3/23/2020 Bolile inflamatorii intestinale – rezidentiat

Bolile inflamatorii intestinale pot prezenta simptome asemănătoare, dar şi

particularităţi, dependente de localizare, extensie, severitate şi forma evolutivă.

Co1ITA U1CERATIVǍ

Se caracterizează printr-un proces inflamator continuu, distribuit uniform la

nivelul mucoasei, care poate evolua progresiv de la nivelul rectului până la nivelul
valvei ileocecale. În forma extensivă de boală (pancolita) pot fi prezente modificări
inflamatorii şi la nivelul ileonului terminal, formă denumită ileită de reflux (backwash
ileitis).
Debutul bolii este de obicei insidios, dar poate fi acut în formele severe, iar
manifestările clinice caracteristice sunt reprezentate de:
✧ sindrom diareic însoţit de produse patologice (mucus, puroi) – este
reprezentat de scaune numeroase, apoase, în cantitate mică acompaniate de
senzaţia de defecaţie imperioasă. Numărul scaunelor variază în raport cu
extensia şi severitatea bolii, iar în formele extinse sau severe, ele sunt prezente
atât în cursul zilei, cât şi nocturn. În localizarea rectală poate fi prezentă
constipaţia, însoţită de rectoragii şi eliminare de mucus.
✧ rectoragii – simptom important, pot însoţi scaunele sau pot apărea
independent, iar culoarea sângelui poate sugera extensia procesului inflamator.
Prezenţa sângelui roşu indică afectarea rectală, pe când sângele închis la culoare
arată extensia în amonte.
✧ tenesme rectale – se datorează procesului inflamator rectal cu declanşarea
reflexului de defecaţie
✧ dureri abdominale – sunt mai puţin frecvente comparativ cu boala Crohn,
sunt localizate mai ales în fosa iliacă şi flancul stâng, apar în formele extinse
sau severe de boală, sunt intense înaintea defecaţiei şi diminuează în intensitate
după eliminarea scaunelor

med.ipocrit.ro/index/gastroenterologie-hepatologie/bolile-inflamatorii-intestinale/ 1/
 ✧ simptome şi semne de afectare sistemică – în formele severe sau extinse
de boală, pacienţii pot prezenta manifestări sistemice: febră, transpiraţii, greţuri
şi vărsături
✧ simptome şi semne datorate complicaţiilor
Corespunzător extensiei inflamaţiei, colita ulcerativă se clasifică în:
Proctită ulcerativă – reprezintă aproximativ 25-30% din totalitatea cazurilor, se
întinde pe o lungime de 15-20 cm la nivelul rectului, se caracterizează în general prin
evoluţie uşoară, dominată de hematochezie, pacienţii pot acuza diaree sau constipaţie,
iar manifestările sistemice sunt rare. În marea majoritate a cazurilor, inflamaţia
rămâne cantonată la nivelul rectului, dar într-o treime de cazuri poate evolua
ascendent.
Proctosigmoidită ulcerativă – reprezintă afectarea rectului şi sigmei, se
întâlneşte la 40-50% dintre cazuri şi se manifestă prin diaree, rectoragii, tenesme,
eliminare de mucus, dureri abdominale în fosa iliacă stângă.
Colita stângă – cuprinde aproximativ 40% din totalul cazurilor, simptomele sunt
reprezentate de diaree, rectoragii, tenesme, dureri abdominale colicative în flancul şi
fosa iliacă stângă, coardă colică la palpare, iar în formele severe sunt prezente semnele
sistemice: paloare tegumentară, febră, greţuri, vărsături.
Pancolita – este definită de extensia bolii dincolo de flexura stângă a colonului,
reprezintă 10-15% dintre cazuri şi se caracterizează prin scaune diareice numeroase,
inclusiv nocturne, rectoragii, eliminare de mucus şi puroi, dureri abdominale difuze,
iar semnele sistemice sunt mai exprimate.
Colita acută fulminantă – este o formă rară de boală (1-2%), dar severă,
caracterizată prin febră, frisoane, tahicardie, anemie severă care necesită administrarea
de transfuzii, diaree cu peste 10 scaune/zi, rectoragii importante, distensie abdominală
marcată.
Examenul obiectiv în colita ulcerativă de cele mai multe ori este sărac, dar în
formele extinse sau severe, se observă paloarea tegumentară secundară anemiei, se
poate palpa coarda colică stângă, iar pacienţii sunt febrili sau tahicardici.
Tabelul 15.1. Scorul Truelove-Witts
Caracteristici Forma Forma severă Forma fulminantă
uşoară
Număr scaune/zi <4 >6 >10
Rectoragii Intermitent Frecvent Continuu
Temperatură Normală >37,5°C >37,5°C
Puls Normal >90 >90
Ht normal <75% Necesar transfuzii
VSH (mm/oră) <30 >30 >30
Evoluţia Activitatea Activitatea zilnică este Stare generală
 zilnică se sever influențată, profund afectată,
desfășoară simptomele apar poate evolua spre
normal frecvent și nocturn, iar megacolon toxic sau
semnele sistemice sunt perforație
prezente
Ht = hematocrit, VSH = viteza de sedimentare a hematiilor
Sub aspect evolutiv, colita ulcerativă se împarte în:
1. Forma fulminantă 5-15% din cazuri, care evoluează cu un puseu sever de
activitate, debut brutal cu stare generală afectată, febră, diaree cu scaune
numeroase, rectoragii;
2. Forma cronic recurentă care este cea mai frecventă, aproximativ 60% din cazuri,
evoluţie sub 6 luni, cu pusee uşoare/moderate repetate, separate de perioade de
remisiune;
3. Forma cronic continuă care se caracterizează prin pusee uşoare cu durată
de peste 6 luni.

