BANCA REGLEMENTELOR

INTERNAŢIONALE
INTERNAŢIONALE

CREARE ŞI EVOLUŢIE

- cea mai veche instituţie financiară internaţională

-creată în 1930 (Conferinţa de la Haga) pentru a
mijloci transferurile monetare legate de reparaţiile
de război datorate de Germania
-ulterior şi-a schimbat menirea devenind “bancă a
băncilor centrale şi organizaţiilor internaţionale”
- sediul la Basel (Elveţia) + 2 birouri (Hong Kong +
Mexico City)
- societate anonimă pe acţiuni la care pot participa
doar băncile centrale

1
OBIECTIVE

Excellence in service to central banks and financial

authorities

1. promovarea stabilităţii financiare şi monetare

2. furnizarea de facilităţi adiţionale pentru operaţiile
financiare internaţionale
3. să acţioneze ca un agent în reglementarea raporturilor
financiare internaţionale la cererea părţilor interesate
4. asigurarea unui cadru extins pentru dezbateri şi
cooperare între băncile centrale şi comunitatea
financiară

MEMBRI

61+ ECB = 62

2
ORGANIZAREA ŞI
CONDUCEREA BRI

• Adunarea Generală (General Meeting)

• Consiliul Directorilor (Consiliul de Administraţie)
(Board of Directors )
• Conducerea executivă

ADUNAREA GENERALĂ
 organ decizional
 dreptul de vot proporţional cu numărul de acţiuni deţinute
 se întruneşte în cel mult 4 luni de la încheierea anului financiar
(31 martie)

decizii în adunări ordinare:

aprobă raportul anual, bilanţul anual, raportul de audit,
contul de profit şi pierdere şi cheltuielile Consiliului
Directorilor
decide asupra rezervelor şi a fondurilor speciale,
dividendelor
numeşte comisarii verificatori pentru anul următor

decizii în adunări extraordinare:

 dezbaterea şi modificarea statutului
 creşterea sau reducerea capitalului
 lichidarea băncii

3
CONSILIUL DIRECTORILOR
 ORGAN DECIZIONAL
 18 directori
6 din oficiu (guvernatorii băncilor centrale din SUA,
Belgia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia)
6 numiţi de primii 6 (aceeaşi naţionalitate)
6 aleşi

 alege un preşedinte CD ( Jens Weidmann) pentru un mandat

de 3 ani şi un vice-preşedinte
 mod de lucru – şedinţe periodice, cel puţin 6 pe an
 competenţe:
strategia BRI
supraveghează conducerea operativă

CONDUCEREA EXECUTIVĂ
• Directorul General (Agustín Carstens)
• Director General Adjunct (Luiz Awazu Pereira da Silva)
• Comitet Executiv
• 3 departamente:
• Secretariat general
• Bănci
• Economie şi probleme monetare

4
CAPITALUL BRI
ORIGINAL
1,5 mld FRANCI AUR = 600.000 acţiuni X 2.500 franci aur

CURENT

(din 2004 moneda folosită este DST)

Autorizat: 3 mld. DST = 600.000 acţiuni x 5.000 DST

Subscris: 2,73 mld. DST = 547,125 acţiuni x 5.000 DST

Plătit : 683,9 mil. DST

SUBSCRIERE
25% plătibil la subscriere şi 75% plătibil la cerere

5
 CAPITALUL BRI

2019 2018
Capital autorizat: 3,000.0 3,000.0
600,000 acţiuni (VN 5,000 DST)
Capital emis (547,125 acţiuni) 2,735.6 2,735.6

Capital plătit (25%) 698.9 698.9

Milioane DST

ACTIVITATEA BRI

ACTIVITĂŢI OBIŞNUITE

 COOPERARE MONETARĂ ŞI FINANCIARĂ

 SERVICII PENTRU BĂNCILE CENTRALE
 DEPOZITAR
 ADMINISTRARE PORTOFOLII DE INVESTIŢII

ACTIVITĂŢI OCAZIONALE
 CREDITE PE TERMEN SCURT PENTRU BĂNCILE CENTRALE
 ADMINISTREAZĂ ÎMPRUMUTURI GUVERNAMENTALE (în
calitate de trustee)

6
 OPERAŢIUNILE BRI
• cumpără sau vinde aur în monede sau în lingouri în cont propriu sau în
contul băncilor centrale;
• acceptă păstrarea aurului în contul băncilor centrale;
• acordă împrumuturi băncilor centrale contra garanţiilor în aur, a scrisorilor
de schimb şi a altor efecte negociabile cu scadenţă redusă;
• cumpără şi vinde cambii, cecuri şi alte efecte cu scadenţă mică;
• cumpără şi vinde valute pentru propriul cont sau pentru cel al băncilor
centrale;
• cumpără şi vinde titluri negociabile, altele decât acţiunile, pentru contul
propriu sau pentru contul băncilor centrale;
• deschide conturi curente sau conturi la termen băncilor centrale;
• primeşte şi păstrează sume de la băncile centrale (la vedere, la termene
fixe, FIXBIS – fixed rate investments şi MTI – medium term instrument);
• acţionează în calitate de agent sau corespondent al oricărei bănci centrale;
• încheie acorduri pe baza cărora acţionează în calitate de mandatar sau
agent în domeniul reglementărilor internaţionale.

OPERAŢIUNI INTERZISE
 emisiunea de instrumente de plată la vedere şi la purtător

 “acceptarea” de titluri de credit comercial

 acordarea de avansuri guvernelor

 deschiderea de conturi curente în numele guvernelor

7
Bibliografie
 Voinea, Gh., Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale,
Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004.

 Voinea, Gheorghe, Finanţe internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iaşi,

2010.

 www.bis.org

8
GRUPUL BĂ
BĂNCII EUROPENE DE
INVESTIŢ
INVESTI ŢII

GRUPUL BEI

BANCA EUROPEANĂ DE
INVESTIŢII

FONDUL EUROPEAN DE
INVESTIŢII

1
 CREARE

- 1957 – Banca Europeană de Investiţii ( Tratatul de

la Roma)
- începe să funcţioneze în 1958

- 1994 – Fondul European de Investiţii

- 2000 – Grupul Băncii Europene de Investiţii

OBIECTIVE
Our Mission is to further the objectives of the European Union by making long-term
finance available for sound investment

1. impulsionarea dezvoltării economice a regiunilor rămase

în urmă din ţările membre;
2. susţinerea îmbunătăţirii infrastructurii şi
telecomunicaţiilor din ţările europene;
3. stimularea competitivităţii industriilor din ţările membre
ale Uniunii Europene;
4. sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii din statele
membre;
5. urmărirea realizării obiectivelor în domeniul energetic;
6. extinderea şi modernizarea infrastructurii pentru
educaţie, sănătate, şi sprijinirea reînnoirii urbane.

2
MEMBRI

3
 ŢĂRI PARTENERE

 ŢĂRI CANDIDATE – Turcia, Macedonia, Islanda

(candidate) şi Albania, Bosnia şi Herţegovina,
Muntenegru, Serbia şi Kosovo

 ŢĂRI VECINE (graniţele de est şi sud)

 ALTE ŢĂRI (ACP - Africa, Caraibe, Pacific)

ORGANIZAREA ŞI
CONDUCEREA BEI

• CONSILIUL (COMITETUL) GUVERNATORILOR

• CONSILIUL (COMITETUL) DIRECTORILOR
• COMITETUL DE DIRECŢIE
• COMITETUL DE AUDIT (VERIFICARE)

4
CONSILIUL GUVERNATORILOR
 27 de miniştri, desemnaţi de statele membre (de regulă miniştrii
de finanţe) (Chairman: Andrej ŠIRCELJ)
 Romania: Vasile-Florin CÍTU

 dreptul de vot proporţional cu numărul de acţiuni deţinute

 decizii cu majoritate simplă sau unanimitate

 competenţe
 politica de credit
 mărimea capitalului
 numeşte şi demite membrii Consiliului Directorilor şi ai
Comitetului de direcţie
 aprobă raportul anual, bilanţul şi contul de profit şi pierdere

CONSILIUL DIRECTORILOR

 28 de directori = 27 numiţi de statele membre + 1 numit de

Comisia Europeană
Romania: Attila Gyorgy

 19 supleanţi numiţi pentru 5 ani de Consiliul Guvernatorilor

 6 experţi (fara drept de vot)

 competenţe

 contractarea de împrumuturi
 acordarea de credite

 acordarea de garanţii

5
COMITETUL DE DIRECŢIE
 1 preşedinte şi 8 vicepreşedinţi

 preşedinte Werner HOYER

 numiţi de Consiliul Guvernatorilor pentru 6 ani.
 activitate permanentă (şedinţe săptămânale)
 un vicepreşedinte din partea României - energie
 competenţe
 administrarea ordinară (zilnică) a băncii
 pregăteşte deciziile Consiliului Directorilor
 formulează avize în cazul acordării creditelor şi garanţiilor
sau al contractării de împrumuturi

COMITETUL DE AUDIT
 organ autonom subordonat Consiliului Guvernatorilor

3 membri şi 3 observatori numiţi de Consiliul Guvernatorilor

pentru 3 ani
 competenţe
 regularitatea operaţiilor Băncii
 conformitatea datelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere
cu normele contabile
 verifică situaţia economico-financiară a băncii

6
ORGANIZARE

 sediul: Luxemburg
 o reţea de birouri locale şi regionale în Europa şi în restul lumii.

 angajaţii: aproximativ 1.948

 criterii profesionale şi pentru asigura o participare proporţionată

a tuturor statelor membre.

RESPONSABILITATE CORPORATIVĂ

 integrarea standardelor sociale şi de mediu în toate activităţile

sale comerciale;

 asigurarea unui nivel adecvat de guvernanţă, transparenţă şi

răspundere, pentru sine şi pentru partenerii săi;

 asigurarea conformităţii activităţilor sale de creditare cu

obiectivele politicilor UE şi realizarea unor evaluări în vederea
asigurării unor investiţii durabile;

 promovarea investiţiilor (mai) etice şi mai durabile;

 stabilirea de relaţii reciproc avantajoase cu comunităţile în

cadrul cărora funcţionează;

 minimizarea propriei amprente ecologice.

7
RESURSELE BEI
I. Contribuţiile statelor membre la capitalul social
II. Fondurile mobilizate de pe pieţele
internaţionale de capital

I. CAPITAL PROPRIU
 Contribuţia ţărilor membre (acţiuni)
• Subscris : 243,28 miliarde EUR - Plătit : 8.9192%

 Cota ce revine fiecărei ţări se determină ca raport între PIB al

ţării şi PIB total UE

RESURSELE BEI

8
 RESURSELE BEI
ÎMPRUMUTURI
 MAXIM : 250% din capitalul propriu

 Cea mai mare parte a resurselor BEI

 BEI este cel mai mare emitent supranaţional

 rating de credit AAA - susţinerea fermă a acţionarilor,

baza de capital puternică, managementul performant al
riscurilor şi strategia solidă de finanţare.

9
RESURSELE BEI - OBSERVAŢII
OBSERVAŢII

1. BEI se autofinanţează şi este independentă de bugetul

UE

2. În funcţie de valoarea activelor deţinute, BEI este cea

mai mare bancă multilaterală de dezvoltare din lume,
1. depăşind de două ori activele deţinute de Banca Mondială.

