEPTUN S.A., disponibil la: http://www.neptun-gears.ro/ro/istoric/ Accesat la data:
26.05.2018.
[6] Severin I., AQPS, suport curs, 2017.
[7] Ps 11 Identificare și Trasabilitate, disponibil la:
https://www.scribd.com/document/254006810/Ps-11-Identificare-Si-Trasabilitate Accesat la
data: 08.05.2018.
[8] Radu C., Pregătirea proceselor de fabricație, suport curs, 2016.
[9] Rujinski A.D., Tehnologii de Fabricație, îndrumar de proiect.
[10] Dumitru G.M., Radu C., Proiectarea dispozitivelor, Editura Printech, 2016.
[11] Radu C., Ecotehnologie, suport curs, 2017.
[12] Mihai A., Păușan D., Rujinski A.D., Voicu M., Defectoscopie nedistructivă, Editura
PRINTECH, București, 2007
[13] Standard ocupaţional, disponibil la: http://www.anc.edu.ro/uploads/so/nedistructiv.pdf
Accesat la data: 04.06.2018
[14] Controlul etanșeității, disponibil la: https://e-pedia.ro/2012/02/10/controlul-etanseitatii/
Accesat la data: 04.06.2018
[15] Funar Ș., Mateiași G., Mihai A., Păușan D., Popovici V., Voicu M., Ghid pentru proiectarea
inspecției produsului, București, 2005
[16] Voiculescu I., Asamblare și ambalare, suport de curs, 2016.
[17] Manual de montaj și operare, disponibil la: https://download.sew-
eurodrive.com/download/pdf/19317115.pdf Accesat la data: 06.05.2018
[18] CertRom, disponibil la: http://www.certrom.ro/ Accesat la data: 10.06.2018
[19] Ladă pliabilă din lemn, disponibil la: http://www.producator-ambalaje.ro/ambalaje-din-
lemn/143-lada-pliabila-din-lemn.html Accesat la data: 16.04.2017

115
[20] Strategii de promovare, disponibil la: http://www.manager.ro/articole/ultima-ora-93/strategii-
de-promovare-1267.html Accesat la data: 19.03.2018

Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL DOCUMENTELOR Revizia 0

Pagina 1 din 7

PROCEDURA DE SISTEM

CONTROLUL DOCUMENTELOR

COD: PS CD-01

116
Proiect de Diplomă

Numele și prenumele Data Semnătura


Elaborat
Verificat
Aprobat
Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL DOCUMENTELOR Revizia 0

Pagina 2 din 7

CUPRINS

1. Scopul procedurii

2. Domeniul de aplicare

3. Documente de referință

4. Definiții și abrevieri ale termenilor

5. Descrierea activităților

6. Responsabilități

7. Înregistrări

8. Anexe

117
Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL DOCUMENTELOR Revizia 0

Pagina 3 din 7

1. SCOPUL PROCEDURII

Prezenta procedură descrie modul în care este asigurată în S.C. B&B REDUCT S.R.L.
ţinerea sub control a documentelor şi datelor, astfel încât să se asigure că fiecare angajat dispune
de informaţiile necesare îndeplinirii sarcinilor şi să prevină utilizarea fără intenţie a documentelor
şi datelor nevalabile şi / sau perimate.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplică pentru toate procesele incluse în sistemul de management al calității


S.C. B&B REDUCT S.R.L., fiind descrise următoarele elemente ale managementului
documentelor: elaborare, verificare, avizare, aprobare, identificare și codificare, multiplicare,
difuzare, modificare, retragerea şi înlocuirea documentelor ieşite din uz şi arhivarea acestora.

3. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 Manualul Calităţii – MC
 SR EN ISO 9001:2015 – Sisteme de management al calității. Cerințe.
 SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și
vocabular

4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR

4.1. Definiții ale termenilor

Procedura - mod specificat de efectuare a unei activități sau a unui proces


Proces - ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente de intrare
în elemente de ieșire
Document „original” – document al SMC, realizat pe suport de hârtie, fără număr de exemplar,
supus aprobării funcţiilor care au această responsabilitate

4.2. Abrevieri ale termenilor

MC = Manualul Calității
SMC = Sistem de Management al Calității
RMC = Responsabilul Managementului pentru Calitate
PS = Procedură de Sistem
SR= Standard Român

118
Proiect de Diplomă

EN= Normă Europeană


ISO= Organizația Internațională de Standardizare

Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL DOCUMENTELOR Revizia 0

Pagina 4 din 7

5. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR
5.1. Identificarea documentelor
Documentele SMC ținute sub control prin prezenta procedură sunt următoarele: manualul
calității, proceduri de sistem, proceduri de lucru, instrucțiuni de lucru, fișe de proces, planuri ale
calității, formulare, registre, etc. Toate documentele SMC sunt identificate prin: denumire, cod
şi/sau titlu, ediție, revizie.
Documentele care se constituie și în înregistrări ale calității (comenzi, contracte,
certificate, rapoarte, formulare completate etc.) sunt ținute sub control prin procedura “Controlul
înregistrărilor”, cod PS CI-02.

5.2. Codificarea documentelor


Documentele SMC sunt codificate după cum urmează:
- codul procedurilor de lucru / sistem / generală este format din grupul de litere PL/PS/PG,
urmat de un grup de litere ce reprezintă abrevierea denumirii procedurii, o cratimă și, în
final, un număr de ordine de la 01 la 99.
- codul instrucțiunilor de lucru este format din grupul de litere IL, urmat de un grup de litere
ce reprezintă abrevierea denumirii instrucțiunii, o cratimă și, în final, un număr de ordine
de la 01 la 99. (Ex.: Procedura de sistem “Controlul Înregistrărilor”, cod PS CI-02)
- codul formularelor este format din: litera F cu semnificaţia „formular”, un punct, unul din
grupurile de litere: PS sau PL urmat de acelaşi grup de litere (din finalul codului procedurii
care îl generează), o cratimă şi un număr de ordine de la 01 la 99 atribuit formularului în
documentul care l-a generat.

5.3. Elaborarea documentelor interne

Elaborarea documentelor SMC se face prin tehnoredactare pe calculator. Acestea vor fi


actualizate în mod permanent și aduse la cunoștință tuturor angajaților. După definitivarea de
către elaborator, se tipărește documentul urmând să fie verificat de către RMC. După verificare,
se stabilesc modificările ce trebuie efectuate, se operează asupra documentului şi se tipărește
documentul „original”.
Modul de redactare a documentelor SMC se face cu respectarea cerințelor referitoare la
elaborare și editare. Toate documentele SMC se editează pe pagină format A4. Textul se
tehnoredactează cu font Arial 11 la un rând. Titlul documentului SMC trebuie să identifice clar
procesul/activitatea reglementată. El apare în header-ul paginilor documentului, alături de ediţie,
revizie și numărul paginilor.
Documentele SMC se menţin în sistem computerizat pe toată perioada de valabilitate a
ediţiei/reviziei în vigoare a respectivului document. Acestea sunt prezentate în Lista
Documentelor Calității, în vigoare, Anexa 1 a prezentei proceduri.
Persoana care a elaborat documentul, este nominalizată şi semnează în coloana
ELABORAT a tabelului inclus pe pagina 1 a fiecărei proceduri/pe prima pagină nenumerotată a
MC, situată imediat după pagina de gardă (coperta).

119
Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL DOCUMENTELOR Revizia 0

Pagina 5 din 7

5.4. Verificarea documentelor


Toate documentele interne ale SMC sunt verificate/analizate periodic (anual) şi sunt
actualizate ori de câte ori se consideră necesar.
Persoana care a verificat documentul este nominalizată şi semnează în coloana
VERIFICAT a tabelului inclus pe pagina 1 a fiecărei proceduri/pe prima pagină (nenumerotată) a
MC situată imediat după pagina de gardă (coperta).

5.5. Avizarea documentelor

Toate documentele SMC sunt avizate de RMC.

5.6. Aprobarea documentelor

Înainte de emiterea şi punerea în aplicare, după ce au fost verificate şi avizate,


documentele interne ale SMC sunt aprobate astfel:
 MC, procedurile de sistem şi instrucțiunile de lucru sunt aprobate de Directorul General;
 Procedurile de lucru sunt aprobate de Șeful de departament.
 Documentele interne (formularele necompletate) sunt aprobate de persoanele care sunt
nominalizate pe acestea.
Persoana care a aprobat documentul este nominalizată şi semnează în coloana
APROBAT a tabelului inclus pe pagina 1 a fiecărei proceduri/pe prima pagină (nenumerotată) a
MC situată imediat după pagina de gardă (coperta).

5.7. Multiplicarea și difuzarea documentelor

Documentele „originale” ale SMC sunt difuzate pe baza Listei de difuzare, conform Anexei
2 la prezenta procedură și se întocmește de către elaborator și se aprobă de RMC.
Documentaţia de execuţie este difuzată controlat şi este inscripţionată „VALABIL ÎN ANUL
______” (în care se menţionează anul curent).
Copiile documentelor care sunt distribuite în scop informativ se pot difuza fără a primi un
număr de exemplar și se inscripţionează cu „COPIE INFORMATIVĂ”. Aceste documente nu se
actualizează și nu există un responsabil pentru actualizarea lor.
Multiplicarea și difuzarea documentelor se face de către elaborator.

5.8. Modificarea: actualizarea paginilor unui document / schimbarea ediției și / sau


reviziei documentelor

Modificările documentelor se pot efectua pe baza reviziilor și actualizărilor periodice sau


la apariția modificărilor în activitățile efectuate. Acestea sunt efectuate de către elaborator.
Modificările identificate pot să fie:

Ediția 1
S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL DOCUMENTELOR
Revizia 0

120
Proiect de Diplomă

Pagina 6 din 7

- actualizări de pagini – care apar atunci când se impun modificări minore în conţinutul unui
document cum ar fi: greşeli de scriere sau gramaticale, modificări/adăugări de fraze sau
paragrafe care nu sunt de fond şi au scopul de a face precizări suplimentare.
- schimbarea reviziei unui document (creşterea cu o unitate a numărului de ordine atribuit
reviziei) se realizează în cazurile în care apar modificări importante în conţinutul
documentului.
- schimbarea ediţiei unui document (creşterea cu o unitate a numărului de ordine atribuit
ediţiei) se realizează în cazul în care modificările efectuate în conţinutul documentului sunt
majore.
În cazul în care se efectuează 3 revizii asupra procedurilor sau modificările care intervin
depășesc 50% din totalul procedurii, acestea se reeditează.
Înregistrarea acestor modificări şi monitorizarea paginilor actualizate se realizează în Lista
de control a reviziilor/ modificărilor. Paginile inițiale se retrag şi se înlocuiesc cu paginile
actualizate.