BoA1A CRoHN
Se poate localiza la orice nivel al tubului digestiv, se caracterizează prin
inflamaţie transmurală la nivelul peretelui intestinal, dar care se distribuie neuniform
şi lasă zone normale de mucoasă.
Din punct de vedere simptomatic, tabloul clinic poate fi polimorf, în funcţie de
localizarea şi extensia la nivelul intestinului, cât şi de prezenţa manifestărilor extra-
digestive.
Debutul bolii este cel mai frecvent insidios, prin apariţia sindromului diareic,
dar poate fi şi acut prin complicaţii reprezentate de ocluzia intestinală sau mase
abdominale însoţite de dureri abdominale şi febră.
Simptomele care se pot regăsi în boala Crohn sunt:
a. sindrom diareic ± steatoree – diareea este simptomul principal,
scaunele sunt în cantitate mai mare şi pot avea aspect steatoreic în
localizarea ileală
b. scădere din greutate – Scăderea din greutate este mai
semnificativă comparativ cu colita ulcerativă, mai ales în formele
extinse la nivelul intestinului subţire
c. dureri abdominale – Durerile abdominale pot fi difuze (cauzate de
procesul inflamator) sau pot fi localizate (secundare unei stenoze ileale, unui
abces abdominal, unei fistule digestive)
d. sindrom de malabsorbţie – Sindromul de malabsorbţie apare în
localizarea ileală, în prezenţa fistulelor entero-enterale sau în cazul
intestinului subţire contaminat
 e. simptome şi semne de afectare sistemică – În formele severe sau
extinse sunt prezente greţuri, vărsături, febră şi alterarea stării generale
f. simptome şi semne datorate complicaţiilor
În funcţie de localizare, există mai multe tipuri de boală Crohn şi anume:
➤ localizare pe tubul digestiv superior – se poate acompania de pirozis,
dureri epigastrice, greţuri, vărsături, fistule duodenale sau icter obstructiv şi se
asociază în marea majoritate a cazurilor cu extensie şi la nivelul intestinului
subţire sau colonului
➤ ileală – evoluează cu diaree, dureri abdominale, malabsorbţie sau
populare bacteriană, stenoze intestinale care pot conduce la obstrucţie
➤ ileo-colonică – se caracterizează prin diaree, scădere din greutate, febră,
dureri abdominale colicative, datorate adesea maselor abdominale rezultate din
aglutinarea anselor şi stenozarea acestora
➤ colonică – este dificil de diferenţiat de colita ulcerativă, deoarece
evoluează cu simptome similare, diaree, rectoragii, tenesme, însă de obicei
rectul este cruţat de procesul inflamator
➤ perianală – se manifestă prin fistule şi abcese perianale, pacienţii
acuză dureri la defecaţie, secreţii purulente sau sanguinolente
Examenul obiectiv poate evidenţia ulceraţii aftoase la nivelul cavităţii bucale,
tegumente palide, mase abdominale datorate stenozelor sau abceselor, fistule sau
abcese perianale.
Tabelul 15.2. Scorul CDAI – Aprecierea severităţii bolii Crohn
Variabilă clinică/laborator
Numărul de scaune lichide/moi zilnic, timp de 7 zile
Dureri abdominale (scor de la 0-3) zilnic, timp de 7 zile
Starea generală zilnic, timp de 7 zile (0-bună, 4-proastă)
Prezenţa complicaţiilor: artralgii, artrite, uveite, eritem nodos, pioderma gangrenosum,
f
Administrarea de opiacee sau antidiareice
Prezenţa maselor abdominale (0-fară, 5-definită)
Hematocrit sub 47% la bărbaţi şi 42% la femei
Procentul deviaţiei greutăţii corporale faţă de standard
Scorul CDAI variază între 0-600; un scor mai mic de 150 defineşte remisiunea,
un scor între 150-400 defineşte boala activă, iar peste 450 forma severă.

 explorări paraclinice


diagnostic
 complicații

 t ratament