4.1.4.Mecanismele şi instrumentele
de finanţare şi garantare

 veghează ca fondurile sale să fie utilizate cât mai raţional

posibil în interesul Uniunii Europene
 nu trebuie să dobândească nici o participaţie majoritară la
întreprinderi şi nici să-şi asume răspunderea pentru
gestiunea sa
 nu trebuie să impună condiţii conform cărora sumele
împrumutate trebuie cheltuite în cadrul unui anume stat
membru
 poate condiţiona acordarea de împrumuturi de organizarea
de licitaţii internaţionale
 nu finanţează nicio investiţie la care se opune statul
membru pe teritoriul căruia această investiţie trebuie
realizată
 poate asigura servicii de asistenţă tehnică

10
INSTRUMENTE BEI

 credite directe (credite individuale);

 linii de credit (credite intermediare);

 garanţii;

 facilitatea de finanţare cu partajarea riscurilor;

 instrumentul de garantare a creditelor pentru proiectele

privind reţelele transeuropene de transport.

CREDITELE DIRECTE

- destinate finanţării unor proiecte de investiţii cu o

valoare mai mare de 25 milioane Euro

- acordate direct unor entităţi publice sau private, inclusiv

bănci.

- valoarea creditului acordat poate acoperi maxim 50% din

valoarea proiectului
-atragerea unor surse suplimentare de finanţare de la alţi investitori.

- în medie, creditele acordate de BEI acoperă o treime din

valoare totală a proiectelor finanţate

11
ELIGIBILITATE
 să se încadreze în cel puţin una din priorităţile BEI;

 să se realizeze într-o ţară a UE sau o ţară candidată

(excepţional alte ţări);

 să fie eficient din punct de vedere economic şi

sustenabil financiar;

 să fie viabil din punct de vedere tehnic;

 să aplice procedurile de achiziţii potrivite;

 să respecte cerinţele de mediu.

ALTE CARACTERISTICI:
CARACTERISTICI:
- Costul creditelor acordate = rata dobânzii şi comisioanele
percepute.

- Dobânzile percepute: variabile, fixe sau convertibile

- clienţii plătesc comisioane de aprobare, comisioane de

angajare sau de neutilizare.

- Creditele pot fi denominate în valutele principale, dar şi în

monedele altor statelor membre ale UE

- Rambursarea: rate semestriale sau anuale.

- perioadă de graţie

12
LINII DE CREDIT

Costul total al proiectului mai puţin de 25 milioane EURO

BEI colaborează cu o reţea de intermediari financiari (bănci comerciale

şi instituţii financiare) care oferă mai departe credite în condiţii
preferenţiale
întreprinderilor mici şi mijlocii,
societăţilor cu capitalizare medie,
întreprinderilor mari,
autorităţilor locale şi autorităţilor sectorului public

Finanţarea BEI poate acoperi maxim 50% din costul total al proiectului
depus de intermediarul financiar.

Clientii potenţiali se adresează intermediarilor financiari

LINII DE CREDIT

Între beneficiarul final şi BEI nu există nici o relaţie contractuală.

Intermediarii financiari trebuie să transfere către beneficiarul final costul

de finanţare scăzut al BEI

Scadenţa: 7 ani (pentru operaţiunile de leasing), 12 ani (creditele

destinate IMM-urilor) sau 15 ani (creditele destinate autorităţilor publice).

Principalul instrument al BEI de finanţare a IMM-urilor.

Banca avea în derulare programe de finanțare a IMM-urilor încheiate cu 230 de instituții
financiare din 24 de state membre.

13
 ALTE INSTRUMENTE
• Garanţiile - acoperă portofolii de credite pentru IMM-
uri, credite bail (leasing) şi microcredite

o Facilitatea de finanţare cu partajarea riscurilor - menit

să sprijine creditarea unor proiecte de cercetare,
dezvoltare şi inovare pe termen lung.

o riscuri considerabile - băncile comerciale şi pieţele

financiare nu le finanteaza.

ALTE INSTRUMENTE
oInstrumentul de garantare a creditelor pentru proiectele
privind reţelele transeuropene de transport

oa acoperi riscul de nerealizare a veniturilor

previzionate din cauza unui trafic sub ţintele estimate.

oProgramul NER300

o creat de Comisia Europeană în anul 2010

o acordă asistenţă financiară nerambursabilă pentru

proiectele de captare şi stocare a dioxidului de carbon
şi tehnologiile inovatoare din domeniul energiei
regenerabile.

14
15
Asistenta financiara – Romania (2018)

16
Statistici

BEI – asistenţă
asistenţă tehnică
tehnică:: 4J

•JASPERS - Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în

regiunile europene
• elaborarea unor propuneri fiabile privind infrastructura

• JESSICA - „Sprijin european comun pentru investiţii durabile în

zonele urbane”
• consultanţă privind utilizarea cât mai eficientă a resurselor, precum şi prin
sprijinul acordat în gestionarea fondurilor

• JEREMIE - „Resurse europene comune pentru microîntreprinderi

şi întreprinderi mici şi mijlocii”
• resurse din fondurile structurale pentru a facilita accesul IMM-urilor la
finanţare

17
BEI – asistenţă
asistenţă tehnică

•JASMINE - „Acţiunea comună de sprijinire a instituţiilor de

microfinanţare din Europa”
•dezvoltarea operaţiunilor de microcreditare prin acordarea de sprijin financiar
şi asistenţă tehnică

• ELENA - Asistenţă europeană pentru proiectele energetice locale

•sprijină autorităţile locale şi regionale în elaborarea unor proiecte privind
eficienţa energetică sau energia regenerabilă.

FONDUL EUROPEAN DE
INVESTIŢII

• creat în 1994
• instituţie financiară a UE specializată în operaţiuni de capital
de risc (venture capital) şi de garantare a creditelor acordate
de băncile comerciale întreprinderilor mici şi mijlocii.

• funcţionează pe baze comerciale (obţinerea de profit pentru

acţionari)

18
 IMM--urile la nivelul UE
IMM
Enterprise Headcount Turnover Balance
category sheet total
medium- < 250 ≤ € 50 ≤ € 43
sized million million
small < 50 ≤ € 10 ≤ € 10
million million
micro < 10 ≤€2 ≤€2
million million

 În UE, 98% din toate întreprinderile sunt IMM-uri, iar 92,2%

sunt microîntreprinderi.
 Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii sunt
considerate forţa motrice a creşterii economice şi creării de
locuri de muncă în Europa.
 Ele asigură peste două treimi din locurile de muncă în sectorul
privat şi generează 58% din valoarea adăugată din Europa
(2012).

CAPITALUL FEI

 3 mld. EUR (majorat de la 2 mld)

 3.000 acţiuni

ACŢIONARI :
- BEI (62,1%)

- EU – Comisia Europeană (30%)

- 25 BĂNCI ŞI INSTITUŢII FINANCIARE EUROPENE (7,9%)

19
ORGANIZAREA FEI
ADUNAREA GENERALĂ
• reprezentanţi ai acţionarilor

• aprobă raportul anual de activitate, bilanţul contabil şi contul de

profit şi pierdere

• numirea membrilor şi supleanţilor Consiliului de administraţie,

• numirea membrilor Comitetului de audit,

• aprobă majorarea capitalului autorizat al FEI şi

• decide asupra admiterii de noi acţionari

20
ORGANIZAREA FEI
Consiliul de Administraţie (Board of Directors)
 format din şapte membri şi şapte supleanţi,
 numiţi de către fiecare categorie de acţionari - trei de către
Banca Europeană de Investiţii, doi de către Comisia
Europeană şi doi de către instituţiile financiare acţionare
ale fondului.

 adoptă decizii cu privire la operaţiunile curente ale

fondului.

ACTIVITATEA FEI vs BEI

Element comun: sprijinul acordat IMM-urilor.

 Difera: Instrumentele financiare utilizate de cele două MDB

BEI acordă credite pe termen lung (direct sau prin intermediari)

şi sprijină activităţile de capital de risc în ţările mediteranene şi
ACP (Africa, zona Caraibelor şi Pacific).
FEI realizează investiţii în IMM-uri inovative din UE prin
intermediul fondurilor de capital de risc şi operaţiuni de
garantare a creditelor acordate IMM-urilor

–folosind resurse proprii sau resurse din bugetul UE.

21
22
 BANCA EUROPEANĂ
EUROPEANĂ
PENTRU RECO
RECONSTRUC
NSTRUCŢ
ŢIE
ŞI DE
DEZ
ZVOLTARE

CREARE

- 25 octombrie 1989 – propunerea preşedintelui

francez Francois Mitterand de înfiinţare a unei bănci
pentru Europa de Est

- 20 mai 1990 – semnarea acordului de înfiinţare a

EBRD
- 15 aprilie 1991 – începerea funcţionării

1
MISIUNE
“Investing in countries from central Europe to central Asia”
sprijinirea tranziţiei spre economia de piaţă şi promovarea
iniţiativei private şi antreprenoriale în ţările din Europa
Centrală şi de Est care s-au angajat să aplice principiile
democraţiei multipartidiste, pluralismului şi economiei de
piaţă

aria geografică în care BERD acţionează s-a extins

Asia Centrală şi in sudul şi estul Mediteranei
(Southern and Eastern Mediteranean - SEMED), precum
Egipt, Iordania, Maroc şi Tunisia.

FUNCŢII

1.Acordarea de asistenţă ţărilor în implementarea reformelor

economice structurale şi sectoriale (inclusiv
demonopolizarea, descentralizarea şi privatizarea) şi

2. Sprijinirea economiilor lor pentru a se integra în economia

mondială.

2
MĂSURI (I)
 să promoveze prin intermediul investitorilor privaţi şi a
altor investitori interesaţi crearea, îmbunătăţirea şi
extinderea sectorului privat productiv şi, îndeosebi, a
IMM-urilor;

 să mobilizeze capitalurile naţionale şi străine şi

managementul experimentat pentru realizarea
obiectivelor asumate;

 să sprijine investiţile în domeniul productiv (inclusiv în

sectorul servicii şi financiar) şi în infrastructură pentru a
promova iniţiativele private şi antreprenoriale;

MĂSURI (II)
 să furnizeze asistenţă tehnică pentru pregătirea,
finanţarea şi implementarea proiectelor de investiţii
individuale sau în cadrul unor programe de investiţii;

 să stimuleze şi să încurajeze dezvoltarea pieţelor locale

de capital;

 să sprijine realizarea unor proiecte viabile din punct de

vedere economic care implică mai multe ţări membre;

 să promoveze protejarea mediului înconjurător şi

dezvoltarea sustenabilă în toate activităţile sale;

3
MEMBRI

67 ţări şi două instituţii interguvernamentale (EU + EIB)

ţări membre care doar contribuie la formarea
resurselor
ţări membre care contribuie la formarea resurselor
şi beneficiază de investiţii

ORGANIZAREA ŞI
CONDUCEREA BERD

• CONSILIUL GUVERNATORILOR
• CONSILIUL DIRECTORILOR
• PREŞEDINTELE

4
CONSILIUL GUVERNATORILOR
 69 guvernatori, desemnaţi de statele membre (de regulă miniştrii
de finanţe)
Romania: Vasile-Florin Citu
Vice Chair of the Board of Governors 2019-2020

 dreptul de vot proporţional cu numărul de acţiuni deţinute

(nr. de voturi= nr. de acţiuni)
 decizii cu majoritate simplă sau unanimitate
 competenţe
 admiterea de noi membri
 suspendarea unui membru
 modificarea capitalului
 modificarea statutului
acordurile de cooperare cu alte organizaţii
 numirea directorilor şi preşedintelui