5.9. Retragerea, înlocuirea documentelor nevalabile și arhivarea documentelor

Toate documentele SMC sunt arhivate în condiţii corespunzătoare care să le asigure


lizibilitatea, integritatea şi securitatea, în locuri şi pe intervalele de timp specificate în Lista
Documentelor Calității in vigoare, Anexa 1.
Toate documentele perimate sunt retrase de către RMC din S.C. B&B REDUCT S.R.L.,
iar cele care se păstrează în scopuri juridice şi sau de conservare a informaţiei sunt marcate cu
inscripţia „EXPIRAT LA DATA ___________”, însoţită de numele şi semnătura persoanei care a
făcut această menţiune.
Toate documentele sunt menţinute în S.C. B&B REDUCT S.R.L. atât pe suport de hârtie,
cât şi pe suport informatic. Accesul la documentele menţinute pe suport informatic este controlat
pentru asigurarea securităţii informaţiilor şi pentru ca persoanele neautorizate să nu poată să facă
modificări neautorizate.

5.10. Controlul documentelor externe

Documentele externe, inclusiv reglementările legale aplicabile sunt păstrate astfel încât
să fie accesate de către toate persoanele interesate, fiind ţinute la zi şi protejate împotriva
deteriorării sau pierderii.
Documente ale clientului sunt păstrate, difuzate, modificate, retrase de către persoana
care asigură legătura cu clientul.

6. RESPONSABILITĂȚI

6.1. Directorul General

 aprobă documentele interne ale SMC - procedurile/instrucțiunile de lucru elaborate în


cadrul S.C. B&B REDUCT S.R.L.;

Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL DOCUMENTELOR Revizia 0

Pagina 7 din 7

121
 numește responsabilul cu documentele SMC;
 stabileşte responsabilităţile care revin personalului S.C. B&B REDUCT S.R.L. în ceea ce
priveşte controlul documentelor şi al datelor;
 stabileşte necesarul de documente specifice S.C. B&B REDUCT S.R.L. care elaborează
procedurile/instrucțiunile de lucru aplicabile proceselor desfăşurate în S.C. B&B
REDUCT S.R.L.;
 desemnează persoana care arhivează documentele şi datele în S.C. B&B REDUCT
S.R.L.

6.2. Responsabilul Managementului pentru Calitate

 asigură cunoaşterea, înţelegerea, acceptarea şi respectarea de către personalul din


subordine a procedurilor/instrucțiunilor de lucru specifice;
 verifică dacă personalul S.C. B&B REDUCT S.R.L. utilizează ediţia şi revizia în vigoare a
documentelor;
 asigură difuzarea controlată a documentelor;
 asigură retragerea/distrugerea documentului ieşit din uz şi înlocuirea documentului
retras cu documentul în vigoare;
 asigură ținerea sub control a documentelor care aparțin clienților;
 asigură revizia/modificarea documentelor şi datelor în ceea ce priveşte identificarea şi
operarea.

6.3. Șefii de departamente

 răspund de arhivarea dosarelor cu documentele şi datele referitoare la proces.

7. ÎNREGISTRĂRI

Nu este cazul

8. ANEXE

 Lista documentelor în vigoare – Anexa 1


 Lista de difuzare – Anexa 2
 Lista pentru controlul formularelor, etichetelor, ştampilelor – Anexa 3

ANEXA 1

LISTA DOCUMENTELOR ÎN VIGOARE

Nr. Denumire / cod Ediția / Revizia / data Elaborator Locul / durata Observații
crt. document intrării în vigoare de arhivare
0 1 2 3 4 5

122
Proiect de Diplomă

Aprobat, Elaborat,

………………. ………………
(nume, funcție, semnătura) (nume, funcție, semnătura)

ANEXA 2

LISTA DE DIFUZARE

Titlul documentului: _________________________________________________________

Codul documentului: __________________________________

Nr. Ediția Nr. reviziei / Numărul Distribuit Primit


crt. Data reviziei exemplarului Numele și prenumele Numele și prenumele
difuzat Data Semnătura Data Semnătura

123
0 1 2 3 4 5
1 /

2 /

3 /

4 /

5 /

6 /

7 /

8 /

ANEXA 3

LISTA PENTRU CONTROLUL FORMULARELOR, ETICHETELOR, ȘTAMPILELOR

Nr. Denumire document1) Cod Localizare Observații


crt.
0 1 2 3 4

124
Proiect de Diplomă

1) Prin “document” se înțelege: formular, etichetă, ștampilă

Aprobat, Elaborat,

………………. ………………
(nume, funcție, semnătura) (nume, funcție, semnătura)

Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR Revizia 0

Pagina 1 din 7

PROCEDURA DE SISTEM

125
CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR

COD: PS CI-02

Numele și prenumele Data Semnătura


Elaborat
Verificat
Aprobat
Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR Revizia 0

Pagina 2 din 7

CUPRINS

1. Scopul procedurii

2. Domeniul de aplicare

3. Documente de referință

4. Definiții și abrevieri ale termenilor

126
Proiect de Diplomă

5. Descrierea activităților

6. Responsabilități

7. Înregistrări

8. Anexe

Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR Revizia 0

Pagina 3 din 7

1. SCOPUL PROCEDURII

Prezenta procedură descrie procesul prin care se asigură ţinerea sub control a tuturor
înregistrărilor stabilite şi menţinute conform pct. 5.1 pentru a furniza dovezi ale conformităţii cu
cerinţele şi ale funcţionării eficace şi eficiente a SMC.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplică tuturor activităţilor care se desfăşoară în S.C. B&B REDUCT S.R.L.
pentru a se asigura ţinerea sub control a tuturor înregistrărilor.

3. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 Manualul Calităţii – MC
 SR EN ISO 9001:2015 – Sisteme de management al calității. Cerințe.
 SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și
vocabular

4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR

4.1. Definiții ale termenilor

Procedura - mod specificat de efectuare a unei activități sau a unui proces

127
Proces - ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente de intrare
în elemente de ieșire
Auditul calităţii - examinare sistematică şi independentă în scopul de a determina dacă activităţile
referitoare la calitate şi rezultatele aferente satisfac dispoziţiile prestabilite, precum şi dacă aceste
dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor.
Înregistrare - document prin care se declară rezultatele obţinute sau furnizează dovezi ale
activităţilor realizate
Calitate - măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinește cerințele
Acțiune corectivă - acțiune de eliminare a cauzei unei neconformități detectate sau a altei situații
nedorite
Acțiune preventivă - acțiune de eliminare a cauzei unei neconformități potențiale sau a altei
posibile situații nedorite
Audit intern - proces sistematic, independent și documentat, în scopul obținerii de dovezi de audit
și evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de
audit

4.2. Abrevieri ale termenilor

MC = Manualul Calității
SMC = Sistem de Management al Calității
Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR Revizia 0

Pagina 4 din 7

RMC = Responsabilul Managementului pentru Calitate


MQ = Managementul Calităţii
AS = Auditor Şef;
NC = Neconformităţi;
AC = Acţiuni corective;
PIL = Procedură/Instrucțiune de lucru
PIC = Procedură/Instrucțiune de control
PS = Procedură de Sistem
SR = Standard Român
EN = Normă Europeană
ISO = Organizația Internațională de Standardizare

5. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

5.1. Descrierea activității

Înregistrările din cadrul S.C. B&B REDUCT S.R.L., cerute de SMC se referă la toate
tipurile de înregistrări menținute pentru a furniza dovezi ale conformității cu cerințele și ale
funcționării eficace a SMC.
Înregistrările SMC sunt generate de activitățile descrise prin proceduri (PS, PIL și PIC)
precum și de alte practici nedocumentate. Pentru efectuarea unor înregistrări ale SMC valabile
se utilizează formulare elaborate în cadrul documentelor SMC, formulare tipizate sau proprii care,
prin formatul lor, oferă indicații privind informațiile ce trebuie înregistrate.
În Anexa 4 sunt sistematizate tipurile de înregistrări şi duratele lor de păstrare conform
SMC implementat.

5.2. Stabilirea necesarului de înregistrări

128
Proiect de Diplomă

Necesarul de înregistrări este stabilit conform cerinţelor standardului internaţional SR EN


ISO 9001:2015 şi este redat mai jos în ordinea capitolelor din MC.
1. Analiza efectuată de management
 înregistrări ale analizei efectuate de management
2. Resurse umane
 înregistrări ale acţiunilor de instruire şi perfecţionare personal
3. Planificarea realizării produsului
 înregistrări necesare referitoare la prelucrarea reperelor realizate în cadrul companiei
(conform procedurilor Procedura de lucru pentru Găurire, PL G-05 și Procedura de lucru
pentru Rectificare, PL R-06)

Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR Revizia 0

Pagina 5 din 7

4. Procesul de aprovizionare
 înregistrări ale rezultatelor evaluărilor furnizorilor şi acţiunilor de aprovizionare-recepţie
(conform PS EF-08);
5. Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare
 înregistrări referitoare la rezultatele etalonării şi verificării
6. Audit intern
 se menţin înregistrările necesare
7. Controlul produsului neconform
 se menţin înregistrări referitoare la natura neconformităţilor şi la acţiunile întreprinse
ulterior
8. Acţiune corectivă
 se menţin înregistrări ale rezultatelor acţiunii întreprinse

5.2.1. Conţinutul şi forma înregistrărilor

1. Din punct de vedere al conţinutului, înregistrările privesc:


- sistemul de management al calităţii;
- derularea procesului de producție;
- derularea proceselor suport (administrative, finaciar-contabile etc.);
2. Din punct de vedere al formei (suportului) înregistrările pot fi formulate pe hârtie (tipizate,
registre etc.), sau pe suport magnetic/ electronic (dischete, CD sau similare).
3. Înregistrările trebuie să fie lizibile, identificabile în raport cu produsul în cauză,
reproductibile şi regăsibile.

5.2.2. Identificarea / codificarea şi evidenţa înregistrărilor

1. Identificarea înregistrărilor este asigurată prin:


- utilizare de formulare tipizate de înregistrare identificabile prin codurile stabilite conform
procedurii “Controlul documentelor”, cod PS CD-01 și au la bază procedurile care fac
trimitere la utilizarea lor;
- utilizare de documente de înregistrare.

