Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a b c
Figura 1.1. Categorii de fire imagini microscopice:
a. fire simple; b. fire multiple c. fire mixte
a b c d
Figura 1.4. Tipuri de fire în funcþie de destinaþie:
a. fire rãsucite pentru tricotaje; b. fire pe bobine pentru tricotaje;
c. fire pe mosoare aþã pentru cusut; d. fire pentru articole tehnice.
În funcþie de tratamentul de finisare, firele pot fi netratate (crude) ºi tratate
chimic (pârlite, mercerizate, vopsite, albite, fixate).
În funcþie de mãrimea unor caracteristici ca: rezistenþã, neuniformitate la
rezistenþã ºi fineþe, grad de impuritãþi, defecte, firele se clasificã în: fire de
calitatea I (A), de calitatea a II-a (B) ºi defecte.
Prin însuºirile lor specifice, firele rãspund unui numãr mare de destinaþii,
determinate de varietatea structurilor ºi de caracteristicile produselor finite.
În funcþie de fineþe firele se clasificã în: fire fine, fire de fineþe medie ºi fire
groase. Fineþea se poate exprima în Ttex , Tden sau Nm.
Firele pot fi obþinute industrial prin procedeul de filare clasic: pieptãnat,
semipieptãnat, cardat, vigonie sau prin procedeul neconvenþional. În tabelul 1.2.
sunt prezentate câteva grupe de fire realizate industrial, clasificate dupã gama
de fineþe: fire tip bumbac, tip lânã, tip fibre liberiene.
Tabelul 1.2.
Grupe de fire realizate industrial
Reþine!
Filabilitatea este capacitatea fibrelor de a fi transformate în fir. Gradul
de filabilitate al fibrelor textile se exprimã prin: capacitatea de filare
ºi numãr superior filabil.
Capacitatea de filare (Cfil) reprezintã lungimea maximã de fir, în km,
ce se poate obþine dintr-un kilogram de fibre textile. Firul obþinut
îndeplineºte condiþiile de calitate precizate prin normative.
Numãrul superior filabil (Nmsup) reprezintã fineþea maximã a firului
care, produs din anumite fibre, are rezistenþa prevãzutã în normative sau
este direct exprimatã de beneficiar. Se determinã în funcþie de caracte-
risticile de filare ale fibrelor ºi de parametrii de lucru ai maºinilor din
procesul tehnologic de filare.
Caracteristicile de filare ale fibrelor reprezintã însuºirile fibrelor de
a se transforma în fire. Acestea lungimea fibrelor, densitatea de lun-
gime sau fineþea fibrelor, rezistenþa, higroscopicitatea, rezistenþa la alu-
necare, conþinutul de impuritãþi, încãrcarea electrostaticã precum ºi alte
caracteristici specifice se transmit implicit firelor.
Concluzie:
În funcþie de sortimentul de fire solicitate de beneficiar, proiectantul de
fire va alege: tipul fibrelor, componentele ºi proporþiile acestora în ame-
stec. Caracteristicile firelor vor fi determinate de materia primã ºi de
parametrii tehnologici de prelucrare.
80 Proiectarea produselor textile
Figura 2.10. Maºini de þesut pneumatice. Figura 2.11. Maºini de þesut hidraulice.
Legãtura rips de bãtãturã, figura 2.16. b, se obþine prin trecerea unui fir
de bãtãturã peste ºi pe sub douã sau mai multe fire de urzealã ce formeazã pe
faþa þesãturii un aspect de dungi longitudinale.
a b
Figura 2.16. Legãtura rips:
a. de urzealã; b. de bãtãturã.
Dungile ripsului sunt separate prin ºanþuri, formate acolo unde firele îºi
schimbã evoluþia. Dacã dimensiunile dungilor ce se formeazã sunt aceleaºi, rip-
sul se numeºte egal sau regulat, figurile 2.16.a, b. Dacã dimensiunile dungilor
100 Proiectarea produselor textile
a b
Figura 3.3. Realizarea tricotului:
a. realizarea tricotului simplu; b. realizarea tricotului urzit.
I.1. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu, cu
aspect faþã pe una din pãrþi, cu aspect dos, pe cealaltã parte.
În figura 3.9. se prezintã aspectul real al tricotului, aspect faþã ºi aspect dos.
a b
Figura 3.9. Tricotul glat aspectul real:
a aspect faþã; b aspect dos.
Evoluþia firului pe fiecare rând este identicã. Pe faþa tricotului flancurile de
ochiuri sunt continue ºi acoperã buclele de ac ale ochiurilor din rândul prece-
dent. Pe spate, buclele de ac ºi de platinã apar în prim-plan, buclele de ac
acoperã flancurile ochiurilor din rândul urmãtor, iar buclele de platinã, pe cele
din rândul precedent. Raportul legãturii este 1. Evoluþia se repetã dupã un ochi
pe direcþia rândurilor ºi a ºirurilor.
În figura 3.10. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricotului
glat.
Tricoptul glat are caracteristicile pozitive, specifice tuturor tricoturilor: foarte
bunã elasticitate, extensibilitate, permeabilitatea la aer, etc. dar ºi caracteristici
negative: deºirabilitate ridicatã, pe direcþia rândului dar ºi a ºirului cât ºi rularea
la margini, foarte accentuatã, care influenþeazã negativ procesul tehnologic de
prelucrare. Se utilizeazã pentru articole de lenjerie, îmbrãcãminte exterioarã.
Proiectarea structurilor de tricoturi 155
a b c
B.
a b c
Figura 3.37. Tricot cu legãturã TRICO:
A. legãturã trico cu ochiuri închise; B. legãturã trico cu ochiuri deschise; a. reprezentarea
structuralã; b. schema graficã a evoluþiei firului; c. reprezentarea numericã.
156 Proiectarea produselor textile
Primul demers în proiectarea unui produs este cel legat de analiza mo-
delului ºi definirea elementelor de proiectare.
Elementele folosite pentru analiza modelului sunt:
a. forma de bazã a produsului
b. forma detaliilor care compun produsul.
La baza definirii elementelor de proiectare stau: proporþiile ºi echilibrul unei
siluete, linia de croialã, contextura ºi culoarea materialelor.
a. Pentru definirea formei de bazã a produsului
se urmãresc:
modul de fixare a produsului pe corp:
* îmbrãcãminte fixatã pe umeri
* îmbrãcãminte fixatã pe talie
lungimea: scurtã, medie, lungã
forma generalã a croielii, amploarea:
* largã
* ajustatã pe corp
relaþia dintre partea superioarã ºi cea inferi-
oarã a produsului:
* o singurã piesã
* douã piese
194 Proiectarea produselor textile
a.
b.
Mãsuri de identificare:
IC 50 56 62 .... 104
Mãsuri ajutãtoare:
Perimetrul bustului 41 43 45 61
Perimetrul taliei 41 43 45 57
Perimetrul bazinului 42 44 46 64
Perimetrul trunchiului 60 65 70 101
Lungimea totalã a bifurcãrii 35 36 37 49