CONSILIUL DIRECTORILOR
 23 de directori
 câte un supleant pentru fiecare director
 durata mandatului 3 ani
 primii 8 acţionari (SUA, Franţa, Japonia, Italia, Marea Britanie,
Germania şi cele două instituţii interguvernamentale) numesc câte
un director
 15 directori numiti pe grupe de tari
Turcia, România, Kîrgîzstan, Azerbaijan, Moldova – Taşkın Temiz, Lucian Isar

 competenţe:
 pregătirea lucrărilor Consiliului Guvernatorilor
 elaborează politicile şi aprobă deciziile privind
împrumuturile, garanţiile, investiţiile, asistenţă tehnică
 prezentarea costurilor anuale spre aprobarea Consiliului
Guvernatorilor
 aprobarea bugetului băncii

5
 PREŞEDINTELE BERD
BERD
 ales de Consiliul Guvernatorilor
 mandat de 4 ani
Sir Suma Chakrabarti
salariu anual brut : 428.000 €

 atribuţii
preşedintele Consiliului Executiv (fără drept de
vot)
participă la şedinţele Consiliului Guvernatorilor
şeful personalului (1650 angajaţi)
execuţia bugetului

RESURSELE BERD
CAPITAL PROPRIU
 subscripţii ale ţărilor membre (acţiuni)
• Subscris : 29.6 MLD. EUR

• acţiuni cu val nominală de 10,000 €

• Plătit : 6,2 mld €; Apelabil: 23,4 mld €

ÎMPRUMUTURI
pe pieţele internaţionale, obligaţiuni AAA

sursa principală de finanţare (aprox. 60 mld. €)

ALTE VENITURI
comisioane, dobânzi, venituri din investiţii

6
 STRUCTURA
ACŢIONARIATULUI

Others USA
Japan
11.27% 10.1%
EBRD region 8.61%
7.28%
(excl EU)

EU countries 62.75%

ELIGIBILITATE FINANŢARE BERD

 este situat într-una din ţările în care BERD operează;

 prezintă perspective comerciale bune;

 beneficiarul proiectului contribuie cu resurse financiare sau în

natură la realizarea proiectului;

 este util pentru economia locală şi contribuie la dezvoltarea

sectorului privat;

 satisface anumite standarde bancare şi ecologice.

7
 SECTOARE CREDITATE
• Agrobusiness
• Energie şi eficienţă energetică
• Instituţii financiare
• Producţie
• Infrastructura municipalităţilor
• Resurse naturale
• Turism
• IMM
•Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei
• Media
•Transport

EBRD nu finanţează
• activităţi din domeniul militar
• industria tutunului, alcoolului şi produselor interzise prin legile internaţionale
• activităţi legate de jocuri de noroc

8
FINANŢAREA BERD
 finanţează maxim 35% din costul total al unui proiect pentru o
investiţie tip “greenfield”

 sau 35% din capitalizarea pe termen lung a societăţii

promotoare a proiectului.

 investeşte numai în acele proiecte care nu reuşesc să atragă

finanţare în condiţii similare de pe piaţă.

 beneficiarul proiectului să contribuie cu un aport de capital

semnificativ, cel puţin egal cu investiţia realizată de bancă.

 asigurarea unor surse suplimentare de finanţare din partea

beneficiarilor, a altor co-finanţatori sau resurse obţinute prin
programul de împrumut sindicalizat oferit de BERD.

FINANŢAREA BERD
 pentru fiecare euro pe care BERD îl investeşte într-un proiect,
sunt atraşi 2,5 euro din sectorul privat

 Finanţările pentru proiectele sectorului privat se situează între

5 milioane euro şi 250 milioane euro sub formă de
împrumuturi sau de participaţii la capitalul social.
 Valoare medie a investiţiilor realizate de BERD este de 25
milioane euro.
 BERD alocă 60% din resurse pentru finanţarea proiectelor din
sectorul privat, respectiv 40% pentru sectorul public
(municipalităţi şi firme de stat).

9
INSTRUMENTELE BERD

 credite

 participaţii la capitalul unor companii şi

 garanţii.

CREDITE
 valoarea minimă este de 5 milioane euro (pentru
anumite ţări această valoare poate fi mai mică);

 rata dobânzii poate fi fixă sau variabilă;

 pot fi denominate în principalele valute sau în anumite

monede locale;

 maturitatea este cuprinsă între 1 şi 15 ani;

 perioada de graţie poate fi adaptată la nevoile

proiectului atunci când este necesar.

10
PARTICIPAŢII DE CAPITAL
 participaţii la capitalul unor companii din industrie,
infrastructură sau sectorul financiar urmărind obţinerea
unui randament din aceste investiţii.

 Valoare: 2 şi 100 milioane euro.

 poate achiziţiona acţiuni ordinare (listate sau nelistate),

subscrie la ofertele publice realizate de companiile
private sau de stat, respectiv poate acorda credite
convertibile şi subordonate.

 deţine doar poziţii minoritare şi are o strategie bine

definită de ieşire (exit) din acţionariatul unei companii.

PARTICIPAŢII DE CAPITAL
 investeşte în fonduri de private equity specializate pe
regiuni, ţări sau sectoare de activitate

 administrate de societăţi de capital de risc profesioniste.

 utilizează aceleaşi criterii de evaluare a investiţiilor

directe potenţiale ca şi BERD.

 principalul investitor instituţional în fondurile de private

equity din Europa Centrală şi de Est, Rusia şi statele CSI.

11
Programul de facilitare a comerţului
(Trade Facilitation Programme - TFP)
 a promova şi facilita comerţul internaţional către şi între ţările
în care BERD activează.

 acordă garanţii băncilor comerciale internaţionale pentru a

acoperi riscul politic şi riscul de neplată aferente tranzactiilor
realizate în statele membre.
 oferă credite pe termen scurt băncilor comerciale locale şi
companiilor de factoring pentru a finanţa mai departe
exportatorii locali, importatorii şi distribuitorii.

 creşte capacitatea băncilor comerciale din statele membre de a

finanţa comerţul internaţional, ceea ce contribuie la creşterea
posibilităţii antreprenorilor locali de a participa la activităţi de
comerţ internaţional.

INIŢIATIVE STRATEGICE
•Iniţiativa privind energia durabilă

•proiecte municipale din domeniul energiei durabile din ţările

membre, precum infrastructura municipală de energie,
transportul energiei, piaţa de carbon

•Iniţiativa privind Dezvoltarea Monedei Locale şi a Pieţelor Locale

de Capital

• a facilita dezvoltarea pieţelor locale de capital prin investiţii,

asistenţă tehnică şi dialog politic

• Facilitatea de finanţare municipală

• Acordă linii de credit de până la 75 milioane euro băncilor

partenere pentru a finanţa mai departe municipalităţile mici şi
mijlocii în euro sau în monede locale.

12
CICLUL UNUI PROIECT (I)
1. Evaluarea conceptului
- Comitetul operaţiuni (Operations Committee) aprobă într-o
primă etapă conceptul proiectului şi structura sa, inclusiv
modalităţile de finanţare propuse şi obligaţiile asumate.
2. Evaluarea finală
–După negocierea termenilor tranzacţiei şi realizarea tuturor
investigaţiilor, proiectul primeşte aprobarea finală din partea
Comitetului operaţiuni.
3. Evaluarea în Consiliu de Administraţie.
- Preşedintele BERD împreună cu reprezentanţii Comitetului
operaţiuni prezintă proiectul spre aprobare în Consiliul de
Administraţie.
4.Semnarea contractului de finanţare.
- Banca şi clientul semnează acordul de finanţare.

CICLUL UNUI PROIECT (II)

5) Efectuarea plăţilor (disbursements).
- după stabilirea condiţiilor de rambursare a creditului şi
îndeplinirea cerinţelor BERD, fondurile sunt transferate din
contul BERD în contul clientului;
6) Rambursarea (repayments).
- conform graficului prestabilit.
7) Vânzarea cotelor de participare (sale of equity).
- banca vinde participaţiile de capital deţinute la diverse
companii private sau publice.
8) Maturitatea.
- suma finală a creditului devine scadentă.
9) Finalizarea proiectului.
- Creditul a fost în întregime rambursat şi/sau participaţia la
capitalul unor companii a fost complet vândută.

13
14
 CONŢINUTUL ŞI CICLUL
PROIECTELOR BERD
Partea I : informaţiile operaţionale şi legate de proiect
natura proiectului, istoricul, stadiul, motivaţia finanţării, experienţa,
forma legală de înfiinţare, structura acţionarilor, conducerea societăţii,
numele băncii şi al principalilor clienţi, situaţia financiară, produsele şi
serviciile ce se realizează, evoluţia producţiei, amplasare, echipament şi
clădiri, proces de fabricaţie, necesar de producţie, costuri, forţă de muncă,
piaţă, concurenţă, strategie, preţuri, distribuţie, vânzări, management.

Partea II: informaţii de natură financiară

costurile proiectului, cheltuielile de implementare şi achiziţii necesare,
surse de finanţare, capital, împrumuturi, garanţii, fluxuri financiare de
încasări şi plăţi, proiecţii financiare.

Partea III : informaţii privind mediul şi cadrul legal

amplasarea proiectului, terenul necesar, măsuri de reducere a impactului
asupra mediului, licenţe guvernamentale, restricţii de import, tarife
vamale.

15
CAPITOLUL 6. BĂNCI REGIONALE
ŞI SUBREGIONALE DE
DEZVOLTARE

6.1.1.BANCA INTER
6.1.1.BANCA INTER--
AMERICANĂ DE DEZVOLTARE

1
DATE GENERALE

- înfiinţată în 1959 - o bancă atentă la nevoile lor

de dezvoltare + îngrijorările SUA privind
răspândirea ideilor comuniste în America Latină

- sediul în Washington D.C.

- Obiectiv: sprijinirea procesului de dezvoltare

economică şi socială a ţărilor membre din
America Latină şi Caraibe

FUNCŢII
FUNCŢII
1. promovează investiţiile de capital publice şi private care
urmăresc dezvoltarea economică a statelor din regiune;

2. utilizează capitalul propriu, fondurile atrase de pe pieţele

financiare şi alte resurse disponibile pentru a finanţa
dezvoltarea statelor membre din regiune

3. încurajează investiţiile private în proiecte, întreprinderi şi

activităţi care contribuie la dezvoltarea economică

şi suplimentează investiţiilor private atunci când

resursele financiare private nu sunt disponibile în
condiţii rezonabile de piaţă;

2
FUNCŢII
FUNCŢII

4. cooperează cu statele membre pentru a orienta politicile

de dezvoltare ale acestora spre utilizarea mai eficientă a
resurselor disponibile;

5. furnizează asistenţă tehnică în pregătirea, finanţarea şi

implementarea planurilor şi proiectelor de dezvoltare.