129
2. Formularele (tipizate) folosite, modul de completare (înregistrare), precum şi
responsabilităţile pentru identificarea, difuzarea, arhivarea, regăsirea, durata de păstrare
şi eliminarea înregistrărilor sunt stabilite în procedurile şi instrucţiunile cuprinse în SMC.
3. Evidenţa înregistrărilor se ţine prin înscrierea lor în registrele de evidenţă.
4. Toate formularele şi registrele pentru înregistrări sunt codificate şi completate conform
regulilor interne (lizibile, reproductibile, recomandabil scrise cu cerneală / pastă) şi în
cadrul perioadei de timp stabilite.
5. Şefii departamentelor vor aloca resursele necesare (om, timp, formulare) pentru
asigurarea ţinerii sub control.

Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR Revizia 0

Pagina 6 din 7

5.2.3. Păstrarea, arhivarea şi regăsirea înregistrărilor


1. Arhivarea înregistrărilor şi a registrelor de evidenţă se face în departamentele de lucru.
2. Se vor respecta principiile generale de evidenţă, control şi depozitare ale documentelor
(vezi procedura PS CD-01).
3. Înregistrările trebuie arhivate (depozitate) astfel încât să se prevină pierderea,
deteriorarea, sustragerea sau distrugerea lor.
4. Angajaţii aleg forma şi mijloacele de arhivare: mape sau dosare cu şină (pentru foi
volante), bibliorafturi, dischete, CD etc. etichetate corespunzător (în funcție de conținut)
pentru o identificare ușoară.
5. Pentru depozitarea propriu-zisă şi pentru protejarea înregistrărilor se va ţine seama de
precizările din procedura / instrucţiunea care a generat respectiva înregistrare.

5.2.4. Accesul la inregistrari


Înregistrările SMC trebuie să fie disponibile, dar accesul la înregistrările originale trebuie
să fie limitat la personalul autorizat. Scoaterea din arhivă a înregistrărilor trebuie controlată cu
strictețe.

5.2.5. Durata de păstrare şi eliminarea înregistrărilor

1. Din punct de vedere al perioadei de păstrare se disting:


- Înregistrări permanente – cu perioada de păstrare nedeterminată (înregistrări privind
analiza comenzilor, contracte, înregistrări privind reclamațiile de la clienți, bugetele de
venituri și cheltuieli, etc.);
- Înregistrări temporare – cu perioade de păstrare determinate conform listei înregistrărilor
SMC pe departamente, Anexa 4 (înregistrări rezultate din implementarea și funcționarea
SMC, registre de evidență a documentelor, corespondență, etc.). Perioadele de păstrare
pentru înregistrările temporare se stabilesc de la caz la caz, în funcție de
responsabilitatea juridică asupra produsului, dar nu mai mult de 5 ani. Periodic,
înregistrările se distrug în baza proceselor verbale de distrugere.
2. Ca o masura a asigurarii trasabilitatii si a identificarii inregistrarilor se asigura regasirea
inregistrarilor SMC utilizandu-se liste ale acestor inregistrari la nivel de departamente.
3. Personalul fiecărui departament se asigură că spațiile în care se păstrează și arhivează
înregistrările sunt propice acestui lucru pentru a preîntâmpina distrugerea și/sau pierderea

130
Proiect de Diplomă

înregistrărilor. De asemenea, se va asigura faptul că înregistrările rămân lizibile și


regăsibile cu ușurință.
4. Eliminarea înregistrărilor are loc în următoarele cazuri:
- la împlinirea termenului legal de păstrare sau stabilit prin contract;
- la dispariţia din diverse motive a obiectului care justifică generarea înregistrării;
- la generarea unei înregistrări noi care implică anularea celei existente (exemplu: după 3
revizii documentele se reeditează).

Ediția 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR Revizia 0

Pagina 7 din 7

Înregistrările care au depășit termenul de păstrare pot fi tratate în două moduri:


- în situația în care se consideră că ele ar mai putea fi necesare ulterior, pentru stabilirea
unui istoric sau pentru alte scopuri, se arhivează în arhiva societății;
- în situația în care se consideră că acestea nu mai sunt necesare, se distrug în baza
procesului verbal de distrugere.

5.2.6. Ținerea sub control a înregistrărilor

Fiecare departament întocmește o listă a tuturor tipurilor de înregistrări pe care le


gestionează utilizând lista înregistrărilor, Anexa 4 la prezenta procedură. Listele vor conține date
cu privire la denumirea înregistrării, codul formularului pe care se înregistrează (pentru situațiile
în care acesta există), precum și durata de păstrare.
Listele cu înregistrările SMC se actualizează ori de câte ori este nevoie. Actualizările sunt
vizate de șeful departamentului.

6. RESPONSABILITĂȚI

6.1. Directorul General

 Aprobă consultarea înregistrărilor în afara arhivei;


 Asigură personalului din subordine mijloacele necesare înregistrărilor;
 Asigură spații special amenajate destinate păstrării înregistrărilor în condiții
corespunzătoare;
 Aprobă distrugerea înregistrărilor pentru care perioada de păstrare a expirat.

6.2. Responsabilul Managementului pentru Calitate

• Răspunde împreună cu şeful departamentului, de înregistrările generate de


managementul calităţii;
• Răspunde de arhivarea adecvată a înregistrărilor MQ.

6.3. Șefii de departamente

• Organizează ţinerea sub control a înregistrărilor la nivelul departamentelor (atât a


înregistrărilor generate de procesul de productie cât şi a celor generate de managementul
calităţii).

5. ÎNREGISTRĂRI

131
Nu este cazul

6. ANEXE
• Lista înregistrărilor şi duratele de păstrare - Anexa 4

ANEXA 4

DURATA DE
ÎNREGISTRĂRI
PĂSTRARE
Înregistrări privind procedurile, instrucţiunile şi formularele elaborate min. 5 ani
Înregistrări privind provenienţa şi distribuţia documentelor min. 5 ani
Documente SMC permanent
Documente acțiuni corective și preventive 5 ani
Audituri interne 5 ani
Analiza efectuată de management 5 ani
Dosar feed-back obținut de la clienți 5 ani
Registru reclamații permanent

132
Proiect de Diplomă

Version 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. COMPLAINT HANDLING Revision 0

Page 1 of 7

WORKING PROCEDURE
COMPLAINT HANDLING
CODE: PL TR-03

Name and Surname Date Signature


Elaborated
Verified
Approved
Version 1
S.C. B&B REDUCT S.R.L. COMPLAINT HANDLING
Revision 0

133
Page 2 of 7

CONTENTS

1. Purpose of the procedure

2. Application domain

3. Reference documents

4. Definitions and abbreviations of terms

5. Description of activities

6. Responsibilities

7. Records

8. Annexes

Version 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. COMPLAINT HANDLING Revision 0

Page 3 of 7

1. PURPOSE OF THE PROCEDURE

134
Proiect de Diplomă

This procedure describes how to handle complaints about the quality of services and
products offered by S.C. B&B REDUCT S.R.L.

2. APPLICATION DOMAIN

The procedure applies to the organization of complaint handling activities for the services
and products provided by S.C. B & B REDUCT S.R.L. and solving them.

3. REFERENCE DOCUMENTS

 Quality Manual – QM
 SR EN ISO 9001:2015 – Quality management systems. Requirements.
 SR EN ISO 9000:2006 - Quality management systems. Fundamental and vocabulary
principles.
 SR EN ISO 10002:2005 - Quality Management, Customer Satisfaction, Guidelines for
complaint handling within organizations.

4. DEFINITIONS AND ABBREVIATIONS OF TERMS

4.1. Definitions of terms

Procedure - Specified way of performing an activity or process


Process - an assembly of related or interacting activities that transforms input elements into
output elements
Corrective action - action to eliminate the cause of a detected nonconformity or other
undesirable situation
Preventive Action - Action to eliminate the cause of a potential nonconformity or other possible
undesirable situation
Non-compliance - non-fulfillment of a requirement
Internal Audit - A systematic, independent and documented process to obtain audit evidence
and assess it objectively to determine the extent to which the audit criteria are met
Applicant - person, organization, or representative who makes a complaint;
Complaint - Expressing dissatisfaction to an organization about its products or processes,
where a response or resolution is expected;
Client - organization or person receiving a product;
Customer satisfaction - customer perception of the extent to which customer requirements have
been met;
Customer service - the interaction between the organization and the client over the life cycle of
the product.

Version 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. COMPLAINT HANDLING Revision 0

Page 4 of 7

4.2. Abbreviation of terms

MC = Quality Manual (QM)


SMC = Quality Management System (QMS)
RMC = Quality Management Officer (QMO)
DG = General Director (GD)

135
TR = Treatment of Complaints (TC)
SR = Romanian Standard (RS)
EN = European Norm (EN)
ISO = International Organization for Standardization (IOS)

5. DESCRIPTION OF ACTIVITIES

5.1. General information

TR is a documented process of receiving, evaluating and making decisions subject to


confidentiality requirements.
SC B&B REDUCT S.R.L. will use the information found in the complaints to correct or
prevent non-conforming actions.
Complaints received by S.C. B&B REDUCT S.R.L. will be treated as described throughout
this procedure.
The TR process includes:
- Receiving, validating, and investigating the complaint
- Trace and record complaints, including corrective actions taken to resolve them. The steps
for dealing with complaints are:
- Recording complaints in the Complaints Register at the company's secretariat;
- Sending the DG complaint;
- Validation of the complaint;
- Appointment of the person in charge;
- The actual analysis;
- Formulation of the response to the complaint investigation;
- The approval of the response from the DG;
- Transmitting the applicant's reply by the DG and archiving the copy in the complaint file;
- Follow-up of corrective / preventive actions by the RMC and reporting to DGs of the
results. The RMC is designated as the management representative by the DG's decision
to communicate with the applicant during the TR process and to handle the complaint in
order to comply with the company's procedures.

5.2. Receiving and registering the complaint

Complaints can be made at the company headquarters or can be sent by email.


Complaint sheets in blank can be found at the secretariat or on the organization's website.

Version 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. COMPLAINT HANDLING Revision 0

Page 5 of 7

Any customer who wishes to complain about the services provided by S.C. B&B REDUCT
S.R.L. or the products provided by it, may request a form in which it complements the precise
description of the claim.
The company secretariat receives the complaint, registers it in the Register with an
identification code and then submits the complaint to the DG and the MC.
Recording of the complaint is aimed at identifying the desired solution by the applicant
description of the complaint, the deadline for response, departmental data, organization,
evaluation of the complaint.

5.3. Validation of complaint

136
Proiect de Diplomă

5.3.1. In order to be considered valid, the complaint must contain at least the following:
- Applicant's identification data, including telephone, e-mail;
- The subject-matter of the complaint;
- Description of the problem, date of occurrence of the problem, attachment, where
appropriate, of the relevant evidence / documents supporting the complaint;
- Settlement required by the applicant (optional);
- Data Date of filing of the complaint and signature of the applicant.
5.3.2. Within 5 working days, the complainant must be held accountable for accepting or
rejecting the claim, depending on its validity.
The DG examines the complaint and determines whether its subject matter falls within
the scope of this procedure.
If it does not fit, the DG rejects the complaint and formulates the reasoned response,
which is documented, recorded and transmitted to the applicant.
5.3.3. A valid complaint, which has all the information specified in paragraph 5.3.1, is
considered a valid complaint. If information is missing, RMC notifies the client in writing
and asks for it. If the applicant is unable or unwilling to provide the requested
information within 30 calendar days, then the complaint will close and the RMC will
notify the complainant in writing.

5.4. Complaint investigation

The TR is conducting a search to determine the causes that generated the complaint.
The TR responsible forms the response to the applicant, corrective actions and measures
applicable to damages.
If the complaint is unfounded, the applicant shall be informed by the DG in accordance
with point 5.3.2.
When the complaint is well founded, it is considered as non-compliance and is treated in
accordance with this procedure.
The analysis of the complaint determines the causes that led to the occurrence of the
non-compliance underlying the complaint.
The TR determines the steps to be taken to resolve the complaint as quickly and
efficiently as possible so that the customer is fully satisfied.
Version 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. COMPLAINT HANDLING Revision 0

Page 6 of 7

After resolving the issue, the TR agent replies to the applicant, which will be mentioned
on the complaint sheet where he will sign with the DG.
The TR will analyze:
- Documents involved;
- Records of activities;
- Any other information deemed necessary.
Following the analysis, the person responsible will provide a response for the applicant
to the DG.

5.5. Response to complaints

The response to the complaint must be sent to the applicant within 30 calendar days of
the validation of the complaint.
The reply is sent to the applicant by e-mail with acknowledgment of receipt, and a copy
of it is attached to the complaint file.

137
This reply, as well as the corrective measures taken by S.C. B&B REDUCT S.R.L. are
mentioned in the complaint sheet, which is signed by the person designated by TR and the DG.
Complaints and decisions / replies are recorded in the Complaints Register and in the
complaint file.
After the complaint has been resolved, an internal audit will be carried out to establish
non-conformities and steps will be taken to correct them.
In the event of a situation that is out of the scope of this procedure, the situation will be
solved according to the DG's decision.

6. RESPONSABILITIES

6.1. General Director

 Analyzes the complaint and designates the TR responsible;


 Determines the validity of the claim;
 Approves the necessary corrective and preventive measures;
 Regularly analyzes complaints and how to resolve them.

6.2. Quality Management Officer

 Ensures communication with the applicant throughout the investigation of the claim;
 Follows the resolution of complaints;
 Sends an answer to the applicant.

6.3. The responsible for handling complaints

 Analyzes the complaint;

Version 1

S.C. B&B REDUCT S.R.L. COMPLAINT HANDLING Revision 0

Page 7 of 7

 Proposes corrective actions;


 Takes appropriate actions to resolve complaints;
 Forms the response for the applicant.

6.4. Secretariat

 Receives the complaint and registers it in the Complaints Register;


 Sends the complaint to the DG and the RMC.

7. RECORDS

Not applicable

8. ANNEXES

Complaints form - Appendix 5

138
Proiect de Diplomă

APPENDIX 5

RECLAMATION SHEET

Applicant: ………………………………………………………………………….
Address: ………………………………………………………………………………
Phone: ………………………………… E-mail: …………………………………….

The subject of the complaint and the description of the problem


occurred:……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
…………

Date of issue: …………………..

Solving the problem you are proposing: ……………………………………...................


(Optional)
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….

139
Signature: ……………………… Date: ………………………...

Ediția 1
MANIPULARE, DEPOZITARE,
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
AMBALARE, CONSERVARE ȘI LIVRARE
Pagina 1 din 6

PROCEDURA DE LUCRU

MANIPULARE, DEPOZITARE, AMBALARE,


CONSERVARE ȘI LIVRARE

COD: PL MDACL-04

140
Proiect de Diplomă

Numele și prenumele Data Semnătura


Elaborat
Verificat
Aprobat

Ediția 1
MANIPULARE, DEPOZITARE,
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
AMBALARE, CONSERVARE ȘI LIVRARE
Pagina 2 din 6

CUPRINS

1. Scopul procedurii

2. Domeniul de aplicare

3. Documente de referință

4. Definiții și abrevieri ale termenilor

5. Descrierea activităților

6. Responsabilități

7. Înregistrări

8. Anexe

141
Ediția 1
MANIPULARE, DEPOZITARE,
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
AMBALARE, CONSERVARE ȘI LIVRARE
Pagina 3 din 6

1. SCOPUL PROCEDURII

Prezenta procedură descrie modul de efectuare a activităților de manipulare, depozitare,


ambalare, conservare și livrare a produselor astfel încât să se asigure conformitatea lor cu
cerințele specificate.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplică produselor, reperelor, semifabricatelor, materiilor prime pe întregul


flux de fabricație până în momentul livrării produsului finit.

3. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 Manualul Calităţii – MC
 SR EN ISO 9001:2015 – Sisteme de management al calității. Cerințe.
 SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și
vocabular
 SR EN ISO 9002:1995 - Sistemele calității: Model pentru asigurarea calității în producție,
montaj, service

4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR

4.1. Definiții ale termenilor

Procedura - mod specificat de efectuare a unei activități sau a unui proces


Proces - ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente de intrare
în elemente de ieșire
Ambalaj – totalitatea elementelor destinate cuprinderii sau învelirii unui produs sau ansamblu de
produse, în vederea asigurării calității și integrității acestora în decursul manipulării, depozitării,
desfacerii și consumului precum și pentru înlesnirea acestora.
Ambalare – activitatea prin care se introduce produsul în ambalaj
Produs – rezultat al activităților sau proceselor, în cazul de față produsul ce trebuie ambalat

4.2. Abrevieri ale termenilor


MC = Manualul Calității
SMC = Sistem de Management al Calității
AQ = Asigurarea Calității

142
Proiect de Diplomă

CTC = Controlul Tehnic de Calitate


PS = Procedura de Sistem
SR= Standard Român
EN= Normă Europeană
ISO = Organizația Internațională de Standardizare
Ediția 1
MANIPULARE, DEPOZITARE,
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
AMBALARE, CONSERVARE ȘI LIVRARE
Pagina 4 din 6

5. DESCRIEREA PROCEDURII

5.1. Manipulare

Manipularea produselor se face astfel încât să se prevină avariile sau deteriorările.


Responsabilul CTC verifică starea tehnică a echipamentelor de manipulare.
Echipamentele utilizate pentru manipulare sunt întreținute și verificate periodic sau ori de
câte ori este nevoie.
Personalul operator care deservește echipamentele pentru manipulare este calificat și
autorizat, fiind instruit și testat periodic.
Personalul care efectuează prinderile și manevrările este instruit periodic de
responsabilul CTC, în vederea respectării instrucțiunilor specifice de manipulare a produselor.

5.2. Depozitare

În S.C. B&B REDUCT S.R.L. există spații special amenajate pentru depozitarea
produselor aprovizionate și a produselor finite, astfel încât să fie prevenită deterioarea acestora.
Produsele care necesită condiții speciale de depozitare (carburant, ulei, vopsea, grund,
etc.) sunt depozitate în zone special amenajate, respectându-se instrucțiunile producătorului și
cele de protecția muncii.
Responsabilul CTC controlează modul în care se face depozitarea produselor, reperelor,
semifabricatelor și a materiilor prime.
Introducerea sau scoaterea produselor din spațiile de depozitare se face pe baza unei
Note de predare-primire unde acestea sunt identificate printr-un cod unic.
Se păstrează o evidență a spațiilor de depozitare privind proveniența produselor, datele
de identificare și trasabilitate, cantitatea și data introducerii / scoaterii din gestiune.
Depozitarea produselor neconforme și a rebuturilor se face în spații separate, special
amenjate.
Starea de integritate și / sau conservare a produselor depozitate se verifică periodic de
către responsabilul CTC. Verificările produselor se face funcție de tipul produsului și de
termenul de garanție precizat de furnizor.
Produsele cu termen de garanție depășit se vor izola și vor fi tratate în regim de
neconformitate.

5.3. Conservare

Pentru păstrarea intactă a formelor și proprietăților produsului, se prevăd metode și


mijloace de conservare și izolare ale acestuia, până în momentul livrării produsului finit. Fișele
tehnologice prevăd executarea operațiilor de protecție a carcaselor reductorului, a arborilor a
suporților, pieselor de schimb, accesorii.
Operațiile de conservare a produselor se face în secția de producție.

143
Ediția 1
MANIPULARE, DEPOZITARE,
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
AMBALARE, CONSERVARE ȘI LIVRARE
Pagina 5 din 6

Atât produsele aprovizionate, cât și produsele finite care sunt depozitate de o perioadă
mai îndelungată de timp sunt recontrolate periodic pentru a verifica dacă corespund cerințelor și
pot fi introduse în fluxul de fabricație, respectiv livrate clientului.

5.4. Ambalare

Ambalarea se execută în secția de producție de către personalul operator.


Ambalarea produsului se face în ambalajul specific produsului. Acesta va fi ambalat
integral.
Responsabilul CTC verifică executarea ambalării produsului.
Produsul “REDUCTOR PLANETAR CU 3 SATELIȚI” se livrează către beneficiar ambalat
într-o cutie de lemn. În interiorul cutiei se vor introduce forme de polistiren ce urmăresc forma
produsului pentru protejarea produsului împotriva lovirii și deteriorării acestuia în timpul
transportului sau depozitării.
Înaintea procesului de ambalare, suprafețele exterioare ale produsului vor fi acoperite cu
grund.
Documentația însoțitoare a produsului va fi introdusă în ambalajul produsului fiind
protejată de un ambalaj de plastic.
După ambalare se face inspecția finală a produsului și se depozitează în condiții
specificate pentru asigurarea protecției acestuia.

5.5. Livrare

Înainte de livrare, responsabilul CTC execută toate operațiile pentru a verifica


conformitatea produsului, și anume:
- Verificarea aspectului exterior și a conservării produsului;
- Verificarea integrității produsului;
- Verificarea stării ambalajului;
- Verificarea existenței tuturor prevederilor contractuale;
- Verificarea sistemului de protecție împotriva deteriorării în timpul transportului.
Departamentul AQ întocmește certificatul de garanție al produsului și declarația de
conformitate.
Departamentul Aprovizionare - Desfacere verifică existența și valabilitatea certificatului
de garanție, a declarației de conformitate, a instrucțiunilor de utilizare și a altor documente
cerute prin contract care vor însoți produsul la livrare.
Livrarea produsului către beneficiar se face de către personalul autorizat al S.C. B&B
REDUCT S.R.L.
După livrarea produsului, acesta va fi montat în poziția specificată de către beneficiar și
se va face o verificare a conformității produsului.
Nu se livrează produse care au suferit deteriorări în timpul depozitării sau transportului.
Încărcarea produselor în mijloacele de transport se face cu echipamente adecvate, verificate
metrologic.