DATE GENERALE

- cea mai veche şi cea mai mare bancă regională

din lume

- grupul IADB include

Banca Inter-Americană de Dezvoltare

Corporaţia Inter-Americană de Investiţii (1989)

Fondul Multilateral de Investiţii (1993)

3
MEMBRI

48 ţări : 26 eligibile pentru credite şi 22 ineligibile

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA
IADB

• modelul Băncii Mondiale

• Consiliul Guvernatorilor
• Consiliul Directorilor Executivi
• Preşedintele IADB

4
CONSILIUL GUVERNATORILOR
 organ decizional
 câte un guvernator şi un supleant din partea fiecărei ţări
 dreptul de vot proporţional cu contribuţia la formarea capitalului

se întruneşte în mod obişnuit anual

competenţe :
strategia Băncii
modificarea capitalului
admiterea-retragerea de membri

CONSILIUL DIRECTORILOR
EXECUTIVI
 supraveghează activitatea curentă a Băncii
 14 directori aleşi de Consiliul Guvernatorilor
 condus de preşedintele IADB
competenţe:

politicile Băncii
aprobă solicitările de credite
aprobă contractarea de împrumuturi pe pieţele
financiare
stabileşte dobânzile şi comisioanele
aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli

5
PREŞEDINTELE IADB
• ales de Consiliul Guvernatorilor
• mandat de 5 ani
• Luis Alberto Moreno (Columbia)

• asistat de un vicepreşedinte
• competenţe:
• reprezentarea legală a Băncii
• coordonarea procesului decizional
• conducerea personalului Băncii

RESURSELE IADB
A. RESURSE GENERALE
1. Subscrieri de la ţările membre
116,88 mld. USD (4,3% subscris şi 95,7% apelabil) + 70 mld.
USD majorare în 2010

2. Împrumuturi (obligatare) 6mld. USD

3. Rezerve (din venitul net) 14.6 mld. USD

B. RESURSE SPECIALE
1. FONDUL PENTRU OPERAŢII SPECIALE (din contribuţii ale
membrilor, pentru Bolivia, Guyana, Haiti, Honduras şi Nicaragua)
2. FONDURI ADMINISTRATE (peste 40 de fonduri)

6
 ACTIVITATEA IADB
 CREDITE PENTRU INVESTIŢII
 CREDITE DE AJUSTARE STRUCTURALĂ
CREDITE PENTRU SECTORUL PRIVAT FĂRĂ GARANŢII DE LA
GUVERNE
 CREDITE PENTRU MICRO-ÎNTREPRINDERI
 CREDITE PENTRU URGENŢE
 GARANŢII
 GRANTURI DE COOPERARE TEHNICĂ
 GRANTURI PENTRU PREGĂTIREA PROIECTELOR

7
CORPORAŢIA INTER-
INTER-AMERICANĂ
DE INVESTIŢII

• specializată în creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii

care nu au acces la alte resurse în condiţii normale

• 44 ţări membre
• structuri de conducere similare (de regulă aceiaşi
guvernatori / directori executivi)

8
CORPORAŢIA INTER-
INTER-AMERICANĂ
DE INVESTIŢII
FACILITĂŢI
• credite directe
• investiţii directe
• linii de credit deschise intermediarilor financiari
• investiţii în fondurile de capital locale şi regionale.

CRITERII DE ELIGIBILITATE
• profitabilitatea
• crearea locurilor noi de muncă
• transferul de tehnologie
• îmbunătăţirea abilităţilor manageriale
• formarea veniturilor nete în valută
• promovarea integrării economice a ţărilor Americii Latine şi Caraibelor

CORPORAŢIA INTER-
INTER-AMERICANĂ
DE INVESTIŢII

CONDIŢII DE CREDITARE
• creditele se acordă în dolari SUA
• cel mult 33% din costul unui proiect nou sau cel mult 50% din costul
unui proiect vechi
• durată maximă 12 ani
• perioadă de graţie de 5-8 ani

9
FONDUL MULTILATERAL DE
INVESTIŢII

• fond special administrat de către Banca Inter-Americană

de Dezvoltare
• are o organizare separată (condus de Comitetul
Donatorilor)
• resursele provin din donaţii
• oferă granturi mici (sub 150.000 USD) de asistenţă
tehnică pentru micro-întreprinderi şi întreprinderi mici

FONDUL MULTILATERAL DE
INVESTIŢII
Domenii prioritare
• dezvoltarea mediului de afaceri
• dezvoltarea mediului financiar (financial democracy)
• dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (dezvoltarea resurselor
umane, management, dezvoltarea tehnologică)

CRITERII DE ELIGIBILITATE U6
• originalitate
• necesitate
• multiplicare
• sustenabilitate
• parteneriat

10
Slide 20

U6 Innovation: Projects should be fresh, introducing new approaches to promote private sector
development and poverty reduction.
Demonstration Effect: Projects should have the potential of being taken to scale, or replicated in
other sectors and/or countries.
Sustainability: Projects should have a feasible plan and strong potential for financial sustainability
once MIF financing comes to an end.
Partnership: Projects are carried out with local partners, which are responsible for contributing
between 30 to 50% of project costs.
Additionality: Projects must show that MIF financing is essential to their execution and is the most
appropriate funding source.

USER, 15/04/2008
6.1.2.BANCA AFRICANĂ
AFRICANĂ DE
DEZVOLTARE

DATE GENERALE

- înfiinţată în 1964, începe să funcţioneze în 1967

- sediul băncii: Abidjan, Côte d’Ivoire
- sediul (temporar) în Tunis (Tunisia)
- obiectivul principal îl reprezintă facilitarea
creşterii economice sustenabile şi reducerea
sărăciei în Africa
- grupul BAFD include
Banca Africană de Dezvoltare
Fondul African de Dezvoltare (1972)
Fondul Nigerian (1976)

11
MEMBRI 78 ţări : 53 africane + 25 non-africane

Ţări membre şi în ADB şi în ADF

Ţări membre numai în ADB
non-regionale

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA
IADB

• Consiliul Guvernatorilor
• Consiliul Directorilor
• Preşedintele Băncii

12
CONSILIUL GUVERNATORILOR
 organ decizional
 câte un guvernator şi un supleant din partea fiecărei ţări
 dreptul de vot : un număr de voturi de bază + un număr de voturi
corespunzător subscrierii la capital
(“No one member country nor group of countries has veto power;
Board decisions are generally made through discussion and
consensus rather than through the exercise of voting powers”)

 se întruneşte în mod obişnuit anual

competenţe :
strategia Băncii
modificarea capitalului
admiterea-retragerea de membri
alegerea membrilor Consiliului Directorilor şi Preşedintelui

CONSILIUL DIRECTORILOR
 coordonează activitatea curentă a Băncii
 20 directori aleşi de Consiliul Guvernatorilor
 13 din partea ţărilor membre africane
 7 din partea celorlalte ţări membre
 fiecare director desemnează un supleant (obligatoriu de o
altă naţionalitate)
 condus de preşedintele BAFD
competenţe:
politicile operaţionale Băncii
aprobă solicitările de credite
aprobă contractarea de împrumuturi pe pieţele
financiare
etc.

13
PREŞEDINTELE BAFD
• ales de Consiliul Guvernatorilor
• mandat de 5 ani
• Donald Kaberuka (Rwanda)

• asistat de trei vicepreşedinţi desemnaţi de Consiliul

Directorilor
• competenţe:
• reprezentarea legală a Băncii
• coordonarea procesului decizional
• conducerea personalului Băncii

RESURSELE BAFD

1. Subscrieri de la ţările membre

65,22 mld. UA (din care 4.96 mld. UA platit)

2. Împrumuturi (obligaţiuni AAA)

3. Rezerve

14
UA – Unit of Account

- o unitate convenţională de exprimare a situaţiilor

financiare
- se foloseşte generalizat de la 1 ianuarie 2005
- banca foloseşte efectiv monedele ţărilor membre
- 1 UA = 1 DST (sau, dacă va fi cazul, orice altă unitate
folosită de FMI în acelaşi scop ca DST)

DIRECŢII DE ACŢIUNE

1. acordarea de credite în vederea susţinerii dezvoltării

economice şi sociale a ţărilor membre din regiune;
2. furnizarea de asistenţă tehnică în pregătirea şi
executarea proiectelor şi a programelor de dezvoltare
economico-socială;
3. promovarea investiţiilor din fonduri publice şi private
destinate dezvoltării economice a ţărilor din regiune;
4. coordonarea planurilor şi politicilor de dezvoltare şi
îndeosebi a proiectelor şi programelor care contribuie la
promovarea integrării regionale.

15
16
FONDUL AFRICAN DE
DEZVOLTARE
• creat în 1972
• fond destinat sprijinirii ţărilor membre cu venit redus care
nu se pot împrumuta din diverse surse
• orientează resursele prioritar pentru reducerea sărăciei şi
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
• are o organizare similară cu BAFD
• resursele provin din contribuţii ale 27 de state donatoare
• acordă credite fără dobândă pe termen foarte lung (50
ani) şi cu perioadă mare de graţie (10 ani)

FONDUL NIGERIAN

• NIGERIA TRUST FUND

• creat în 1976 prin acord între BAFD şi Guvernul Nigeriei

• fond destinat sprijinirii ţărilor membre care au nevoie de

resurse în condiţii speciale (finanţare concesională)

•+ finanţare în condiţii de piaţă pentru sectorul privat

• capital 200 milioane USD

17
FONDUL NIGERIAN

6.1.3. BANCA ASIATICĂ DE

DEZVOLTARE

18
 DATE GENERALE

- înfiinţată în 1966

- sediul în Manila

- obiectivul principal îl reprezintă promovarea

creşterii economice sustenabile şi reducerea
sărăciei în Asia şi Pacific

MEMBRI

68 ţări : 49 regionale + 19 non-regionale

19
FUNCŢII
 să faciliteze investiţiile în regiune în scopul
dezvoltării economice a statelor membre

 să îşi utilizeze resursele disponibile pentru

finanţare dezvoltării statelor membre din regiune

 furnizarea de asistenţă în coordonarea planurilor şi

politicilor de dezvoltare ale ţărilor membre

 să acorde asistenţă tehnică în pregătirea,

finanţarea şi executarea programelor şi proiectelor
de dezvoltare

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA
ADB

• Consiliul Guvernatorilor

• Consiliul Directorilor
• Preşedintele Băncii

20
CONSILIUL GUVERNATORILOR
 organ decizional
 câte un guvernator şi un supleant din partea fiecărei ţări
 dreptul de vot corespunzător subscrierii la capital

 se întruneşte în mod obişnuit anual

competenţe :
strategia Băncii
modificarea capitalului
admiterea-retragerea de membri
alegerea membrilor Consiliului Directorilor şi Preşedintelui

CONSILIUL DIRECTORILOR
 coordonează activitatea curentă a Băncii
 12 directori aleşi de Consiliul Guvernatorilor
 8 din partea ţărilor membre regionale
 4 din partea celorlalte ţări membre
 fiecare director desemnează un supleant
 condus de preşedintele ADB
competenţe:
politicile operaţionale Băncii
aprobă solicitările de credite
aprobă contractarea de împrumuturi pe pieţele
financiare
etc.

21
PREŞEDINTELE ADB
• ales de Consiliul Guvernatorilor
• mandat de 5 ani
• Masatsugu Asakawa (Japonia)

• asistat de 4 vicepreşedinţi şi un director general

• competenţe:
• reprezentarea legală a Băncii
• coordonarea procesului decizional
• conducerea personalului Băncii (3.045)

RESURSELE ADB

1. Subscrieri de la ţările membre

163,1 mld USD (vărsat şi apelabil)

2. Împrumuturi (obligaţiuni AAA)

3. Rezerve

22
 1. Japonia……………………… 15.61 %
1. SUA……………………….. 15.60 %
3. China ...............................….. 6.44 %
4. India…………………………. 6.33 %
5. Australia……………………. 5.79 %
6. Indonesia…………………... 5.43 %
7. Canada……………………… 5.22 %
8. Corea de Sud..………….….. 5.02 %
9. Germania……………………. 4.32 %
10. Malaezia ………………….…. 2.71 %

Acţionari principali

DIRECŢII DE ACŢIUNE

1. acordarea de credite

2. furnizarea de asistenţă tehnică

3. cofinanţare şi garantarea creditelor contractate de firme

private

23
CINCI DOMENII DE ACTIVITATE
(2020)

1. infrastructură (transport, telecomunicaţii,

energie, alimentare cu apă și canalizare,
dezvoltare urbană);
2. mediu;
3. cooperare şi integrare regională;
4. dezvoltarea sectorului financiar;
5. educaţie.