Ediția 1
MANIPULARE, DEPOZITARE,
S.C. B&B REDUCT S.R.L.
AMBALARE, CONSERVARE ȘI LIVRARE
Revizia 0

144
Proiect de Diplomă

Pagina 6 din 6

Produsul va fi transportat în poziție verticală și va fi blocat pentru a nu se deplasa în


timpul transportului.

6. RESPONSABILITĂȚI

6.1. Responsabilul CTC

 Verifică starea tehnică a echipamentelor de manipulare;


 Efectuează controlul ambalării, manipulării, conservării, depozitării, livrării;
 Verifică periodic starea de integritate și / sau conservare a produselor depozitate;
 Verifică dacă produsul a fost supus tuturor inspecțiilor, verificărilor și încercărilor
prevăzute în contract.

6.2. Personalul operator

 Execută ambalarea produsului;


 Livrează și montează produsul la destinația clientului.

6.3. Departamentul Aprovizionare - Desfacere

 Recepționează, depozitează și livrează produsele ambalate și destinate vânzării


conform cerințelor contractuale;
 Întocmește documentația care însoțește produsul livrat clientului în conformitate cu
cerințele contractuale.

6.4. Departamentul AQ

 Întocmește certificatul de garanție și declarația de conformitate.

7. ÎNREGISTRĂRI

Nu este cazul

8. ANEXE

 Certificat de garanție – Anexa 6


 Declarație de conformitate – Anexa 7

Anexa 6

CERTIFICAT DE GARANȚIE nr.: 01 din data: 01/06/2018

BENEFICIAR: …………………….………………. ADRESA: …………………………………….…. CUI:


…....…

145
PRODUS: …………………………………………………………………………SERIA:
……………………………
FACTURA: NR. …………………… DIN DATA: ………………............
PRODUCĂTOR/ VÂNZĂTOR: S.C. B&B REDUCT S.R.L.
SERVICE: București, Sector 2, Strada Parfumului nr. 10, Corp C1, Etaj 4, E-mail:
b&breduct@office.ro
TEL.: 0246-278.605; 0246-278.680.
În cazul solicitării de reparații în garanție, cumpărătorul este obligat să prezinte certificatul
de garanție având toate rubricile completate.
Produsul se livrează împreună cu Cartea tehnică și cu Declarația de conformitate. Vă rugăm să
utilizați produsul conform acestor instrucțiuni.
Drepturile consumatorului sunt conform Prevederilor Legale în vigoare.
Perioada de garanție acordată de către producător în România este de 24 luni de la data
cumpărării pentru produsele noi și 12 luni pentru cele recondiționate. Clientul poate beneficia de
o perioadă de garanție extinsă cu maxim 12 luni pe baza unui Contract de mentenanță încheiat
separat în primele 3 luni de la achiziția produsului.
Pentru orice defect de fabricație sau viciu ascuns de material constatat în perioada de
garanție a produsului, efectuăm reparațiile în mod gratuit.
Garanția produselor nu acoperă uzura normală, consumabilele și părțile casabile ale produsului.
Deteriorările de genul zgârieturilor, spărturilor, deformărilor sau rupturi ale elementelor demontabile sau
nedemontabile care nu au fost aduse la cunoștință vânzătorului în momentul livrării nu constituie obiectul
garanției.
Defecțiunile cauzate de calamități naturale, inundații, incendii, vandalizări sau de alimentare
neconformă cu ulei nu fac obiectul garanției.
Reparațiile necorespunzătoare efectuate asupra produselor pot afecta securitatea acestora și pot
provoca defecțiuni iremediabile. Pentru a evita astfel de situații, efectuarea oricărei reparații/ verificări/
intervenții se va face numai de către personalul specializat autorizat de către producător, iar în caz contrar,
se va pierde garanția.
Cumpărătorul este obligat să sesizeze service-ului producătorului/ vânzătorului în scris, prin e-mail
sau telefonic orice defect din momentul constatării lui. Producătorul/ vânzătorul nu își asumă răspunderea
(garanția) pentru defecțiuni ulterioare sau accidente de muncă rezultate din utilizarea produselor cu
defecțiuni și nici pentru eventualele pagube cauzate de nefuncționarea produsului.
Garanția se pierde la îndeplinirea oricăreia din condițiile de mai jos:
 Seria produsului prezentat nu corespunde cu cel de pe Certificatul de garanție;
 Nerespectarea de către cumpărător a condițiilor de instalare, utilizare și întreținere menționate
în instrucțiunile ce însoțesc produsul și de care cumpărătorul a luat la cunoștință în momentul
livrării, montării sau punerii în funcțiune;
 Constatarea faptului că defectul reclamat s-a produs din vina utilizatorului;
 În cazul utilizării produsului în alt regim și în alte scopuri decât cel precizat în Cartea tehnică
a produsului.

PRODUCĂTOR CUMPĂRĂTOR:

S.C. B&B REDUCT S.R.L.

Anexa 7

DECLARAȚIE DE CONFORMITATE
Nr. 01 / 01.06.2018

146
Proiect de Diplomă

Producător/Emitent: S.C. B&B REDUCT S.R.L.


Str. Parfumului nr. 10, Sector 2,
București, cod poștal 023374

Denumire produs: REDUCTOR PLANETAR CU 3


SATELIȚI

Tip: DS-642CB-001

Standarde aplicate: SR EN ISO 9001:2015

Schema constructivă: a se vedea cartea tehnică

Prezenta declarație de conformitate se referă la produsul livrat în data de


01.06.2018, cu numărul de serie DS-642CB-001.
Prezenta declarație de conformitate certifică valorile caracteristicilor
tehnice din cartea tehnică.
Producătorul/Emitentul garantează conformitatea cu cerințele standardului
SR EN ISO 9001:2015.

Persoana responsabilă
Nume:
Funcție: Administrator
Semnătura:
Data: iunie 2018

Ediția 1
PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ
S.C. B&B REDUCT S.R.L. PRIVIND EVALUAREA Revizia 0
FURNIZORILOR
Pagina 1 din 6

147
PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ

EVALUAREA FURNIZORILOR

COD: PO EF-05

Numele și prenumele Data Semnătura


Elaborat
Verificat
Aprobat

Ediția 1
PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ
S.C. B&B REDUCT S.R.L. PRIVIND EVALUAREA Revizia 0
FURNIZORILOR
Pagina 2 din 6

CUPRINS

148
Proiect de Diplomă

1. Scopul procedurii

2. Domeniul de aplicare

3. Documente de referință

4. Definiții și abrevieri ale termenilor

5. Descrierea activităților

6. Responsabilități

7. Înregistrări

8. Anexe

Ediția 1
PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ
S.C. B&B REDUCT S.R.L. PRIVIND EVALUAREA Revizia 0
FURNIZORILOR
Pagina 3 din 6

1. SCOPUL PROCEDURII

Prezenta procedură are scopul de a stabili modul în care sunt evaluați furnizorii companiei
S.C. B&B REDUCT S.R.L. în vederea asigurării aprovizionării cu produse conforme cu cerințele
specificate.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplică la evaluarea și selectarea furnizorilor pe baza aptitudinii acestora de


a satisface condițiile contractuale, inclusiv cele referitoare la calitate, la stabilirea controlului
efectuat asupra produselor și serviciilor achiziționate precum și a modului de menținere a
înregistrărilor calității referitoare la acestea.

149
Procedura se aplică în cadrul departamentului Aprovizionare tuturor activităților de
aprovizionare cu materiale și materii prime care intră în procesele de prelucrare și piese ce intră
în procesele de montaj final.

3. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 Manualul Calității
 SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și
vocabular
 SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calității. Cerințe

4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR

4.1. Definiții ale termenilor

Procedură = mod specificat de efectuare a unei activități sau a unui proces


Calitate = măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinește cerințele
Cerință = nevoie sau așteptare care este declarată, în general implicită sau obligatorie
Client = organizație sau persoană care primește un produs
Furnizor = organizație sau persoană care furnizează un produs
Produs = rezultat al unui proces
Proces = ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elementele de
intrare în elemente de ieșire
Acceptarea furnizorului = acțiunea de evaluare de către S.C. B&B REDUCT S.R.L. la cererea
acestuia (în calitate de potențial client) a capabilității tehnice, financiare și a stadiului de
funcționare al sistemului de management al calității, în scopul includerii acestuia în lista
furnizorilor acceptați.
Sistem de management al calității = sistem de management prin care se orientează și se
controlează o organizație în ceea ce privește calitatea
Evaluare a conformității = procesul prin care se evaluează dacă s-a demonstrat îndeplinirea
cerințelor specifice pentru un produs, un proces, un serviciu, un sistem, o persoană sau un
organism.
Conformitate = îndeplinirea unei cerințe
Ediția 1
PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ
S.C. B&B REDUCT S.R.L. PRIVIND EVALUAREA Revizia 0
FURNIZORILOR
Pagina 4 din 6

Comandă de aprovizionare = documentul constituit din formularul de comandă și documentele


anexate, stabilite în prezenta procedură
Documente de aprovizionare = toate documentele conținând informația care garantează
calitatea dorită, incluzând: necesarul de produse, cereri de ofertă, comenzi, contracte,
specificații tehnice, condiții de livrare.

4.2. Abrevieri ale termenilor

DG = Director General
MDA = Managerul Departamentului Aprovizionare
RMC = Responsabilul de Management al Calității
PO = Procedură Operațională
LFA = Lista Furnizorilor Acceptați
NIR = Notă Internă de Recepție

150
Proiect de Diplomă

5. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

S.C. B&B REDUCT S.R.L. urmărește să se aprovizioneze cu produse de la furnizori


recunoscuți pentru calitatea acestora și care oferă condiții avantajoase de colaborare.
Selectarea furnizorilor este bazată pe evaluarea capabilității lor de a respecta calitatea și
cantitatea cerută, termenele de livrare, prețurile, documente de calitate, etc.
Criteriile ce stau la baza evaluării furnizorilor diferă în funcție de statutul furnizorului -
nou sau tradițional - și de conjunctura creată:
a) criterii de calitate:
- existența unui sistem de asigurare a calității;
- experiența și/sau recomandările altor utilizatori;
- evaluarea unor eșantioane sau mostre de produs;
- evaluarea unor înregistrări puse la dispoziție de furnizor, cum ar fi: certificate de
conformitate pentru produs și/sau sistemul calității, buletine de încercări, etc.;
- certificarea produselor din domeniul reglementat;
- calitatea produsului la recepție, comportarea în timpul procesului de fabricație, în
exploatare.
b) criterii de cost:
- raportul calitate / preț;
- cheltuieli de transport.
c) criterii referitoare la relațiile de colaborare anterioare:
- livrarea prioritară a comenzii;
- reducerea prețului comenzii (aplicarea discountului);
- prelungirea termenului de plată.
Furnizorii tradiționali ale căror produse nu prezintă neconformități majore și repetate sunt
apreciați pe baza performanțelor anterioare. Pentru aceștia se realizează o fișă de evidență a
furnizorului pe produs. Dacă relațiile decurg normal, contractul se reînoiește periodic.
Furnizorii acceptați pentru fiecare tip de produs sunt trecuți în: Lista furnizorilor
acceptați, Anexa 8.
Ediția 1
PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ
S.C. B&B REDUCT S.R.L. PRIVIND EVALUAREA Revizia 0
FURNIZORILOR
Pagina 5 din 6

Furnizorii sunt reevaluați pentru o nouă achiziție, iar funcție de rezultatul reevaluării
aceștia rămân în lista furnizorilor acceptați sau sunt excluși.
Evaluarea inițială a furnizorilor se realizează cu ajutorul Chestionarului de evaluare,
Anexa 9.
Toți furnizorii care sunt evaluați și care au demonstrat capabilitatea de a livra produse
care să satisfacă toate condițiile specificate sunt incluși în Lista furnizorilor acceptați. Listele
furnizorilor conțin următoarele informații:
 denumirea furnizorului;
 tipul de produse/servicii livrate;
 criterii de evaluare;
 rezultat evaluare;
 observații referitoare la activitatea furnizorului.
Anual, MDA evaluează listele furnizorilor acceptați în baza informațiilor referitoare la
activitatea acestora din ultimul an. Actualizarea listelor se poate face prin includerea unor
furnizori noi de produse/servicii sau prin excluderea unor furnizori mai vechi care nu corespund
exigențelor (care au livrat repere, materiale necorespunzătoare, nu au respectat termenul de
livrare, etc). Listele se pot actualiza și în timpul anului prin includerea unor furnizori noi care
corespund criteriilor de evaluare.

151
În condițiile contractuale sunt cuprinse cerințe privind calitatea, condițiile de livrare,
termen de livrare, cerințe de reglementare, certificare, autorizare, etc.
Eventualele modificări de condiții sau suplimentare de contract se fac prin acte
adiționale la contract, cu acordul ambelor părți.
Produsele aprovizionate sunt recepționate la primire, în prezența furnizorului, a comisiei
de recepție și a gestionarului care gestionează inventarul departamentului.
Gestionarul primește bonul de consum și o dată cu acesta certificatele de calitate,
garanție sau alte documente asemănătoare (cartea tehnică, etc).
Comisia de recepție se stabilește prin decizie aprobată de Directorul General.
Recepția se face în baza condițiilor din contract sau comandă și a documentelor
însoțitoare ale produsului aprovizionat (aviz, factură, certificat de calitate și garanție). Prin
aceasta se urmărește:
a) conformitatea și completitudinea înregistrărilor emise de furnizor;
b) conformitatea produselor cu condițiile de calitate impuse.
La recepție se întocmește NIR. Eventualele neconformități constatate sunt consemnate
în NIR și comunicate furnizorului.

6. RESPONSABILITĂȚI

6.1. DG

 aprobă LFA

6.2. MDA

 întocmește lista furnizorilor acceptați și o supune aprobării DG


Ediția 1
PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ
S.C. B&B REDUCT S.R.L. PRIVIND EVALUAREA Revizia 0
FURNIZORILOR
Pagina 6 din 6

 înregistrează LFA
 realizează evaluarea furnizorilor
 comunică furnizorilor situațiile de produs neconform

6.3. Gestionar

 participă, ca membru al comisie de recepție, la recepția cantitativă a produselor


aprovizionate
 păstrează documentele pentru produsele aprovizionate și NIR

6.4. RMC

 urmărește implementarea acțiunilor corective în activitatea de aprovizionare


 planifică și coordonează activitatea de audit intern la aprovizionare
 participă la analiza de evaluare a furnizorilor
 avizează lista furnizorilor acceptați

7. ÎNREGISTRĂRI
 Lista furnizorilor acceptați
 Chestionar de evaluare a furnizorilor
152
Proiect de Diplomă

 Nota internă de recepție


 Comanda tip de execuție
 Notă de comandă

8. ANEXE
 Lista furnizorilor acceptați, cod F PO-01 - Anexa 8
 Chestionar de evaluare a furnizorilor, cod F PO-02 - Anexa 9
 Fișa de evaluare a furnizorilor, cod F PO-03 - Anexa 10

Anexa 8

S.C. B&B REDUCT S.R.L. Lista furnizorilor acceptați Anul:

Nr.
Furnizorul Produsul Contract Nr. Observații
Crt

153
Elaborat,
Managerul departamentului Aprovizionare
Cod F PO-
_____________ 01

Anexa 9

CHESTIONAR DE EVALUARE A
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Cod F PO-02
FURNIZORULUI

I. IDENTIFICARE FURNIZOR:
Denumire:
_______________________________________________________________
Adresa:
_________________________________________________________________
Telefon / Fax: _____________________E-
mail:_________________________________
II. ACTIVITATE

Produse

Servicii
III. PRODUSE/SERVICII FURNIZATE:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
IV. CRITERII DE EVALUARE

1. Precizați sistemele de management implementate în compania


dumneavoastră:

154
Proiect de Diplomă

SR EN ISO 9001:2015
SR EN ISO 14001:2005 (Se vor atașa copii după certificatele
deținute)

OHSAS 18001:2008
Altele

Precizați_______________________________ Niciunul

2. Certificare CE pentru produsele furnizate:


Sunt certificate toate produsele
Sunt certificate 50% din produsele furnizate
În curs de certificare

3. Aveți un compartiment independent de control tehnic / de inspecție a


produselor?

Da Nu

4. Verificați calitatea materiilor prime pe care le achizitionați prin:


Controlul documentelor care atestă calitatea

Verificare la recepție
Inspecție efectuată de un personal calificat

5. Verificați calitatea produselor finite înainte de expedierea la beneficiari?

Da Nu

6. Aveți un sistem de evaluare a propriilor furnizori?

Da Nu

7. Aveți o procedură de tratare a neconformităților?

Da Nu

8. Precizați modul de tratare a reclamațiilor referitoare la calitatea produselor:


Remedierea produsului
Înlocuirea produsului

Returnarea valorii plătite pentru produs

9. Precizați termenul de tratare a reclamațiilor:

24 ore 48 ore Mai mult

10. Precizați termenul / termenele de plată agreate de dumneavoastră:


La livrare 30 zile 60 zile
Altul___________

155
11. Precizați modalitățile de plată agreate de dumneavoastră:

Numerar Ordin de plată CEC

12. Există o cantitate minimă pe comandă?

Da Nu

13. Precizați facilitățile acordate clienților dumneavoastră tradiționali:


Discount
Transport gratuit
Termen de plată
Livrare prioritară
Altele
_________________

14. Produsele furnizate sunt însoțite de documentație tehnică?

Da Nu La cererea clientului

15. Produsele furnizate sunt insoțite de documente de calitate conform legislației


în vigoare?

Da Nu La cererea clientului

16. Asigurați garanții post vânzare pentru produsele furnizate?

Da Nu

17. Precizați termenul de furnizare a produsului comandat:


24 ore 5-7 zile 15-30 zile >30 zile

18. Asigurați furnizarea produsului comandat la destinație?

Da Nu

19. Ați înregistrat reclamații în ultimele 12 luni?

Da Nu

20. Veți accepta un audit din partea S.C. B&B REDUCT S.R.L., dacă va fi necesar?

Da Nu

Completat de _____________________________________,
_______________________,
(Numele și prenumele) (Funcția)

Data: _____________________ Semnătura și ștampila ___________________________

156
Proiect de Diplomă

Anexa 10

S.C. B&B REDUCT S.R.L. FIŞĂ DE EVALUARE A FURNIZORILOR

Criterii de evaluare

Sisteme de
Tehnice Comerciale
Management
Nr. Denumire
Termen Facilităţi Total punctaj
crt furnizor ISO ISO OHSAS Calitate
livrare Preţ de
9001 14001 18001 produs
respectat transport

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Data: Elaborat,
Managerul departamentului Aprovizionare Cod F P0-03
_____________

157
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
GĂURIRE
Pagina 1 din 4

PROCEDURA DE LUCRU

GĂURIRE

COD: PL G-06

Numele și prenumele Data Semnătura


Elaborat
Verificat
Aprobat

158
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
GĂURIRE
Pagina 2 din 4

CUPRINS

1. Scopul procedurii

2. Domeniul de aplicare

3. Documente de referință

4. Definiții și abrevieri ale termenilor

5. Descrierea activităților

6. Responsabilități

7. Înregistrări

8. Anexe

159
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
GĂURIRE
Pagina 3 din 4

1. SCOPUL PROCEDURII

Prezenta procedură de lucru a fost întocmită în vederea pregătirii personalului pentru


realizarea operației de găurire.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura de lucru se aplică în secția de prelucrări de către toți operatorii care execută
operația de găurire.

3. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 Manualul Calității
 SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și
vocabular
 SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calității. Cerințe
 Păușan D., Prelucrări mecanice, suport de curs, 2017

4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR

4.1. Definiții ale termenilor

Procedură = mod specificat de efectuare a unei activități sau a unui proces


Proces = ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elementele de intrare
în elemente de ieșire
Control = analiza permanentă a activităților cu caracter opțional având ca scop să verifice și să
asigure calitatea produsului în conformitate cu cerințele exprimate
Neconformitate = neîndeplinirea unei cerințe
Găurirea este operația de prelucrare prin așchiere care are ca scop obținerea unor găuri (alezaje)
în material plin, prelucrarea putând fi executată pe mașini de găurit, mașini de frezat sau strunguri.
Sculele utilizate sunt: burghie, lărgitoare, adâncitoare, alezoare, tarozi.

4.2. Abrevieri ale termenilor

RMC = Responsabilul de Management al Calității


MU = Mașina-unealtă

5. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

5.1. Înainte de a porni MU, operatorul verifică dacă aceasta este în stare bună de
funcționare.