24
25
ADB – FONDURI SPECIALE
• FONDUL ASIATIC PENTRU DEZVOLTARE
• FONDUL SPECIAL PENTRU ASISTENŢĂ TEHNICĂ
• FONDUL SPECIAL JAPONEZ
• FONDUL SPECIAL PENTRU INSTITUTUL ADB
• FONDUL SPECIAL PENTRU TSUNAMI
• FONDUL SPECIAL PENTRU PAKISTAN (CUTREMURE)
• FONDUL REGIONAL DE INTEGRARE ŞI COOPERARE

ADB – FONDURI ADMINISTRATE

• JAPAN SCHOLARSHIP PROGRAM
• JAPAN FUND FOR POVERTY REDUCTION
• JAPAN FUND FOR INFORMATION AND COMMUNICATION
TECHNOLOGY
•JAPAN FUND FOR PUBLIC POLICY TRAINING

26
SINTEZĂ – MDBs regionale (I)
• au fost create şi sunt deţinute şi gestionate de către țările
membre acţionare;
• membri regionali + membri neregionali;
• principal obiectiv: dezvoltarea economică şi socială a
statelor membre din regiune.
• resursele: contribuţia statelor membre + împrumuturi
contractate de pe pieţele financiare internaţionale;

SINTEZĂ – MDBs regionale (II)

• managementul asigurat de către o structură tripartită
formată din Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor
(Executivi) şi Preşedinte;
• acordă statelor membre din regiune asistenţă tehnică,
finanţare în condiţii de piaţă şi, prin intermediul unor
entităţi separate/din cadrul grupului, finanţare
concesională;
• urmăresc sprijinirea unor sectoare prioritare pentru
dezvoltarea statelor membre, printre care IMM-urile,
sectorul financiar, infrastructura etc.

27
6.2. BĂNCI SUBREGIONALE DE DEZVOLTARE
6.2.1. BANCA PENTRU COMERŢ ŞI DEZVOLTARE A MĂRII
NEGRE
6.2.2. BANCA EURASIATICĂ DE DEZVOLTARE

SINTEZĂ
• Înfiinţate relativ recent
•Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre
(1994)
• Banca Eurasiatică de Dezvoltare (2006)
•Obiectiv: dezvoltarea economică şi socială a statelor
membre şi promovarea cooperării între acestea.
•Focalizare regională (sprijină investitorii şi companiile
din statele membre) şi sectorială
• Organizare si conducere
• Formarea resurselor: capital subscris de actionari,
emisiunea de obligaţiuni şi rezerve

28
CAPITOLUL 8. INSTITUŢII DE SPRIJINIRE A
EXPORTURILOR ŞI A INVESTIŢIILOR
STRĂINE DIRECTE

8.1. ORGANISME DE FINANŢARE ŞI

8.1.
GARANTARE A EXPORTURILOR
Motivaţie: sprijinirea activităţii de export prin
instrumente de finanţare şi garantare

Agenţiile de creditare a exporturilor (Export

Credit Agency - ECA)
- credite,
- garanţii şi
- servicii de asigurare companiilor locale care
doresc să exporte sau să îşi extindă activitatea în
afara graniţelor

1
 ORGANISME DE FINANŢ
FINANŢARE …
DIN ŢĂRILE DEZVOLTATE
Compania Franceză de Asigurare a Creditelor de Export
Departamentul pentru Garantarea Creditelor de Export
Societatea de Asigurare HERMES
Institutul Naţional de Asigurări
Oficiul Naţional de Garanţie
Societatea Olandeză de Asigurare a Creditelor de Export
Banca de Export-Import SUA
Departamentul pentru Asigurări de Export, Banca
japoneză pentru export-import
Uniunea Internaţională a Societăţilor de Asigurare a
Creditelor de Export
Comitetul Tehnic al Asigurării Creditelor
EximBank

ORGANISME/ASOCIAŢII
INTERNAŢIONALE
 African Export-Import Bank (Afreximbank, Africa)
 Arab Investment & Export Credit Guarantee Corporation
(DHAMAN, Arab regional organization).
 Corporación Andina de Fomento (CAF, Andean Countries)
 European Bank for Reconstruction and Development (EBRD,
Central and Eastern Europe)
 Inter-American Development Bank (IADB, Latin America)
 Islamic Corporation for the Insurance of Investment and
Export Credit (ICIEC)
 Multilateral Investment Guarantee Agency
 Uniunea de la Berna (Berne Union, sau The International
Union of Credit & Investment Insurers)
 Clubul de la Praga (Prague Club)

2
 AGENŢII NAŢIONALE
Asuransi Ekspor Indonesia (ASEI, Indonesia)
Banco de Inversión y Comercio Exterior (BICE, Argentina)
Banco Nacional de Comercio Exterior SNC (Bancomext, Mexico)
BNDES-Exim (Ex-Finamex, Brazil)
Compagnie Francaise d. Assurance pour le Commerce Exterieur (COFACE, France)
Companhia de Seguro de Créditos S.A. (COSEC, Portugal)
Compañía Española de Seguros de Crédito a la Exportación, S.A. (CESCE, Spain)
Corporación Financiera Nacional Fondo de Promoción de Exportaciones (CFN/Fopex, Ecuador)
Credit Guarantee Insurance Corporation of Africa Limited (CGIC, South Africa)
Credit Insurance Zimbabwe (Credsure, Zimbabwe)
Croatian Bank for Reconstruction and Development (HBOR, Croatia)
ECICS Credit Insurance Ltd. (ECICS, Singapore)
Exgo (a division of State Insurance, New Zealand)
Export Credit Bank of Turkey (Turk Eximbank, Turkey)
Export Credit Guarantee Agency (ECGA, Oman)
Export Credit Insurance Corporation (Kuke, Poland)
Export Credits Guarantee Department (ECGD, UK)
Export Development Canada (EDC, Canada)
Export Finance and Insurance Corporation (EFIC, Australia)
Export Guarantee and Insurance Corporation (Egap, Czech Republic)
Export-Import Bank of India (I-Eximbank, India)
Export-Import Bank of Korea (Keximbank, South Korea)
Export-Import Bank of Romania (Eximbank, Romania)
Export-Import Bank of the Russian Federation (Eximbank, Russia)
Export-Import Bank of Thailand (Thai Exim, Thailand)
Export-Import Bank of Trinidad & Tobago (Eximbank, Trinidad & Tobago)
Export-Import Bank of the United States (EXIM, US)

AGENŢII NAŢIONALE
Export Credit Insurance Organization (ECIO, Greece)
Export Kredit Fonden (EFS, Denmark)
Export Risk Guarantee Agency (ERG, Switzerland)
Exportkreditnamnden (EKN, Sweden)
Finnvera plc (Finnvera, Finland)
Guarantee Institute for Export Credits (GIEK, Norway)
Hermes Kreditversicherungs-AG (Hermes, Germany)
Hong Kong Export Credit Insurance Corporation (HKEC, Hong Kong)
Hungarian Export Credit Insurance Ltd. (MEHIB, Hungary)
Israel Foreign Trade Risks Insurance Corporation (Iftric, Israel)
Istituto per i Servizi Assicurativi e il Credito all'Espotazione (SACE, Italy)
Japan Bank for International Cooperation (formerly JExIm)
Korea Export Insurance Corporation (KEIC, South Korea)
KfW IPEX Bank (part of the KfW BankenGruppe, Germany)
Malaysia Export Credit Insurance Berhad (MECIB, Malaysia)
Nederlandsche Credietverzkering Maatschappij NV (NCM, Netherlands)
Norwegian Guarantee Institute for Export Credits (Giek, Norway)
Office National du Ducroire (OND, Belgium)
Oesterreichische Kontrollbank Aktiengesellschaft (OeKB, Austria)
Overseas Private Investment Corporation (OPIC, United States)
Segurexpo de Columbia (Segurexpo, Columbia)
Slovene Export Corporation (SEC, Slovenia)
Sri Lanka Export Credit Insurance Corporation (SLECIC, Sri Lanka)
Svensk Esportkredit (SEK, Sweden)
Uzbekinvest National Export-Import Insurance Company (Unic, Uzbekistan)

3
ORGANIZARE

forme diferite de la o ţară la alta:

1. entităţi publice (departamente guvernamentale,

agenţii publice independente) sau

2. instituţii comerciale private care oferă aceste servicii

în numele şi în contului statului

FORME DE SPRIJINIRE A
EXPORTULUI
 garanție sau asigurarea creditului la export (acoperire
pură).
– au rolul de a proteja companiile faţă de riscul de neplată inerent
operaţiilor de export;

 finanțare: credit direct/finanțare directă și refinanțare,

sau subvenţionarea ratei dobânzii pentru creditele
contractate;

 orice combinație a formelor de mai sus.

4
AGENŢIILE DE CREDITARE A
EXPORTURILOR
 cea mai mare clasă de instituţii financiare publice care
operează la nivel internaţional.
 împreună depășesc dimensiunea Grupului Băncii
Mondiale
 finanţează mai multe proiecte ale sectorul privat în ţările
în curs de dezvoltare decât orice altă categorie de
instituții financiare.
 oferă condiţii de finanţare şi creditare a exporturilor mult
mai favorabile din perspectiva costului DECAT instituţiile
financiare private
 acorda finanţare unor proiecte foarte riscante localizate,
de regulă, în statele cu sisteme financiare subdezvoltate

AGENŢIILE DE CREDITARE A
EXPORTURILOR
 activitate autoreglementată de către Organizaţia pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Uniunea de la
Berna

 Acordul privind creditele la export care beneficiază de

susținere oficială (sau “consensul” OECD)

 reglementează termenii şi condițiile financiare pe care

agențiile de creditare a exporturilor le pot oferi pentru a
asigura o concurență echitabilă pentru între furnizorii de
credite de export

 perioada maximă de creditare, rata minimă a dobânzii şi

condiţiile de rambursare

5
 UNIUNEA DE LA BERNA

 asociaţie internaţională non-profit a companiilor care oferă

garanţii, asigurări şi credit pentru exportatori
 înfiinţată în 1934
 49 de membri din 40 de ţari (EXIMBANK România nu este membră)
ACTIVITĂŢI
 facilitează cooperarea instituţiilor şi a societăţilor membre în domeniul
garantării creditelor de export;
 mijloceşte schimbul de informaţii asupra mecanismelor tehnice de asigurare
a creditelor de export;
 urmăreşte armonizarea politicilor în domeniul asigurării creditelor de export
şi a investiţiilor;
 elaborează principiile şi regulile de acordare şi urmărire a evoluţiei
garanţiilor

EXIMBANK SA – DATE
GENERALE

 înfiinţată în 1992
 societate comercială pe acţiuni
îndeplineşte rolul unei agenţii de susţinere şi creditare a
activităţii de comerţ exterior
 o instituţie specializată, prin intermediul căreia se
derulează activităţi de susţinere a mediului de afaceri
românesc şi a tranzacţiilor internaţionale prin instrumente
financiar-bancare şi de asigurări specifice
 sediu la Bucureşti, 16 sucursale şi agenţii în ţară

6
EXIMBANK SA – DATE
GENERALE

 EximBank îşi desfăşoară activitatea în numele şi în

contul statului,
 precum şi în nume şi în cont propriu,
 realizând pentru persoanele juridice legal constituite,
rezidente sau nerezidente, operaţiuni de finanţare,
cofinanţare, refinanţare, garantare, alte operaţiuni
bancare, asigurare şi reasigurare a operaţiunilor de comerţ
exterior românesc.

AC
ACŢI
ŢIONARI
ONARI

 AVAS – 95,374%;
 SIF Banat Crisana – 0,311%;
 SIF Moldova – 0,311%;
 SIF Transilvania – 0,311%;
 SIF Muntenia – 0,423%;
 SIF Oltenia – 3,270%

7
 MISIUNE
Susţine, prin instrumente specifice, următoarele categorii de
agenţi economici/activităţi:
 exportatori
 IMM
 firme (româneşti) care realizează proiecte in următoarele
domenii:
- infrastructura
- utilitati de interes public
- dezvoltare regionala
- cercetare-dezvoltare
- protectie a mediului inconjurator
- ocupare si formare a personalului
societatile comerciale care deruleaza proiecte cu fonduri
europene

INSTRUMENTE

 Finanţare

 Garantare

 Asigurare

 Fonduri UE

8
1. OPERAŢIUNI DE FINANŢARE

 Credite pentru investiţii

 Credite pentru activitatea curentă

 Credite pentru export

 Finanţări în lei cu dobânda subvenţionată (dobânda este cu

cinci puncte procentuale sub dobânda pieţei şi este fixă pe
toată perioada de creditare)

 Compensarea parţială a dobânzii plătite de operatorii

economici la creditele în lei

 Credite pentru finanţarea capitalului de lucru pe termen scurt

2. GARANŢII
 Garanţia pentru IMM
 Garanţia pentru creditele de export
 Garanţia de export pentru mărfuri generale
 Garanţia de export pentru stimularea realizării de obiective
complexe şi produse cu ciclu lung de fabricaţie
 Garanţii pentru companii
 Scrisori de garanţie bancară

Garantii pentru domenii prioritare

* Garantia pentru internationalizare
* Garantia pentru protectia mediului
* Garantia pentru infrastructura
* Garantia pentru dezvoltarea utilitatilor de interes public
* Garantia pentru formarea personalului
* Garantia pentru cercetare-dezvoltare
* Garantia pentru dezvoltare regionala

9
3.ASIGURĂRI

riscurile comerciale si politice ce pot aparea in derularea

tranzactiilor comerciale internationale ale companiilor romanesti.

 Poliţa de asigurare a riscului de neplată la extern, pentru riscuri

non-piaţă
Poliţa de asigurare a creditelor de export pe termen mediu şi
lung
Poliţa de asigurare a creditului cumpărător
Poliţa de asigurare a investiţiilor româneşti de capital în
străinătate
Asigurarea cursului de schimb valutar

3.ASIGURĂRI

 riscuri politice - dificultăţi şi întârzieri în transferul banilor din

ţara importatorului ca urmare a unui moratoriu general privitor
la datoria externă, acţiuni ale guvernelor străine ce împiedică
derularea convenţiei de credit, războaie, alte riscuri privind
debitorii publici;
 riscuri comerciale – cauzate de insolvenţa debitorului sau
neplata prelungită din partea acestuia;

 riscuri de forţă majoră - catastrofe naturale, inundaţii,

cutremure, erupţii vulcanice etc.

10
 4. FONDURI UE

 Creditul pentru cofinanţare

 Creditul pentru prefinanţare

 Scrisoare de confort
– Serveste ca document justificativ de garantare a capacitatii
financiare a beneficiarului de a implementa proiectul.
Poate fi emisa fie pentru a-i servi clientului la momentul
depunerii cererii de finantare, fie dupa data selectarii
proiectului, pe baza notificarii privind selectarea cererii de
finantare.

ACTIVITĂŢI ÎN CONTUL ŞI
NUMELE STATULUI
garanţii pentru credite de export
compensaţii de dobândă
finanţări şi refinanţări
asigurări şi reasigurări de credite şi investiţii

drept de aprobare a operațiunilor în contul statului are Comitetul

Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior (CIGCCE)
(1992)

11
12
 Compensaţia partială
partială a dob platite de op. ec. la
creditele în lei
Finanţarea cu dobândă subvenţionată

FONDURI ADMINISTRATE
 Fondul pentru garanţii de export
 Fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor de export pe
termen scurt, mediu şi lung, a garanţiilor de export şi a investiţiilor
române în străinătate
 Fondul pentru acordarea bonificaţiilor de dobândă
 Fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor obţinute în
vederea realizării de bunuri şi servicii destinate exportului

 Fondul destinat stimulării operațiunilor de comerț exterior precum

și pentru finanțarea, cofinanțarea și refinanțarea activitaților de
dezvoltare a infrastructurii, a utilităților de interes public, dezvoltare
regională, susținerea activității de cercetare-dezvoltare, protecția
mediului înconjurător, ocupare și formare a personalului, susținere și
dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii și a tranzacțiilor
internaționale

13
 SURSE DE CONSTITUIRE A
FONDURILOR
 Sume primite de la bugetul de stat - prevăzute în mod special,
anual, în legea bugetului de stat;
 Sume prelevate în limita unei cote de 25% din creanțele externe
recuperate de stat de la țările debitoare;
 Sume nete din prime de asigurare - primele de asigurare colectate
de Bancă sunt utilizate pentru finanțarea fondurilor aferente
asigurării corespunzatoare;
 Sume din fructificarea fondurilor temporar disponibile administrate
de Bancă (DOBÂNDA OBŢINUTĂ)
 Sume recuperate din asigurarea creditelor;
 Sume din recuperarea plăților aferente scrisorilor de garanție -
sume recuperate de la clienții în favoarea cărora au fost emise
scrisori de garanție plătite din fondul de garanție.

8.3.
.3. Direcția Investiții Străine

 Direcție în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și

Mediului de afaceri

 Misiune: atragerea investiţiilor străine în România.

 CENTRUL ROMÂN PENTRU PROMOVAREA COMERŢULUI

ŞI INVESTIŢIILOR STRĂINE (CRPCIS)

 Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi a

Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS).

14
ISD şi fonduri europene atrase efectiv(2000
efectiv(2000--2013
2013))

mil. EUR
10000

9000

8000
ISD, net
7000
Fonduri europene, net*
6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

* se scade contribuţia României la bugetul Uniunii Europene

Sursa: BNR, MFP

15
 8.3.
.3. Obiective

 de a atrage și de a facilita investițiile străine directe în România,

oferind sprijin profesional și consultanță investitorilor străini în
România (în mod gratuit)
– deschiderea unui nou birou sau o nouă unitate de producție

– nu doar un influx de capital străin, ci și de know-how şi tehnologie

 sprijinirea dezvoltării economice mai echilibrate în anumite zone ale

ţării, în vederea reducerii decalajelor dintre regiuni.

 sprijinim dezvoltarea de noi capacităţi de producţie în sectoare cu

valoare adăugată, asigurând astfel crearea de noi locuri de muncă

Activitati :

 participă activ la evenimente ce au ca rol promovarea

internațională a României ca atracție de business,
 dezvoltă proiecte ce măresc vizibilitatea și stimulează investițiile,
 facilitează legăturile între principalii actori (companii străine și
românești private, universități, autorități publice locale și centrale,
mass-media, blue angels și alte categorii de potențiali investitori)

16
Proiecte/Programe:

 Website în limba engleză pentru investitorii

străini http://investromania.gov.ro/web/
 Clipul de promovare a României – “Romania, The
Strategic Choice” ca destinație de business
 Newsletter-ul InvestRomania – instrument de
fidelizare a network-ului de stakeholderi generatori de
valoare în economia românească
 Platforma BusinessRomania –
www.businessromania.gov.ro – platformă dedicată
companiilor străine și autohtone prin care acestea își
pot asigura premisele încheierii unor parteneriate de
succes.


17
9. ORGANIZAREA PIEŢELOR DE
CAPITAL DEZVOLTATE

Pieţe financiare internaţionale -

obiective
 Cunoaşterea modului de organizarea, funcţionare si
reglementare a principalelelor pieţe bursiere din
lume
 Capacitatea de a raspunde la o serie de întrebări
precum:
– Care sunt cele mai importante pieţe bursiere din lume?
(criteriu)
– Care sunt cei mai reprezentativi indici bursieri din lume?
– Ce instrumente sunt tranzacţionate pe pieţele financiare
internaţionale?

1
 Obiective....
 Cunoaşterea/identificarea unor acronime des utilizate în
literatura de specialitate precum:
– SEC
– DJIA
– NYSE
– LIFFE
– FTSE
– EUREX
– DAX
– MONEP
– CAC40
– CFTC
– NASDAQ
– CME
– Nikkei 225

Pieţele financiare internaţionale:

-asigură mobilizarea şi redistribuirea capitalurilor

disponibile la nivel mondial
-particularităţi:
-dispun de structuri ce acoperă toate tipurile de titluri;

-foarte mulţi operatori;

- angajamentul autorităţilor în a asigura transparenţa,

lichiditatea şi buna funcţionare a pieţelor

2
Mutaţii şi tendinţe pe pieţele financiare
internaţionale (1)

1. procesul de demutualizare
2. apariţia si dezvoltarea unor sisteme alternative de
tranzacţionare
3. intensificarea procesului de fuziuni, achiziţii şi alianţe
strategice
4. externalizarea serviciilor conexe tranzacţionării
(outsourcing)

Mutaţii şi tendinţe pe pieţele financiare

internaţionale (2)

5. sistemele electronice de tranzacţionare tind să înlocuiască

ringul clasic de tranzacţionare
- efecte principale reducerea cheltuielilor, sporirea
numărului şi vitezei tranzacţiilor ce pot fi efectuate
6. tendinţa de utilizare a programelor de tranzacţionare de
către investitori;
7. promovarea inovaţiei financiare şi diversificarea
„alternativelor” puse la dispoziţia investitorilor si a
traderilor;
8. promovarea unor segmente de piaţă pentru servicii de
tranzacţionare adaptate la nevoile investitorilor;

3
 A) Demutualizarea burselor

- Schimbarea regimului juridic al burselor de valori.

-Tradiţional, bursele de valori erau instituţii publice şi
funcţionau ca asociaţii non-profit.
- În ultimii ani, se amplifică tendinţa de reorganizare a
burselor sub forma unor societăţi de acţiuni, ce dispun de
capacitate de autoreglementare şi autoguvernare.
- Implicaţii:
- separarea proprietarilor de membrii bursei;
- stimulent pentru realizarea de fuziuni şi achiziţii;
- bursele au devenit foarte inovative în ceea ce priveşte
introducerea de noi produse financiare la tranzacţionare;
- bursele devin competitori importanţi pentru sectorul bancar

Principalele burse ce au operat demutualizări în ultimii 15 ani

4
 B) Sisteme alternative de tranzactionare

apariţia unor „pieţe paralele” denumite sisteme alternative

de tranzacţionare sau sisteme multilaterale de tranzacţionare
generată de păstrarea în timp a exclusivităţii de
tranzacţionarea acordate iniţial membrilor bursei
cele mai importante: Chi-X Europe (2007), Turqouise
(2008), Bats Europe (2008), NYSE Arca Europe (2009) şi
SmartPool (2009).
- principalul avantaj: costul redus de tranzacţionare pentru
acţiunile ce sunt listate pe principalele pieţe de capital;
- în ultimii ani, sistemele alternative de tranzacţionare au
redus din cotele de piaţă ale marilor burse.