160
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
GĂURIRE
Pagina 4 din 4

5.2. Se vor curăța canalele prevăzute pe MU de așchii.


5.3. Se va alege burghiul conform diametrului găurii care urmează să se prelucreze.
5.4. Se va fixa burghiul în mandrină cu ajutorul cheilor adecvate.
5.5. Se va centra și fixa burghiul din mandrină.
5.6. Se va fixa piesa cu ajutorul dispozitivului de fixare.
5.7. Se va alege regimul de lucru corespunzător operației care se execută, a sculelor
utilizate și a materialului piesei.
5.8. Se va regla cursa sculei astfel încât să se poată retrage cât mai mult pentru fixarea și
desprinderea piesei.
5.9. Se va porni MU.
5.10. Se va realiza operația propriu-zisă.
5.11. Se va opri MU din funcționare.
5.12. Se va desprinde piesa de pe masa MU numai după oprirea sculei.
5.13. Se va efectua controlul dimensional al prelucrării executate.
5.14. Se va scoate burghiul din mandrină cu ajutorul sculei speciale.
În timpul realizării operației de găurire, operatorul trebuie să aibă echipament de protecție
(halat, ochelari, bocanci etc.)

6. RESPONSABILITĂȚI

6.1. RMC
 asigură implementarea procedurii de lucru pentru operația de găurire în secția de prelucrări
prin așchiere;
 se ocupă de instruirea personalului care va efectua această operație;
 verifică rezultatele și aprobă rapoartele de examinare.

6.2. Șeful secției


 se asigură că toți operatorii au primit procedura de lucru întocmită și vor efectua corect
operația de găurire;
 confirmă corectitudinea rezultatelor finale.

6.3. Operatorul
 realizează operația propriu-zisă de găurire.

7. ÎNREGISTRĂRI
 Desen de execuție
 Notă de comandă

8. ANEXE
 Raportul de neconformitate

161
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
RECTIFICARE
Pagina 1 din 4

PROCEDURA DE LUCRU

RECTIFICARE

COD: PL R-07

Numele și prenumele Data Semnătura


Elaborat
Verificat
Aprobat

162
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
RECTIFICARE
Pagina 2 din 4

CUPRINS

1. Scopul procedurii

2. Domeniul de aplicare

3. Documente de referință

4. Definiții și abrevieri ale termenilor

5. Descrierea activităților

6. Responsabilități

7. Înregistrări

8. Anexe

163
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
RECTIFICARE
Pagina 3 din 4

1. SCOPUL PROCEDURII

Prezenta procedură de lucru a fost întocmită în vederea instruirii personalului pentru


realizarea operației de rectificare.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura de lucru se aplică în secția de prelucrări de către toți operatorii care execută
operația de rectificare.

3. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 Manualul Calității
 SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și
vocabular
 SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calității. Cerințe
 Păușan D., Prelucrări mecanice, suport de curs, 2017

4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR

4.1. Definiții ale termenilor

Procedură = mod specificat de efectuare a unei activități sau a unui proces


Proces = ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elementele de intrare
în elemente de ieșire
Control = analiza permanentă a activităților cu caracter opțional având ca scop să verifice și să
asigure calitatea produsului în conformitate cu cerințele exprimate
Neconformitate = neîndeplinirea unei cerințe
Rectificarea este procedeul de prelucrare prin așchiere în scopul obținerii unei precizii
dimensionale și a unei calități superioare a suprafețelor. Sculele utilizate la rectificare se numesc
pietre sau discuri abrazive.

4.2. Abrevieri ale termenilor

RMC = Responsabilul de Management al Calității


MU = Mașina-unealtă

5. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

5.1. Înainte de a porni MU, operatorul verifică dacă aceasta este în stare bună de
funcționare.

164
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU
S.C. B&B REDUCT S.R.L. Revizia 0
RECTIFICARE
Pagina 4 din 4

5.2. Se va alege corpul abraziv în funcție de materialul piesei, de forma și dimensiunile


acesteia, de calitatea suprafeței ce trebuie obținută, de tipul și starea MU.
5.3. Se va verifica starea suprafeței corpului abraziv.
5.4. Se va curăța corpul abraziv, garnitura și flanșa cu ajutorul aspiratorului, aerului
comprimat sau periei.
5.5. Se va monta corpul abraziv pe MU cu ajutorul unei flanșe. Între acestea se introduce o
garnitură din carton presat.
5.6. Se va așeza piesa pe masa MU.
5.7. Se va alege regimul de lucru corespunzător operației care se execută. Se va avea în
vedere avansul de trecere, avansul de pătrundere, viteza periferică a corpului abraziv,
viteza periferică a piesei, lichidul de răcire.
5.8. Se va porni MU.
5.9. Se va realiza operația propriu-zisă. Contactul cu piesa se va realiza lent și progresiv.
5.10. Se va opri MU din funcționare.
5.11. Se va lua piesa de pe masa MU numai după oprirea corpului abraziv.
5.12. Se va verifica calitatea suprafeței (rugozitatea).
5.13. În timpul realizării operației de rectificare, operatorul trebuie să aibă echipament de
protecție (halat, mănuși etc.)

6. RESPONSABILITĂȚI

6.1. RMC
 asigură implementarea procedurii de lucru pentru operația de rectificare în secția de
prelucrări prin așchiere;
 se ocupă de instruirea personalului care va efectua această operație;
 verifică rezultatele și aprobă rapoartele de examinare.

6.2. Șeful secției


 se asigură că toți operatorii au primit procedura de lucru întocmită și vor efectua corect
operația de rectificare;
 confirmă corectitudinea rezultatelor finale.

6.3. Operatorul
 realizează operația propriu-zisă de rectificare.

7. ÎNREGISTRĂRI
 Desen de execuție
 Notă de comandă

8. ANEXE
 Raportul de neconformitate

165
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ GENERALĂ DE
S.C. B&B REDUCT S.R.L. INSPECȚIE ȘI CONTROL PENTRU Revizia 0
PIESA CARCASĂ REDUCTOR
Pagina 1 din 6

PROCEDURĂ GENERALĂ DE INSPECȚIE ȘI CONTROL


PENTRU PIESA CARCASĂ REDUCTOR

COD: PG IC-08

Numele și prenumele Data Semnătura


Elaborat
Verificat
Aprobat

166
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ GENERALĂ DE
S.C. B&B REDUCT S.R.L. INSPECȚIE ȘI CONTROL PENTRU Revizia 0
PIESA CARCASĂ REDUCTOR
Pagina 2 din 6

CUPRINS

1. Scopul procedurii

2. Domeniul de aplicare

3. Documente de referință

4. Definiții și abrevieri ale termenilor

5. Descrierea activităților

6. Responsabilități

7. Înregistrări

8. Anexe

167
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ GENERALĂ DE
S.C. B&B REDUCT S.R.L. INSPECȚIE ȘI CONTROL PENTRU Revizia 0
PIESA CARCASĂ REDUCTOR
Pagina 3 din 6

1. SCOPUL PROCEDURII

Prezenta procedură descrie operațiile specific fiecărei etape de examinări nedistructive a


piesei turnate CARCASĂ REDUCTOR.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplică în cadrul S.C. B&B REDUCT S.R.L. și cuprinde referiri la metodele de
examinări nedistructive pentru piesa turnată CARCASĂ REDUCTOR, cod DS-642CB-01 realizată
dintr-un oțel S235JRG2C+C.
Examinările aplicabile acestei piese sunt următoarele:
 Examinarea optico-vizuală
 Examinări nedistructive cu lichide penetrante
 Verificarea etanșeității

3. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 SR EN 571-1 – Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante. Partea I: Principii


generale.
 Defectoscopie nedistructivă

4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR

4.1. Definiții ale termenilor

Procedură = mod specificat de efectuare a unei activități sau a unui proces


Examinarea optico-vizuală, VT = examinare bazată pe capacitatea ochiului omenesc de a capta
lumina reflectată de către detaliile unui obiect și de a recunoaște diferențele de luminozitate, formă
și culoare
Defect = neîndeplinirea unei cerințe referitoare la o utilizare intenționată sau specificată
Neconformitate = neîndeplinirea unei cerințe
Defect al unei piese turnate = orice abatere de la formă, dimensiuni, masă, aspect exterior,
compactitate, structură, compoziție chimică sau proprietăți mecanice și fizice prescrise în
standardele respective sau în alte documente tehnice normative
Criteriu de A/R = normă sau standard la care se fac referiri pentru luarea deciziei de acceptare sau
respingere a produselor cu neconformități
Examinare cu lichide penetrante, PT = succesiune de operații în care se folosește un set de lichide
penetrante, într-o anumită ordine, în vederea detectării discontinuităților superficiale deschise
Penetrant = lichid având proprietatea de a pătrunde în cavitățile, fisurile etc., de pe suprafața unui
material și de a rămâne în ele în timpul îndepărtării excesului de penetrant
Developant = material absorbant, aplicat pe suprafața examinată, după îndepărtarea excesului de
penetrant, în scopul extragerii penetrantului din discontinuități și a formării unui fond contrastant cu
penetrantul

168
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ GENERALĂ DE
S.C. B&B REDUCT S.R.L. INSPECȚIE ȘI CONTROL PENTRU Revizia 0
PIESA CARCASĂ REDUCTOR
Pagina 4 din 6

Discontinuitate = perturbare a ordinii, continuității, omogenității sau valorii presupuse sau impuse
unei caracteristici a materialului obiectului controlat
Etanșeitate = proprietate a unui produs (carcasă, vas, conductă etc.) de a nu lăsa fluidele să treacă
prin pereți, îmbinări, rosturi
Scăpări = cantități de fluid care, în mod nedorit, trec (scapă) prin pereții, îmbinările sau rosturile
unui produs, producând neajunsuri (pierderi economice de fluid, explozii, incendii, intoxicări)
Verificarea etanșeității, LT = încercare (test) efectuată pentru a determina dacă o incintă este
etanșă
Proba pneumatică = test de verificare a etanșeității unui produs, din categoria metodelor de
verificare a etanșeității prin variația presiunii, constând în determinarea capacității acestuia de a
reține presiunea incintei, un anumit timp.
Produs neconform = produsul care nu îndeplinește cel puțin una din cerințele specificate

4.2. Abrevieri ale termenilor

VT = examinare optico-vizuală
PT = examinare cu lichide penetrante
LT = verificarea etanșeității
A/R = admis / respins

5. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

Piesa va fi examinată după realizarea operațiilor de strunjire, găurire și rectificare.