B) Sisteme alternative de tranzactionare

Diferenţele faţă de bursele de valori clasice :

 tranzacţionarea acţiunilor pe o platformă
alternativă de tranzacţionare nu necesită acordul
companiei emitente dacă aceasta este deja listată
la o bursă de valori clasică;
 SAT-urile reprezintă pieţe nereglementate şi prin
urmare condiţiile de raportare ale companiilor nu
sunt foarte stricte;
 costurile de tranzacţionare sunt mult mai reduse
pentru platformele electronice.

5
FUZIUNI, ACHIZIŢII ŞI ALIANŢE
STRATEGICE
FACTORI GENERATORI:
 nevoia burselor internaţionale de a reduce cheltuielile cu
investiţiile în sistemele de tranzacţionare moderne;
competiţia tot mai acerbă între bursele internaţionale în
contextul globalizării financiare;
creşterea vitezei de calcul şi dezvoltările din domeniul
tehnologiei informaţionale;
răspândirea pe plan global a informaţiilor şi a
tranzacţiilor financiare;
dereglementarea de pe pieţele financiare internaţionale.

Principalele fuziuni şi achiziţii

6
Implicaţii

• diversificarea instrumentelor disponibile

investitorilor pentru gestiunea riscurilor
financiare şi pentru investiţii;
reducerea costurilor de tranzacţionare;
creşterea lichidităţii;
concentrarea investiţiilor şi a lichidităţii în
anumite câteva financiare (Londra, New York,
Tokyo).

Principalele 10 burse din lume în funcţie de capitalizarea

bursieră

7
Euronext

- cea mai mare bursă de valori din Europa din perspectiva

capitalizării bursiere;
- creată 22 septembrie 2000 prin fuziunea a trei burse
naţionale: Bursa din Paris, Bursa din Amsterdam, Bursa
din Bruxelles.
- ianuarie 2002 - piaţa londoneză de produse derivate
London International Financial Futures and Options
Exchange (LIFFE),
- iunie 2002 a fuzionat cu bursa portugheză BVLP (Bolsa
de Valores de Lisboa e Porto).

NYSE Euronext
 New York Stock Exchange (NYSE) + Euronext = prima
bursă transatlantică din lume;
 NYSE Euronext reprezintă cea mai mare (în termeni de
capitalizare bursieră) şi cea mai lichidă bursă din lume,
având cea mai diversificată paletă de instrumente şi
servicii financiare;
 include şase burse de valori pentru acţiuni şi obligaţiuni
în 5 ţări şi 6 burse pentru IFD;
 lider mondial în tranzacţionarea acţiunilor, instrumentelor
financiare derivate pe acţiuni şi rata dobânzii, şi
obligaţiuni.
 capitalizarea bursieră a companiilor cotate era de 11.310
miliarde USD, iar numărul companiilor listate era de
3.011.

8
Principalele mutaţii importante în
activitatea burselor

9.1.Piaţa financiară din Londra

 Bursa de valori din Londra (London Stock Exchange)

 London International Financial Futures and Options
Exchange (LIFFE) – NYSE Euronext Liffe
 Bursa de Mărfuri de la Londra (London Commodity
Exchange)
 London Options Exchange (London FOX)
 London Petroleum & Futures Exchange
 Bursa Metalelor din Londra (London Metal Exchange)

9
 Bursa din Londra - cea mai importantă piaţă
financiară până la primul război mondial
 Bursa din Londra+Borsa Italiana = Grupul London
Stock Exchange (2007)
 Baza normativă:
– Legea serviciilor financiare (Financial Services Act –
1986);
– Legea societăţilor ipotecare (Building Societies Act
-1986)
– Legea bancară (Banking Act) din anul 1987

Piaţa principală a titlurilor (Main Market)

– destinată companiilor mature ce doresc să îşi finanteze

strategiile de dezvoltare a afacerilor
– cea mai cosmopolită piată pentru listarea şi tranzacţionarea
acţiunilor, obligaţiunilor, certificatelor de depozit şi a altor
instrumente financiare
– 1600 de companii din 42 de sectoare de activitate şi 60 de
ţări, inclusiv multe dintre cele mai mari, de succes si
dinamice companii din lume
– un segment pentru companiile din dome-niul inovaţiilor
tehnologice (techMark) şi un segment pentru companiile
inovative din domeniul sanitar (techMark mediscine)


10
Piaţa principală a titlurilor (Main Market)

 1600 de societăţi cotate;

 cerinţe stricte de admitere şi cotare la bursa
– informaţii economico-financiare pe ultimii trei
ani,
– 25% din acţiuni acces public,
– evoluţiei rezultatelor economico-financiare,
perspectivelor societăţii,
– o capitalizare bursieră de un anumit nivel
(700.000 GBP).

Piaţa AIM (Alternative Investment

Market)

 destinată companiilor mici, aflate în faza de creştere care nu

respectă criteriile de admitere/listare pe piaţa principală

 1657 de companii (dintre care 339 de companii străine) din

39 de sectoare şi 100 de ţări.

 oferă companiilor mecanismele potrivite pentru strangerea

de capital (raising money) înainte şi după admiterea la cotă.

 o companie se poate lista fără un prospect de emisiune, fără

un istoric al tranzacţiilor, fără o capitalizare bursieră minimă
şi fără cerinţe de free float.

11
 Piaţa „Professional Securities Market”
(PSM)

– permite companiilor să strângă capital prin emisiunea unor

instrumente financiare specializate, inclusiv instrumente ale
datoriei si certificate de depozit, si plasarea lor unor
investitori instituţionali.
– potrivită pentru nevoile cmpaniilor din afară Uniunii
Europene şi din economiile emergente.

Companiile internaţionale se listează la bursa din Londra prin

emisiunea de certificate globale de depozit (GDR - Global
Depositary Receipts) - instrumente financiare prin care
cumparatorul devine proprietarul actiunilor, aflate in custodia
unei banci, dar fara a avea drept de vot in consiliul de
administratie

Organe de conducere şi reglementare

 Comitetul pentru Titluri şi Investiţii –

– reglementează şi coordonează
funcţionarea bursei,

– autorizează organismele care se ocupă

de elaborarea regulilor de funcţionare

– asigură protecţia investitorilor.

12
 Principalele instrumente financiare
tranzacţionate la LSE

Principalii indici bursieri

 Financial Times Share Indices (FTSE100) –

– cel mai reprezentativ indice bursier pentru LSE
– 100 de acţiuni dintre cele mai capitalizate de pe piaţa
principală (reprezintă aproximativ 85% din capitalizarea
totală a LSE)
 indicele FTSE 250
 indicele FTSE 350
 indicele FTSE Small Cap - 300 companii de dimensiuni mici
listate la LSE
 Financial Times – All Shares (FT/SE) - pentru 650 de titluri

13
 9.3.Piaţa financiară din Frankfurt

 Pieţe bursiere în Frankfurt am Main, Bremen, Hamburg,

Berlin-Düsseldorf, Hanovra, München, Stuttgart;
 Bursa din Frankfurt - 97% din tranzacţiile cu titluri
financiare.
 Deutsche Börse operează:
– Frankfurter Wertpapierbörse (Frankfurt Stock
Exchange)
– Xetra – platformă electronică de tranzacţionare
– Eurex – bursa pentru IFD
– Clearstream – casa de compensaţie

Reglementarea şi supravegherea pieţei

de capital

 trebuie să asigure efectuarea tranzacţiilor într-o manieră

corectă şi ordonată
 instituţii:
– Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară
(BAFIN);
– Autoritatea de supraveghere a burselor (Exchange
Supervisory Authority);
– Biroul de supraveghere a tranzacţiilor (the Trading
Surveillance Office).

14
 Autoritatea Federală de Supraveghere
Financiară din Germania (BAFIN)

 reprezintă autoritatea federală independentă cu atribuţii în

supravegherea băncilor, companiilor de asigurare, societăţilor
de investiţii şi a pieţei de capital.

 asigură operabilitatea burselor germane pentru instrumente

financiare în conformitate cu Legea tranzacţionării
instrumentelor financiare

 responsabilă cu investigarea cazurilor de “insider trading” şi

manipulare a pieţei la nivel federal

Autoritatea de supraveghere a burselor

(Börsenaufsichtsbehörden
Börsenaufsichtsbehörden))

 principală sarcină - să supravegheze din punct de vedere legal

funcţionarea burselor de valori localizate în fiecare land.
 Sarcini:
– supravegherea proceselor de formare a preţului;
– monitorizarea derulării corecte şi ordonate a tranzacţiilor cu
instrumente financiare;
– aprobă regulile şi regulamentele Bursei de Valori din
Frankfurt si ale bursei electronice Eurex;
– investigarea cazurilor de violare a reglementărilor bursei;
– dezvoltarea unor măsuri preventive şi supravegherea
funcţionării organismelor bursei.

15
Biroul de Supraveghere a Tranzacţiilor
(Handelsüberwachungsstelle
Handelsüberwachungsstelle) )

 organ independent al bursei însărcinat

 să monitorizeze derularea şi compensarea tranzacţiilor la

bursă (atât în ring, cât şi cele derulate prin intermediul
sistemelor electronice), precum

 şi să deruleze investigaţii în cazul unor încălcări ale legislaţiei

în vigoare.

 conform Legii burselor din Germania, trebui să existe un

Birou de Supraveghere a Tranzacţiilor la nivelul fiecărie
burse.

Două tipuri de pieţe

pieţe::

 pieţe reglementate de lege (EU regulated markets)

 pieţe reglementate de către bursele de valori (pieţe

reglementate neoficial)

 FSE:
– piaţă reglementată („Regulated Market”)

– piaţă autoreglementată („Open Market”)

16
Piaţa reglementată („Geregelter Markt”)

 Criteriile de admitere, cerinţele de transparenţă şi obligaţiile

participanţilor sunt stabilite prin Legea tranzacţionării
hartiilor de valoare (WpHG).

 Criterii de admitere: minim 3 ani, să emită minim 10.000

acţiuni şi 25% la din acţiuni trebuie să fie deţinute de
holdinguri diferite

 Instrumentele financiare admise pe această piaţă sunt

tranzacţionate atât în ring cât şi prin intermediul platformei
electronice Xetra.

Piaţa „Open Market” (Freiverkehr)

 Piaţă (auto)reglementată de către bursa din Frankfurt.

 Companiile emitente sunt admise la tranzacţionare în condiţii

mai puţin stricte decât pe piaţa reglementată şi fără existenţa
unor obligaţii ulterioare.

 Sunt tranzacţionate acţiuni germane şi străine (60 de ţări),

obligaţiuni germane şi străine, certificate şi warrant-uri.

17
Segmente de piaţa – nivelul de transparenţa

 Prime Standard - standarde de transparenţă ridicate, în afara

celor necesare pentru admiterea pe piaţa reglementată.
– raportări trimestriale în limba germana şi engleză;

– utilizarea standardelor internationale de contabilitate (IFRS/IAS sau

US-GAAP);

– publicarea unui calendar cu privire la efectuarea a cel putin o

conferinţă cu analisti financiari pe an;

– publicarea de informatii ad-hoc şi în limba engleză.

- Admiterea la acest segment constituie o condiţie necesară pentru ca o

acţiune sa fie inclusă în indicii bursieri DAX, MDAX, TecDAX şi SDAX.