5.1. Prima metodă de examinare va fi cea optico-vizuală. Aceasta se va realiza pe toată
suprafața piesei astfel:
5.1.1. Se va asigura accesul liber la suprafață prin îndepărtarea tuturor obiectelor care
împiedică observarea. Pentru observarea unor zone greu accesibile se poate utiliza o
oglindă.
5.1.2. Se vor îndepărta materialele ce pot masca discontinuitățile precum: zgură, rugină, stropi
etc. Curățirea suprafeței se va face mecanic cu perii de sârmă moale.
5.1.3. Se va asigura stabilitatea piesei în vederea prevenirii accidentelor de muncă.
Examinarea optico-vizuală se realizează cu ajutorul unor instrumente sau aparate optice
care asigură o sensibilitate mai mare a examinării, adică posibilitatea de a detecta defecte mai fine
decât cele detectabile visual.
Instrumentele optice folosite în acest scop sunt: lupe, microscoape, endoscoape cu diverse
puteri de mărire.
Pentru efectuarea examinării directe, accesul trebuie să fie suficient pentru amplasarea
ochiului la cel mult 600 mm de suprafața de examinat și la un unghi nu mai mic de 30⁰.
În cazul detectării defectelor de turnare, piesa se respinge și se tratează conform produselor
neconforme.
5.2. Piesele admise se vor examina cu lichide penetrante astfel:
5.2.1. Se va curăța suprafața în vederea îndepărtării murdăriei, oxizilor și a substanțelor grase
ce pot împiedica pătrunderea penetrantului în cavitățile discontinuităților. Curățirea

169
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ GENERALĂ DE
S.C. B&B REDUCT S.R.L. INSPECȚIE ȘI CONTROL PENTRU Revizia 0
PIESA CARCASĂ REDUCTOR
Pagina 5 din 6

suprafeței se va face prin curățire mecanică cu perii de sârmă moale sau spălare cu
apă (de preferabil caldă).
5.2.2. Se va aplica penetrantul pe suprafața piesei prin pulverizare sau pensulare. Stratul de
penetrant va fi depus uniform într-un strat subțire și va fi menținut 30 de minute, astfel
încât lichidul să poată pătrunde cât mai adânc în cavitatea discontinuităților.
5.2.3. Se va îndepărta excesul de penetrant, după scurgerea timpului, prin clătire sau stropire
cu jet de apă (temperature 15⁰ … 50⁰, cu condiția de a nu depăși punctul de fierbere al
penetrantului, presiunea sub 2,5 bar) și se va șterge cu tampoane din materiale textile,
fără scame.
5.2.4. Se va usca suprafața imediat după îndepărtarea excesului de penetrant prin evaporare
forțată sub acțiunea aerului la o temperature maximă de 50℃, dar mai mica decât
temperatura de fierbere a penetrantului. Suprafața se consider uscată în momentul
dispariției petelor de umezeală. Se va evita uscarea excesivă.
5.2.5. Se va aplica un strat subțire si uniform de developant pe suprafața examinată, capabil
să extragă din cavitățile discontinuităților, penetrantul rămas după operația de
îndepărtare a excesului de penetrant. Developantul se va agita înaintea pulverizării pe
suprafață pentru a se amesteca suspensia. Timpul de developare este cuprins între
7…30 minute și, de obicei, este egal cu timpul de penetrare.
5.2.6. Se va examina suprafața la lumină naturală sau artificială cu un flux de minimum 500 lx.
Examinarea se realizează din momentul aplicării developantului, continuându-se apoi la
diferite intervale de timp, până în momentul scurgerii timpului de developare.
5.2.7. Se vor interpreta rezultatele. În cazul prezenței unei cantități evidente de penetrant pe
fondul developantului se numește indicație. Aceasta va apărea ca o pată de culoare
roșie pe fond alb.
5.2.8. Se va curăța suprafața imediat după ce s-a terminat procesul de examinare prin spălare
cu apă.
Pentru luarea deciziei A/R se vor lua în considerare criteriile de acceptare / respingere.
5.3. În cazul în care piesa nu prezintă discontinuități și este admisă, se va efectua verificarea
etanșeității prin proba pneumatică astfel:
5.3.1. Se pregătește produsul REDUCTOR PLANETAR CU TREI SATELIȚI în vederea testării
astfel: se șterg suprafețele de praf și murdărie, se strâng șuruburile, se etanșează
carscasa reductorului.
5.3.2. Se montează robinetul de umplere, robinetul de golire, supapa de siguranță,
manometrul și se racordează la compresorul de aer.
5.3.3. Se reglează compresorul la presiunea de încercare.
5.3.4. Se pornește compresorul pentru acumularea aerului în rezervorul acestuia, până la
oprirea automata.
5.3.5. Se stabilește durata testului la o oră.
5.3.6. Se deschide robinetul de umplere și se așteaptă stabilizarea presiunii.
5.3.7. Se închide robinetul de umplere și din acel moment se cronometrează timpul marcând
durata testului.
5.3.8. Se înregistrează presiunea exactă, citind pe manometru.
5.3.9. La consumarea timpului prescris, se citește și se înregistrează presiunea.

170
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Ediția 1
PROCEDURĂ GENERALĂ DE
S.C. B&B REDUCT S.R.L. INSPECȚIE ȘI CONTROL PENTRU Revizia 0
PIESA CARCASĂ REDUCTOR
Pagina 6 din 6

5.3.10. Se golește recipientul acționând robinetul de golire.


5.3.11. Se calculează debitul scăpărilor și se compară cu valoarea prescrisă, în vederea
acordării calificativului ADMIS (bun pentru exploatare). Pentru transformarea bar în Pa
se va folosi relația: 1 bar = 100 000 Pa.
5.3.12. Se întocmește un raport de examinare.
Condițiile examinării și rezultatele acesteia se vor înscrie în raportul de examinare.
Produsele care sunt respinse se vor trata conform produselor neconforme, iar cele admise
trec în etapa finală de livrare.
Produsele neconforme se vor retrage de pe fluxul de fabricație și se vor recondiționa,
reprelucra, repara, dacă acest lucru este posibil, altfel se va considera rebut.
5.4. Criteriile de A/R a discontinuităților:
 nu se admit fisuri, porozități, crăpături care pot conduce la neîndeplinirea rolului funcțional
sau la îngreunarea prelucrării piesei;
 nu sunt admise discontinuități ale căror indicații sunt liniare;
 nu sunt admise discontinuități isolate, ce dau indicații rotunjite, dacă dimensiunea maximă a
indicației este mai mare de 4 mm;
 se admit cel mai mult trei discontinuități cu indicații rotunjite cu dimensiunea maximă a
indicației mai mica de 4 mm, situate în linie, cu condiția ca distanța dintre marginile
indicațiilor să fie de cel puțin 1,5 mm, iar distanța dintre două grupuri de acest fel să fie de
cel puțin 90 mm.

6. RESPONSABILITĂȚI

6.1. Șef laborator

 verifică și certifică rezultatele examinărilor;


 verifică și interpretează rezultatele obținute în urma efectuării examinării;
 asigură instruirea personalului din subordine cu privier la prevederile procedurii.

6.2. Operator

 Înregistrează rezultatele fiecărei examinării;


 Efectuează examinările nedistructive;
 Respectă întocmai prevederile procedurii.

7. ÎNREGISTRĂRI
Nu este cazul

8. ANEXE
 Raport de examinare – VT – Anexa 11
 Raport de examinare – PT – Anexa 12

171
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Anexa 11

S.C. B&B REDUCT S.R.L.


Laborator de Defectoscopie, Corp C1, Etaj 4
Bucuresti, Sector 2, Strada Parfumului nr. 10,
TEL.: 0246-278.605; 0246-278.680

RAPORT DE EXAMINARE
OPTICO-VIZUALĂ

Nr. ……/……………… (data)

Beneficiar…………………………………….Adresa……………………………………………………
…………………………………………….Comanda nr. …………………………………………………
Data efectuării examinării……………………Piesa nr………….Materialul…………………………...
Grosimea materialului (mm) ……………………….Metoda de examinare (V/OV)…………………
Modul de pregătire a piesei pentru examinare…………………………………………………………
Standardul de metodă folosit……………………………..Criteriul Admis/Respins…………………..

Condițiile tehnice de efectuare a examinării


Aparatul optic folosit (tip/putere de mărire)……………………………………………………………..
Accesorii…………………………………………………………………………………………………….
Iluminare (tip lampă/putere, W)…………………………………………………………………………..
Distanța lampă-piesă (m) ………………………………………………………………………………

Rezultatele examinării
Defecte constatate (denumire/simbol) …………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….

Decizia: ADMIS/RESPINS
Raportul, împreună cu anexele, conține ……. pagini.

Responsabilități

APROBAT
EXAMINAT VERIFICAT DATA
Șef de laborator
Numele și
prenumele
Semnătura

172
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Anexa 12

S.C. B&B REDUCT S.R.L.


Laborator de Defectoscopie, Corp C1, Etaj 4
Bucuresti, Sector 2, Strada Parfumului nr. 10,
TEL.: 0246-278.605; 0246-278.680

RAPORT DE EXAMINARE
CU LICHIDE PENETRANTE

Nr. ……/……………… (data)

Beneficiar…………………………………….Adresa……………………………………………………
…………………………………………….Comanda nr. …………………………………………………
Data efectuării examinării……………………Proba nr………….Materialul…………………………..
Procedeul de obținere ……………………….Nr. plan de examinare ………………………………
Modul de pregătire a piesei pentru examinare…………………………………………………………
Procedura de lucru folosită…………………………………………..…………………………………...
Criteriul Admis/Respins……………………………………………………………………………………

Condițiile tehnice de efectuare a examinării


Setul de lichide penetrante, producător, nr. lot ……………………………...…………………………
Temperatura mediului ambiant………………………..Temperatura piesei examinate……………..
Timpul de penetrare (min.) ………………… Timpul de developare (min.) ………………………….
Uscare ……………………………………………………………………………………………………
Modul de îndepărtare a excesului de penetrant………………………………………………………..
Tipul și puterea lămpii/iluminare pe suprafață………………………………………………………….
Distanța dintre lampă și piesă (cm) ……………………………………………………………………

Rezultatele examinării
Defecte constatate (denumire/simbol/standard) ………………………….……………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
Clasa de calitate prescrisă/constatată…………………………………………………………………..

Decizia: ADMIS/RESPINS
Raportul, împreună cu anexele, conține ……. pagini.

Responsabilități

APROBAT
EXAMINAT VERIFICAT DATA
Șef de laborator
Numele și
prenumele
Semnătura

173