Segmente de piaţa – nivel de transparenţa

 General Standard –se aplică cerinţele legale minime ale

pieţei reglementate.
 Companiile sunt automat admise la acest segment atunci cand
se listează pe piaţa reglementată.
 Cerinţe de transparenţă :
– publicarea de informaţii ad-hoc (ad-hoc-disclosure);
– utilizarea standardelor internationale de contabilitate (IFRS/IAS sau US-
GAAP);
– publicarea de rapoarte interimare.
 Entry Standard - se bazează pe regulile pieţei
nereglementate oficial, dar prezintă şi o serie de cerinţe
adiţionale care au menirea de a creşte nivelul de transparenţă.

18
 Participanţii la tranzacţii

 traderii (Händler) – reprezintă de regulă băncile de

investiţii;

 brokerii conducători (lead brokers) şi specialiştii –

determină preţul pentru instrumentele financiare ce
le sunt alocate;

 brokerii (Freimakler) – facilitează tranzacţiile între

bănci.

EUREX
 S-a format în anul 1998 prin fuziunea dintre
– Deutsche Terminbörse (DTB, Bursa Germană pentru Derivate)
– bursa elveţiană SOFFEX (Swiss Options and Financial Futures).
 una dintre primele burse din lume care a oferit acces la
instrumente financiare derivate printr-un sistem complet
electronic.
 gama de instrumente derivate oferite investitorilor este
foarte largă, cuprinzând derivate pe:
– acţiuni,
– indici bursieri,
– indici de volatilitate,
– fonduri tranzacţionate la bursă (Exchange Traded Funds - ETF),
– rata dobânzii,
– rata inflaţiei şi
– emisii de carbon (CO2 derivatives).

19
 XETRA

 Piaţa Spot-XETRA (Exchange Electronic Trading)

 platformă electronică ce prelucrează ordinele de
vânzare şi cumpărare de titluri plasate de personalul
autorizat în cadrul bursei germane.

Principalii indici bursieri ...

 indicele DAX (Deutsche Aktienindex) - acţiunile a 30 societăţi

mai importante (Blue Chips) cotate la bursa de valori;

– a început sa funcţioneze în anul 1988

– tranzacţionate prin intermediul XETRA

– calculat în timp real

 indicele FAZ (Frankfurter Allgemeine Zeitung - se calculează

în funcţie de 100 acţiuni care au baza la 31 decembrie 1958;

 indicele Commerzbank – calculat zilnic.

20
 Piaţa financiară din Paris

 Bursa din Paris îşi are originea în piaţa aurului şi a

efectelor comerciale (1625)
 Realizează peste 95% din tranzacţiile cu titluri de
pe piaţa franceză
 Din 2000 face parte din Euronext alături de Bursa
din Amsterdam şi Bursa din Bruxelles
 Alte burse în Bordeaux, Lille, Lyon, Marseille,
Nancy, Nantes.

Organe de supraveghere si reglementare

 Comisia Operaţiunilor de Bursă (Commision des

Opérations de Bourse - COB)
 un preşedinte numit de guvern şi 8 (opt) membri
numiţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor
 supravegherea funcţionării pieţelor de valori;
 aprobarea spre listare oficială la bursă a titlurilor de
valoare;
 protecţia plasamentelor de orice natură;

21
 Comisia Operaţiunilor de Bursă

 informarea investitorilor asupra funcţionării bursei;

 autorizarea constituirii societăţilor de investiţii cu

capital variabil şi a fondurilor comune de
plasament;

 veghează la desfăşurarea tranzacţiilor la bursa de

valori şi la realizarea transparenţei.

Consiliul Burselor de Valori

 format din zece membri aleşi de societăţile de bursă,

un reprezentant al societăţilor cotate şi un
reprezentant al personalului din cadrul bursei.
 elaborează regulamentul general de organizare a
pieţei valorilor mobiliare,
 reglementează condiţiile de admitere sau radiere a
titlurilor,
 urmăreşte aplicarea şi respectarea regulilor privind
funcţionarea bursei.

22
 Societatea Burselor Franceze
 un organism executiv al Consiliului Bursei de
Valori;
 asigură buna funcţionare a pieţei şi aplicarea
deciziilor adoptate de Consiliul Burselor de Valori,
 administrează sistemul informatic al cotaţiilor,
 oferă servicii,
 supraveghează piaţa,
 poate suspenda unele titluri de la cotaţie,
 susţine pregătirea procedeelor de ofertă publică,
 urmăreşte funcţionarea organismelor de
compensaţie şi de lichidare a operaţiunilor realizate
la bursă.

Intermediarii de pe pieţele financiare

franceze

 societăţile de bursă organizate sub forma

societăţilor comerciale de drept comun
 trebuie să dispună de un minim de fonduri
proprii,
 să respecte regulile prudenţiale cu privire la
– rata de acoperire a riscurilor,
– rata de lichiditate
– rata de divizare a riscului.

23
 Titlurile cotate pe pieţele financiare
franceze
 acţiuni ordinare,
 acţiuni prioritare,
 acţiuni privilegiate,
 acţiuni cu dividende prioritare,
 certificate de investiţii,
 obligaţiuni
 instrumente financiare derivate

Piaţa financiară franceză cuprinde:

1) piaţa oficială
- tranzacţii cu titlurile marilor societăţi comerciale
franceze şi străine;
- cerinte:
- nivelul capitalizării bursiere,
- încheierea a trei exerciţii cu rezultate
financiare favorabile,
- difuzarea unor informaţii asupra situaţiei şi
evoluţiei societăţii comerciale.

24
 Piaţa financiară franceză cuprinde:

 piaţa a doua,
– societăţi comerciale mijlocii
– capitalizarea bursieră are un nivel mai mic,
– 10% din acţiuni sunt difuzate public
– se publică informaţii asupra situaţiei economico-
financiare
 piaţa în afara „cotei”
– nu sunt exigenţe în privinţa mărimii capitalului şi
a difuzării informaţiilor asupra situaţiei
economico- financiare.

Pieţe specializate

 MATIF (Marché a Terme des Instruments

Financiers)
– creată în anul 1986
– piaţa dedicată tranzacţionării contractelor
futures
 MONEP (Marché des Options Negociables
de Paris)
– creată în anul 1987
– piaţa dedicată tranzacţionării opţiunilor

25
 Principalii indici bursieri de pe
pieţele franceze
 indicele SBF (Societatea Burselor Franceze)
– măsoară performanţa globală a bursei din Paris
– se calculează pe baza a 250 acţiuni franceze,
(cele mai importante pentru evoluţia pieţei);
 indicele CAC 40 (Compagnié des Agents de Change)
– reflectă evoluţia a 40 acţiuni dintre cele mai
reprezentative pe piaţă
– capitalizarea bursieră;
 indicele CAC 250 se calculează pe baza a 250
acţiuni cotate pe piaţă;

Pieţele financiare din SUA

 Comisia pentru Burse şi Titluri de Valoare (Securities

and Exchange Comission – SEC)
– este formată din cinci comisari numiţi de
Preşedintele SUA cu acordul senatului
– supraveghează funcţionarea pieţelor financiare
– urmăreşte aplicarea legislaţiei
– apară interesele investitorilor.

26
Organe de supraveghere si reglementare

 Comisia pentru Tranzacţii cu Contracte Futures pe

Mărfuri (Commodity Futures Trading Comission)
– supraveghează organizarea şi funcţionarea
pieţelor „futures” şi a pieţelor de opţiuni,
– aprobă tipurile de contract,
– urmăreşte modul de realizare a tranzacţiilor,
– examinează respectarea disciplinei de către
membrii bursei,
– urmăreşte modul de aplicare a regulilor de
compensaţie.

Titluri negociate pe pieţele americane

 acţiunile ordinare,
 acţiunile preferenţiale,
 certificatele de acţiuni străine
 obligaţiunile cu dobândă fixă,
 obligaţiunile cu venituri variabile
 obligaţiunile indexate,
 obligaţiuni garantate prin ipoteci
 instrumente financiare derivate.

27
 Principalele burse

 New York Stock Exchange.Euronext

 American Stock Exchange (AMEX),
 NASDAQ
 Chicago Mercantile Exchange (CME)
 bursele din Saint Luis, Cleveland,
Mineapolis, Saint - Paul, New Orleans,
Detroit etc

NYSE Euronext

 cea mai mare (în termeni de capitalizare bursieră)

şi cea mai lichidă bursă din lume, având cea mai
diversificată paletă de instrumente şi servicii
financiare;
 lider mondial în tranzacţionarea acţiunilor,
instrumentelor financiare derivate pe acţiuni şi rata
dobânzii, şi obligaţiuni.
 capitalizarea bursieră a companiilor cotate era de
11.310 miliarde USD, iar numărul companiilor
listate era de 3.011.
 a achiziţionat în anul 2008 AMEX

28
 Specializarea intermediarilor

 Brokerii de incintă (sau de ring) - execută ordinele primite de

la clienţi în schimbul comisioanelor încasate de societatea de
brokeraj;
 Brokerii independenţi - execută ordinele de la societăţile de
brokeraj sau pe cele primite de la brokerii de incintă;
 Dealerii (Competitive Traders) sau traderii competitivi
cumpără şi vând valori mobiliare în ringul bursei pe contul lor
personal şi pe riscul lor, contribuind la asigurarea lichidităţii
pieţei financiare;
 Formatorii de piaţă competitivă (Competitive Market Makers)
- persoanele din ringul bursei care cumpără sau vând valori
mobiliare listate la NYSE la cererea unui oficial aflat în ring
sau la cererea unui broker;

Condiţii de admitere la bursă:

 să realizeze un venit minim anual (6,5

milioane USD),
 să deţină un număr de acţiuni
 să distribuie public un procent din acţiunile
emise.

 pot fi suspendate de la cotare, dacă nu

respectă regulile cu privire la numărul
acţiunilor şi la procentul de acţiuni cu acces
public.

29
 Principalii indici bursieri de pe
pieţele americane
 Dow Jones Industrial Average (DJIA)
– unul dintre cei mai vechi indici bursieri din lume
– exprimă evoluţia valorii a 30 de acţiuni (cele mai
mari si lichide) tranzacţionate la NYSE sau
NASDAQ
 Standard and Poor’s 500
– reflectă modificările preţurilor la 500 titluri de
valoare (acţiuni) (400 companii generale, 40 din
domeniul financiar, 20 din transporturi, 40 din
utilităţi publice).

Bursa Comercială din Chicago (CME Group)

 cea mai mare bursă din lume pentru IFD în termeni

de capitalizare bursieră
 s-a format prin fuziunea dintre Chicago Board of
Trade Holdings (CBOT) şi Chicago Mercantile
Exchange Holdings (CME)
 contractele încheiate prin strigare liberă se vor
tranzacţiona în ringul CBOT
 contractele încheiate electronic se vor tranzacţiona
pe platforma CME Globex®.
 peste 75% din tranzacţii sunt realizate prin
intermediul platformei electronice.

30
 CME Group

 cel mai tranzacţionat instrument este contractul

futures pe rata dobânzii Eurodollar futures.
 şi-a consolidat poziţia pe piaţa instrumentelor
financiare derivate prin preluarea New York
Mercantile Exchange (NYMEX)
 NYMEX reprezintă cea mai mare piaţă la nivel
mondial unde se tranzacţionează, în principal,
contracte futures pe petrol şi materii prime, având
o istorie de peste 130 de ani.

NASDAQ

 National Association of Securities Dealers

Automated Quotation System
 reprezintă piaţa în afara cotei (interdealeri),
 nu este localizată şi pe care participă un număr
mare de firme,
 nu sunt restricţii cu privire la capital şi titluri,
 dotată cu un sistem informatic prin care tratează
tranzacţiile încheiate.

31